r.r.
m : XV, Nn, 5 0 5 3 , Mîes*eu**i II M a r tie IM 2
Rezuilaíul examenului
de clarificare a! farmaciştilor
M onitorul O ficial No. 58 d in 9 M ar­ 1941 până la I M artie 1942, in ordimea
tie 1942 publică ta b lo u l fa rm a c iilo r: clasificaţiei:
vacante din com unele urbane şi r u ­
rale.
Totodată publică şi candidaţii re u ­ pe ziu a de 24 M artie 1942, ora 8 d i­
şiţi la exa m en u l de clasificare al .far­ m in ea ţa p e n tru alegerea concesiunilor
m aciştilor, ţin u t dela 19 D ecem brie \ va ca n te de farm acii.
W is te p o l i t i c ă
Şcoala suferinţei şi a solidarităţii T e l e g r a m e
Românul este din fire milos şi nu
aşteaptă predici elocvente ca să sură
in ajutorul aproapelui aflat în sufe­
rin ţă : îndem nul inimii îi ajunge.
Războiul, cu rănile şi greutăţile lui
inerente, a adus jalea şl lipsa in
multe eămine care mai înainte pros­
perau. Cei răm aşi fără sprijin sunt
mulţi şi ajutorarea lor, pe cale p a r­
ticulară, este un lucru greu şi deli­
cat. M ilostenia cea mai bine inten­
ţionată creea o stare de jenă şi pen­
tru cel care o făcea şi pentru cel
care o primea, dar inai ales pentru
acesta din urmă. Cu ce inim ă prim ea
pomana altuia văduva unui ostaş c ă ­
ru ţ pe front, m ândră păuă atunci să
poată trăi, cu sprijinul lui, din Biun-
ca lor ?
P ărinte cu inim ă bună şi înţelegă­
toare şi cu m intea înţeleaptă, d. M a­
reşal Ion Antonescu, s’a gândit să
lecuiască toate aceste răni, organi­
zând mila în instituţie naţională. A-
oeastă instituţie naţională se cheamă
„A jutorul de Ia rn ă “ şi rolul ei este,
după cum se ştie, să învingă sufe­
rinţa prin solidaritate, strângând de
la cei cărora le prisoseşte ca să dea
celor cari nu au strictul necesar. Aj u ­
torul creştinesc şi frăţesc dat astfel
nu mai stânjeneşte nici pe cel care-l
Oece luptă în Est
ţ â r a nu l-s o l d a t
VICHY, 9. (Rador). — „Le Met d’Or-
dre“ publică urm ătorul articol întitulat:
,.Dece luptă In Est ţăratiul-soldat ro­
mân !’’ :
Infricoşetorul război dm răsărit con­
tinuă cu furie. Luptele’ sunt din ce în
ce mai aprige şi de o violenţă nemai­
pomenită în zilele noastre Forţele so­
vietice caută să profite de o chips -pe­
dală. Comunicatele oficia,le precum şi
corespondentele de război, m ărturisesc
că adversarii se în fru n tă cu îndârjire
şi că nici un mijloc nu e cruţat pentru
a obţine prin forţă fie un succes local,
fie apriga apărare .a unui punct strate­
gic oarecare, in vederea h o tărîrii fi­
nale.
Dacă num ărul m orţilor se dovedeşte
extrem de mare, miracolele de vitejie
nu sunt mai puţin evidente.
Armata română, oare in parte la. tita ­
nica luptă din Est, joacă un rol din
cele mai im portante, in faţa un ui ina­
mic puternic. în condiţluni numerice
care nu-i sunt întotdeauna favorabile
Despre ea vom vorbi astăzi, sau mai
bine zis despre motivele c.ire-i ju sti­
fică tenacitatea. In faţa unui duşman
superior tn num ăr şi echipai mai bine,
soldatul român treim e să dea dovadă
de o constantă bravură, sub focul Vriei
artilerii tenace şi să se expuie la toate
şiretlicurile acestui adversar ireducti­
bil. Peisagiul unde se lupta această a r­
mată, recunoaşte în soldaţii cu căsoi de
azi, cari poartă arm e mecanice, pe răz­
boinicii de altă dată, cari timp de uita
de ani. au trebuit să se măsoare pe u-
celeaşi meleaguri eu duşmanii lor
Astfel soldaţii români, de vrem uri în ­
delungate, au trăit pe păm ântul arid
al stepelor ucralniene sau boaara bene
pe coastele acoperite de vii şi pe ma­
lurile N istrului ca şi pe plăjile Murii
Negre.
