Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți

Facultatea Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra Științe Fiice și Inginerești

RAPORT
LA PRACTICA DE DOCUMENTARE ȘI CERCETARE

A elaborat studenta grupei IM41R

Procopciuc Natalia

Bălți, 2023
 Cuprins
Introducere
1. Logistica – noțiunea și originea
1.1. Definiția logisticii
1.2. Tipuri de logistică
1.3. Domeniul și rolul funcției logistice în întreprindere
1.4. Lanțul logistic, verigile principale și elementele sistemului de transportare
2. PREENTAREA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII S.A. MOLDAGROTEHNICA
2.1. Scurt istoric al întreprinderii
2.2. Descrierea secțiilor de productie a întreprinderii
2.3. Clasificarea utilajelor de transport intern
2.4. Clasificarea rafturilor pentru depozitele întreprinderii

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 INTRODUCERE
S.A. MOLDAGROTEHNICA este o întreprindere producătoare de echipament agricol,
nomenclatorul este de peste 40 de tipuri de modificații,tot odată produce pentru producători
mașini agricole din Europa asambluri și subansambluri conform DT prezentate[1].
Printre tehnică se enumeră:
-cultivatoarele universale de tip CUP care sunt destinate pentru prelucrarea
premergătoare semănatului de precizie,prelucrării între rînduri.
-semănătorile de precizie SPP DF care sunt destinate semănatului plantelor în cuiburi,bob
cu bob,la o anumită distanță reglabilă între ele.
-plug reversibil PR(PO) sunt destinate arăturii solului la o adîncime de pînă la 30 cm.
-plug purtat PU-3 destinat arăturii solului la o adîncime de 16-30 cm.
-grapă cu discuri grea GD-3,6 care prelucrează solul la o singură trecere pînă la 20 cm.
-grapa cu discuri grele pentru livezi destinat pentru afînare adîncă și distrugerea
buruienelor între rîndurile de livezi.
La întreprindere activează 400 de angajați,cifra de afaceri pentru 2004 e de 5,5
mln.dolari.
S.A. Moldagrotehnica activează conform cerințelor Standartului Internațional ISO-9001
începînd cu anul 1998,cînd a început pregătirile de materiale și proceduri standart de
operare.Astfel în 1999 la întreprindere,firma germană ”Dekra Certification Services” a certificat
sistemul de asigurare a Calității a sistemului de producere integral și în anul 2003 firma germană
”TUV THURINGEN”a reconfirmat certificatul de asigurare a Calității a sistemului de producere
pentru o perioadă de 3 ani.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 I. Logistica – noțiunea și originea
I.1. Definiția logisticii
Termenul de logistică este de utilizare recentă în gestiunea economică a întreprinderii,
însăîn alte domenii logistica există de multă vreme.
Logistica = procesul de gestionare a achiziționării, deplasării şi depozitării materialelor,
semifabricatelor şi produselor finite, alături de fluxurile informaționale corespunzătoare acestui
proces, în interiorul întreprinderii (firmei) şi al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii
comenzilor cu cele mai mici costuri, precum şi activele fixe tangibile care asigură desfăşurarea în
bune condițiuni a activității [2, 3].
Exista două direcţii de definire a logisticii. Prima direcţie este legată de comportamentul
funcţional faţă de circulaţia mărfurilor, adică dirijarea tuturor operaţiilor fizice, care e necesar să
fie executate la livrarea mărfurilor de la furnizor pînă la consumator.
O altă direcţie se caracterizează printr-un comportament ceva mai amplu: pe lîngă
dirijarea operaţiilor de circulaţia mărfurilor, ea include analiza pieţei furnizorilor şi
consumatorilor, coordonarea cererii şi ofertei pe piaţa mărfurilor şi serviciilor şi, de asemenea,
armonizarea intereselor participanţilor la procesul de circulaţie a mărfurilor.
Logistica, reprezintă planificarea, dirijarea şi controlul fluxului de materiale, recepţionate
şi prelucrate la întreprindere, ce apoi părăsesc întreprinderea sub forma de produse şi informaţii.
Numeroşi cercetători dau preferinţă aspectului economic al logisticii şi o tratează ca pe un
ansamblu de activităţi, avînd ca scop obţinerea unei cantităţi necesare de producţie, cu cheltuieli
minimale, la timpul şi locul stabilit, unde există cerere la producţia dată [4].
Unşir de definiţii ale logisticii pun accentul pe aspectul ei operativ-financiar. Astfel,
logistica se bazează din perioada decontării partenerilor de afaceri şi activităţi, legate de
circulaţia și păstrarea materiei prime, a semifabricatelor şi articolelor finite în circulaţia
economică din momentul achitării pentru livrarea producţiei finite consumatorului [3, 4].
Alte definiţii ale logisticii formulate de specialişti accentuează anumite funcţii ale ciclului
examinat. După părerea lor, logistica se reduce la un ciclu foarte îngust de operaţiuni:
transportarea, încărcarea – descărcarea, depozitarea etc. Generalizînd definiţiile cu caracter
logistic, menţionate mai sus, logistica poate fi considerată o ştiinţă ce dirijează fluxurile
materiale de la sursa primară la consumatorul final cu cheltuieli minimale, vizînd circulaţia
mărfurilor şi fluxul de informaţii aferente acesteia.
Definiţiile logisticii menţionate mai sus evidenţiază anumite laturi ale ei, însă, după
părerea noastră, este omis aspectul cel mai important al logisticii, şi anume posibilitatea de a
influenţa asupra scopului şi strategiei corporaţiei şi a crea noi avantaje concurenţiale pentru firmă

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 pe piaţă. Acest aspect, în esenţă, îşi află reflectare în cea de a doua direcţie de definire a
logisticii.
Noţiunea completă a acestui termen este redată în Dicţionarul de logistică: Logistica
(Logistics) prezintă ştiinţa despre planificare, control şi dirijare cu transportarea, depozitarea şi
alte operaţii materiale şi nemateriale, efectuate în procesul de livrare a materiei prime şi
materialelor pînă la întreprinderea producătoare, prelucrarea materiei prime şi semifabricatelor în
incinta uzinei, transportarea producţiei finite pînă la consumator, în corespundere cu interesele şi
necesităţile ultimului şi de asemenea, predarea, păstrarea și prelucrarea informaţiei
corespunzătoare [2, 4].
Din această noţiune rezultă ca logistica prezintă un sistem care conţine domenii
funcţionale. Structura logisticii se poate exprima prin astfel de domenii funcţionale ca: stocurile,
informaţia, depozitarea şi prelucrarea în depozit, transportarea producţiei şi alte domenii.
În literatura de specialitate se întîlneşte o tratare mai amplă a cuvîntului logistica, în care
obiectul dirijat nu se limitează doar la fluxul material.

