Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

” Nicolae Testemiţanu”
Departamentul Pediatrie

Șef Departament dr.hab., prof.univ. Ninel Revenco

Conducătorul grupei: Holban Ala

FOAIE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ A COPILULUI

Copilul (N P): Bacal Alexandra

Diagnosticul clinic

Diagnosticul principal:. Infecție respiatorie acută neprecizată.Bronșită acută (J209).

Diagnostice secundare (complicaţii): Rinofaringită acută (J029). Gastroenterocolită acută de

etiologie neindentificată fără semne de deshidratare (K52).Sindrom toxico - infecțios.

Boli concomitente:.Carie dentară molarul 5 stânga, arcada inferioară.

Începutul curaţiei (22.12.2022)

Finisarea curaţiei (28.12.2022)

Curator: Meșcov Mădălin, grupa M1804, anul V.

 FOAIE DE OBSERVAŢIE PEDIATRIE
Numele, Prenumele copilului: Bacal Alexandra
Data naşteri: 06.05.2017
Vârsta (ani, luni): 5 ani
Domiciliul legal: Chișinău, Botanica, str. Muncești 238 , ap.57
Ocupaţia: preșcolar
Data şi ora spitalizării 21.12.2022, ora 17:30
Data externării: Se află internat în staționar la sfârșitul zilei de curație
Trimis de: adresare la cerere
Diagnostic de trimitere: Bronsită acută(J209)

Diagnostic la internare: Infecția Respiratorie Virală Acută.Bronșita acută.Enterocolită acută de etiologie

neindentificată fără semne de deshidratare.Sindrom toxic-infecțios

I. ANAMNEZA BOLII
1. MOTIVELE INTERNĂRII
Acuze la internare-din spusele mamei, copilul prezintă senzație de greață urmată de vomă, cu resturi
alimentare nedigerate-prima vomă, ulterior următoarele 3 vome cu amestec de mucozități, 4 vome (în
total) repetate, abundente.Vomele sunt urmate de îmbunătățirea stării copilului. Respirația nazală
dificilă,guturai, rinoree, tuse uscată, inapetență, pofta de mincare scazută, slabiciune generală,
somnolență, scaune semilichide - 4 ori,apatie
Acuze la ziua curaţiei: În ziua curației copilul este activă, jucăușă, mănâncă bine. Inițiază discuții,
povestește. Pacientul prezintă tusa productivă.

2. ISTORICUL BOLII ACTUALE

Se consideră bolnav de 2 săptămâni cu rinoree, eliminările nazale serosae, stare de apatie, somnolență cu
perioade intermitente de neliniște, fatigabilitate simptomele au apărut după ce copilul a mers la piscină
împreună cu mama sa, apoi a mers la grădiniță. Mama i-a administrat spray nazal Otilin, ceai de mușețel cu
miere de albini, și vitamina C sub formă de jeleuri 30 mg de 2 ori pe zi.
Însă cu trei zile de la internarea copilului în staționar, starea copilului s-a înrăutățit, a apărut tusea
productivă, cu expectorații serosae, stare de rău general , somnolență, indispozitie , fatigabilitate,
temperatura corporală nu a fost măsurată.
La data de 20.12.2022(cu o zi înainte de internare) după plimbare copilul a consumat plăcinte, de la
patiserie, după care peste o oră de la alimentare, în jurul orei 16:00, copilul a acuzat o senzație de jenă la
nivelul abdomenului, urmată de greță, apoi vomă cu conținut alimentar nedigerat, imediat după vomă starea
copilului s-a ameliorat, ulterior au urmat vome abundente cu aspect lichid-spumos.Scaune lichide fregvente
de culoare verrzuie.
Stare de apatie, somnolență cu perioade intermitente de neliniște, fatigabilitate. Mama ulterior s-a adresat la
IMSP SCMC nr 1 pentru diagnostic și tratament.
Concluzie! Luând în cosiderație istoricul bolii-debut acut,cu semen catarale,precum și acuzele la internare
cu evoluția acestora putem presupune o infecție respiratorie neprecizată,cu sindrom toxico-infecțios

II. ANAMNEZA VIEŢII

1. Date despre perioada perinatală:

● Evoluţia sarcinii,
● Naștere naturală, la termen de 40 săptămâni, evoluția sarcinii fără gestoze (greaţa, voma, edeme,
nefropatie, hipertensiune arterială, eclampsie);
o Pe parcursul sarcinii mama nu a suferit de nici o maladie infecțioasă, nu a administrat nici un
tratament;
o Din spusele mamei, pe parcursul sarcinii mama a urmat un regim alimentar sănătos, și cu
respectarea orelor meselor (alimentele erau preparate pe aburi, multe legume fructe, carne de
vită și pui);
o În primul trimestru de sarcină suportat anemie fierodeficitară (somnolență, apatie, dorința de
a consuma produse acre , fragilitatea unghiiilor , căderea părului, paliditatea tegumetelor
îndeosebi partea palmara a mîinilor). A primit tratament cu tab. Sorbifer durules 360 mg/ 60
(corespunzator la 100 mg Fe2+) și 60 mg acid ascorbic timp de 1 lună. A repetat analiza
generală a singelui la 1/2/3 luni după tratament , s-a determinat normalizarea indicilor Hg, Er,
Ht și dispariția semnelor clinice.
o Noxe profesionale nu au fost prezente nici anterior de sarcină, nici pe parcursul sarcinii.
o Iminența de avort nu a fost prezentă, sarcina a parcurs ușor, fără complicații;
o A administrat preparate de acid folic. Alimentaţia mamei pe parcursul sarcinii a fost rațională
și echilibrată;
o Sarcina a evoluat fără particularități.
● Evoluţia naşterii :Nașterea la termen de 40 de săptămâni, prezentare craniană;
● Perioada neonatală,
o Masa=3400 gr( Pr 25-75) nivel mediu pentru vârstă
o Talia=52 cm (Pr 25-75) nivel mediu pentru vârstă
o Perimetrul cranian=35 cm (Pr 25-75) nivel mediu pentru vârstă
o Perimetrul toracic=33 cm (Pr 25-75) nivel mediu pentru vârstă
o Copilul a țipat de odată, , scorul Apgar 7/8 puncte
 o Nivelul bilirubinei în limitele normei, nu a suportat traume perinatale, externat din spital după
3 zile de la naștere, cu masa 3500 g, vaccinat din maternitate cu BCG și HVB, expunerea la
sân a copilului după 30 min de la naştere;
Concluzie: Dezvoltarea intrauterină a copilului este adecvată. Copilul conform datelor antropometrice se
încadrează în culoarul percentilic (25-75), cee ace denotă o dezvoltare fizică corespunzătoare vârstei de nou-
născut. Copil eutrof.
2. Dezvoltarea fizică şi neuro-psihică a copilului:
2.2b. Dezvoltarea neuro-psihică a copilului:
La naștere: releva mişcări fără scop, fără efect precis, subordonate reflexelor tonice primitive, de postură;
postura simetrică cu predominanţa tonusului pe flexori; în decubit ventral păstrează poziţia de flexie; poate
întoarce capul într-o parte.

1 lună – în decubit dorsal păstra poziţia de flexie, dar se reduce gradul de flectare la nivelul membrelor
inferioare; din decubit dorsal se întoarce parţial pe o parte; membrele vor lua poziţii în funcţie de postura
capului datorită prezenţei reflexelor tonice cervicale; din decubit 8 ventral ridică pentru câteva momente
capul şi poate să-l întoarcă lateral; gambele execută mişcări de tîrîre; reflecul de prehensiune prezent; în
ortostatizm este prezent reflexul de păşire; urmăreşte un obiect dintr-o parte a poziţiei mediane;
reacţionează la sunetul clopoţelului, fixează chipul adultului, încetează plânsul când i se vorbeşte.