In aceste provincii rom âneşti soldaţii
români au întâlnit rând pe rând, patru
duşmani de tem ut fiecare din ei depă­
şind cadrul graniţelor sale pentru a
se întinde pe locurile moldoveneşti şi
basarabene în tr’o goană de cucerire
distrugătoare. A ltădată cuceritorii turci,
veniţi din Sud au fost nevoiţi să se o-
p rească. la Dunăre, să se cantoneze in
puternicele cetăţi de coastă dela Aker-
raann şi să se mulţum ească cu un tri­
but. D ar mişcarea revoluţionară, pentru
libertatea ţării a dat adesea naştere la
încăerări între ţăran i şi ieniceri, care
se izbeau de zidul viu al piepturilor
hotărîte. goale, dar cu mâinile în a r­
mate vitejeşte .cu coase şi topoare.
Si Turcii n’au' putut niciodată să
treacă mai departe.
La Nord, Polonezii au nesocotit în ­
totdeauna pe ţăran u l dela Sud şi p ri­
veau cu jind şi oarecum de sus pa
bravii moldoveni.
De câte ori polonezii au încercat să
treacă frontiera, s’au izbit însă de a r­
mata aprigă şi hotărâtă a moldoveni­
lor.
Pădurile Bucovinei pot, cu adevărat,
povesti şiretlicurile Moldovenilor, cari
tăiau copacii şi îndată ce înaintau le­
giunile »poloneze pe cărări, lăsau tru n ­
chiurile să se prăbuşească peste nă­
vălitori, de răm âneau striviţi sub greu­
tatea lor.
De aceea una din păduri se nu­
meşte şi azi „Dumbrava Roşie“.
Din Est, hoardele tătare s ’au ciocnit,
şi ele cu Românii pe păm ântul basa­
rabean. Din Siberia, prin Caucaz, s’au
năpustit adesea, ca nişte lăcuste asu­
pra provinciilor N istrului, dar eu toate
nelegiuirile ce le făceau, sem ănând
m oarte şi pâri oilui, nim iciră în tre ­
cerea lor o tară înfloritoare, transfor-
mând-o în tr’o paragină. Tătarii n’au
putut, cuceri ţara.
Aşezaţi pe celălalt mal al Nistrului,
treceau apa după culesul grânelor, ca
să cotropească păm ântul Bugeacului.
SOLDAŢI SI IlOCTIIIM
I « I I I GOÉI IBIIÉI SSIW
__ _____ ___ de M aior M ircea T o m e sc u
ARMATA ROŞIE
P â n ă astăzi arm ata roşie p are o en igm ă .
A fo st soco tită tare, m ai a le s prin n um ăr, şi ea s ’a d o v ed it, în
F in lan d a, slab ă; a fost, după a ceea, so c o tită slab ă, şi n ’a în tâ rzia t
ca în răzb o iu l a ctu al să n e d o v ed ea sc ă a fi fo a rte tare.
Ş i ch ia r în a cest războiu, a ce st joc de im p resii s ’a d esfă şu ra t în
m od coriţinuu*: cân d cred eam că su n t m ai tari şi n e p reg ă tea m să
atacăm în .fortă^; atu n ci co n statam că s ’au retras, lă sâ n d în urm ă
su te de p riz o n ie ri şi d ezertori; şi cân d n e cred ea m m ai sig u ri de
su cces, a tu n ci tr u p e le roşii m a n ife sta u o m a i În v erşu n a tă rezis­
ten ţă sau ch ia r un con traatac.