I.2. Tipuri de logistică

Termenul logistica acoperă o mare diversitate de accepțiuni și de domenii. Ca atare, este
greu de realizat o structurare corespunzătoare a sensurilor și a implicațiilor pe care le presupune
logistica. O împărțire tradițională a logisticii este aceea care împarte această activitate în două
forme fundamentale. Una optimizeazăun flux continuu de materii prime, materiale, produse
printr-o rețea de legături de transport și noduri de stocare - formînd ceea ce se numește logistica
globală. Cealaltă coordonează o parte a resurselor întreprinderii pentru a realiza o anumită
activitate - logistica diferitelor activități ale întreprinderii (logistica aprovizionării, logistica
depozitării, logistica transporturilor etc.). Dacă logistica unei activități este o logistică internă
întreprinderii, logistica globală a devenit un factor strategic, care oferă avantaje concurențiale
[13].
De fapt, competitivitatea unei întreprinderi constă din ce în ce mai mult în capacitatea sa
de a reduce durata tuturor activităților sale (comercială, achiziții, producție, transport, livrare
etc.). Reactivitatea a devenit astfel, cuvăntul de ordineal întreprinderii. Ea este definită ca fiind
capacitatea de a păstra o adecvare între productivitatea întreprinderii și adaptarea la nevoile
clienților. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar să se realizeze o comunicare între toți
membrii unui lanț care traversează fluxurile fizice, financiare și de informații, înainte de a
efectua orice acțiune care vizează optimizarea logisticii globale. Această viziune implică nu doar
o imagine coerentăa activităților întreprinderii, ci și integrarea nevoilor clienților, precum și
constrângerile furnizorilor. În acest mod, lanțul logistic este extins într-o manieră globală, adică

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 în afara întreprinderii, pornind de la ansamblul furnizorilor și subcontractanților și până la client
[5].
Conform specialiştilor care susţin relevanţa conceptului de logistică, se poate face o
diferenţă între logistica internă şi logistica externă, ca părţi componente ale logisticii integrate.
În acest sens, logistica internă se referă la costul total şi gestiunea coordonată a
activităţilor operative ale întreprinderii. Costul total, care reflectă o viziune holistică şi ideea de
„compromis” în privinţa componentelor sistemului logistic, a devenit deja tradiţional în lumea
logisticienilor. Cu toate acestea, doar o treime dintre întreprinderile existente reuşesc să realizeze
o bună integrare a activităţilor logistice [6].
Pe de altă parte, logistica externă este o altă denumire pentru ceea ce cunoaştem ca fiind
lanţul de aprovizionare-livrare. Se referă la integrarea activităţilor de-a lungul lanţului de
aprovizionare-livrare.
Accentul pus pe logistica integrată şi pe cele două componente – logistica interna şi
logistica externă – poate avea un impact deosebit de favorabil asupra rezultatelor organizaţiei,
deoarece este un aspect general acceptat faptul că logistica integrată oferă posibilitatea
îmbunătăţirii atît a managementului costurilor, cît şi a servirii clienţilor [2, 13].
Se impune totuşi, renunţarea la vechea viziune, conform căreia logistica este doar un
centru de costuri, fiind necesară trecerea la considerarea şi cuantificarea beneficiilor pe care le
oferă. În acest sens, evaluarea impactului financiar al logisticii, respectiv a veniturilor şi
profiturilor pe care le generează, este foarte utilă.
Termenul logistică acoperă o mare diversitate de accepţiuni şi de domenii. Ca atare, este
greu de realizat o structurare corespunzătoare a sensurilor şi a implicaţiilor pe care le presupune
logistica. O împărţire tradiţională a logisticii este aceea care împarte această activitate în două
forme fundamentale. Una optimizează un flux continuu de materii prime, materiale, produse
printr-o reţea de legături de transport şi noduri de stocare – formînd ceea ce se numeşte logistică
globală. Cealaltă coordonează o parte a resurselor întreprinderii pentru a realiza o anumită
activitate – logistica diferitelor activităţi ale întreprinderii (logistica aprovizionării, logistica
depozitării, logistica transporturilor etc.) [5, 6]. Dacă logistica unei activităţi este o logistică
internă întreprinderii, logistica globală a devenit un factor strategic, care oferă avantaje
concurenţiale. De fapt, competitivitatea unei întreprinderi constă din ce în ce mai mult în
capacitatea sa de a reduce durata tuturor activităţilor sale (comercială, achiziţii, producţie,
transport, livrare etc.). Reactivitatea a devenit astfel cuvîntul de ordine al întreprinderii. Ea este
definită ca fiind capacitatea de a păstra o adecvare între productivitatea întreprinderii şi adaptarea
la nevoile clienţilor. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar să se realizeze o comunicare