2 luni – ţine mâinile predominant în pumn; ridicat de pe pat îşi menţine singur capul; prinde cu mâinile pe
scurt timp; din decubit ventral ridică capul pe câteva secunde; extenzie mai bună a membrelor inferioare;
urmăreşte cu ochii şi capul în unghi de 90o ; zâmbeşte ca răspuns; începe să vocalizeze.

3 luni – ţine mâinile ocazional în pumn; prinde un obiect plasat în mână pentru scurt timp; întoarce capul
spre obiecte; le fixează şi le urmăreşte direcţia; în poziţie ventrală se sprijină pe antebraţe pentru a-şi
susţine capul ridicat (“poziţia păpuşii”); îşi analizează mâinile; zâmbeşte şi vocalizează când i se vorbeşte;
priveşte faţa, râde, gângureşte.

4 luni – ţine bine capul ridicat când este în poziţie şezândă; din decubit ventral se spijină pe palme,
ridicându-şi capul şi trunchiul; întoarce capul în ambele sensuri şi în direcţia sunetului (dispariţia reflexelor
tonice cervicale); întinde mâna după obiect, îl prinde şi-l aduce la gură, râde spontan.

5 luni – ridică capul din poziţie decubit dorsal, se răsuceşte de pe o parte pe alta; începe poziţia şezândă cu
sprijin; se dezvoltă mişcările simetrice controlate.

6 luni – se rostogoleşte pe burtă şi spate; se târăşte în toate sensurile; păstrează poziţia şezândă cu
mişcarea capului în toate direcţiile; face prehensiune palmo-cubitală; transferă obiectele dintr-o mână în
alta, îşi recunoaşte mama; distinge chipurile familiale de cele străine, gângureşte.

7 luni – se ridică din decubit dorsal în poziţia şezândă; se sprijină pe membrele inferioare, îşi duce
picioarele la gură, examinează cu interes o jucărie, vocalizează silabe.

8 luni – stă pentru scurt timp în ortostatism cu suport, apoi îşi flectează membrele inferioare (astazia,
abazia); face prehensiunea palmo-radială; apare reflexul paraşutei; duce la gură toate obiectele; loveşte
obiectele de masă; începe lalalizarea (da-da, ma-ma).

9 luni – se ridică în patru labe; se ridică în picioare cu sprijin; face prehensiunea policeindice; bea dintr-o
cană cu asistenţă, face “tai-tai”; se supără dacă este certat.
Concluzie: Din punct de vedere neuro-psihic copilul s-a dezvoltat comform virstei. Toate achizițiile , pe
diferite domenii de dezvoltare ale copilului corespund vârstei calendaristice de 9 luni.
1 an- mergea singur, ajuta la îmbrăcat, înțelegea câteva comenzi simple
2 ani-aleargă bine, urcă, coboară scările, deschide ușa, vorbea în propoziții de 2-3 cuvinte, ascultă povești;
3 ani- își cunoaște vîrsta, sexul, își spală mîinile, recunoaște culoarea roșie;
● De la 2 ani și jumătate a început să frecventeze grădinița, la 5 ani frecventează grădinița nr.133 din
Chișinău
● Datele au fost preluate din carnetul de dezvoltare al copilului.
Concluzie: Dezvoltarea fizică a copilului este medie pentru vârstă,armoniasă, masa corporală se
situează în culoarul P25-75 . ce constituie media corespunzătoare vârstei de 5 ani.Dezvoltarea
neuropsihică adecvată la toate etapele vârstei.

3. Alimentaţia copilului.
● Copilul a fost alimentat la sân până la 2 ani, după s-a efectuat ablactarea treptată în decurs de câteva
săptămâni.
● Diversificarea a fost începută la vârsta de 6 luni cu pireu de morcov, care s-a introdus treptat până a
înlocuit prânzul de la orele 14.00, în luna a-7-a, s-a introdus pireul de cartof, ou fiert, terciul de
hrișcă, în luna a-8-a, s-a introdus brânza de vaci, terciurile de banană, mere, pere, iar de la 9-10 luni
s-a introdus și carnea de pui slabă, de la 12 luni s-a introdus hrana de la masa familiei, fără sare,
piper, îndulcitori.
● În prezent se alimentează echilibrat, rațional, diversificat de 5 ori pe zi (3 mese
principale și 2 gustări).

Rația alimentară pe o zi:

Mic dejun (Ora 7:00)

• ½ cana cu lapte fiert ușor degresat.
• Terci de ovăz-150 g.
•Unt-5 g.
• 1 ou fiert
• O banana feliată în terci

Gustare( Ora 11:00)

• O cupa de fructe de padure sau un mar sau o banană .
• Trei biscuiti.

Pranz(Ora 14:00)
• O portie de supa de pasare cu taietei de casa-250 ml.
• Piept de pui la cuptor 50 gr
• Crema de broccoli + 5 ml ulei vegetal
• Două felii de paine integrală.
• 150 ml suc de mere .

Gustare (Ora 17:00):

• O brioșă.
• Un iaurt120 ml.
 Cina(Ora 20:00)
• Legume la cuptor-150 gr
• Pește 75 gr.
• Două felii de paine integrală
• Un iaurt cu fructe (caise, zmeura, mure, afine)-70 ml.
• 150 ml suc de rodii .

4. Vaccinoprofilaxia:
o În primele 24 ore s-a efectuat Hep B-0 (vaccinare împotriva hepatitei B);
o La a-3-a zi s-a efectuat BCG (vaccinare împotriva tuberculozei);
o La 2 luni DTPa-1,VPO-1-Hib-1,RV-1 și Hep B-1 , PC-1(vaccinare anti diftero-titano-pertusis, anti
poliomielită injectabil, anti haemophillus influenza B, anti hepatita B,anti-infecției cu peumococi);
o La 4 luni DTPa-2,VPI-2,Hib-2, RV-2, Hep B-2 ,PC-2 (vaccinare anti diftero-titano-pertusis, anti
poliomielită injectabil, anti haemophillus influenza B, anti-rotavirus,anti hepatita B, anti-infecției cu
peumococi);
o La 6 luni DTP-3-VPI+VPO-3,Hib-3 și Hep B-3 (vaccinare anti diftero-titano-pertusis, anti
poliomielită injectabil, anti haemophillus influenza B, anti hepatita B);
o La 12 luni PC-3, ROR-1 (anti-infecției cu peumococi ,anti rujeolă, rubeolă, oreion
o La 24 luni DTP4,VPO-4, (vaccinare anti diftero-titano-pertusis, anti poliomielită injectabil,);
o Datele au fost preluate din carnetul de dezvoltare al copilului.
Concluzie: Copilul a primit până la vârsta de 5 ani toate vaccinele obligatorii, are un statut imunoprofilactic
adecvat vârstei.

5. Vitamina D:
● Antenatal: s-a realizat profilaxia cu vitamina D, 500 UI, în ultimul trimestru de sarcină;
● Postnatal: s-a realiza profilaxia cu vitamina D, 500 UI, din ziua a -7-a până la vârsta de 2 ani;
Concluzie: Profilaxia cu vitamin D, a fost realizată corect atât antenatal cât și postnatal.

6. Patologuii suportate:
● Din copilărie frecvent a suportat infecții a tractului respirator de 2-3 ori/an, cu evoluție
favorabilă, fără complicații, s-a tratat la medicul de familie, des face amigdalite,faringite
de asemenea cu evoluție favorabilă.

7. Antecedentele heredo-colaterale. Anamneza alergologică.

● Nici mama și nici tatăl nu sunt la evidența medicului de familie cu careva patologii cornice.
● Anamneza alergologică neagravată.

