ANUL XV, No.
9081, Vineri (0 Aprilie 1948
V iaţa c o m e r c ia lă a O d esei
Dela economia eomuaistâ U liberal schimb. Odesa, e imensă
bursă. Comerţul alimentar In plini desrottare. „Bazarele“, p unete
de atracţie şi aiaeeri. Trocul a revenit ea prim element
ai economiei de război. Magazinele de comision
D esig u r că v ia ţa econom ică a O -
d esei — a şa cu m se în fă ţişe a z ă a s ­
tăzi — p re z in tă u n p u n c t d e a v a n ­
s a t in te re s, n u a tâ t p rin re a liz ă rile
ei, c â t m a i a le s p rin a sp e c tu l ce îl
cap ătă, ca tre c e re b ru sc ă d e la regi.
m u l com unist la cel in d iv id u a l-lib e -
ra list, a d a p ta t d u p ă siste m e le exis.
te n te în R o m ân ia şi ca o u rm a re d i­
re c tă a fâ lfâ irii d ra p e lu lu i ro m ân esc
a s u p ra ac e ste i (.-etăţi dele. M are» Nea­
gră.
D ela siste m u l c o lec tiv ist — o rg a ­
n iz a t p rin c ip ia l p e b a z a in te re su lu i
g en eral, d a r re a liz a t fra u d u lo s d e lu ­
m ea econom ică ev reiască, a to tstă p â
n ito a re p este d e stin e le co m erciale i u -
seşti — ia tă O desa p ă şin d p e d ru m u l
lib e ru lu i schim b, a l u şu rin ţe i tr a n ­
zacţiilo r şi, b in eîn ţeles, a l d ep lin e lo r
p u te ri p e n tr u fix a re a p re ţu rilo r.
D e d im in e a ţa p â n ă se a ra , o ra ş u l a -
cest.a care fu sese o b işn u it să tră ia sc ă
la a d ă p o stu l p re ţu rilo r fixe, d ir ija te
de cond u cerea su p e rio a ră a econom iei
ru seşti, tră e şte ac u m m o m e n te le u n e i
im en se b u rse, ueude jocul p re ţu rilo r
d ă p o sib ilita te de , lo v itu r i“ şi de a -
faceri „pe p icio r“.
C o m erţu l a lim e n ta r
C eea ce a în flo rit d in p rim u l m o ­
m e n t v ia ţa econom ică a c e n tru lu i O -
desei, a u fo*t re s ta u ra n te le , im m a ­
jo rita te a io r s im ţin d u -s e m â n a ro ­
m ân ea scă sp e c ialistă „ în tr ’a le b ă u tu ­
rii şi m â n c ă rii“ şi c a ri d e a ltfe l e ra u
sin g u re le m ijlo ace m ai ra p id e d e c â ş­
tig, d a tă fiin d s itu a ţia lor in d isp e n ­
sa b ilă în a c tiv ita te a zilnică. C u to a te
p opotele în f in ţa te d e d if e rite o rg a n i-
z a ţiu n i ce a c tiv e a z ă aci, re s ta u ra n te le
îşi a u clie n te la lo r, m a i ale s flo ta n tă ,
v a riin d d e la sim p le lo c a lu ri d e d e ju n
şi p â n ă la lo c a lu ri cu ja z z -u ri, cu
d an s şi „ a rg u m e n te “ d e co n su m aţie.
. A lă tu ri d e ele, bodegile îşi e x p u n
zilnic în v itrin e a rtic o le le d e co n su ­
m a ţie şi m a i a le s p re ţu rile la v in şi
v o tcă cari — in d ife re n t c â t s u n t d e
scum pe, 60 le i u n p ă h ă re l d e 25 g ra ­
m e — s u n t c ă u ta te cu m u ltă a rd o a re
de localnici. In sipecial, frig u l d e 39
g ra d e sub zero, c a re a b â n tu it p â n ă
acum c âte v a zile. a c o n trib u it în cea
m ai m a re p a rte la c o n su m a re a t u t u ­
ro r c a n tită ţilo r d e alcool e x iste n te .