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 între toţi membrii unui lanţ care traversează fluxurile fizice, financiare şi de informaţii, înainte de
a efectua orice acţiune care vizează optimizarea logisticii globale.
Funcţia logistică administrează direct fluxurile materiale şi indirect fluxurile asociate
imateriale: fluxurile informaţiilor şi cele financiare. În funcţie de sensurile fluxurilor materiale,
logistica poate fi divizată în logistică din amonte, logistică din aval şi logistică inversă.
Logistica din amonte cuprinde:
 dezvoltarea în interiorul sau exteriorul întreprinderii client (crearea de la zero sau
modificarea a ceva existent) şi căutarea surselor de aprovizionare (sourcing) prin relaţii cu
fabricanţi (producători, industriaşi, furnizori, subcontractori), prestatori de servicii, consultanţi în
domeniul logistic;
 aprovizionare (procurement), care implică noţiunea de contract;
 cumpărarea (purchasing) care induce noţiunea de comandă (deschisă sau fermă);
 transportul în amonte şi operaţiunile de vamă pentru circulaţia mărfurilor către un
punct de stocare sau o platformă de pregătire a comenzii.
Logistica din aval cuprinde:
 stocarea mărfurilor în depozite;
 supraambalarea (copacking), constituirea loturilor, condiţionarea, marcarea,
etichetarea etc.;
 pregătirea comenzilor;
 transportul în aval.
Logistica inversă se referă la circulaţia mărfurilor de la consumatorul final la punctul de
reparare, reciclare sau distrugere definitivă. De asemenea, această logistică se referă şi la
returulmărfurilor de la client la vânzătorul lor [6].
Infrastructura logistică este constituită din depozite şi căi de comunicaţii şi are ca obiect
mişcarea fluxurilor materiale, pentru a le dirija de la locurile de producţie, până la locurile de
transformare, apoi de la acestea către locurile de consum. În general, aceste trei componente sunt
despărţite, ceea ce ridică problema fluxurilor care le unesc.
În acest sens, putem grupa logistica în următoarele categorii:
 logistica bazată pe fluxuri întinse sau pe fluxuri stocate;
 logistica bazată pe fluxuri împinse sau trase.
Cînd produsul poate fi orientat direct către locul de consum, fără a se constitui stocuri,
fluxul se numeşte întins.
În situaţia inversă fluxul se numeşte stocat.
Dacă producţia decide cantitatea mărfii transportate fluxul se numeşte împins.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 Dimpotrivă, dacă consumatorul decide cantitatea mărfii transportate şi produse fluxul se
numeşte tras.
Extinderea funcţiei logistice determină diferenţierea activităţilor relevante „logisticii produsului”
de cele legate de „logistica de susţinere” (urmărirea logisticii produsului după vînzare), conform
figurii 1.1.

Fig. 1.1. Tipuri de logistică [6]

I.3. Domeniul și rolul funcției logistice în întreprindere

Noțiunea de lanț logistic cu scopul de a da o logică globală circulației ansamblului de
fluxuri ale întreprinderii. Însă, extinderea câmpului de aplicare a analizei logistice depinde direct
de nivelul de dezvoltare a funcției în cadrul întreprinderii [14, 17].
Distingând operațiunile de planificare, administrative și fizice ca aparținând procesului
logistic există o serie de domenii specifice, după cum urmează:
 operațiunile de planificare cuprind domeniile: previziunea cererii de produse finite,
corectarea ei prin urmărirea comenzilor sau mai târziu, programarea transportului în vederea
livrării lor, gestiunea fluxurilor de produse finite, planificarea operațională a producției,

Coala
Raport explicativ
Coala Semn.
 programarea mijloacelor de producție, gestiunea fluxurilor de semi-finite, programarea
aprovizionărilor etc.;
 operațiunile administrative cuprind domeniile: tratarea administrativă a comenzilor,
urmărirea serviciului prestat, controlul rutelor de livrare, evidența stocurilor de produse finite și
inventarelor, comenzi ale depozitelor regionale către cele centrale, comenzi la producție,
evidența stocurilor de semi-fabricate, evidența stocurilor de materiale și componente, etc.;
 operațiunile fizice cuprind domeniile: pregătirea fizică a comenzilor, realizarea livrării
comenzilor, aranjarea și întreținerea articolelor în depozite, livrări către depozitele regionale de
la cele centrale, transferul și manipularea de la ieșirea din producție până la depozitul central,
asamblarea și condiționarea la ieșirea din uzină, transferuri inter-uzine și inter-ateliere, transferul
și manipularea materialelor și componentelor, livrarea materialelor de la originea lor până la
locul de transformare etc.
În cadrul acestor operațiuni fluxul informațiilor se deruleazăîn sens descendent, în timp
ce cele fizice în sens ascendent. Logistica produsului prevede toate fazele ciclului de producție,
de la aprovizionarea cu materii prime, până la stocarea în depozite [5, 14]. Logistica de susținere
intervine începând de la vânzarea produselor și include post- vânzarea și întreținerea. Logistica
rămâne o funcție transversalăîn strânsă relație cu alte funcții ale întreprinderii, fiind dificil de
precizat locul său în structura întreprinderii. Logistica are un rol important pentru întreprindere;
circa 87 % din timpul în care un produs se găsește într-un loc este de fapt, utilizat pentru
deplasarea și stocarea lui. Logistica urmărește implicarea integrării controlului circulației
fluxurilor în strategia întreprinderii. În acest mod, logistica poate condiționa:
1. Creșterea intreprinderii; fie pentru că strategia implicăun control perfect al problemelor
logistice (logistica ulterioară), fie pentru că logistica este o parte componentă a strategiilor
industriale la care ea contribuie prin modelarea lor (logistica anterioară);
2. Controlul costurilor. Aceasta se poate realiza:
 printr-o cunoaștere mai bună a ansamblului costurilor produsului, de la aprovizionarea
cu materii prime până la post-vânzare, în special când întreprinderea dispune de o logistică
integrată;
 prin scaderea costurilor logistice datorită unei abordări și acțiuni globale asupra
ansamblului fluxurilor întreprinderii.
3. Posibilitatea de aexternaliza o parte din activitățile întreprinderii. Analiza logisticii
permite întreprinderii să se concentreze pe vocația sa principală, încredințând unor forme
specializate unele operațiuni ca transportul și stocarea mărfurilor. Întreprinderea poate recurge la
prestări de servicii, la subcontractare sau chiar la crearea uneia sau mai multor filiale
specializate.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 4. Normalizarea produselor și procesului de management. Optimizarea fluxurilor implică
elaborarea de norme:
 de standardizare a anumitor componente și produse;
 relative cantităților stocate sau transportate;
 referitoare la procedurile de programare-lansare, aprovizionare;
 referitoare la costuri.
5. Diversificarea întreprinderii. Controlul lanțului logistic permite întreprinderii lărgirea
gamei activităților sale.
6. Flexibilitatea și adaptabilitatea întreprinderii, datorate, între altele, dezvoltării
normalizării, unei mai mari suplețe în distribuția din amonte și aval, unui mai bun control al
gestiunii transportului și stocării. În concluzie, performanța și uneori chiar perenitatea
întreprinderii depind azi de controlul procesului logistic: strategia, creșterea sau flexibilitatea
sunt direct asociate gestiunii fluxurilor, care condiționează deciziile strategice și perspectivele de
evoluție ale întreprinderii. Există o strânsă legăturăîntre îmbunătățirea productivității și
progresele logisticii. Din acest motiv analiza constrângerilor și mizelor logisticii sunt luate în
considerare de către instituțiile de stat în elaborarea politicilor economice, industriale și tehnice
[6].
Logistica influentează direct:
 mediul local al întreprinderii - dezvoltarea regională, infrastructura de transport, etc.;
 mediul național al întreprinderii - politica transporturilor, cercetarea știintifică,
progresul tehnic, etc.
Logistica exercită o anumită influență asupra:
 sectorului transportului. Dezvoltarea logisticii generează profunde mutații și
restructurări la diferiții actori din domeniul transporturilor care pot să-și modifice politicile și
principiile de conducere a activităților;
 dezvoltării regionale. Întreprinderile sunt atrase să se implanteze în regiunile dotate cu
o infrastructură logistică solidă, contribuind la avântul lor economic și la dezvoltarea lor;
 politicilor economice. Luarea în considerare a rolului în creștere a logisticii conduce
statul și colectivitățile locale la intensificarea intervențiilor lor pentru îmbunătățirea rețelelor de
transport pentru a ajuta o regiune defavorizată, pentru realizarea unei politici de transporturi,
pentru orientarea mutațiilor din sectorul transporturilor, etc.
 mediului știintific și tehnic. Domeniul său include atât crearea, cât și transmiterea
informațiilor necesare optimizării gestiunii fluxurilor. Dezvoltarea logisticii este legată de cea a
noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor. Logistica constituie un element al politicii