8. Condiţiile de trai:
● Condiții de trai satisfăcătoare, locuiesc trei persone în apartament cu 2 odăi.
● Mama: 44 de ani, nu prezintă careva patologii;
● Starea sănătății rudelor de gr I –II din partea mamei, satisfăcătoare;

9. Anamneza epidemiologică neagravată, contact cu bolnavii de TBC, HIV-SIDA, hepatită-neagă,

COVID 19 nu a suportat.
Concluzie: Anamneza vieții și cea epidemiologică neagravate, nu prezintă date sugestive pentru diagnostic.
 III. EXAMENUL OBIECTIV AL BOLNAVULUI (la momentul curației
Starea generală a bolnavului de gravitate medie, conștiența clară, poziția activă, dispoziție bună, somn
liniștit, pofta de mâncare prezentă, atitudinea pacientului adecvată la mediul înconjurător.
Date antropometrice:
● Greutatea-17,2kg (P25-75);nivel mediu pentru vârstă
● Talia-106cm (P25-75); nivel mediu pentru vârstă
● Perimetrul craniului-51cm(P25-75); nivel mediu pentru vârstă
● Perimetrul toracelui-56,5cm(P25-75); nivel mediu pentru vârstă
● Constituţia-normostenic.
IP=greutatea acutală/greutatea ideală(P50%) 17,2/17,5=0,98(N: 0,9-1,2)
IN=greutatea reală/greutatea corespunzătoare taliei(P50%) 17,2/17.5 =0.98 (N: 0,9-1)
IS=talie actuală/talie ideală pentru vârst(P50%) ă 106/107=0,99 (N: 0,95-1)
IMC=greutatea actuală/talia la pătrat(P50%) 17,2/88=19,54 (N: 18,7-26)
Concluzie: Pe baza indicilor antropometrici și calcularilor efectuate copilul se dezvoltă mediu,armonios
Tegumentele și mucoasele: roz-pale, curate
Părul: cu luciul păstrat;
Unghiile: normale, cu luciul păstrat, puls capilar nu se determină;
Ţesutul celulo-adipos subcutanat: dezvoltat și repartizat uniform;
Edeme periferice: absente;
Capul: proporţional, puncte dureroase nu se determină;
Gâtul: proporțional, glanda tiroidă vizual şi palpator fiziologic nemodificată, pulsaţia venelor jugulare nu se
determină;
Ganglionii limfatici: (sternocleidomastoidieni, supraclaviculari, submandibulari, infraclaviculari, axilari)
nu se palpează;
Sistemul osteo-muscular: fără particularităţi; relief muscular dezvoltat moderat, tonus muscular normal;

Ţesutul osos: oasele și structurile sceletare ( cutia craniană, cutia toracică, coloana vertebrală) sânt
proporţionale, fără deformaţii, percutor puncte dureroase nu se determină;
Articulaţiile: mobilitatea deplină, fără dureri; deformaţii, crepitaţii nu se determină.
Aparatul respirator:

Inspecţia:

-Frecvenţa respiraţiei pe minut-35 respirații/minut;

-Ritmul -respiraţie ritmică cu fazele inspiratorii si expiratorii uniforme dupa amplitudine si durata;

-Tipul respiraţiei- mixtă;

-Respiraţia nazală- dificilă,este puțin îngrelată cu eliminări seroase, ambele aripi nazele participa simetric

in actul de respiratie;

-Vocea-păstrată;

-Tegumentele roz pale,mucoasa nazala și faringiană hiperemiată,absenta hipocratismului digital sau a

tirajului costal;

-Respiratii patologice nu s-au identificat ,absenta tusei sau a dispneei la momentul examinarii.

Palpatia:

-Cutia toracică -tip normostenic,simetrică, absența deformărilor,localizarea coastelor-fiziologic,ambele

hemitorace participă uniform în actul de respiratie;

-Lipsa punctelor dolore;

-Freamăt vocal fără modificări patologice;

Percuția topografică

Dreapta Stinga

Anterioara 3 cm deasupra claviculei 3 cm deasupra claviculei

Posterioara la nivelul procesului spinos al la nivelul procesului spinos al

vertebrei VII cervicale. vertebrei VII cervicale.

Percuţia comparativă:

La percuția comparativă a fost demonstrat un sunet percutor simetric care este unul clar pulmonar, este

înalt, lung și sonor.

Limitele inferioare pe liniile topografice clasice

Dreapta Stinga

Parasternala spațiul intercostal VI -

Axilara anterioara la nivelul marginii superioare la nivelul marginii superioare

a coastei a VII a coastei a VII

Axilara medie marginea coastei a VIII marginea coastei a VIII

Axilara posterioara la nivelul coastei a IX la nivelul coastei a IX

Scapulara marginea superioară a coatei a marginea superioară a coatei a

X X

Paravertebrala la nivelul vertebrei toracice XI la nivelul vertebrei toracice XI

Aparatul cardiovascular:
Acuze: nu prezintă;
Inspecţia:
⮚ La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide, turgescenţa
venelor jugulare sau puls venos pozitiv.
⮚ La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian se determină pe
linia medioclaviculară spațiu intercostal V cu 1 cm medial.
Palpare:
⮚ La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng V, cu 1 cm medial de linia
medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 1cm², înălţimea, puterea şi rezistenţa în
normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.
Percuție: Determinarea matităţii relative a cordului:
Limitele matitătii cardiace relative
Dreapta Stîngă Superioară
spaţiul intercostal IV din în spaţiul intercostal V stîng cu La nivelul coastei stîngi II,
dreapta cu 1,5 cm lateral de 1,5 cm medial de linia cu 1 cm mai la stînga de
marginea sternului medioclaviculară linia parasternală
Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal II constituie 6 cm. Dimensiunea transversală a
cordului constituie 12 cm.
Configuraţia cordului este în limitele normei.
Auscultatie: Zgomotele cardiace ritmice, clare.
Investigarea vaselor sangvine
⮚ Pe artera radială puls ritmic, plin, tensiunea şi amplituda în normă, identic la ambele mîini, cu
frecvenţa 115b/min, deficit de puls nu se determină. Puls capilar lipseşte.
⮚ Pe arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul dublu Vinogradov –
Durosier. Pe arterele carotide nu se auscultă suflu.
⮚ Tensiunea arterială: brațul stâng 110/70mm Hg, brațul drept 105/75mmHg.

Aparatul digestiv:
Acuze:senzație de greață care ulterior este urmată de vomă ,vome 4 ori în ultimele 24 h, cu resturi
alimentare nedigerate-prima vomă, ulterior cu amestec de mucus, care duce la ameliorarea stării.
Inspecție:
⮚ Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoase umede, curate, fără ulceraţii, de culoare roz-pale.
⮚ Limba e umedă, roz, fără depuneri, papilele linguale fără modificări.
⮚ Gingiile roz-pale, fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii.
 ⮚ Dinţii – Formula dinților:
654321 12345
6 c. 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6
* c-caries;
⮚ Vălul palatin palid, fără ulceraţii, tonsilele palatine – palide, nu sunt hiperemiate fără adipozităţi.
⮚ Abdomenul -forma obișnuită, simetric participă în actul de respirație, circulația colaterală,
diastaza mușchilor recți abdominali, hernii a liniei albe, ombilicale, modificări tegumentare la
nivelul abdomenului nu se determină.

Palpare:
Palpația superficială:
⮚ Abdomen moale.
⮚ Nu sunt prezente zone de hiperestezie cutanată (zonele Zaharin-Head) și zone dureroase.
⮚ Simptomul Sciotkin –Blumberg este negativ.
⮚ Nu este caracteristică hipotonia peretelui abdominal.
⮚ Hernii ale peretelui abdominal (liniei albe, ombilicale, inghinale) absente.
Palpaţia profundă: după Obrazţov – Strajesco
⮚ Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă, nedureros.
⮚ Cecul cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă.
⮚ Sectorul teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă.
⮚ Colonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.
⮚ Colonul descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.
⮚ Nu se determină modificari morfologice.
Percuția:
⮚ Se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea abdominală nu se determină
lichid liber sau încapsulat.
Auscultația:
⮚ La auscultaţie se determină garguimentul intestinal.
⮚ Frotaţie peritoneală nu se auscultă.