R usul, de to td e a u n a şi d e -acu m , a re
p rin c ip iu l lu i sta b ilit: e m u lt m ai
bună c ă ld u ra in te rio a ră , d e c â t cea
e x te rio a ră . P e n tr u aceasta, m ai p u -
. ţin e lem n e şi îm b ră c ă m in te , d a r m a i
m u ltă votcă.
P e ici, p e colo a u în c e p u t să a p a ră
m od este m ag az in e d e consum ; d a r
a d e v ă ra tu l re z e rv o r a lim e n ta r îl con­
s titu e p ieţele de a lim e n te — d in d i­
fe rite le p u n c te a le o ra şu lu i — u n d e
ţă ra n ii d in îm p re ju rim i v in ou p âin e,
făin ă, m ălai, p ă s ă ri n u m ai tă ia te ,
unt, slăn in ă, c a rn e d e v ită şi porc,
b rân ză, z a rz a v a t şi u n d e v â n z a re a se
face m ai m u lt d u p ă siste m u l tro c u ­
lui, lu â n d în sch im b u l a lim e n te lo r
d ife rite o b iecte casn ice sa u d e îm ­
b ră c ă m in te . V in cu să n iile în c ă rc a te
cu a lim e n te — d a t fiin d că a u fost
sin g u rii b e n e fic ia ri ai co lh o zu rilo r în
to a m n a ac e a sta , m a i ales aci în ju ­
r u l O desei u n d e a fo st zonă de o p e­
ra ţii p â n ă tâ rz iu — şi p le a c ă cu ele
în c ă rc a te d e fel d e fe l d e lu c ru ri.
S e p a ra t d e acestea, tre b u e a m in tit
co m erţu l a lim e n ta r a m b u la n t — r e ­
p re z e n ta t p rin fra n z e lu ţe , chifle, go­
goşi; covrigi şi p ră jitu re le — pe cari
fem ei şi copii le v â n d în fie c a re cen ­
tr u de a g lo m eraţie , cu voce tare. la
co lţu ri d e strad ă, în p ie ţe sau în fa ţa
cin em ato g rafelo r.
B a za re şi m ag a zin e
D a r ceea ce c o n stitu e p u n c te le c a ­
racteristice şi d e a tra c ţie a l v ieţii e-
conom ice d in O desa — în m o m e n tu l
îe fa ţă — suirat a şa zisele „ b a z a re ”
tau „tolcioeuri“ şi m ag a z in e le d e co­
m ision, isv o rîte d in im e d ia ta n ecesi-
. la te de în tre ţin e re a vieţii.
P rin să d e situ a ţia ră z b o iu lu i în p li­
nă ia rn ă şi a v â n d să fie m a rto ră la
sch im b are a a d m in is tra tiv ă şi d e con­
ducere, p rin in s ta u ra r e a re g im u lu i
rom ânesc, p o p u la ţia O desei n u a p u -
. tu t să se re d re se z e im e d ia t p e d r u ­
m ul v ech ilo r a c tiv ită ţi fu n c ţio n ă re şti
sau econom ice, a stfe l că a stă z i n e a ­
râ n d m ijlo ace precise de m u n c ă şi
. câştig tre b u e să v â n d ă lu c ru rile de
priso s din casă p e n tr u a a v e a ce să
m ănânce. E ste a c e a sta , de a ltfe l n u
u n caz sin g u la r, ci e ste în săşi o glinda
g en erală a o raşelo r c ă z u te sub ocu­
p a ţie stră in ă , d in to a te tim p u rile şi
c h ia r d in re s tu l E u ro p e i a fla tă in zo­
n ă d e o p e ra ţii m ilita re .
A şa cu m se p re z in tă astăzi, a ceste
„b a z a re “ srunt a d e v ă ra te m ag az in e
g e n erale su b c e ru l lib e r. E le s u n t în
n u m ă r de d o u ă: u n u l în im e d ia ta a -
p ro p ie re a g ării c en trale, lângă d e ­
p o u l tra m v a e lo r, ia r a ltu l n u m it şl
.n o v o b a zar", p e n tru c ă a fost c re a t
de cu rân d , în cap ă tu l stră z ii Sadova,
p u ţin m ai sus d e poştă, lân g ă h a la de
c a rn e şi alim en te.