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 știintifice și tehnice a țărilor industrializate. Analiza logisticii favorizează generalizarea unor
metode moderne de producție - automatizarea, robotizarea, etc.
La nivelul întreprinderii se evidenţiază trei grupuri de funcţii logistice: de bază, cheie şi
suplimentare (figura 1.2).

Fig. 1.2. Clasificarea funcțiilor și operațiunilor logistice [4]

Pentru determinarea funcţiilor, volumului şi operaţiunilor logistice trebuie luate în

consideraţie fluxurile interne şi externe de mărfuri, care depind de un şir de factori [4, 6]:
a) factorii de ramură – nomenclatorul, volumul şi masa mărfurilor, numărul furnizorilor
de resurse materiale şi cumpărătorilor pentru producţie finite;
b) factorii regionali – sistemul de comunicaţii cu furnizori în regiunea dată, numărul de
întreprinderi specializate în transportarea mărfurilor în regiune;

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 c)factorii de producţie – parametrii producţiei fabricate; tipul de producţie; forma
organizării procesului de producţie; suprafaţa clădirilor; planul de amplasare a întreprinderii;
sistemul de depozitare.
După criteriul conceptual se pot evidenţia următoarele funcţii ale logisticii:
1. Sistemică – se referă la sistemul de dirijare cu fluxurile de marfă, materiale şi
informaţionale;
2. Integrală – asigură sincronizarea procesului de distribuţie, de stocare şi livrare a
mărfurilor;
3. De reglare – este orientată spre economisirea resurselor materiale, reducerea costurilor;
4. Rezultativă – orientată spre livrarea produselor în cantitatea şi calitatea necesară la
locul stabilit cu costuri minime.
Operaţiile logistice se divizează în două grupe mari [7]:
1. Operaţiile tehnologice ce vizează producţia bunurilor materiale, adică operaţiile în
cadrul cărora are loc transformarea calitativă a obiectului muncii.
2. Operaţiile logistice, la care trebuie raportat restul operaţiilor, care asigură existenţa
obiectului necesar sau produsului muncii, în cantitate necesară, la timpul oportun.
În modul acesta, operaţiile logistice reprezintă orice operaţii, efectuate cu materiale şi cu
produsele muncii în sfera producţiei şi circulaţiei, cu excepţia operaţiilor tehnologice vizând
producţia bunurilor materiale.
La operaţiile logisticii se referă, de asemenea, prelucrarea, păstrarea şi transmiterea
informaţiei corespunzătoare.
Conform dicţionarului tehnologic al logisticii, operaţiile logistice prezintă totalitatea
acţiunilor asupra fluxului material şi/sau a fluxului informaţional.
La operaţiile logistice cu fluxuri materiale se pot atribui încărcarea, transportarea,
descărcarea, complectarea, depozitarea, ambalarea şi alte operaţii. Operaţiile logistice cu fluxul
informaţional reprezintă colectarea, prelucrarea, transmiterea informaţiei despre fluxul material
corespunzător. Trebuie de menţionat că costurile cu fluxuri informative constituie o parte
esenţială a costurilor logistice[16-18].
Executarea operaţiilor logisticii cu fluxuri materiale, care intră sau părăseşte sistemul
logistic diferă de executarea acestor operaţii în interiorul sistemului logistic. Acest fapt se
explică prin trecerea dreptului de proprietate asupra mărfii şi a riscurilor asigurate de la o
persoană juridică la alta. Conform acestei particularităţi, toate operaţiile cu caracter logistic se
împart în unilaterale şi bilaterale. Clasificarea operaţiilor logistice e oglindită în figura 1.3.
Operaţiile logistice, executate în procesul de aprovizionare a întreprinderii sau desfacerii
producţiei finite, adică operaţiile executate în procesul interacţionării sistemului logistic cu

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 mediul extern, se referă la operaţiile logistice externe. Operaţiile logistice, executate în interiorul
sistemului logistic, se numesc operaţii interne. Incertitudinea mediului ambiant se reflectă, în

primul rând, asupra caracterului executării operaţiilor logistice externe.

Fig. 1.3 Clasificarea operațiilor logistice

I.4. Lanțul logistic, verigile principale și elementele sistemului de transportare