Pancreasul: Palpator nu se determină. Semnele dolore precum Desjardins, Mayo Robson și Hubergrits sunt
negative.

Splina
Inspecție: nu se determină proeminență în hipocondrul stâng.
Percuția: Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 12cm, transversală aproximativ 7 cm.
Palpare: Splina nu se palpează, sub rebortul costal.

Ficatul și vezica biliară

Inspecția: proeminență sau pulsație în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se determină.
Percuția: Dimensiunile ficatului după Kurlov:
⮚ Pe linia parasternală dreaptă - 7 cm
⮚ Pe linia medioclaviculară – 8 cm
⮚ Pe linia axilară anterioară – 9 cm
Palparea: Palpator ficatul la rebortul costal,marginea moale, netedă, subțire, fără dureri. Semnele Ortner,
Murphi, Mussi, Grott, Kehr, Lephene sunt negative.

Starea anusului
Modificări de tip fisuri, prurit, prolaps anal sunt absente.
Masele fecale
Scaune frecvente(diaree).Culoarea verzuie, mirosul fetid
Aparatul reno-urinar:
Acuze: nu prezintă;
Inspectia:
⮚ La inspectia regiunii lombare eritem și tumefiere nu se determină.
Palparea:
⮚ La palparea bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase lipsesc.
⮚ Palparea regiunii suprapubiene și pe traiectul ureterelor: punctul costo-vertebral, costo-muscular,
uretral superior, mijlociu- nedureroasă.
Percuția:
Simptomul Giordano-Pasternațcki - negativ bilateral.
Micțiile libere, indolore, 4-5 micții zilnice, fără micții nocturne.
Urina de culoare galbenă-pai, transparentă, absența mucusului, puroiului, sedimentului.

Sistemul hematopoietic
Acuze: nu prezintă.
Inspecţia:
⮚ Tegumentele şi mucoasele vizibile sunt roz-pale, curate.
Palparea:
⮚ Ganglionii limfatici nu se palpează.
⮚ La palpare splina nu se palpează ,la rebortul costal..
Percuţia:
⮚ Lipsesc durerile la percuţia oaselor plate – stern, coaste, omoplați.
⮚ Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 12cm, transversală aproximativ 7 cm.
Auscultaţia:
⮚ Nu se determină frotație splenică.

Sistemul nervos:
Starea psihică este normală, dispoziţia bună, crize de nervozitate nu sunt prezente. Slăbirea memoriei nu se
constată. Amețeli prezente. Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determină. Sensibilitatea
tactilă, dureroasă, senzitivă, termică este prezentă.
Motilitatea şi vorbirea sunt bine dezvoltate, copilul inițiază de sine stătător discuții.
Organele senzitive (văz, auz, ofactiv, gustative) fără particularități.

Sistemul endocrin:
Acuze: nu prezintă.
Inspecţia:
⮚ Țesutul adipos subcutanat slab
dezvoltat.
⮚ Hiperpigmentaţii, hipertrihoză sau căderea părului nu se determină.
⮚ Modificări ale taliei (nanism, gigantism, hipostatură) și a masei corporale (hipotrofia, anorexia,
paratrofia sau obezitatea nu se determină, indicele statural și ponderal corespunzător vârstei.
⮚ Dezvoltarea sexuală corespunzătoare sexului și vârstei.
Palparea:
⮚ Dimensiunile glandei tiroide sunt în limitele normei, suprafaţa este omogenă, noduli nu se determină.
Auscultaţia:
⮚ Deasupra glandei tiroide nu se auscultă zgomote, sufluri.
IV. Diagnosticul prezumtiv
În baza acuzelor: Grețuri, vome repetate, cu lichid transparent-mucus, rinoree, tuse intensă productivă,
fatigabilitate, apatie, somnolență, lipsa poftei de mâncare
În baza istoricului actualei boli: Pacientul se consideră bolnav de 2 săptămâni,debut acut cu rinoree,
eliminările nazale serosae, stare de apatie, somnolență cu perioade intermitente de neliniște, Trata la
domiciliu spray nazal Otilin, ceai de mușețel cu miere de albini, și vitamina C sub formă de jeleuri 30 mg de
2 ori pe zi.
Cu trei zile înainte de la internarea copilului în staționar, starea copilului s-a înrăutățit, a apărut tusea
productivă, cu expectorații serosae, stare de rău general , somnolență, indispozitie , fatigabilitate, iar cu o zi
înainte după consumul de plăcinte, de la patiserie, a avut loc apariția senzației de jenă la nivelul
abdomenului, urmată de greță, apoi vomă cu conținut alimentar nedigerat, imediat după vomă starea
copilului s-a ameliorat, ulterior au urmat vome abundente cu aspect lichid-spumos.
Diagnosticul prezumtiv: Infecție respiratorie acută.Bronșita acută.Gastroenterocolită acută de
etiologie neindentificată fără semne de deshidratare.
Planul de investigaţii suplimentare ale bolnavului
● Hemoleucograma-pentru determinarea devierilor în hemogramă.
o aprecierea numărului de eritrocite . hemoglobină, hematocrit- determinarea anemiei
fierodeficitare
o aprecierea numărului de leucocite și formula leucocitară ăn scopul determinării semnelor de
inflamație.
● Analiza biochimică a sângelui –determinarea :
o proteina C reactivă- in scopul aprecierii inflamației
o Ureea , creatinine – pentru a determina afectarea renală
o Alfa- amilaza pancreatică – pentru a aprecia afectarea pancreatică.
o ALAT, ASAT pentru a aprecia afectarea hepatică.
o Glucoza – în scopul aprecierii alterării metabolismului glucozei.
● Analiza generală a urinei pentru a confirma sau infirma afectarea renală.
● Radiografia cutiei toracice- pentru a determina afectarea pulmonară (confirma sau infirma prezența
pneumoniei)
● USG organelor abdominale- pentru a determina dimensiunile ficatului , splinei , pancreasului și
semnele de afectare organică( afectarea hepatica, pancreatică).
● La necesitate în caz de afectare organică și prezența de manifestări sistemice se v-a efectua consultul
specialiștilor: chirurg, endocrinolog, gastrolog.
● Pulsoximetria
● Echilibrul acido-bazic

V. Rezultatele investigaţiilor paraclinice

Hemograma(analiza generala a sangelui) 23.12.22

ANALIZE REZULTATE Interval de referinta · UM ·
Tipul probei
Dozarea hemoglobinei 127.00 110 - 140 · g/l  (Sange)  
Numaratoarea 4,89 3.7 - 4.9 · 1012/L  (Sange)  
eritrocitelor
Numaratoarea 11,86 5,70-8.9 · 109/L  (Sange)  
leucocitelor
Hematocritul 38.60 32- 45 · %  (Sange)  
Numaratoarea 238,00 200- 400 · 109/L  (Sange)  
trombocitelor
Volum mediu eritrocite 78.80 73 - 89 · fl  (Sange)  
Continutul mediu de 26 24,0 – 30,0 · pg  (Sange)  
hemoglobina intr-un
eritrocit
Continutul mediu de 330 320 - 360 · g/dL  (Sange)  
hemoglobina
Volumul mediu al 11.20 9 - 13 · fl  (Sange)  
trombocitelor total
Devierea standarda a 44.70 35.3 - 48.9 · fl  (Sange)  
eritrocitelor
Coeficientul de variatie a 12.50 11 - 16 · %  (Sange)  
eritrocitelor
Devierea trombocitelor 14.10 9.4 - 18.1 · fl  (Sange)  
Procentul 35.60 13 - 43 · %  (Sange)  
macrotrombocitelor
Nesegmentate 5.00 1 - 6 · %  (Sange)  
Neutrofile 75.2 30-70· %  (Sange)  
Segmentate 50.00 47 - 72 · %  (Sange)  
Eozinofile 0.7 0.5 - 5 · %  (Sange)  
Bazofile 0.8 0 - 1 · %  (Sange)  
Limfocite 37 35.0-55.0· %  (Sange)  
Monocite 4.9 3 - 11 · %  (Sange)  
Viteza de sedimentare a 24.00 2 - 15 · mm/ora  (Sange)  
hematiilor B F
Concluzie !
În analiza generală a sîngelui se atestă prezența unui process infecțios acut manifestat
paraclinic prin leucocitoză cu neutrofilie și accelerarea VSH-lui.