în c ă d ela 7 d im in e a ţa , b a z a re le în ­
cep să se populeze. In p rim u l râ n d
a p a r „ p re c u p e ţii“ — d a c ă li se p o ate
sp u n e aşa — cei c a ri şi-a u fă c u t o
m eserie d in a c e st fa p t al sch im b u lu i
soldaţi $i iMM imvr
íl M M III COKIM HUSIÉI S O R E
—---- — d e M aior M IRCEA TOMESCU
VI I I
D iscu rsu rile, o rd in ele şi m a n ev rele e x ecu ta te în acei ani de
lup tă ai b o lşev ism u lu i, erau în v ă ţa te p e dinafară încă din şco lile
pregătitoare de ofiţeri.
P oate că aci stă cauza lip su rilor p e care le -a d oved it condu­
cerea m are a operaţiunilor în acest războiu din partea com anda­
m en tu lu i b olşevic.
A cest stu d iu e x c e siv şi e x c lu siv al unei cam panii care a fo st
în sem n ată poate p entru cauza lor, dar care n ’a avu t nici unul din
caracterele unui războiu clasic, u n u i războiu-şcoală, a dus la con-
cluziuni fa lşe şi la con cep ţii d iform ate asupra conducerii opera­
ţiun ilor.
D u p ă cum se ved e, în conducerea superioară a războiului, au
e x ista t in te n ţii bune şi poate că au realizat m ai m u lt decât putem
constata din rezultate.
E ste sarcina isto ricu lu i să ap recieze şi să m ărturisească ce şi
cât au lu at din v a stu l dom eniu al ştiin ţei în actualul războiu, a
cărui istorie încă nu e scrisă.
serios.
In şcolile p regătitoare de ofiţeri, în văţăm ântul era foarte
şi c a ri v ân d , fie o b iecte c u m p ă ra te pe
p re ţu ri m ici d e la c o n c e tă ţe n ii lor, fie
a lte a rtic o le „ p ro c u ra te “ în zilele de
în v ă lm ă ş a lă a le răzb o iu lu i, d in d ife ­
r i t e m a g az in e şi d epozite p ă ră s ite şi
p e cari le p u n p e p ia ţă c u p ru d e n ţă ,
în cet, în c e t, s p re a n u se o b serv a p ro ­
v e n ie n ţa lor.
D u p ă a ceştia înoep să v in ă c e tă ţe n ii
c a ri tre b u e să v â n d ă ceva sp re a a -
v e a ce să m ăn ân ce. In special, c o rte ­
g iu l im p re sio n a n t îl fo rm ează fe ­
m eile. D ela ro c h iţe d e copii, p â n ă la
că m ă şi, rochii, , hain e, p alto a n e , cu­
v e rtu ri, fe ţe d e m asă, p le d u ri, b u c ă ţi
d e şifo an e sau p â n z e tu ri, p a n to fi u -
zaţi, galoşi, ciorapi, b ro b o ad e, p lă ­
p â n d , p ă lă rii, lin g u ri, cu ţite, c ră tiţi,
fa rfu rii, — fu n d u ri — în g en e ra l, ce
se p o a te găsi în tr ’o casă d e om —
to a te a c estea fo rm e a z ă o b ie c tu l de
fre a m ă t g e n e ra l p â n ă la o ra 4 d u p ă
am iază. A tunci, cei ce a u p u tu t v in d e
cev a îşi c u m p ă ră a lim e n te şi p le a c ă
cu tr a is ta d e p iele îm p le tită , p lin ă,
ia r cei ce n ’a u g ăsit a m a to ri p e n tr u
lu c ru rile lor, se în to rc sp re casă cu
n ă d e jd e a că p o ate a d o u a zi v o r a -
v e a m ai m u lt n o ro c şi-şi v o r p u te a
d esfa c e „ m a rfa ”.
D a r în a fa r ă d e lu c ru rile p u r cas­
nice, se m â i în tâ ln e ş te a c i to t fe lu l
d e a rtic o le d in to a te b ra n şe le e x is­
ten te. A lă tu ri de u n se rv ic iu de ceai,
J U S T I Ţ I A
CUVÂNTUL
Arestarea unei mame denaturate
Ecaterma Ganner, în etate de 17
ani, originară din corn. Bărcuţ, jud.