Lanţul logisticreprezintă ordonarea verigilor sistemului (producători, distribuitori,
angrosişti, brokerietc.), care realizează operaţiuni privind aducerea fluxului material de la un
sistem logistic la altul sau laconsumatorulfinal.
Deseori, lanţul logistic cuprinde lanţul în care circulă fluxurile materiale şi informaţionale
de lafurnizorpână la consumatorşi se finalizează cuoperaţiunea de depozitaresau păstrare a
mărfurilor[8, 9].
Încadrul lanţuluilogistic potfi evidenţiate următoareleverigi:
– livrareamaterieiprimeşisemifabricatelor;
– stocareaproduselorşimaterieiprime;
– producereabunurilormateriale;
– distribuirea produselor de la depozit;
– consumulproducţieifinite.
Larândulsău,fiecareverigălogisticăcuprindeurmătoareleelemente:mijloaceledetransport,se
ctorulde depozite, mijloacele de comunicaţie şi de dirijare, personalul.
Înrealitate,existăunnumărmaredeintermediarilogistici,careformeazăverigilogisticedestulde
complicate,începând dela furnizorulresurselor materiale pânăla consumatorulproducţiei finite.
Sistemul logistic reprezintă una din noţiunile de bază ale logisticii. Din diversitatea
sistemelor careasigură funcţionarea mecanismului economic, trebuie evidenţiate sistemele
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 logistice, cu scopul de a leanalizaşi perfecţiona.
În dicţionarul enciclopedic cuvântul „sistem” provine din limba greacă şi reprezintă o
mulţime deelemente,aflate în relaţii reciproce, care formează o unitate, ocoeziune.
Sistemullogisticesteunsistemadaptivculegăturainversă,careîndeplineşteanumitefuncţiilogistic
e,deregulă,acestsistemconţinecâtevasubsistemeşidezvoltărelaţiilecumediulextern.
Sistemul logistic este un sistem complex care întruneşte fluxurile materiale şi totalitatea
elementelorce leînsoţesc[8].
Sistemele logistice se deosebesc prin structură, volumul de activitate al întreprinderii,
strategia dedezvoltare şi altele. Sistemele logistice au număr mare de verigi, funcţii şi sunt
influenţate de un numărmare de factori externi. Scopul principal al sistemului logistic este
livrarea mărfurilor în cantitatea şi sortimentul necesarpentru consum în sfera productivă sau cea
individuală la timpul oportun, la locul stabilit, cu costurilogisticeminimale.
În calitate de elemente sau verigi ale sistemului logistic pot fi consideraţi: furnizorii
resurselormateriale,întreprinderileproducătoareşisubdiviziunileacestora,intermediariîntreprinderil
epentruacordareaserviciilor informaţionaleşi de calcul.
Logistica soluţionează problema proiectării unor sisteme armonioase de circulaţie a
materialelor,
caregenereazălaieşirefluxurimaterialecuparametriiprestabilităţi.Acestesistemesedistingpringradîn
altalcoordonării, dirijării fluxurilor materiale între forţele de producţie.
Să caracterizăm proprietăţile sistemelor logistice prin prisma fiecărei din cele patru
proprietăţi aleoricărui sistem[7, 9].
Primaproprietate:sistemulesteototalitatedeelementecareinteracţioneazăreciproc.Descomp
unerea sistemelor logistice în elemente se poate realiza în mod diferit. La nivel macro în
calitatedeelemente pot fi examinateîntreprinderileşi, de asemenea, transportulcare le leagă.
Lanivel micro sistemul logistic poate fi reprezentat sub forma următoarelor subsisteme
de bază:
–achiziţionarea–subsistemcare asigurăprimireafluxului materialînsistemullogistic;

 planificarea şi dirijarea producţiei – acest subsistem primeşte fluxul material de la

subsistemulachiziţionării şi în procesul executării diverselor operaţii tehnologice, transformă
obiectul munciiînprodusul muncii.
– desfacerea – subsistemul care asigură ieşirea fluxului material din sistemul logistic.
Dupăcumsevede,elementelesistemuluilogisticsuntvariate,darînacelaşitimpcompatibile.
Compatibilitatea se asigură prin scopul unic, căruia îi este subordonată funcţionarea
fiecărui element alsistemuluilogistic.
A doua proprietate:între elementele sistemului logistic există relaţii relativ reciproce. În
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 sistemelemacrologisticerelaţiiledintreelementesuntreglementateprincontract.Însistemelemicrolo
gisticeelementelesunt legate prin relaţii de producţie.
A treia proprietate:legătura dintre elementele subsistemului logistic este strict
determinată, adicăsubsistemullogistic posedă o oarecare organizare.
Apatraproprietate:prinintegrareelementelesistemuluicapătăproprietăţipecarenuleaveauîn
mod separat. Se are în vedere calitatea de a livra produsul necesar la timpul oportun, la locul
stabilit,
decalitateanecesară,cucosturiminimeşi,deasemenea,capacitateadeaseadaptalacondiţiileschimbăt
oarealemediuluiambiant(modificareacereriilamarfăşiservicii,ieşireadinfuncţieamijloacelortehno
logice etc.).
Proprietatea de integrare a sistemului logistic îi permite să achiziţioneze materiale, să le
treacă prinforţelesale de producţie şi să le distribuieîn mediul extern, realizând scopurile
prestabilite[7-9].
Sistemulmacrologisticseformeazălanivelteritorialsauadministrativ-
teritorial,globalsaufuncţional pentru a rezolva un şir de probleme cu caracter social-economic,
ecologic, militar şi altele.Sistemul macrologisticreprezintă o sistemă colosală de dirijare a
fluxurilor materiale, care cuprindeîntreprinderi şi organizaţii industriale, intermediare,
comerciale şi de transport, amplasate în diferiteregiuni ale ţării sau în diferite ţări. Sistema
macrologistică reprezintă infrastructură economică a regiunii,ţării sau a unui grup de ţări [9].
Sistemul micrologisticpresupune organizarea activităţi la nivel de întreprindere cu scopul
dirijării
şioptimizăriifluxurilormateriale,informaţionale,financiareînprocesulfabricăriisaudistribuiriiprodu
selor.Eleseîmpartînsisteme:interne(înlimitelecicluluideproducţie),externe(înafaracicluluideprodu
cţie) şi integraţioniste (sinteza ambelor sisteme).
Sistemele micrologistice reprezintă sistemele logistice interne formate din unităţi de
producere legatetehnologicşi asociate printr-o infrastructură unică.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 II. PREZENTAREA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII S.A. MOLDAGROTEHNICA
2.1. Scurt istoric al întreprinderii
S.A. Moldagrotehnica, este cel mai mare producător autohton de tehnică agricolă din
Republica Moldova. La fabricarea produselor se folosesc întotdeauna materii prime și
componente de înaltă calitate. Utilizând tablă de oțel filandeză, componente din Spania
(BELOTTA) în combinație cu echipamente de înaltă tehnologie și personal calificat ce a primit
recunoaștere nu numai în Republica Moldova, cît și peste hotarele țării.
S.A. Moldagrotehnicaoferă servicii de prelucrare a metalelor, produce produse la
comandă conform desenelor tehnice a clienților. Datorită unui parc mare de mașini-unelte și a
unei tehnologii avansate, garantează calitatea produsului final. Printre clienții companiei se află
atât companii din țară, cât și de peste hotare – Italia, Olanda, Slovenia, Germania. Anii de
experiență în furnizarea de servicii de prelucrare a metalelor de către întreprindere sunt o
garanție a calității produselor fabricate de companie[1].
S.A. Moldagrotehnica, este cel mai mare producător autohton de tehnică agricolă din
Republica Moldova. Data fondării companiei se consideră 17 aprilie 1944, pe atunci compania
reprezenta un atelier de reparație a mașinelor agricole.
În 1947 atelierul primește statut raional, respectiv crește și volumul de lucru, colectivul
repara 2-3 tractoare pe lună, pe lîngă asta se mai repară și utilaje agricole.
În 1949 atelierul trece în încăpere nouă și se redenumește în Atelierul Raional de
reparație capitală din Bălți, care se specializa în reparația motoarelor de tractoare și automobile.
În 1952 uzina consta din trei secții: turnătorie, strungire și secția mecanică. În acel an
uzina prinde a produce piese de schimb pentru utilajele agricole. 
În 1963 uzina e redenumită Uzină Mecanică, uzina asimilează producerea la pompe de
răcire pentru GAZ-51, hidrofreze și ventilatoare.
În perioada 1961-1965, uzina e redenumită în Uzina de producere a utilajelor agricole din
Bălți „BelțSelimaș” care se specializează în producerea utilajelor agricole și pieselor de schimb
pentru ele și pentru tractoare.
În 1966 uzina e decorată cu Diplomă de gradul III pentru asimilarea automatizării
proceselor de producție.
În 1970 începeproducerea combinelor de recoltat porumb.
În 17 aprilie 1975 a fost creată Asociația de Pruducere „Plodmaș”. Se întroduc strunguri
cu dirijare numerică în toate etapele de producere.
Anul 1976 se asimilează producerea de combine pentru recoltarea roșiilor SKT-2.
În 1979 uzina împlinește 39 ani de activitate. Colectivul constitue 1541 de oameni. se
produc 7 tipuri de mașini, piese de schimb pentru tractoare, utilaje agricole și automobile.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 Pe parcursul anilor 1970-1981 uzina primește distincții și diplome de onoare, pentru
activitatea pe care o desfășoară. Anul 1980 de pe linia de producere ese a 1000 combină de
recoltat roșii.
În 1992 întreprinderea a fost reorganizată în Asociație de producție „S.A.
Moldagrotehnica”.
În 1999 firma germană „DEKRA CERTIFICATION SERVICES” certifică petru prima
dată ”Sistemul de Asigurare a Calității”în corespundere cu standartul internațional ISO 9001,
care a fost recertificat în anii 2003, 2006, 2009, 2012 pînă în anul 2015.
În ultimii ani, compania a stabilit relații strînse cu companiile europene: Olandeza – AP
MACHINEBOUW, Slovena – SIP, Germana – WIRGEN, Kijner Import-Export și Italiană-
MAURA.
Din 2000 până în 2005 „Moldagrotehnica” SA anual devine Laureat a Premiului de Stat
în domeniul Calității, Productivității și Competitivității.