E x p lic a ţiile se p ot găsi şi în d eo seb irea de d o ctrin ă şi în lip sa
noastră de in fo rm a ţii.
T otu şi, nu e ste m ai p uţin a d ev ă ra t şi fa p tu l că, cu to a te e x p li­
ca ţiile, răm ân e în că loc p en tru în tr eb a re a : e s te a rm a ta ro şie o ar­
m ată tare sau slab ă ?
C andidaţii reu şiţi su n t in v ita ţi la
m in iste ru l Sănă tă ţii, calea P levn ei 19
dă şi nu mai poate jicni nici pe cel
care-l primeşte, d at fiind că graţie
mijlocirii „A jutorului de iarnă“ cei
care aju tă şi cei care sunt ajutaţi
nu ajung să se cunoască. Devenind
anonim, ajutorul acesta capătă o va­
loare m orală neînchipuit de mare, a-
duce o îm bărbătare nebănuită. Cel
aflat îu nevoie Îşi dă seam a că nu
mai este singur şi fără sprijin, fiind
un m em bru alt acestei m ari familii
anonim e a naţiunii.
Suferinţa este « bună socoteală Iu«
văţându-ne m area lecţie a solidari­
tăţii, ea ne arată, totodată, leacul
menit să-i tăm âduiască rănile.
înţelegând înaltul rost uman, creş­
tin şl românesc al acestei solidarităţi
cu cei aflaţi in suferinţă, bunii ro ­
mâni sau g răb it să răspundă cum se
cuvenea ia apelul lansat de d. Ma­
reşal Antonescu prin instituţia „A-
jutorului de Iarn ă“. Rezultatele celei
de-a doua colecte publice, înfăptuită
cu prilejul „Zilei Cum pătării", sunt
Îm bucurătoare, strângându-se In to ­
tal 105,375.712 lei.
Hanii aceştia vor m erge unde tre-
bue să meargă, alinând suferinţele
m ultor semeni.
a. t.
român
Şi după ce încărcau în care merindel*
şi fetele cele frumoase pe care le gă­
seau, T ătarii se inapoiau pe caii lor
mici şi retreceau fluviul. Dar câte
vieţii n'au lăsat pe aceste nem ărgi­
nite stepe unde se ridicau cu toţii, ţă­
ranii pentru a opri hoardele barbara
şi pentru a redobândi ce le aparţineau.
Şi niciodată Tătarii nu putură sa se
stabile .„„a pe acele ogoare pe care le
d ort?ui.I.
In,sfârşit, ia Nord-Est, în tre Polo­
nezi şi Tătari se formase un popor de
călăreţi. Aceştia nu . trăiau decât din-
jafuri. Cazacii,
Soldaţii lor, pentru care a fura, în­
semna o calitate esenţială, găsisoiă
grânarul moldovenesc şi bogăţiile Mol­
dovei atât dé lume încât luaseră obi­
ceiul să tot vie mereu aci. Istoria fu*
arată că luptele în tre Cazaci şi ţăranii
moldoveni au fost homerice. Primii în­
văţaţi cu jaful metodic, ceilalţi hotă-
rîţi să nu lase furat rodul muncii lor.
s’au hărţu it ş i1 s’ăn m ăsurat când că­
lare, când pe jos, în tr’o luptă secu­
lară şi micul ţăran dârz a reuşit, cu
toate greutăţile să răm ână neclintit.
Capace apăra ţăranii.) român, in toa­
te aceste .perioade,’ erâ păm ântul său
strămoşesc pe care-l iubea cu un sfânt
devotament.
Legat de glia sa p rin tr’o dragoste a-
proape mistică, nu putea concepe viaţa
tară ea, Acest ţăran-soidat n ’a invi­
diat niciodată bogăţiile altuia, dar să-l
fi ferit Dumnezeu pe cineva să ti în­
drăznii să se avânte pe păm ântul mu,
socotit de el ca lăsat dela Dumnezeu
Si azi ţăranul român ştie foarte bine
deep luptă. Aceasta ■< cplică foarte bine
curajul, avântul şi toate m arile acte
m ilitare pe care le vădeşte în tăcere
şi cu o sim plicitate n atu rală pe fron­
tul de Est.