Făgăraş, domiciliată in Bucureşti,
Calea Victoriei 208 etaj VI, a fost
înaintată er\ Parchetului Ilfov sub
stare de arest, fiind învinuită de
pruncucidere.
In ziua de 26 Martie a. c., dând
naştere unui copil de sex femenin,
după ce l-a strangnilat, l-a aruncat
Fals în acte publice
C a b in e tu l 6 in s tru c ţie a trim is în
ju d e c a ta tr ib u n a lu lu i co recţio n al
p rin o rd o n a n ţă d e fin itiv ă p e M ircea
Ni col au d in str. E p isco p u l R ad u n r
4 d e ţin u t la V ăcăreşti, p rin tre a lte
fap te, fiin d că s ’a fă c u t v in o v a t de
falş în a cte p u b lice
In c u lp a tu l a te s t in sp e c to r de po­
liţie la C raio v a sub tre c u tu l regim ,
şi în această c a lita te a com is în tim ­
p u l re b e liu n ii a cte care a u fă c u t să
fie tr a d u s în fa ţa C u rţii M a rţia le ie
oale şi c o n d am n a t la m o a rte în con­
tu m a c ie
V enit în B u cu reşti şi-a
a c te d e id e n tita te p e n u m e le de
R a d u C iu re a sp re a fi p u s la ad ă­
p lă sm u it
p o st d e u rm ă rire a a u to rită ţilo r însă
a fost p rin s. P ro fitâ n d de un
m e n t d e n e a te n ţie a e v a d a t d ela po­
liţie.
m o­
D upă sc u rt tim p a fost to tu şi p rin s
şi în c a rc e ra t la V ă căreşti u n d e se
a flă şi azi în a şte p ta re a n ouet
o sânde.
Sabotaj
D. procuror Gatoschi a trimis
în judecata instanţei pentru repri­
marea sabotajului pe misitul An­
ton Meilânder din str. Vaporul lui
Assan nr. 7 culpabil că a comis
crima de sabotaj economic-
Inculpatul care se ocupă obişnuit
cu vânzarea clandestină a anvelo­
pelor de automobil a fost găsit po­
sedând 7 pneuri de automobil şi 2
camere, nedeclarate autorităţii în
drept, aşa cum cere legea.
Omor prin imprudenţă
Iosef B eszeney, şo fer d in B raşo v S erv iciu lu i 1 id ire c te şi M arcel P ă d u -
str. T itu leseu 10, a fosţ d e fe rit ju ­ re a n u , şefu l S e rv ic iu lu i a d m in is tra ­
decăţii ju stiţie i re p re siv e p e n tr u ' tiv.
om or p rin im p ru d e n ţă .
C onducând beat c a m io n e ta nr. 1487 ful B iro u lu i p erso n alu lu i.
Bv. pe Şoseaua B u c u re şti-P lo e şti, in­
c u lp a tu l a m e rs cu viteză n e b u n e a s­
că şi a ju n g â n d pe p o d u l d ela Ţ ig ă­
neşti a lovit atât. d e p u te rn ic ca­
m io n e ta nr. 1960 Bv. în c â t a p ro e e ta t
a fa ră d in m a şin ă pe p asag eru l
G h eo rg h e B orcan, care, căzân d în c o n tro lu l fa b ric ilo r de sp irt, fa b ric i­
cap, -a m u rit pe loc.
Fapta unor poliţişti
D. p ro c u ro r C. B u zo ian u a d esch is 1942, S erv iciu l X reg io n al M. A. T.,
a c ţiu n e p u b lică p e n tru ab u z d e p u ­ cu sediul la T iraspol.
te re şi falş îm p o triv a c o m isa rilo r de
poliţie A n d re i B ud n ic d in str. V ul­ ţio n a pe lâ n g ă G u v e rn ă m â n tu l civil
tu ri 2 şi G rig o re Boca d in str. G -ra l a! T ra n sn istrie i şi va fi condus de
A ngelescu 56
In n o a p te a de 16 N o em b rie anul n a r cl. II, ca şef, şi de d -l D am as-
tre o u t am b ii in c u lp a ţi s ’a u p re z e n ta t chin Teodosie, chim ist, cl. III, ca a-
la dom iciliu l lu i M aier A b ram o v ici ju to r.
