Sunteți pe pagina 1din 89

ALGEBR

A LINIAR

A, GEOMETRIE
ANALITIC

A SI GEOMETRIE
DIFEREN TIAL

A
Ion Vladimirescu Florian Munteanu
Universitatea din Craiova, ROMNIA
2
Cuprins
I ALGEBR

A LINIAR

A 1
1 Spatii vectoriale 3
1.1 Notiunea de spatiu vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2 Liniar dependent a. Sistem de generatori . . . . . . . . . . . . . . 5
1.3 Baz a si dimensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.4 Coordonatele unui vector relativ la o baz a . . . . . . . . . . . . . 10
1.5 Subspatii vectoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.6 Probleme propuse spre rezolvare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2 Aplicatii liniare 23
2.1 Notiunea de aplicatie liniar a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
2.2 Aplicatii liniare injective, surjective si bijective . . . . . . . . . . 25
2.3 Nucleu si imagine pentru o aplicatie liniar a . . . . . . . . . . . . 26
2.4 Spatii vectoriale izomorfe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
2.5 Matricea unei aplicatii liniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2.6 Subspatii invariante fat a de un endomorsm . . . . . . . . . . . . 34
2.7 Valori proprii si vectori proprii pentru un endomorsm . . . . . . 35
2.8 Endomorsme diagonalizabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
2.9 Probleme propuse spre rezolvare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
3 Forme biliniare. Forme p atratice 51
3.1 Notiunea de form a biliniar a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
3.2 Notiunea de form a p atratic a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
3.3 Metoda lui Gauss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
3.4 Metoda lui Jacobi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3.5 Forme p atratice denite pe spatii vectoriale reale . . . . . . . . . 61
3.6 Probleme propuse spre rezolvare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
4 Spatii euclidiene 67
4.1 Notiunea de spatiu vectorial euclidian . . . . . . . . . . . . . . . 67
4.2 Inegalitatea lui Cauchy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
4.3 Baze ortonormate. Procedeul Gram-Schmidt . . . . . . . . . . . 70
4.4 Complementul ortogonal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
1
2 CUPRINS
4.5 Operatori simetrici: denitie, propriet ati . . . . . . . . . . . . . . 74
4.6 Metoda transform arilor ortogonale . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.7 Probleme propuse spre rezolvare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Prefat a
Acest curs este destinat n primul rnd studentilor din anul I, de la Facultatea
de Automatic a, Calculatoare si Electronic a a Universit atii din Craiova care au
prev azut n planul de nv at amnt disciplina fundamental a obligatorie "Algebr a
liniar a, geometrie analitic a si geometrie diferential a", n semestrul I, anul I. De
asemenea, cursul este util studentilor din primul an de studiu al facult atilor
cu prol tehnic, economic, matematic a-informatic a, zic a, chimie, agronomie,
horticultur a, precum si tuturor celor care doresc s a nvete si s a aprofundeze
cunostinte teoretice si practice de algebr a liniar a, geometrie analitic a si geome-
trie diferential a a curbelor si suprafetelor.
Lucrarea de fat a este rodul colabor arii deosebite dintre cei doi autori din
ultimii 10 ani.
Cartea are trei p arti: Algebr a liniar a, Geometrie analitic a si Geometrie difer-
ential a. Prima parte se compune din capitolele: 1. Spatii vectoriale; 2. Aplicatii
liniare; 3. Forme biliniare. Forme p atratice; 4. Spatii euclidiene. Partea a doua
este alc atuit a din capitolele: 5. Vectori liberi; 6. Dreapta si planul n spatiu; 7.
Conice si cuadrice. A treia parte este format a din capitolele: 8. Curbe n plan
si n spatiu; 9. Suprafete.
Notiunile teoretice sunt prezentate foarte clar si sper am, pe ntelesul tuturor
studentilor, ind nsotite de foarte multe exemple si exercitii rezolvate complet.
n plus, pentru o mai bun a consolidare a notiunilor, la sfrsitul ec arui capitol
este l asat spre rezolvare cte un set de probleme. Pentru cititorul care vrea
s a parcurg a si s a nteleag a continutul c artii sunt necesare notiuni elementare
de matematic a din anii de liceu, cunoscute la nivel cel putin satisf ac ator, dar
mai ales notiunile de algebr a din clasa a XI-a (matrici, determinanti, sisteme
de ecuatii liniare). De asemenea, mai ales pentru ultima parte a cursului,
este nevoie de cunoasterea unor notiuni fundamentale ale analizei matemat-
ice (derivate partiale, teorema functiilor implicite) si a unor notiuni elementare
de topologie (multime deschis a, vecin atate a unui punct).
Autorii
i
ii CUPRINS
Partea I
ALGEBR