Astăzi tem peram entul său păstrător
şi spiritul său patriotic au răm as ne­
schimbate. Deaceea nu treim e să cău­
tăm prea departe cauzele care-i ex­
plică vitejia. Căci înainte de toate Pi
îşi apără păm ântul său românesc 1
i daie insttiuhiiul tie siutiii
t tie.
şi educaţie m uncitorească
M in iste ru l m uncii a dat. o decizie g islativ ă cu p ersoanele ce v o r fi in ­ ap ro b area d irecţiu n ii generale.
p rin care In s titu tu l de stu d ii şi edu­ d ic a te de S u b se c re ta ria tu l d e S ta t al
caţie m u n cito rească es-te in v e stit cu Muncii.
a trib u ţiu n i d e com isie leg islativ ă pe
lângă S u b se c re ta ria tu l d e S ta t ol fi p re şe d in te le in stitu tu lu i.
M uncii.
In s titu tu l v a p reg ăti, stu d ia şi des-
b a te p ro iectele de d ecret, p ro iectele
de re g u la m e n t şi orice a lte problem e
ce îi vor fi su p u se de m in ister, Casa
ce n tra lă a asig. sociale şi de a lte in ­
stitu ţii d e p e n d in ţe de m inister.
In s titu tu l v a u rm ă ri în acelaşi
tim p leg islaţia socială d in a lte
re fe rin d a s u p r a tu tu r o r
m ă su rilo r de origine etnică rusă, domiciliat în chirii locuinţe, corp didactic, cotizaţii
de ord in m u n cito resc lu a te în cele­ comuna Ohebabcea, judeţul Cetatea- soc. fu n c ţio n a rilo r publici, d a to rii că­
la lte state, v a ţin e ev id e n ţa legisla- Albă. pentru faptul că, în tim pul ocu- tre oficiile de ap ro v izio n are C. F. R.,
ţiu n ii sociale, n aţio n a le şi in te rn a ţio ­ paţiunii ruseşi, a vătăm at prin actele aco n tu ri salarii, secţia av iatică, se -
nale, va organiza ciclu de conferinţe sale interese rom âneşti şi a m ani­ chestre, lem ne. A m enzile dictate p â ­
şi a n c h e te cu c a ra c te r p u r in fo rm a­ festat în public sentim ente ostile n ea­ nă la 5 M artie 1942 şi n e re ţin u te se
tiv, p u tâ n d folosi şi b iblioteca
ciului de stu d ii a S u b se c re ta ria tu lu i sile şi Dascaliuc Vasile, ambii din co­ dela serviciu. L ipsurile dela serviciu
de S ta t al M uncii.
S u b g e c re ta ria tu l de S ta t al m uncii tru faptul că, în timpul ocupaţiunii
va d e ta şa la in s titu t u n u l sa u m ai ruseşti, au săvârşit act de duşmănie tim p a salariilo r fix a te toate u n ită -
m u lţi fu n cţio n ari, p e n tru expedierea îm potriva populaţiunii române şi au ţile vor lua m ăsuri ca listele de plată
d iv erselo r lu crări de birou.
In s titu tu l v a com pleta com isia le ­ neam ului şi ţării.