s
G ir e n tu J
M A R C A M O N D IA LA G E R M A N Ă
v ei g ăsi o c u tie cu şu ru b u ri sau u n a
cu n a s tu ri; m a i încolo u n g eam an tan ,
o serv ie tă , u n a p a r a t d e c in e m ato g raf
p e n tr u copii, u n p a c h e t ou ceai sau
cafea şi u n co m p as ingineresc. D ea-
sem en ea lig re d e calcul, ceainice,
m a şin i d e călcat, p a h a re , creioane,
chei m ecanice, sta tu e te , v ase d e flori,
fa rfu rii, săp u n , p e rii etc. etc. I a r d in
cân d în când, u n d o m n b in e îm b ră
c a t sa u o fem eie b ă tr â n ă îţi o feră
p iese d e a rg in t şi a u r de p e v re m e a
ţa r ilo r, cru ciu liţe, inele, cercei, u n
covor p e rs a n sa u u n m a n to u d e a s ­
tra h a n , focă sa u viţel.
L e c ite şti în g e stu ri stâ n g ăcia şi
TELEFU
jen a, d a r n ’a u încotro. Şi tocm ai I
AEG COME 6 LA DE ELECTRICITATE 1 A. R.f
VANZAPEA PRIN EREVAN!ATOtttl NO$TRl IMTOATE
p e n tr u a c e a sta , poate, a u lu a t fiin ţă ONAŞBLI PWINClPAUe OIN TARA
fo a rte m u lte m a g az in e de com ision,
u n d e p e rs o a n e ce n u p o t m erg e zilnic
în b a z a r a u d e p u s sp re v â n z a re fel
d e fel d e lu c ru ri — în special d e îm ­
b ră c ă m in te şi a r tă — a şte p tâ n d ziua
în c a re se v a găsi u n c u m p ă ră to r
sp re a in tra în posesia c o n trav alo arei.
Şhouaamefajfá
ÍN SERVÎCIUL 1 in SE R V IC IU L
Şi a c e st co m erţ de lu c ru ri vechi VITICULTURII CONSUMATORULUI
c o n tin u ă zi d u p ă zi, p â n ă cân d po­
sib ilită ţile v o r p e rm ite a d u c e rea d e
m ă rfu ri n o u i şi în tre b u in ţa re a e n e r­
g iei in te le c tu a le şi m a n u a le a popu­
la ţie i d in O desa, în d ife rite c o m p ar­
tim e n te d e a c tiv ita te şi în sch im b u l
u n e i su m e re m u n e ra to rii.
G eo rg e Gh. P â s la ru
VIILE j \
PIVNIŢELE
BORCEAG
rnATii
dela al VI-lea etaj, în curtea imobi­ GEORGESCU
lului vecin. BUCUREŞTI
Faptul a fost observat de d. comi­ Sir. QPICOL38
sar Vasile Hamzu din Prefectura de TELS-TS-»^
Poliţie a Capitalei, care a arestat pe
mama denaturată.
Parchetul a trimis pe Ecaterina
Gartner unui cabinet de instrucţie,
cu concluziuni formale de arestare.
Ladureri de C A P * DINTlţ
Cadavrul copilului ucis a fost depus L ohse U ra K L a v e n c fS t
la morgă. e s te o la v a n d ă v e rita ­
în treb u in ţa ţi b ilă , fa r nu o im ita fia
M0V0CAIM
şi su b m o tiv că .a u o rd in s ă - l rid ice o b fin u tă c u m a te rii o d o ­
şi să -l trim ită în la g ă r i-a u fă c u t o
riz a n te a rtific ia le . P ro ­
p e rc h e z iţie g ă sin d la el su m a de
300.000 lei p e care i-a u lu a t-o ca dusul o rig in a l p o a rtă
să -l la s e în lib e rta te deşi v ictim a n u
e ra u rm ă rită p e n tru lu c ru l p e oare im p rim a t p e m arca
ei 1-a-u a firm a t.
