Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Insuficienta Cardiaca
Insuficienta Cardiaca
Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic determinat de incapacitatea inimii de a asigura debitul
circulator necesar acoperirii nevoilor metabolice ale organismului si care determina:
• scaderea debitului cardiac (DC) sub necesitatile metabolice ale organismului
sau
• asigurarea acestui debit cu pretul unei cresteri simptomatice a presiunilor de
umplere ale cordului.
Inima este singurul organ care isi asigura perfuzia, deficitul de irigatie producand deficit de
contractie.
▪ Perfuzia miocardului se produce in diastola.
▪ Cordul are o adaptare limitata la hipoxie, neputand contracta datorie de oxigen si nu poate
beneficia de extractie crescuta din sange, aceasta fiind maxima si in conditii bazale.
1
Fractia de ejectie (FE):
• se calculeaza ca raportul Vsistolic/VEDx100
• valori normale = 55-70%.
• Patologic, scade sub 50% in IC prin disfunctie sistolica.
4
• Postsarcina pompei cardiace
Etiologia IC:
5
▪ stenoza pulmonara
▪ stenoza mitrala
➢ Suprasolicitarea de VOLUM (cresterea PRESARCINII):
• a VS:
▪ insuficienta aortica
▪ insuficienta mitrala
▪ starile hiperkinetice (hiperdinamice) asociate cu necesitati
metabolice tisulare crescute (anemiile cronice severe,
fistulele arterio-venoase, tireotoxicoza)
• a VD: - insuficienta pulmonara
▪ insuficienta tricuspidiana
▪ defect septal ventricular
O serie de factori precipitanti determina agravarea IC, adica trecerea IC din stadiul compensat în
stadiul decompensat:
• fibrilatia si flutterul atrial: contractia atriala este ineficienta si se limiteaza functia de
pompa
• tahicardiile paroxistice supraventriculare: scurtarea diastole si implicit a timpului de
umplere ventricularala FC> 160/min (obs pana la FC de 160 /min cresterea frecventei
cardiac functioneaza ca mecanism compensator)
• Bradicardiile severe (FC sub 40/min) si blocul AV gradul III (disociatia A-V)
• Bolile infectioase pulmonare, trombembolismul pulmonar: alterarea schimburilor gazoase
respiratorii, hipoxie la nivelul celulei miocardice
• Endocardita infectioasa: afectare valvulara cu risc de rupere valvulara
• Anemia
• Hipoxemie de diverse etiologii (sindrom de apnee in somn de tip obstructiv, altitudine mai
mare de 3000 metri)
• Consum excesiv de sare sau alcool
6
• Efortul excesiv
• Nerespectarea tratamentului farmacologic prescris
Se utilizeaza mai multi termeni pentru insuficienta cardiaca (IC):
• IC acuta sau cronica .
•
o IC acuta:
▪ IC de novo, cu debut acut (în cazul unei boli cardiace severe)
▪ decompensarea unei IC cronice determinate de factorii
precipitanti si se caracterizeaza prin semne de edem pulmonar
acut (EPA) sau soc cardiogen;
o IC cronica corespunde definitiei descrise mai sus si este forma cea mai
des întâlnit în practic .
• IC stanga, dreapta sau globala
o IC stâng corespunde afectarii predominante a ventriculului stâng (VS) si
predominantei semnelor congestiei pulmonare
o IC dreapta corespunde afectarii predominante a ventriculului drept (VD)
si predominan ei semnelor congestiei sistemice
o IC globala corespunde unei congestii concomitente sistemice si
pulmonare
• IC sistolica sau diastolica
Insuficienta cardiaca:
Insuficienta cadiaca ACUTA apare cand sunt depasite mecanismele compensatorii precum:
7
presarcinii duce la cresterea contractilitatii)
Pentru a intelege mecanismul fiziopatologic din IC acuta, trebuie privit din 2 perspective:
Forme de IC ACUTA:
8
compartimentul intravascular in interstitial pulmonar); scade capacitatea de difuziune
prin membrana alveolo-capilara ducand la hipoxemie
❖ IC acuta dreapta
In caz de trombembolism pulmonar sau de infarct al VD
IC CRONICA
Cand functia ventriculara este afectata cronic (stres parietal cronic), pentru a se mentine
debitul cardiac este necesara cresterea presarcinii in VS care se realizeaza printr-un proces de
remodelare cu hipertrofie si dilatare a VS. Se produce initial o hipertrofie miocitara urmata de
fibroza si ulterior apoptoza miocitelor, dilatarea VS. Acest mecanism adaptativ initial in timp duce
la insuficienta mitrala secundara. Instalarea regurgitarii mitrale secundare accentueaza la randul
ei progresia bolii printr-o suprasarcina de volum.
simptome:
▪ dispnee de efort
9
▪ ortopnee
▪ dispnee paroxistica nocturna
▪ tuse
▪ astenie
semne:
▪ tahicardie
▪ deplasare laterala soc apexian
▪ cresterea ariei matitatii cardiace
▪ suflu sistolic apical (regurgitare mitrala secundara)
simptome:
▪ hepatalgii (durerea in hipocondrul drept)
▪ balonare abdominala
▪ anorexie, greata
▪ apar ca urmare a hepatomegaliei de staza si a stazei venoase in teritoriul splahnic si
intestinal
semne:
▪ edeme generalizate declive
▪ turgescenta jugulara
▪ hepatomegalie dureroasa
▪ icter si subicter
▪ revarsate lichidiene
▪ semn Harzer
In ICc exista o secretie crescuta de angiotensina II, care stimuleaza simpaticul, determinand
eliberarea de catecolamine.
Hipertrofia cardiaca.
11