Rezumat

Există mai mulți factori care fac ca lupta împotriva criminalității informatice să fie unică și dificilă. Prin
natura sa, criminalitatea informatică nu are frontiere și evoluează rapid, uneori mai rapid decât pot
reacționa autoritățile naționale. Natura orizontală a criminalității informatice îi adaugă încă un nivel
de complexitate: aproape orice tip de infracțiune se poate desfășura în prezent pe internet. Colectarea
probelor electronice pentru astfel de infracțiuni poate fi dificilă, din cauza volatilității datelor, și poate
necesita cunoștințe de specialitate. Cooperarea judiciară este esențială pentru a asigura păstrarea în
timp util a probelor electronice, garantând admisibilitatea acestora în cadrul procedurilor judiciare.
Cooperarea judiciară internațională poate fi împiedicată de diferențe semnificative în ceea ce privește
cadrele juridice interne (de exemplu, în ceea ce privește incriminarea faptelor sau reglementările în
materie de păstrare a datelor) și conflictele de competență. Întregul fenomen al criminalității
informatice redefinește conceptul juridic tradițional al principiului teritorialității, ca urmare a
caracterului supranațional al probelor necesare pentru a asigura reușita urmăririi penale a infractorilor
cibernetici.
Prin urmare, un răspuns național eficace la criminalitatea informatică necesită adesea o colaborare pe
mai multe niveluri. Consolidarea cooperării internaționale este esențială, deoarece spațiul cibernetic
are un caracter internațional și transfrontalier. „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene:
un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat” se concentrează pe crearea unui spațiu cibernetic care
să promoveze accesul la internet și să asigure creșterea pieței, dar, totodată, urmărește să obțină
reziliența cibernetică și să combată criminalitatea informatică, asigurând un echilibru adecvat între
drepturile fundamentale ale cetățenilor și statul de drept (1). În plus, promovează utilizarea
instrumentelor de cooperare internațională în lupta împotriva criminalității informatice, precum și
cooperarea polițienească și judiciară corespunzătoare în țările terțe din care operează organizațiile
infracționale cibernetice (2).
Concluziile Consiliului privind comunicarea comună intitulată „Reziliență, prevenire și apărare:
construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE” (3) completează strategia UE în materie
de securitate cibernetică subliniind necesitatea de a preveni, descuraja, detecta și răspunde la
activitățile cibernetice răuvoitoare. Acestea subliniază că autoritățile publice trebuie să dispună de
instrumentele necesare pentru a detecta, investiga și urmări penal criminalitatea informatică.
Eurojust urmărește combaterea criminalității informatice în vederea consolidării cooperării judiciare
în acest domeniu, în special prin facilitarea gestionării rapide a cererilor de cooperare judiciară — un
factor esențial în abordarea problemei volatilității datelor și a lacunelor care decurg din aplicarea
diferitelor norme interne privind păstrarea datelor — și a implicării timpurii a sistemului judiciar în
operațiunile de combatere a criminalității informatice, pentru a se asigura că datele sunt colectate în
conformitate cu normele aplicabile în etapa de investigare și, prin urmare, pot fi folosite ca probe
electronice admisibile în cadrul procedurilor judiciare ulterioare. În plus, Eurojust produce sau
contribuie în mod semnificativ la producția de produse strategice în domeniul criminalității
informatice, ajutând astfel practicienii să dezvolte în continuare competențele cibernetice
necesare (4).

(1) Consiliul Uniunii Europene, Concluziile Consiliului privind Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii
Europene pentru afaceri externe și politica de securitate privind Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: Un spațiu
cibernetic deschis, sigur și securizat, Bruxelles, 22.7.2013 (12109/13)
(2) Eurojust s-a angajat în mai multe proiecte de consolidare a capacităților în domeniul criminalității informatice, cum ar fi proiectul
Sirius (http://eurojust.europa.eu/Practitioners/Pages/SIRIUS.aspx), proiectul EuroMed Justice (https://www.euromed-justice.eu/) și
proiectul GLACY+ (https://www.coe.int/en/web/cybercrime/glacyplus).
(3) Consiliul Uniunii Europene, Concluziile Consiliului privind Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu: Reziliență,
prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE, Bruxelles, 20.11.2017 (14435/17).
(4) Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați secțiunea „Publicații și proiecte Eurojust în domeniul criminalității informatice”
din prezentul document.
Prezentul raport își propune să ofere o imagine de ansamblu a activității Eurojust în domeniul
criminalității informatice. Activitatea operațională realizată de Eurojust oferă o perspectivă excelentă
asupra dificultăților comune cu care se confruntă practicienii, precum și cele mai bune practici pentru
depășirea acestor dificultăți. Cazurile Eurojust sunt o sursă utilă de informații despre obstacolele
specifice în contextul cooperării judiciare și modul în care acestea pot fi depășite, contribuind la
discuțiile despre cele mai bune modalități de abordare a fenomenului criminalității informatice.
Urmează apoi un capitol care conține exemple de caz. La sfârșit, sunt enumerate publicațiile și
proiectele de interes ale Eurojust în domeniul criminalității informatice.