2.2. Descrierea secțiilor de producție a întreprinderii

Structura de producție și concepție a unei întreprinderi de producție industrială se referă
la numărul și componența unităților de producție, de control și cercetare, mărimea și amplasarea
lor pe teritoriul întreprinderii, modul de organizare internă a acestora și legăturile funcționale
care se stabilesc între ele în cadrul procesului de producție și cercetare.
Structura de producție și concepție este formată dintr-un număr stabilit de
verigiorganizatorice de producție dintre care cele mai des întâlnite sunt următoarele:
 secții de producție, montaj sau service;
 ateliere de producție, montaj, proiectare;
 laboratoare de control și cercetare;
 sectoare de producție;
 locuri de muncă.
Organizarea secțiilor de producție este realizată dupa principiul obiectului de fabricație,
în fiecare secție se fabrică un singur produs sau componente ale acestuia, iar secțiile poartă
denumirea produsului pe care-l fabrică, locurile de muncă sunt specializate în realizarea unei
singure operații sau a unui număr foarte mic de operații, amplasarea locurilor de muncă se face
sub formă de linii tehnologice specializate în fabricația unui produs sau a unor componente ale
acestuia, acest tip de structură este specific tipului de producție de serie mare sau de masă.
Prin secție se întelege o verigă de producție, distinctă din punct de vedere administrativ,
în cadrul căreia se execută un produs sau se desfășoară un anumit stadiu al procesului de
producție. Secțiile se pot constitui pentru desfășurarea activității de producție, montaj, service și
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 alte activități productive, dar în toate cazurile, volumul activității necesită cel puțin trei ateliere
de producție sau constituirea a șase formații de lucru, în general conduse de un maistru sau
tehnician. Prin constituirea secțiilor se urmărește organizarea și conducerea unitară a activităților
legate între ele din punct de vedere tehnologic. O secție de producție își desfășoară activitatea pe
schimburi și este condusă de un șef de secție coordonator, care îndeplinește și funcția de sef de
secție de schimb.
Întreprinderea „S.A. Moldagrotehnica” se împarte în următoarele secții:
1.Sectorul debitare-tăierea semifabricatelor(foi de metal,bare,șvelere,unghiuri,țăvi
rotunde,pătrate,dreptunghiulare);
2.Sectorul de prelucrare mecanică a pieselor ( strungit, frezare,la strungurile cu comandă
program);
3.Sectorul de asamblare:
- asamblarea mecanică a pieselor,asamblurilor și subansamblurilor;
- sudarea ansamblurilor și subansamblurilor;
- găurirea pieselor;
- vopsirea (pieselor mari);
- vopsirea cu pulbere(cu presiune)
- asamblarea mașinilor;
4.Sectorul de vopsire: energomecanic-menținearea utilajului,a sistemului energetic a
întreprinderii.
5.Secția de sculărie-fabricarea dispozitivelor,ștanțelor,a sculelor speciale,a formelor de
turnare a pieselor din masă plastică.
6.Sectorul transport-transportarea pe teritoriul întreprinderii a
pieselor,semifabricatelor,materialelor auxiliare și transportarea producției gata și a materiei
prime.