BIOCHIMIE     23.12.22

ANALIZE REZULTATE Interval biologic de referinta
· UM · Tipul probei
Alanin-aminotransferaza 29.00 0- 40 · U/l (Ser)  
ALAT 
Aspartal-aminotransferaza 40.00 0- 40 · U/l (Ser)  
ASAT 
Bilirubina conjugata  2.00 1 - 5 · µmol/l (Ser)  
Bilirubina indirecta  13.00 · µmol/l (Ser)  
Bilirubina totala  15.00 5 - 20.5 · µmol/l (Ser)  
 Creatinina  27.3 18 - 62 · µmol/l (Ser)  
Glucoza  4.53 3.5 – 5.5 · mmol/l (Ser)  
Proteina totala  79.21 50 - 80 · g/l (Ser)  
Ureea  4.14 1.8 - 7.5 · mmol/l (Ser)  
Proteina C Reactivă 3.84 0.10-5.00mg/L
Alfa amilaza 43.9 0-90

Concluzie!
Nu sunt modificări în examenul biochimic, se exclude afecarea pancreasului , a ficatului.

Examen sumar urina

Interval de referinta · UM ·
ANALIZE REZULTATE
Tipul probei
Reactia acida    (Urina)  
Culoarea galbena    (Urina)  
Transparenta transparenta    (Urina)  
Densitate Relativa 1025 1015 - 1025  (Urina)  
Epiteliu plat 1-2    (Urina)  
Epiteliu de tranzitie 0-1    (Urina)  
Leucocite negativ  negativ (<24)  (Urina)  
Proteine negativ negativ (Urina)  
Glucoză negativ negativ (Urina)  
Bilirubină negativ negativ (Urina)  
Concluzie !
În analiza generală a urinei nu se atestă modificări.Nu se  
determină semee de afectare renală sau semne de inflamație.

VI. Radiografia cutiei toracice(21.12.2022)

Desenul pulmonar îmbogățit, cu infiltrație perivasculară și peribronșică, hilurile indistincte, extinse. În

regiunea medie și inferioară pe dreapta desenul pulmonar consolidate, transparența pulmonară redusă.
Sinusurile libere.
Cordul: ICT=0.46; forma obișnuită.
Concluzie: Infecție respiratorie acută, bronhopneumonie pe dreapta.

VII. Diagnosticul diferenţial

Diagnosticul diferențial al bronșitei acute.

Simptome Denumirea maladiilor
 Rinofaringita Bronșita acută Bronșita acută Bronșiolita
simplă obstructivă
Febra + + subfebrilitate +
Tusea uscată uscată uscată spastică uscată
Guturai + + - -
Expectorații - muco-seroase - -
Raluri bronșice - + uscate uscate
sibilante
Raluri - - + +
subcrepitante
Rinoree + - - +
Tahipnea - + + +
Dispnee - - expiratorie expiratorie
Tiraj intercostal - - + +
Insuficiență - - + +
respiratorie
Cianoză periorală - - + -

Simptomele persistente sau recurente impun necesitatea de a lua în considerare alte entități nozologice decât
bronșita acută, deoarece mai multe maladii se manifestă prin tuse ca un simptom proeminent.
Categorie Maladii
Boli infamatorii Astmul bronșic
Procese pulmonare cronice Displazie bronhopulmonară
Bronșiectazii postinfecțioase
Fibroza chistică
Traheomacie sau bronhomalacie
Dischinezia ciliară primară
Alte maladii pulmonare cronice
Alte maladii congenitale cronice Anomalii congenitale laringiene
Dereglarea deglutiției
Reflux gastroesofagian
Compresie bronșică (inel vascular sau hemangiom) Malformații
cardiace congenitale
Maladii infecțioase sau imune Imunodeficiențe
Patologie pulmonară eozinofilică
Tuberculoza
 Sinuzite
Tonzilite sau adenoidite
Chlamydia, Ureaplasma (sugari)
Diagnosticul diferențial al gastroenterocolitei.
Semne de baza Shigelloza Salmoneloza Escherichioze Rotaviroza Enterocolita
stafilococică
EPEC EIEC ETEC
Vîrsta După 2 ani Pînă la 2 ani Pînă la 1 an 2-7 ani Pînă la 3 ani 1-3 ani Pînă la 3 luni
Sezonalitatea Vara-toamna Iarna-primăvara Iarna-primăvara Vara-toamna Vara Toamna-iarna Pe parcursul
(transmiterea prin anului
contact), vara –
calea alimentară
Căile de  prin con- La copii în vîrstă Prin contact, Calea alimentară Calea Prin contact, Calea alimentară
transmitere tact, pînă la 1 an – calea alimentară alimentară, posibil calea
 alimentară, prin contact, hidrică alimentară,
 hidrică peste 1 an – hidrică
calea alimentară
Debut Acut Acut, mai rar Mai frecvent Acut Acut Acut Acut, mai rar
treptat treptat treptat
Febră (nivelul 38-390C – 39-400C, Subfebrilitate, 38-390C – 1-2 zile Normală Subfebrilă, Subfebrilă, febrilă,
maximal şi durata ondulantă, 2-3 sau febră, 1-5 febrilă, 2-3 zile 3-5 săptămâni
1-2 zile
ei) săptămâni zile

Sindromul cataral - - - - - + discret -

Vomă 1-2 ori/zi Frecventă, 3-5 Regurgitări, 1-2 zile 1-2 zile 1-3 zile Regurgitări

1-2 zile zile vome 7-10 zile

Dureri abdominale Dureri spastice, Moderate, în zona Moderate Dureri spastice în Dureri în zona Rar, moderate Moderate
tenesme epigastrică sau/şi zona iliacă stângă epigastrică şi