P a rc h e tu l a c e ru t a re s ta re a a m b i­ g il u lu i c u v â n t u l „ L o b s e ^
EFECT IMEDIAT Nu atad â in im a
lor in c u lp a ţi, m e n ţio n â n d că cel de c a re c o n s titu e o g a ra n ­
ai doilea se a flă în c e rc e ta re a oabi d u t i a c u ta b le te te i 12
n e tu lu i 2 in s tru c ţie p e n tru în s u şire a ţie p e n tru c a lita te a sa
sum ei d e 96.000 lei fa p t p e n tr u care
a fosţ in te rn a t în lagăr. c o n s ta n tă .
Diverse
D. p re ş e d in te R adovici. titu la ru l ca­
b in e tu lu i 5 in s tru c ţie a a d m is cere­
O te m e le g r a s ă
rile fă c u te de C o n sta n tin Tega şi
G h eo rg h e P ariza, a re s ta ţi p e n tru
p re tin se n e re g u li în d a u n a m orii
„R o m ân ia M a re “ şi a d isp u s e lib e ra ­
nu se simte bine! jm tâ a U p fa
re a lo r p ro v iz o rie pe c a u ţiu n e m a te ­ D esav an tag iile fizice şi s ta re a s u ­ sau m ai lu n g ă — d u p ă n ev o ie — ea
rială. fletească a fem eii g rase s u n t p re a c u ­ ta b le te le de slă b ire K issingen.
P a rc h e tu l Ilfo v p rin d. p ro c u ro r Is - noscute. O ricâte re s tric ţiu n i la m â n ­ C ura de slă b ire cu ta b le te le K issin -
p ir a d e c la ra t a p e l îm p o triv a o rd o ­ care, o ric â tă g im n a stic ă şi folosirea gsn rru p ro d u ce nici o n ep lăcere.
n a n ţe i de e lib e ra re . a lto r m ijlo ace n u s u n t de aju n s.
T ab letele de slă b ire K issingen : u n
----- OXO X OX O X $ oxoxoxox---— L a m o d e la re a silu etei se aju n g e
p r in tr ’o cu ră de slă b ire m ai sc u rtă p ro d u s n a tu r a l al B ăilo r K issingen.
Modificarea comisiunii
pentru propuneri de nu­
ENGROS
miri depe lângă directo­
ratul finanţelor
Basarabiei
APARTAM ENTE SAVA 5 .7 0 .6 8
L E I f .300.000 com pus d i n : d ouă cam ere, v estibul, bae,
C om isiunea p e i t r u propun».. ie b u c ă tă rie , c a m e ră serv ito ri, p iv n iţă.
n u m iri, tr a n s fe r ă ri şi a v a n să ri, de
p e lâ n g ă D ire c to ra tu l fin a n ţe lo r B a ­
L E I 800.000 g a r s o n ie r ă : d o rm ito r, bae, b u c ă tă rie , u l t r a ­
sarab iei, se m odifică d upă cum u r ­
m ează:
m o d ern ă, ap ă caldă, calo rifer, ascensoare.
Bloc cen tral, lâ n g ă B u le v a rd u l D om niţei, C ă lă ra şi 51, colţ R obescu.
Im o b il in co n stru cţie, lu c ră ri av an sate.