V R ă m â n e doar să cercetă m sub ce rap ort e ste tare şi su b ce ra­
Curentul
FRICŢIUNEA
primite de d. proi. Mohai A. Anloitesco
DIANA F R A N Z B R A N T W E iN •
T eleg ram e p rim ite de d. prof. M i- Consiliului sentimentele sale de
h ai A. Antoniescu, v ic e-p reşed în tele recunoştinţă pentru binevoitoarele
C onsiliului de m i n iş tr i: cuvinte adresate congresiştilor şi
„F uncţionarii ju d ecă to reşti d in R o­
îl asigură de întregul lor devota­
m ânia, cu p rile ju l îm p lin irii u n u i aii ment pentru cei cari se jertfesc
de apariţie regulată a „G azetei ju d e ­
neamului.
c ăto reşti" vă roagă să p rim iţi asigu­ Preşedintele Congresului
rarea d e v o ta m e n tu lu i lor, m u lţu m in - Prof. I. Tănăsescu"
d u -v ă p e n tru înţelegerea care aţi
d a t-o doleanţelor noastre. ,,Dna Eugenia Popescu, inter­
nată în sanatoriul Moroeni, m ul­
M. Teodorescu
ţum eşte călduros d -lui Prim Mi­
„Congresul de chirurgie de răs- nistru pentru sprijinul ce-1 dă ce­
boi, din Iaşi, încheindu-şi lucră­ lor în suferinţă.
Grmi de precizat. O săp tS
rile trimite d-lui vice-preşedinte al Eugenia Popescu"
mână p l ă c u t ă trece ca im
vi*. O clipă de durere du­
Poezia italiană rează o veşnicie. De aceea,
ş t i i n ţ a modernă se strădu­
ieşte. din răsputeri, să scur­
din ultimii douăzeci de ani teze durerea ori s'o înlăture
cu totul. Spre norocul ome­
Conferinţa scriitorului italian Bine Sanmmiatelli nirii, există un remediu, care
face să dispară. într'o clipă,
In v ita t de cercu rile n o a stre c u ltu ­ su p erio r a l L eg aţiei Italien e în fru n te
cele mai î n g r o z i t o a r e
ra le să ţin ă câte v a c o n fe rin ţe ^ în R o­
m ânia despre* lite ra tu ra şi c u ltu ra
ita lia n ă co n tem p o ran ă, d. B ino S an-
cu d. Scop-pa, m in istru l Italiei, p re ­
cum şi n u m ero ase fig u ri d in lum ea
in telectu alităţii noastre.
dureri. E v e r b a de ( 3
m in iatelli este de câteva, zile oaspe­
tele nostru.
D. Bino S a n m in ia te lli
S â m b ă tă d u p ă am iază,
a
p rim a
ţin u t,
sa
M ASA O FE R IT A IN CIN STEA
D -L U I SA N M IN IA T EL L I
S âm bătă seara la orele 9 a a v u t
MGOCRATÍNI
care înlătură, la m o m e n t ,
ţ r7 C tflT u T i ■.
conferinţă, în sala D alles, v o rbind loc o m asă colegială la re s ta u ra n tu l
d esp re „ F o a ia şi poetica italiană in C apşa, o ferită de p reşed in te le Socie­
orice fel dé durere: sciatica
u ltim ii douăzeci de a ni“. C o nferinţa şi reumatismul, guta şi ne­
tă ţii S criitorilor R om âni, în cinstea
s ’a ţin u t sub a u sp iciile S ocietăţii
S c riito rilo r Români, d in p arto n că­
il-ustrului oaspe. vralgiile, durerile de cap şi
Pe lân g ă sărb ăto rit, a u lu a t p arte
reia d , prof: N. I H ereseu, în c ali­ d - n i i : B runo M anzone, F ran co T ra n - de dinţi, durerile menstruale*
ta te de p reşed in te, a prezentat, p u ­ daf'ilo, prof. Soldaţi, prof. Deruvo, Algocratin® c r u ţ ă şi vi»,
blicului in câte v a cuvinte* In tro d u c­ prof. M. B affi şi m em b rii com itetu­
tiv e fig u ra ilu stru lu i oaspe. lu i d e conducere a S ocietăţii Scriito­
decă, apără şi însănătoşeşte*
C o n fe re n ţia ru l . evoca a tm o sfera
rilor Rom âni, d -n ii': N. I. H ereseu, to t* 4 ţ# JW #
sp iritu a la din care s ’a ’nSânii- poezia .Ionel *T eodpreanu, I. G r, P erieţean u ,
ita lia n ă m odernă.