paraombilicală paraombilicală
Meteorism - Frecvent la copii Caracteristic, - - - Rar
pînă la 1 an uneori foarte
pronunţat
Hepatosplenomegalie - Frecvent la copii - - - - Frecvent la copii în
în vîrstă pînă la 1 vîrstă pînă la 1 an
an
Exantem - - - - - - -
Caracterul scaunelor Frecvent, lichid, Frecvent, lichid, Frecvent, lichid, Frecvent, lichid, cu Frecvent, apos, Frecvent, lichid, Frcvent, lichid, de
sărac, cu mucus şi voluminos, de apos, de culoare mucus şi striuri de afecaloid, fără apos, spumos, culoare galbenă
striuri de sînge, culoare verzuie, galbenă aprinsă, sînge incluziuni riziform, fără aprinsă, cu mucus,
scuipat rectal cu miros fetid, cu fără incluziuni patologice incluziuni la 50% copii cu
mucus, la 50% patologice patologice striuri de sînge
copii cu striuri de
sînge
Analiza generală a Leucocitoză, Leucocitoză, Leucocitoză Leucocitoză Leucocitoză Leucopenie, Leucocitoză
sîngelui neutrofilie, VSH neutrofilie, VSH moderată, neînsemnată, neînsemnată, moderată,
Limfocitoză,
accelerată accelerată, la copii limfocitoză, neutrofilie, VSH posibil neutrofilie, VSH
VSH în normă
pînă la 1 an – VSH accelerată accelerată moderat neutrofilie accelerată moderat
aneozinofilie, moderat
anemie,
monocitoză
Coprocitograma Multe leucocite Leucocite Particule Multe leucocite Particule Particule Particule alimentare
polinucleare şi polinucleare, alimentare polinucleare şi alimentare alimentare nedigerate mai rar -
hematii uneori şi hematii nedigerate hematii nedigerate nedigerate leucocite, hematii
Diagnosticul clinic definitiv (conform clasificaţiilor curente, CIM X):
Diagnosticul s-a stabilit:
În baza acuzelor la internare : febra 400C, tuse uscată,poftă de mâncare scăzută, slăbiciune generală,
inapetență, somnolență, scaune semilichide - 4 ori,apatie.
În baza istoricul bolii: Copilul se considera bolnav de pe data 19/09/2022-noaptea, cînd a aparut febra
39-39,50C, tusea uscată,răgușeala,rinită,slăbiciune,vome,scaune semilichide de 4 ori. Copilul s-a făcut
plîngăcios,apatic cu respirație frecventă.
În baza datelor examenului obiectiv prezente la moment:mucoasa nazală hipermiată,pilierii anteriori
hipermiați și edemați, hiperemia mucoasei faringiane.Tegumente palide, plica cutanată-revine la
normal imediat.TA-103/56 mm/Hg ,FCC-132 bătăi/minut,SO2=98%.
În baza investigațiilor paraclinice:
-HLG: (Anemie ?(MCV, MCH)-scăzut,hipocromie,microcitoză,leucocitoză cu devierea spre
stânga,neutrofilie,VSH mărit )
- Coprocultura(enterobacterii patogene n-au fost depistate)
-Consultație ORL-stului(Infecție respiratorie acută.Rinofaringită acută)
Diagnosticul principal: Infecţia respiratorie acută ,fără precizare (J06.9 )Bronșită acută (J209).
Boli concomitente: Rinofaringită acută (J029). Gastroenterocolită acută de etiologie neindentificată
fără semne de deshidratare (K52).Sindrom toxic-infecțios

VIII. Etiologia şi patogenia bolii

IX. Etiologia şi patogenia bolii
1.Bronșita acută este varianta evolutivă a infecțiilor virale ale căilor respiratorii superioare (rinită,
faringită, sinuzită, laringită, epiglotită) și a infecţiilor cu localizare inferioară (traheită). Epiteliul
traheobronhial este invadat de agentul infecțios, ceea ce duce la activarea celulelor inflamatorii și
eliberarea de citokine, iar aceste procese duc la dezvoltarea edemului și hipersecreției bronșice.
Extinderea procesului infecţios spre arborele bronșic este determinată de incapacitatea organismului
copilului de a localiza procesul inflamator într-un segment structural anatomic al tractului respirator,
din cauza imaturității morfo-funcţionale a sistemelor respirator și imun în vârsta pediatrică.
Bronșita acută este, de regulă, o manifestare a infecţiilor respiratorii virale (aproximativ 90%), și
doar în cazuri rare se realizează prin complicaţii bacteriene în IRVA sau în unele boli infecţioase
(scarlatina, tusea convulsivă, difteria). Cele mai frecvente virusuri cu statut etiologic în bronșite sunt:
adenovirusurile, virusul gripal, virusul paragripal, virusul respirator sinciţial, rinovirusul, bocavirusul
uman, virusurile Coxsackie. În perioada sugarului și copilului mic, pe primul loc în structura etiologică
a bronșitei acute se plasează virusul respirator sinciţial și virusul paragripal 3, care la copiii mai mari
realizează manifestări clinice de infecţii ale căilor respiratorii superioare. Infecția bacteriană secundară
este extrem de rară la pacienții care nu sunt expuși la factori predispozanți (fum de tutun, poluanți de
mediu), iar cel mai frecvent sunt identificați Str. pneumoniae, M. catarrhalis, H. influenzae, C.
pneumoniae, M. pneumoniae.
2.Rinofaringita acută.
1) Factori determinanţi (etiologici):
a) Virusurile: principalii agenţi etiologici sunt:
-rinovirusurile (30 – 40 % din cazuri);
-coronavirusurile (10 % din cazuri);
-adenovirusurile (tip 1, 2, 3);
-virusul sincițial respirator;
-virusurile gripale și paragripale;
-virusul Coxsackie A21;
-virusul ECHO 20.
Copii contractează în medie 5 – 8 infecţii pe an, susceptibilitatea maximă fiind în primii 2 ani de
viaţă.
b) Bacteriile:
-rar implicate în stadiul iniţial;
-se pot grefa secundar pe terenul pregătit de virusuri în 15 – 20 % cazuri (de exemplu, stafilococ –
nou-
născut, pneumococ, streptococ β hemolitic, Haemophilus influenzae).
2) Factorii adjuvanţi (favorizanţi) sunt:
-vârsta mică;
-malnutriţia;
-terenul exudativ, limfatic, atopic;
-deficitul imun tranzitor;
-malformaţiile locale (despicătura labio-palatină);
-hipertrofia vegetaţiilor adenoide;
-refluxul gastro – esofagian;
-infecţiile cronice;
-condiţiile deficitare de igienă individuală şi mediu (tabagism, contaminare în colectivităţi: creşe,
grădiniţe, şcoli); umiditatea scăzută; timpul petrecut într-un loc închis, cu persoane care sunt infectate
sau în contact strâns cu o persoană infectată; anotimpul rece, etc.
Patogenia rinofaringitei acute.
 Rinofaringita acută este de obicei transmisă prin picături de aer (aerosoli), contact direct cu
secreții nazale infectate sau obiecte contaminate. Care dintre aceste căi de importanță primară nu a fost
determinată; totuși, contactul „mână – la – mână” și „mâna – la – față” pare a fi mai important decât
transmisia prin aerosoli. Virusurile pot supraviețui pentru perioade lungi de timp în mediul înconjurător
(peste 18 ore pentru rinovirusuri) și pot fi capturate de mâinile oamenilor și apoi transportate în ochi
sau nas unde se produce infecția. Transmiterea este obișnuită în colectivități, în îngrijirea copiilor în
școală, datorită proximității multor copii cu imunitate scăzută și igiena deficitară. Aceste infecții sunt
apoi aduse acasă la alți membri ai familiei. Persoanele care se află în imediata vecinătate par a fi
expuse unui risc mai mare de infecție. Răcelile cauzate de rinovirus sunt cele mai infecțioase în primele
trei zile de simptomatologie, iar ulterior ei sunt mult mai puțin infecțioși.
Virusul, inhalat sau dus la nas și orofaringe cu mâinile contaminate cu secreții nazale se multiplică
în celulele mucoasei nazale și nazofaringiene, unde la 2 – 4 zile de la contagiu atinge concentrația
maximă asociată cu simptomatologia și contagiozitatea maximă a bolii. Ulterior, titrul virusului din
spălătura nazală și faringiană scade, deși semnele bolii mai persistă până la 7 zile. Modificările ce apar
secundar răceleii sau guturaiului sunt la nivelul submucoasei și epiteliului nazal și nazofaringian.
Submucoasa este congestivă, edemațiată de aici senzația de nas și urechi înfundate. Perturbarea
transportului muco-ciliar favorizează suprainfecția bacteriană a sinusurilor și urechii medii. Pacienții au
inițial, hipersecreție nazală clară, apoi pe măsura suprainfecției bacteriene aceasta devine purulentă.