D ir e c ţiu n e a r e s ta u r a n tu lu i f o s t C IN A ”
P re ş e d in te : C M ihăilesou, su b d i­
re c to ru l fin a n ţe lo r. In fo rm a ţiu n i : ,,U N IO N ”, Str. S m ârd an 11, B u cu reşti V A SILE COVACI
M em bri: V asile M ărg ăritescu , şeful
a n u n ţ ă o n o r a t a c l i e n t e l ă c ă s ’a m u t a t in
S e c re ta r: Gh. P o p escu O rodel, şe­
Un m a r e r ă s u n e t Localul „FLORA“ DELA ŞOSEA
----- OXO X OX O X • oxoxoxox------
înfiinţarea unui serviciu
M. A. T. la Tiraspol
al comerţului mine Georgescu-
Minu Lipalli ia Kama
ti u n d e c o n tin u ă , a s e r v i în a c e l a ş c a d r u d i s t i n s ;
d e ju n u r i, d in e u r i y i b a n c h e te
P e n tr u o rg a n iz a re a , fu n c ţio n a re a şi
lo r c a re în tre b u in ţe a z ă s p irtu l ca R O M A 8 (R a d o r). — C o r e sp o n - n e că G e o rg e G e o rg e sc u e s te im u l
m a te rie p rim ă , depozitele şi d ebitele ă e n t u l a g e n ţie i R A D O R tr a n s m i­ d in ce i m a i m a r i d ir ijo r i a i e p o c e i
de b ă u tu ri sp irto a se d in T ra n sn istria ,
se în fiin ţe a z ă , p e d a ta de 1 A p rilie
te:
C o n c e r tu l G e o rg e G e o rg e sc u —
D in u L u p a tti a a v u t u n m a r e ră ­
n o a str e .
M a r ţi d u p ă a m ia z ă a a v u t loc r e ­
c e p ţia d a tă d e d. m in is t r u G r ig o r -
Atacul dela lyspenskaia
A cest S e rv iciu R egional v a fu n c ­ s u n e t în to a tă p r e s a ro m a n ă care cea în c in s te a d - lo r G e o rg e G e o r ­ A în cep u t u n v â n t d e g n iaţă. U ni­ L a o ra 6 d im in e a ţa p o stu rile noas­
a a d u s s u p e r la tiv e c u v in te d e la u ­ g escu ş i D in u L ip a tti, la care au ta te a n o a stră su b conducerea m aio - tre în a in ta te a n u n ţă că u n ită ţi in a ­
dă m a r e lu i n o s tr u m u z ic ia n . lu a t p a r te m a i m u lte p e r s o n a lită ţi u lu i C azacu V eniam in p rim eşte o r ­ m ice com pacte în ain tează.
d-1 C ălin escu D u m itru , in g in e r o rd i­ Z I A R U L P IC C O L O sc rie: „ D upă d in lu m e a d ip lo m a tic ă , m u z ic a lă d in să ocupe lin ia p rin c ip a lă de. re ­ B ăeţii deşi în g h e ţa ţi d u p ă ap ro ap e
ce a m a s c u lta t S im fo n ia d e B r a h m s şi c u ltu r a lă d in R o m a . zistenţă, în p u n c tu l U y sp en sk aia pe 12 ore d e veghe, a ş te a p tă cu su fletu l
la g u ră a p a riţia inam icului. Insfârşdţ
d ir ija tă de G e o r g e s c u p u te m s p u - d ire c ţia ' Feoddsia.
se v ăd ca re le b lin d a te inam ice, iar
d u p ă ele bolşevicii în ain tân d .
M aio ru l C azacu V en iam in în m ij­
Cine a vizitat Şcoala M ilitară dela Odesa, a p u tu t să-şi dea Ju căriile lor variau, dar toate jocurile se pare că term inau cu locul u n ită ţii sale dă o rd in de d e s­
seam ă că, în tr’adevăr, acolo se pregăteau ofiţeri.
D in m odul cum erau în zestrate clasele, se desprindea urm ă­
toarea m etodă în predarea lecţiilo r ;
agerea la tir. ch id erea focului, în su şi tre c â n d din
Era o pepinieră de viitori fanatici ai b olşevism u lu i şi ai ar p o st în p o st $i în c u ra jâ n d soldaţii.
m atei roşii.
A rip a n o a stră din stâ n g a c a re fă ­
cea le g ă tu ra cu tru p e le g erm an e p a re
C ursurile principale, „Tactica, Topografia, A rm am entul, Ge
n iu l şi T ran sm isiu n ile“, erau p redate în săli sp eciale dotate cu tot
felu l de lucrări d e m o n str a tiv e : schiţe, planşe, planuri relief, m esse
de nisip, etc. C elelalte cursuri se ţineau în să li de con ferin ţe în
Ş tiau deci conducătorii so v ietici că v irtu ţile războinice nu sé a d a înapoi. M aiorul C azacu V enia­
im provizează şi că, pentru a le avea, se. cere m uncă şi m etodă. In m in cu to a tă v â rs ta sa» sfid â n d m o a r-
această privinţă se poate spune că realizaseră foarte m u lt. Ş i dacă tet, se rep ed e sp re flancul stân g şi
ap u c â n d p rim a p uşcă m itra lie ră t r a ­
n ’am d etesta politica şi id ealu l fa lş a statului sovietic, ar trebui să ge în c ă rc ă to r d u p ă în cărcăto r. O staşii
m ărturisim că efortu rile făcu te şi m etoda întrebuinţată pentru în s u fle ţiţi de fa p ta v red n icu lu i lor
zestrate cu aparate de proecţie.