Li viu R ebreanu, I. V alerian, Victor
T recân d a-poi la p re z e n ta re a su ­
Ion Popa şi D an B olta.
biectului p ro p riu zis, d. S arm rinia-
D. prof. N. I. H ereseu a în c h in at CUMPĂR
Trecior oe şenile
telli a a firm a t că orice p riv ire d e a n ­ p e n tru d istin su l co n frate italian. A
sam blu a su p ra liricei .ita lie n e con­
răsp u n s d. Bino S an m in iatelli care
tem p o ran e, nu p o a le în cep e cF cât cu in cuvinte calde şi p rieten eşti şi-a
G ab riele d ’A nunzio, în fig u ra căruia
m a n ife sta t ad ân ca sa b u cu rie că se
se. co n centrează o m are p a rte d in e- află în m ijlocul colegilor săi rom âni. dela 20— 160 H.P.
vuluţi-a liric ă a u ltim e i epoci.
In to t tim p u l m esei a d o m n it o caldă în stare bună
Poezia ita lia n ă s’a in te g ra l în sp i­ atm o sferă în tre co n fraţii italien i şi
rit î mii tulea eu ro p ean ă, in cad rul că­
Oferte pe adresa : av. C. Lu­
rom âni.
reia, p rin fj-âm ântârile şi in ovaţiile --------o x o x o x o x • x o x o x o x o --------
cian, str. Mihai Bravu nr. 34,
ei, a ad u s câtev a co n trib u ţii origi­ Ploeşti.
n ale Or s a u bucurai, de o- la r g ă - r ă s ­ D e la C, Fi R»
p ân d ire, a tin g â n d e x p resii u n iv e r­
sale şi p ă strâ n d u -şi, totuşi, c a ra c te ru l
ei specific italian. A stfel, un M ari- Plata salariilor tie
tort! i, p rin cultul a v e n tu r ii. şi goana Cum a fost admi­
d upă inedit, in poezie a dat. lum ii în ­
Sf. Paşti
tregi o fo rm u lă lirică nouă, G iuseppe
U ngaretti, se situează pe prim ul pian
al poeziei europene, un Q uasim odo
nistrată Casa Fon­
In v ed erea să rb ă to rilo r Sf. Paşti,
Aldo, Palfizzeéh.i, Sava, A lfonso G otti
şi alţii, su n t scriito ri din o p era că­
dului Naţional
plata salariilo r se va face d u p ă nor­
m ele de m ai jos. P erso n alu l d in ca­
dre, T abela A, va p rim i salariile pe
rora c o n fe re n ţia ru l a d e sp rin s ceea ce
e m ai su b sta n ţia l.
C o n ferin ţa d -lu i B ino adică la 1 A prilie 1942. I a
S a n m in ia­
al Aviaţiei
luna A prilie 1942, p o triv it tab elei 2,
aceeaşi
telli a fost a sc u lta tă de un public d ată se v o r plăti şi bursele elevilor In le g ă tu ră cu inform ,aţiunile p u ­
num eros, p rin tre care s’a din şcolile C. F. R. pe lu n a A prilie.
re m a rc a t
b lic a te de u n ziar econom ic de d im i­
în p rim u l râ n d p re z e n ţa scriito rilo r M eseriaşilor şi lu c ră to rilo r de la n eaţă referito are la d esfiin ţarea Ca­
rom âni, m em b rii In s titu tu lu i de c u l­ ateliere li se vor plăti a c o n tu ri la 31 sei fo n d u lu i n aţio n al a l av iaţiei p en ­
M artie 1942. tr u m o tiv u l că a d m in is tra ţia tim b ru ­
tu ră ita lia n ă d in R om ânia, p erso n alu l
M eseriaşilor şi lu c ră to rilo r defini - lu i av ia ţie i a r fi fo a rte costisitoare,
tivi şi provizorii li se vor p lă ti câte m in iste ru l fin a n ţe lo r ţin e să a ra te că
dela 1936, d ata în fiin ţărei acestei
un acont la 1 A prilie, ech iv a len t cu Case şi p â n ă in prezent, cheltuielile
p la ta p rim elo r 10 zile a le lu n ii M ar­ ei de a d m in is tra ţie au re p re z e n ta t în
ra p o rt cu v e n itu rile realizate u rm ă­
to a re le p rocente : 1936-37 1.85®/o;
P erso n alu l tem p o rar va p u tea p ri­
mi u n aco n t la 1 A prilie n u m ai cu
1937-38 1.37°/o ; 1938-39
1939-40 1.26°/»; 1940-41 1.24°/o.