3. Gastroenterită acută de etiologie neindentificată fără semne de deshidratare

Etiologia
 Virusuri: Rotavirus, Adenovirus, Norovirus, etc. Sunt mai raspandite in sezonul rece.
 Bacterii: Salmonella, Shigella, Escherichioa coli, Campylobacter, etc. Determina imbolnaviri
mai frecvente in timpul verii.
 Paraziti: Giardia lamblia, Blastocystis hominis, Entamoeba histolytica
 Fungi: Candida albicans (determina enterocolite acute la persoane imunodeprimate sau dupa
tratamente antibiotice).
Cauza principală a dezvoltării gastroenterocolitei este toxicoza alimentară. Aceasta implică dezvoltarea
microflorei patogene și o scădere a florei patogene normale și condiționate. Se predomină
reprezentanții unor astfel de genuri precum Proteus, Escherichia, Salmonella, Shigella, Yersinia,
Staphylococcus.
De asemenea, cauzele infecției pot fi viruși intestinali, substanțe toxice și toxice. Cel mai periculos
virus este rotavirusul, sau gripa intestinala. Organismul poate acumula produse de funcționare a
bacteriilor și a virușilor, care contribuie la dezvoltarea procesului inflamator, intoxicație.
Gastroenterocolita poate fi o consecință a acumulării în organism a metalelor grele, a substanțelor
caustice, a alcaliilor și a acizilor. Cauza poate fi chiar resturile de detergent care se acumulează pe vase.
Mai ales sunt periculoase pentru copii. În plus, copiii, cu o supraveghere insuficientă, beau adesea
lichide pentru spălarea vesela, alte lichide. Acest lucru poate cauza otrăvire acută, inflamație și chiar
arde mucoasă.
Adesea o persoană are deja un fel de boală GI, iar infecția poate determina răspândirea acesteia în alte
departamente. O tranziție de la o formă cronică la una acută este posibilă din cauza unor factori precum
malnutriția. În mod special periculos este utilizarea frecventă a produselor alimentare care conțin fibre.
Utilizarea băuturilor reci are un efect negativ. Aciditatea crescută poate provoca boli. Nu puteți
suprasolicita.
Adesea, gastroenterita este o boală care acoperă întreaga familie. Acest lucru se datorează faptului că
infecția poate fi transmisă prin contact, în mod obișnuit, atunci când se utilizează un fel de antena. De
asemenea, bolile familiale se explică prin faptul că familia pregătește alimente din anumite alimente
care pot fi contaminate. Atunci când se organizează catering, există adesea cazuri de otrăvire, atunci
când oamenii sunt hrăniți în aceeași instituție.
Patogeneza
Caracteristicile patogenezei depind de tipul de agent patogen care provoacă boala. Microorganismele
penetrează prin cavitatea bucală. Apoi microorganismele pătrund în interior, încep să se înmulțească
intens în intestin. După moartea microorganismelor, se eliberează endo-și exotoxine, care oferă diferite
reacții.
Toxinele irită receptorii, provocând inflamație, formarea de histamină și imunoglobulină, care la rândul
lor sporesc procesul inflamator. Apoi, penetrarea lor în fluxul sanguin are loc, ceea ce contribuie la
dezvoltarea intoxicației generale a corpului. Sunt deosebit de periculoase neurotoxinele. Ele nu numai
că perturbă funcția intestinală, ci afectează și sistemul nervos și endocrin.
Nu mai puțin periculoase sunt toxinele care cauzează necroza țesuturilor intestinale. Această patologie
are loc cu amoebiasis. În unele cazuri, toxinele celulelor epiteliale observate cu holera pot fi afectate.
Cu salmoneloza, mai întâi mucoasa intestinală este afectată, apoi infecția sângelui.
De asemenea, patogeneza depinde de tipul bolii.
Dezvoltarea formelor non-infecțioase de gastroenterită dezvoltă procese distrofice. Dispozitivele
parenchimale distrofice sunt expuse, în ele există schimbări focale. În cele mai multe cazuri,
modificările rămân la nivelul mucoasei, mai puțin adesea straturile profunde sunt afectate.
IX. Tratamentul pacientului
Scopul : Strategia terapeutică în pneumonie acută este determinată de asigurarea unor măsuri
generale de îngrijire şi susţinere a copilului, tratamentul etiotrop şi programe de recuperare maladivă.

o Regimul igieno-dietetic.
1. Dieta nr. 11 , regim alimentar hipercaloric, hiperhidric, hipervitaminizat.
Următoarele produse pot fi incluse în meniu: cereale și paste, iaurt, ulei vegetal și unt, lapte, brânză,
lapte fermentat, legume, ouă, prăjituri, biscuiți, paine de secară, fasole, miere, gem.
Regim hidric: optimizat la gradul de deshidratare produs de febră, tahipnee, transpiraţie – prioritate la
lichide orale, în cantități mici , frecvente.
2. Observarea apetitului, a cantității de alimente consumate și apariției unor simptome după
alimentație (greață, vărsături, diaree). Se va verifica temperatura alimentelor și lichidelor ce
urmează a fi oferite;
3. Asigurarea condițiilor de mediu: microclimat corespunzător (temperatura, luminozitate,
umiditate); mediu securizant (plasarea patului la distanță de surse de caldură, plasare de bare
laterale sau plase la paturi, îndepărtarea obiectivelor tăioase sau periculoase); lenjeria de pat și
de corp curate; jucării în funcție de vârstă.
Poziţionarea copilului: în pat cu trunchiul mai ridicat şi schimbarea poziţiei fiecare 1-2 ore, aşezându-l
în decubit lateral drept şi stâng, pentru a evita staza pulmonară.
4. Oferirea de activități de destindere utilizând materialele care pot fi aduse de părinți: jucării,
cărti, muzică sau povești, desene animate;
5. Supravegherea copilului. Măsurarea funcțiilor vitale (Ps., T/A, SPO2, temperature corporală.
6. Observarea stării generale , aprecierea modificărilor la nivelul tegumentelor și mucoaselor;
7. Aprecierea comportamentului; Abordarea copilului cu calm, blândețe și răbdare; Încurajarea
comunicării cu ceilalți copii din salon;
8. Aplicarea măsurilor de prevenire a infecțiilor nosocomiale (curățenie, dezinfecție, sterilizare,
izolare, respectarea circuitelor funcționale, echipament de protecție), spălarea mîinilor ,
aerisirea încăperii.

● Tratament etiopatogenetic:

2.Tratamentul medicamentos
1.Paracetamol 10-15 mg/kg corp(la febră mai mare de 380C sau la discomfort al copilului)

Paracetamol 10- 15 mg/kg corp, per os la fiecare 6-8 h,pina la cedarea febrei (125 mg suppozitorii)
Analgezic-antipiretic. Are efect antipiretic și analgezic. Blochează COX-1 și COX-2 în principal în
sistemul nervos central, afectând centrii durerii și termoreglarea. În țesuturile inflamate, peroxidazele
celulare neutralizează efectul paracetamolului asupra COX, ceea ce explică absența aproape completă a
unui efect antiinflamator. Deoarece paracetamolul are un efect extrem de mic asupra sintezei
prostaglandinelor în țesuturile periferice, nu modifică metabolismul apă-electroliți și nu provoacă
leziuni ale mucoasei gastrointestinale.
2.Linex (1 caps. 1 în zi, 7 zile.)
Supliment alimentar pentru alimente, o sursă de microorganisme probiotice. Compoziția probioticului
include bifidobacterii Bifidobacterium animalis subsp., importante pentru copil. lactis (BB-12).

Bifidobacteriile contribuie la formarea naturală a microflorei și funcțiilor intestinale normale și, de

asemenea, creează un mediu optim în intestin pentru acțiunea enzimelor digestive. În plus,
bifidobacteriile asigură formarea corectă a imunității și ajută la reducerea riscului de apariție a bolilor
infecțioase, a posibilității de dermatită atopică și a alergiilor alimentare la copiii mici. La copiii alăptați,
bifidobacteriile reprezintă 60-91% din microfloră.