2.3. Clasificarea utilajelor de transport intern

Utilajele de transport intern reprezintă o componentă importantăîn activitatea unei unități
industriale, având în vedere ponderea pe care o poate avea costul aferent acestuia în prețul final
de cost al unui produs.
Modernizarea întreprinderilor, a proceselor tehnologice și a liniilor de fabricație impune o
modernizare corespunzătoare și a sistemelor și instalațiilor de transport intern.
Pentru transportarea sarcinilor individuale ușoare șiamaterialelor la distanțe mici, în cazul
când rulajul de mărfuri este mic, se utilizează destul de des cărucioarele de mână.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 Cărucioare cu mâner (fig. 2.1) constau dintr-o suprafaţă de încărcare pe patru roţi şi dintr-
un mâner ergonomic. În funcţie de model, pot fi transportate diferite încărcături. Pentru o
siguranţă sporită a muncii, acestea sunt prevăzute cu cel puţin o frână de parcare.
Acestea constau dintr-o suprafaţă de încărcare pe patru roţi şi dintr-un mâner ergonomic.
În funcţie de model, pot fi transportate diferite încărcături. Pentru o siguranţă sporită a muncii,
acestea sunt prevăzute cu cel puţin o frână de parcare.

Fig. 2.1. Cărucioare de mână

Astfel în figura2.2 sunt prezentate câteva modele de cărucioare de mână cu 2 și respectiv

4 roți.Elementele separate, cum ar fi pachetele, se transportă simplu cu cărucioarele de transport.
Cărucioarele de transport sunt prevăzute şi cu roţi dispuse în stea pentru deplasarea pe trepte.
Acestea sunt recomandate şi pentru deplasare pe trepte.

Fig. 2.2. Cărucioare de transport cu 2 sau 4 roți

Masă mobilă și cărucior cu niveluri (fig. 2.3) permite transportul bunurilor pe două sau
mai multe etaje. Masa mobilă constă din două până la trei etaje. Cărucioarele cu niveluri
amintesc de un raft mobil. Ambele variante pot fi prevăzute cu tăvi în loc de rafturi pentru a

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 preveni căderea obiectelor sau vărsarea lichidelor în timpul transportului. Rafturile sunt fabricate
din material lemnos sau din oţel. În plus, cărucioarele de scule reglabile pe verticală au avantajul
că înălţimea de încărcare poate fi adusă la aceeaşi înălţime cu, de exemplu, blatul de lucru.
Aceasta permite împingerea fără ridicare a încărcăturii de pe blatul de lucru direct pe masa
mobilă.

Fig. 2.3. Masă mobilă şi cărucior cu niveluri

Când angajaţii lucrează cu numeroase componente mici, cărucioarele de montaj şi cele

pentru materiale (fig. 2.4) uşurează procesele. În funcţie de model, pot fi prevăzute cu panouri
perforate, rafturi, lise de depozitare, cutii de depozitare deschise şi şine multifuncţionale. Astfel,
la locul de muncă, se pot transporta, depozita şi pregăti oricând în siguranţă articole compacte,
greu de manevrat sau mici.

Fig. 2.4. Cărucior pentru montaj şi pentru materiale

Transpalet manual 2500kg aparține categoriei de echipamente de ridicat și transportat, și

este destinat transportării mărfurilor paletizate. Acest cărucior hidraulic cu acționare manuală,
numit și transpalet, este caracterizat de o înălțime de ridicare și încărcare scăzută, manipulare

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 ușoară, adecvat pentru utilizarea pe suprafețe netede și dure [11]. Tehnica de ridicare se
utilizează în special în halele de depozitare în care angajaţii trebuie să deplaseze greutăţi mari la
o anumită înălţime. Pentru aceasta, se recomandă cărucioarele cu masă ridicătoare sau
transpaleţii (fig. 2.6) cu care angajaţii pot transporta în siguranţă, de exemplu, recipientele cu
standard european sau europaleţii.

Fig. 2.5. Transpalet manual

Mijloace de transport care pot fi utilizate pentru transportarea materiei prime, pieselor,
încărcare / descărcare, etc. în cadrul întreprinderii sunttranspaleta manuală [11].Cu capacitatea
sa de 2500 kg pe care o poate transporta transpaleta manuală, este o transpaletă ideală pentru o
gamă largă de utilizăriîn cadrul întreprinderii producătoare. În tabelul 2.1 se ilustrează datele
tehnice a transpaletei manuale.
Tabelul 2.1.Date tehnice a transpaletei manuale
Capacitate Q kg 2500
Greutate transpalet kg 63
Lungimea furcii standard I mm 1150
Centrul de greutate c mm 600
Lungime totală L mm 1500
Volan  mm 200x50
Role de încărcare  mm 80x70
Role de sarcină unică  mm 80x93
Raza de cotitură W3 mm 1335
Lățimea de lucru culoar Ast mm 1725
Lățimea peste furci bl mm 520
Lățimea furcii e mm 160
Înălțimea coborâtă h13 mm 85
Înălțimea de ridicare hl mm 200

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 Ansamblul de rulaj: o singură roată asigură o performanță superioară în manevrabilitate.
Un tren cu mai multe roți asigură o stabilitate ridicată, cerință de care e nevoie mai ales dacă
suprafața pe care urmează să vă desfășurați activitatea nu e perfect plană sau e înclinată.
Materialul roților:este extrem de important atât pentru roata directoare, cât și pentru
roțile de rulaj.Opțiuni posibile:
 roți de nylon pentru suprafețe care nu prezintă rezistență, rezistente la materiale
chimice, în depozite și incinte cu suprafața perfect plană;
 roți de nylon ranforsat pe dinafară cu poliuretan: pentru suprafețe mai dure, nivel redus
de zgomot la rulaj, durabile, necesare mai ales în medii corozive.
Pompa hidraulică:design excelent al pompei hidraulice, robust și rezistent, permițând un
control fin al manevrării încărcăturii. Valvă de protecție la supraîncărcare.
Mâner cu trei poziții posibileîn funcție de destinația de utilizare: ridicare, transport sau
coborârea încărcăturii. Prin controlul mânerului atașat de timonă oricine poate manevra cu
ușurință încărcătura, indiferent de greutatea acesteia. Mânerul permite un control sensibil, și
totodată ferm, asemănător cu al volanelor cu servodirecție de la automobile.