1,29®/» j
Se m enţionează că p o triv it legei de
N u vor prim i aco n tu ri lu crăto rii în fiin ţa re , cheltuelilie de ad m in is­
tra ţie ale Casei p u teau să m eargă
tem p o rari cari prim esc aco n tu ri
P reşed in tele com isiei leg islativ e va p â n ă la o cotă de IO1'/» d in v en itu ri.
chenzinale • şi săp tăm ân ale.
C asa fondului n aţio n al a l a v ia ţie i a
P rin listele de aco n tu ri nu se face a v u t în p e rm a n e n ţă un control bine
--------o x o x o x o x ® x o x o x o x o --------
nici un fel de reţinere. organizat, şi o a d m in istra ţie m odel.
Nedemni de a fi R EŢ IN E R I DIN S A L A R II
D in salariile perso n alu lu i pe lu n a
cetăţeni români *
A prilie, n u se v o r face dlecât u rm ă ­
toarele reţineri*: im pozit pe salarii,
Se retrage naţionalitatea română 2 ia su tă cotizaţie obligatorie, casa
ţări, num itului Criţchii Feodor, de 46 ani, de c red it şi asig u rări, ra te îm p ru m u t,
Ladureri de CA Pji DINŢI M ARELE
TURNEU
al C om p an iei
in fc r e b u în ta ti
M S
H V C O Í&
de sub direcţiunea D-lui
Ofi­ mului şi ţării şi num iţilor G rega Va­ anulează şi se vor trece în tab lo u rile
C. TÄNASE cu fantastic»
m una Panca, judeţul Storojineţ, pen ­ vor fi re ţin u te din p rim u l salariu. 0 revistă de m are m ontare
P e n tru a se p u tea asig u ra p lata la
EFECT IMEDIAT Nu a ta d ă inim a
m anifestat in public sentim ente ostile să fie trim ise din tim p serv iciu lu i
o rd o n an ţării sau diviziilor fin an ciare
d u tia cu ta b le te te i 12
NOROC
D acă co n sid eră m în fr â n g e r ile su fe r ite , m a te r ia lu l p ier d u t şi
p riz o n ie rii lu a ţi, dacă ţin e m sea m a m a i a les de d eze rto rii p e care
P rin ed u ca ţie, prin d isc ip lin ă şi prin p r iv ile g iile a co rd a te m ai
a le s în u ltim u l tim p , arm ata era in str u m e n tu l orb al g u v ern u lu i.
TANASE
în 2 acte şi 48 tablouri de
i-a m v ă z u t în a ce st războiu, n u p u tem să o co n sid eră m o arm ată Din. a ce st fa p t m u lţi d in tre n oi tră seseră co n clu z ia că arm ata St. Cristodulo şi V. Vasilache
ro şie e ste p o liticia n iz a tă şi că din acea stă cau ză d iscip lin a ei lasă Muzica de N. Patrichi, Vasi­
tare. lache şi M aestrul Ion Vasi-
D acă, d in con tră, lu ă m în co n sid era re g reu ta tea cu care e s te
în v in să , în v er şu n a re a cu care re zistă şi a b ilita te a cu care se r e ­
tra g e, d esig u r nu o p u tem co n sid era ca o arm ată slabă.
de dorit.