3. Deshidratare ușoară/minimală (deshidratare negativă după OMS)

1.Instruim mama cum să dizolve și să administreze SRO(Rehidron plan).
cîte 1-2 lingurițe fiecare 1-2 minute:
 copil  2 ani – 50-100 ml după fiecare scaun lichid
2.Instruim mama dacă copilul vomită, să aștepte 10 minute, apoi să continue să ofere
lichide copilului cu înghițituri mici
3.Explicăm mamei să continue să administreze suplimentar lichide copilului până la
încetarea diareei
Rehidron plan -sursă de rehidratare pentru administrare orală.

Regidron este utilizat pentru a corecta dezechilibrele electrolitice și lichide din diaree. Dextroza
favorizează absorbția electroliților, ceea ce contribuie la corectarea acidozei metabolice.

5.Ser fiziologic 5 ml.

Instilatii nazale cu solutie salină.
X. Zilnicul de evidenţă a bolnavului

22.12.2022 08:00
Starea generală satisfăcătoare, FR-44r/min, SpO2-97%, FC-128 b/min T-36,9 C. Constient la
examen reacționează compliant. Copilul afebril noaptea și în momentul curației, pasiv , hipodinamic.
Prezintă slăbiciune generală , cefalee. Copilul are pofta de mîncare , bea lichde în cantități puține.
Voma s-a repetat de 2 ori cu eliminare de mucus . Semne de deschidratare nu prezintă, ochii nu sunt
înfundați , plica cutanată revine la normal imediat , bea lichide fără sete. Prezintă tuse productivă cu
expectorații seroase , intensă, frecventă. Respirație nazală deplină, rinoree ușoară , seroasă.
Tegumente palide, erupții nu sunt prezente. Edeme absente. Limba umedă , fără depuneri. Ascultativ
respirație aspră, raluri de calibru mare și mediu bilateral . Zgomotele cardiace ritmice.
Abdomen moale indolor la palpare. Scaun noaptea o data, culoare galbenă , păstos. Micțiuni libere.
Continuă tratament conform fișei de indicație.

23.10.11
Starea generală satisfăcătoare, FR-40r/min, SpO2-97%, FC-118 b/min T-36,4 C. Copilul afebril
noaptea și în momentul curației,mai vioi. Prezintă slăbiciune generală. Copilul are pofta de mîncare ,
bea lichde în cantități puține. Voma nu s-a repetat. Semne de deschidratare nu prezintă, ochii nu sunt
înfundați , plica cutanată revine la normal imediat , bea lichide fără sete. Prezintă tuse productivă cu
expectorații seroase , intensă, frecventă. Respirație nazală deplină, rinoree ușoară , seroasă.
Tegumente palide, erupții nu sunt prezente. Ascultativ respirație aspră, raluri de calibru mare și mediu
bilateral . Zgomotele cardiace ritmice.
Abdomen moale indolor la palpare. Scaun o data, culoare cafeniu oformat. Micțiuni libere.
Continuă tratament conform fișei de indicație

24.10.2022
Starea generală satisfăcătoare, FR-30/min, SpO2-97%, FC-118 b/min T-36,4 C. Copilul afebril
noaptea și în momentul curației, vioi, dinamică pozitivă. Prezintă stare de bine . Copilul are pofta de
mîncare , bea lichde în cantități puține. Voma nu s-a repetat. Semne de deschidratare nu prezintă, ochii
nu sunt înfundați , plica cutanată revine la normal imediat , bea lichide fără sete. Prezintă tuse
productivă cu expectorații seroase , a diminuat în intensitate și frecvență. Respirație nazală deplină,
absența rinoreii. Tegumente roz-pale , erupții nu sunt prezente. Ascultativ respirație aspră, raluri de
calibru mare și mediu bilateral . Zgomotele cardiace ritmice.
Abdomen moale indolor la palpare. Scaun de 2 ori , culoare cafeniu oformat. Micțiuni libere.
Continuă tratament conform fișei de indicații
XI. Prognosticul
La respectarea recomandărilor terapeutice și de supraveghere ale medicului, pacientul are un
prognostic favorabil.
XII Foaia de monitorizare a termometriei
XII. Epicriza.
NP, vârsta pacientului Bacalu Alexandra
Data internării: 21.12.2022, ora 17:30
Diagnosticul de trimitere: Bronsită acută
Diagnosticul la internare: Infecția Respiratorie Virală Acută.Bronșita acută.Enterocolită acută de
etiologie neindentificată fără semne de deshidratare.Sindrom toxic-infecțios.
Datele clinico-paraclinice: conform datelor clinice cu temperature 39.5 C, tuse uscată, rinoree, raluri
uscate, respirație dificilă, datelor paraclinice care au atestat în sănge Leucocite- 24,23x 109/L,VSH-
20mm/h. neutrofilie.
Diagnosticul clinic: Infecţia respiratorie acută ,fără precizare (J06.9 )Bronșită acută (J209).
Rinofaringită acută (J029). Gastroenterocolită acută de etiologie neindentificată fără semne de
deshidratare (K52).Sindrom toxic-infecțios.
Tratamentul urmat:
-Paracetamol 250 mg, per os la fiecare 6-8 h,pina la cedarea febrei
-Linex 1 caps. 1 în zi, 7 zile.
-Amoxicilina
-Rehidron plan(cîte 1-2 lingurițe fiecare 1-2 minute(50-100 ml după fiecare scaun lichid))
- Ser fiziologic 5 ml.
Dinamica stării generale a copilului: dinamica pozitivă
Particularităţile evoluţiei bolii: boala a evoluează mediu grav, fără comlicații.
Recomadări:
-Vizita medicului de familie: prima lună – 1 dată în 2 săptămâni; apoi 1 dată în lună timp de 3 luni;
apoi 1 dată în 3 luni următoarele 6 luni;
-Pediatrul: 1 dată în 3 luni;

Semnătura studentului curant.

XIII. Bibliografie

1. Manual REVENCO, N., ŢUREA, V., CIUNTU, A. [et al.] Pediatrie. ed. a II-a;
2. Pneumonii comunitare la copil. Protocol clinic national 2016;
3. Dezvoltarea copilului și conduita în maladiile nutriționale, 2007. Alexandru Volog,
Valentin Țurea.
4. Manual Puericultura și Pediatrie. Trifan N. Nicolae;
5. Alimentația rațională și dietetică la copii, 2004, Ana Vasilachi.
6. Ghid practice- Dezvoltarea fizică a copiilor. Metode de exaluare la diferite vîrste,
2003. Ecaterina Stasi, Ala Holban.
7. Curs de lecție la pediatrie 2008. Ludmila Cerempei, Elena Cucieru
8. Pneumonie pediatrică, Richard Lichenstein, Adrienne H Suggs , James Campbell-
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12793623/
9. Pneumonia la copii Caz clinic https://radiopaedia.org/cases/childhood-pneumonia
10. Anatomie segmentară bronhopulmonară Dr. Bahman Rasuli , 05 aprilie 2021
https://radiopaedia.org/articles/bronchopulmonary-segmental-anatomy-1?lang=us
11. Pneumonia Antoni Torres, Catia Cilloniz ,Michael S Niederman 2021
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33833230/
12. Viral Pneumonia Andrew M. Freeman, Townes R. Leigh, Jr- 04.07.2022
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30020658/
13. Boala diareică acută la copil. Protocol clinic national- 2017.
https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/06/15391-PCN-
6720BDA202B20FA2021.pdf
14. The Most Common Acute Gastrointestinal Infections . Thomas Greuter,Bernhard
Magdeburg 2015 , https: //pubmed.ncbi. nlm.nih.gov/
15. Viral Gastroenteritis , Nathan D. Stuempfig; Justin Seroy 21.07.22
16. Effect of nutrient support on severe pneumonia, 2005 .
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16708817/