pregătirea şi form area ofiţeru lu i pot reţine aten ţia oricărui om c o m an d a n t îşi re ia u po stu rile.
Iar educaţia m ilitară şi p olitică se făcea totdeauna şi p este t o t ; T a n k u rile inam ice se pun a tu n c i în
de studiu.
pe toţi pereţii, in d iferen t de destinaţia pe care o avea sala respec­ m işcare. B ra v u l locotenent M aziliu
tivă, se ved eau tablouri cu scen e d e războiu în care o fiţeru l servia Ş tefan , cu tu n u l său a n tic a r, loveşte
in p lin p a tr u din ele, D ar şi el cade
soldaţilor ex em p le de com portare în luptă. Trupa era instruită. A vea însă contigente de rezervă care incă ră p u s de trei. gloanţe, inam ice. S u r­
D easem eni, era un ex ces de fotografii şi tablouri ale şefilor nu trecuseră pe la corpuri, pentru a cunoaşte m aterialul şi arm a­ p rin şi, bolşevicii d au în a p o i. M aiorul
m ilitari şi politici. C azacu V eniam in p rin zân d m işcarea,
m en tu l nou. dă o rd in de co n traatac. V â n tu l tae
H ărţile cu operaţiunile trupelor roşii din 1917— 1920 abundau, A ceasta era probabil una din p rob lem ele de pregătire care re s p ira ţia . F acem câtev a sa ltu ri şi
îm preună cu pasagii din discursurile politice ale capilor revolu ­ era încă în .curs de rezolvare la isbucnirea războiului. su n tem lâ n g ă ta n k u rile inam ice cari
ţionari. P e lân gă aceste două categorii, în care putem îm părţi trupa : în că fum egă. M aiorul C azacu é în
Pictura era proastă ca şi gustul, dar in ten ţia era do a am inti con tig en tele tin ere care prim iseră o instrucţie recentă şi conti - fru n te a tu tu ro r. Bolşevicii îngroziţi,
m ereu, viitoru lu i ofiţer, v irtu ţile m ilitare şi războinice şi m ai ales g en tele m ai vechi, a căror in stru cţie p u fu sese com plectată şi p a rte fug în d eb a n d a d ă şi p a rte se
să-l facă să nu u ite o clipă că acele v irtu ţi su n t leg a te ca umbra adaptată la m aterialul nou, m ai putem face o d istin cţiu n e şi din p re d a u a ru n c â n d u -şi arrn ete,
de ideia politică pe care sunt chem ate s’o servească. punct de ved ere al m oralului cu care luptau. Serg. T. T. PA R PA L A C H R IST ,
In toată ş c o r 1 - şi în îm prejurim i se ved eau urm ele u n ei in ­ — In arm ata roşie, trupa era com pusă din partizani — în m a­
tense activităţi s rtive în care predom ina „tragerea la ţin tă “. joritate erau gradaţi sau com isari — şi comsomolii, adică aspi­
N ici un sport, de vară sau de iarnă, nu lip sea din program ul
şcoalei.
ranţii la rangul de partizani. A ceştia din urmă, trebuiau să dea
probe de credinţă şi d evotam en t faţă de regim şi aveau acum a, la
Citiţi
A lături ^ an :xă a şcoalei, era o clădire, care. adăpostea copii,
adunaţi aci pentru a creşte de m ici în spirit m ilitar.
războiu, cea m ai bună ocazie să-şi P~:-«de»gcă. devotam entul.
Erau în m ajoritate tineri. rtr», urm a.)
A P I O