D e sig u r , nu e ste n im e n i v in o v a t că n u au a ju n s până la noi
c o n fe r in ţe le sau le c ţiile ţin u te de d o ctrin a rii a rm a tei ro şii la Ş co ­
lescu_____________
MARE BALET
48 G irl’s şi 12 Boy’s
A d e v ă r u l este că, în fond , arm ata ro şie e ste şi ta re şi slab ă. lile de R ăzb oiu d in M oscova, K ie w , L en in g ra d , etc. Solo Balet Edith & Fa er
In ce a m ai m a re p arte, stu d iu l isto riei m ilita re , în Ş c o lile M i­ La P u p itru N PA TR IC H I
port e s te slabă. lita r e S o v ie tic e , a vea ca scop să în v e ţe şi să d em o n stre ze că ar­ Spectacolul va fi prezen­
m a ta , în afară sau p e ste a u to rita tea p o litică , nu are se n s şi nu poate tat în aceleaşi condiţii de
IN CE CONSTĂ FORJA ARMATEI ROŞII ? m ontare şj interpretare
e x ista . P r e le g e r ile de isto rie sco tea u în ev id e n ţă ca z u r ile — rare
ca in Capitală.
d e a ltfe l — în care o arm ată, sed u să de u n g e n e r a l p o p u lar, a rupt
A rm ata ro şie n u a f o s t n ic i m ai m u lt n ici m ai p u ţin d ecâ t o r e la ţiile cu p o litica p e care o se r v ise şi a în c e r c a t s ă -ş i cree ze sin ­ IT IN E R A R U L
fo rţă m ilita r ă o rg a n iza tă şi p reg ă tită după to a te r e g u lile artei. g u ră o b ie c tiv e şi scop. P r im e le oraşe
F ă ră să a tin g ă p e r fe c ţiu n e a în gra d u l în care a a tin s-o arm ata M A R T IE
A cea arm ată a te r m in a t în a v en tu r ă şi cu râ n d a in tr a t în d es­
germ a n ă , a fo st to tu şi cea m a i b u n ă arm ată din câ te s’au p rez en ta t
la e x a m e n u l ră zb o iu lu i actu al.
A ce a stă arm ată eră in str u m e n tu l su p rem al p o litice i prin care
g u v e r n u l so v ie tic îşi asig u ra lin işte a in tern ă şi în tr ’o b u n ă zi a vea
să -şi im p u n ă v o in ţa şi în afară.
co m p u n ere.
S e cita de p r e d ile c ţie ca zu l lu i F erd in a n d C ortez.
Ş tia u şi b o lşe v ic ii să stu d ie z e isto ria şi să p r e în tâ m p in e g u stu l
de a v en tu r ă şi em a n cip a re al le u lu i pe ca re-l creştea u .
tizi ie
M. 11 Braşov
mm
M 17 Turda
în a in te d e a form a şi în tă r i arm ata, au p us p ro b lem a ei pe J 12 Sighişoara M. 18 Orăştie
# L o cu l şi rolul ei în sta t. erau b in e d e fin ite . V. 13 Mediaş .1 19 Petroşani
to a te f e ţ e le şi au studiat, cât b in e şi cât rău p o a te rep rezen ta o ar­
A rm a ta roşie co n stitu ia o b ie c tu l a d m ira ţiei şi al g e lo z ie i p o ­ S 14 Sibiu V 29 Deva
m a tă p en tr u un gu v ern . U n d e în tr ez ă re a u răul, au lu a t m ăsu ri. Cu D 15 Sibiu S 21 Arad
p oru lu i. le c ţ iile isto r ie i, cu p rop agand a, şi m a i a le s cu co m isa r ii p o litici, ţi­ I. 16 Alba IuliaD 22 Ara'-
în t r ’o gară, la cassa de b ile te , cân d a p ărea u n o fiţe r, se dădea n ea u le u l în cu şcă sau în la n ţu ri, dar to td ea u n a în resp ect. Restul oraşelor
se va anunţa la timp
la o p arte şi fe m e ile .
A rm a ta era p riv ileg ia tă . A rm are)