Fig. 6. Transplanter manual

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 Stivuitorul hidraulic manual 1025 este proiectat pentru depozite mici, magazine,
întreprinderi industriale mici. Va ajuta la descărcarea, încărcarea, depozitarea și transportarea
încărcărilor paletizate cu o greutate de până la 1000 kg. Înălțimea de ridicare este de 2,5
m.Mecanismul de ridicare funcționează prin apăsarea mânerului sau pedalei (după cum este
comod pentru operator). Are o manevrabilitate ridicată datorită rotației libere a rulmenților

roților, sistem hidraulic de înaltă calitate, mâner ergonomic ce reduce efortul, ecran de protecție,
frână de parcare, protecție la suprasarcină.În tabelul 2.2 se ilustrează datele tehnice a
stivuitorului hidraulic 1025.
Fig. 2.7. Stivuitor hidraulic 1025

Tabelul 2.2.Date tehnice a stivuitorului hidraulic

Stivuitor hidraulic
Medel
1025
Capacitatea de ridicare, kg. 1000
Înalțimea ridicarii, mm. 2500
Înălțimea furcilor coborâte, mm. 85
Lungimea furcilor, mm 1150
Lățimea furcilor, mm. 310
Lungimea totală, mm. 1700
Lățimea totală, mm. 900

Caracteristica stivuitorului hifraulic (Fig. 2.8):

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
  tocul ușii stivuitorului hidraulic manual este fabricat dinoțel coloană din oțel, care este
format la rece. Mai puternic, mai sigur, flexibil la mișcare, ușor de operat și economisește forță
de muncă;
 cilindrul de ulei adoptă tub de măcinare de înaltă precizie, sigiliu de ulei importat și
miez de supapă integrat, care este convenabil pentru dezasamblare și întreținere; metoda de
reducere a presiunii adoptă tipul de pas, viteza de ridicare este stabilă, iar siguranța este mult
îmbunătățită;
 utilizarea tehnologiei avansate de pulverizare a plasticului îmbunătățește aspectul
produsului, sporind în același timp durabilitatea stivuitorului hidraulic manual.
 stivuitorul hidraulic manual este un stivuitor manual hidraulic fără poluare, care are
caracteristicile unui transport diligent, funcționare flexibilă și rază de cotitură mică.
 este potrivit pentru fabrici de producție, ateliere de producție, depozite, stații, docuri,
aeroporturi și alte locuri, potrivite în special pentru locurile cu cerințe rezistente la foc și la
explozie;
 cooperând cu containere de paleți, containere etc., se poate realiza transportul unitar,
ceea ce nu numai că reduce coliziunile, zgârieturile etc., dar reduce și volumul de lucru și zona
de stivuire și îmbunătățește foarte mult eficiența muncii.

Fig. 2.8. Caracteristica stivuitorului hidraulic

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
 2.4. Clasificarea rafturilor pentru depozitele întreprinderii
Pentru amenajarea diferitor depozite se utilizează, în dependență de configurația și
obiectele supuse depozitării, următoarele tipuri de rafturi:
1) Sistemul de rafturi tip poliță (fig.2.9) este sistemul optim pentru stocarea manuală a
produselor de dimensiuni mici și mijlocii. Acest produs este multilateral, având în vedere
adaptabilitatea sa la orice tip de unitate de încărcare; selectiv, deoarece permite accesul imediat
la toate încărcăturile unității și / sau referințele stocate; și dinamică, deoarece este ușor de
asamblat și / sau dezasamblat, iar componentele sunt, de asemenea, ușor de înlocuit și / sau
adăugate [12].
Rafturile prezintă în sine o structura modulară ușor asamblabilăși adjustabilă pe înălțime,
alcătuite din elemente verticale (piciorul raftului) cu pasul perforațiilor de 50 mm. și elemente
orizontale (traverse) de diferite lungimi și grosimi. Astfel, diversitatea largă a elementelor
permite ajustarea construcției pe lungime, înălțime și numărul de nivele încât produsul finit să
răspundă perfect cerințelor solicitantului și a condițiilor impuse de spațiul depozitar
studiat.Traversele sunt executate din două profile CP din oțel sudate robotizat cap la cap. Fixarea
traversei de stâlpi se efectuează printr-o simplă agățare, îmbinarea fiind asigurată suplimentar cu
ajutorul unui cui de siguranță. Rafturile se fixează de pardoseală cu ancore metalice [12].

Fig. 2.9. Rafturi de tip poliță

1) Rafturile pentru paleți creează eficiență prin reducerea timpului de încărcare și

descărcare a coridoarelor, permițând însă un acces mai mare comparativ cu stivuirea în blocuri.
Poziționarea paleților pe șinele față-spate permite stivuirea rândurilor unul lângă altul în condiții
de siguranță și în mod eficient; crucial pentru elementele considerate ca fiind fragile și instabile.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
Principiul Primul intrat, primul ieșit (FILO) înseamnă că paleții individuali pot fi accesați unul
câte unul din partea din față a raftului.
Rafturi pentru paleți (fig 2.10) prezinta în sine o structura modulara ușor asamblabilăși
adjustabilă pe înălțime, alcătuite din elemente verticale (piciorul raftului) cu pasul perforațiilor

de 50 mm și elemente orizontale (traverse) de diferite lungimi și grosimi. Astfel, diversitatea

largă a elementelor permite ajustarea construcției pe lungime, înălțime și numărul de nivele încât
produsul finit să raspundă perfect cerintelor solicitantului și a condițiilor impuse de spațiul
depozitar studiat. Ramele și traversele la fel sunt executate ca și în cazul rafturilor de tip poliță.
Fig. 2.10. Rafturi pentru paleți

2) Sistem de rafturi Mezzanine poate ajuta să maximizeze spațiul și aduce iîmbunătățirii

productivității. Lipsa spațiului pentru depozitare este inevitabilă pentru companiile de succes.
Rafturile Mezzanine (fig. 2.11) pot ajuta să maximizați spațiul și aduc îmbunătățirii
productivității. Lipsa spațiului pentru depozitare este inevitabilă pentru companiile de succes
[12]. Când mărirea spațiului pentru depozitare sau relocarea acestuia nu este o opțiune, un sistem
de rafturi Mezzanine ajută să folosiți maximul din ceea ce aveți disponibil. Rafturile prezintăîn
sine o structură modulară ușor asamblabilăși adjustabilă pe înălțime, alcătuite din elemente
verticale (piciorul raftului) cu pasul perforatiilor de 50 mm. și elemente orizontale (traverse) de
diferite lungimi și grosimi. Astfel, diversitatea largă a elementelor permite ajustarea construcției
pe lungime, înălțime și numărul de nivele încât produsul finit să răspundă perfect cerințelor
solicitantului și a condițiilor impuse de spațiul depozitar studiat.

Coala
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

Fig. 2.11. Rafturi Mezzanine

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data