A LINIAR

A
1
Capitolul 1
Spatii vectoriale
1.1 Notiunea de spatiu vectorial
Fie \ o multime nevid a, ale c arei elemente le vom nota cu a, /, c, . . . si 1
un corp comutativ (zis si cmp) cu elementele notate c, ,, , . . . (exceptnd
zeroul si unitatea corpului pe care le vom nota cu 0, respectiv 1). De asemenea,
presupunem c a pe multimea \ este denit a relatia de egalitate a elementelor
sale.
Denitia 1.1.1 Spunem ca pe mul timea \ avem o structura de spatiu vecto-
rial (liniar) peste corpul 1 daca \ este dotata cu doua legi de compozi tie:
I) O lege de compozi tie interna + : \ \ \ , numita adunare, n raport
cu care \ are structura de grup.
II) O lege de compozi tie externa
s
: 1 \ \ , numita nmultire cu
scalari, care satisface urmatoarele axiome:
i) c
_
a +/
_
= ca +c/,
ii) (c +,) a = ca +,a,
iii) (c,) a = c(,a),
iv) 1a,
oricare ar a, / \ si c, , 1.
Elementele unui spatiu vectorial se numesc vectori, iar elementele corpului
se numesc scalari. Elementul neutru al grupului (\, +) se numeste vectorul
nul (notat 0) al spatiului vectorial \ .
Un spatiu vectorial peste corpul numerelor reale R (respectiv complexe C)
se numeste spatiu vectorial real (respectiv complex).
Exemplul 1.1.1 Mul timea 1
n
= (r
1
, r
2
, . . . , r
n
)[r
I
1, i = 1, . . . , :,
: _ 1, are structura de spa tiu vectorial peste corpul comutativ 1, n raport
cu opera tiile de adunare, denita prin
r +j = (r
1
+j
1
, r
2
+j
2
, . . . , r
n
+j
n
),
3
4 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
oricare ar r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
), j = (j
1
, j
2
, . . . , j
n
) 1
n
si nmul tire cu scalari din 1, denita prin
cr = (cr
1
, cr
2
, . . . , cr
n
),
oricare ar c 1 si r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
) 1
n
.
Spa tiul vectorial (1
n
, +,
s
) denit aici se nume ste spatiul aritmetic. n
acest spa tiu vectorul nul este :-uplul 0 = (0, 0, . . . , 0), iar opusul vectorului
r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
) este vectorul r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
).
n particular, 1 este spa tiu vectorial peste 1, fa ta de opera tiile de corp.
Exemplul 1.1.2 Fie 1 o mul time nevida si 1 un corp comutativ. Mul timea
1
1
= )[) : 1 1 func tie are structura de spa tiu vectorial peste 1, n raport
cu opera tiile de adunare a func tiilor si nmul tirea func tiilor cu scalari din 1
denite astfel:
- oricare ar ), q 1
1
denim func tia ) +q prin () +q)(r)
Jt}
= )(r)+q(r),
pentru orice r 1;
-oricare ar c 1, ) 1
1
denim func tia c) prin (c))(r)
Jt}
= c )(r),
pentru orice r 1.
n particular, daca 1 = 1, . . . , : si J = 1, . . . , :, atunci mul timea
1
1
, adica mul timea matricilor cu elemente din 1, avnd : linii si : coloane
(mul time notata prin '
n,n
(1)) are structura de spa tiu vectorial fa ta de oper-
a tiile obi snuite de adunare a matricelor si nmul tirea matricilor cu scalari din
1.
Exemplul 1.1.3 Mul timea numerelor complexe are structura de spa tiu vector-
ial peste corpul numerelor reale n raport cu opera tiile de adunare a numerelor
complexe si nmul tire a numerelor complexe cu numere reale.
Exemplul 1.1.4 Mul timea polinoamelor de o nedeterminata, cu coecien ti din
1, 1[A], are o structura de spa tiu vectorial peste 1, n raport cu adunarea
polinoamelor si nmul tirea polinoamelor cu scalari din 1. La fel si mul timea
polinoamelor de o nedeterminata, cu coecien ti din 1 de grad cel mult :, 1
n
[A],
este spa tiu vectorial peste 1.
Exemplul 1.1.5 Daca \ este spa tiu vectorial peste 1, atunci \ este spa tiu
vectorial peste orice subcorp 1
t
al lui 1 (1
t
1 se nume ste subcorp al lui 1
daca 1
t
mpreuna cu opera tiile de corp de pe 1 este tot corp). n particular,
C este spa tiu vectorial peste R si peste Q. R este spa tiu vectorial peste Q.
Propozitia 1.1.1 Fie \ un spa tiu vectorial peste 1. Atunci, avem:
a) r +j = j +r, oricare ar r, j \ ;
b) Daca c 1 si r \ , atunci cr = 0 daca si numai daca c = 0 sau
r = 0;
c) Daca c 1 si r \ , atunci (c) r = c(r) = (cr).
Demonstratie. a) Egalita tile (1+1)(r+j) = (1+1)r+(1+1)j = r+r+j+j
si (1 + 1)(r +j) = 1(r +j) + 1(r +j) = r +j +r +j, adevarate pentru orice
r, j \ implica r +r +j +j = r +j +r +j, adica r +j = j +r.
1.2. LINIAR DEPENDEN T

A. SISTEM DE GENERATORI 5
b) Daca c = 0 avem cr = 0r = (0 + 0)r = 0r + 0r, pentru orice r \ .
Atunci 0r = 0, pentru orice r \ . Daca r = 0, atunci avem cr = c0 =
c(0 + 0) = c0 +c0, oricare ar c 1. Deci, c0 = 0.
Reciproc, aratam ca daca cr = 0 atunci c = 0 sau r = 0. ntr-adevar, daca
avem c ,= 0, atunci c
1
(cr) = c
1
0 = 0 ( tinnd cont de cele de mai sus) si
c
1
(cr) = (c
1
c)r) = 1r = r, de unde rezulta ca r = 0. Iar daca c = 0,
atunci e clar ca cr = 0.
c) Mai nti, din faptul ca r + (1)r = (1 + (1))r = 0r = 0, rezulta ca
r = (1)r.
Acum, pentru orice c 1 si r \ avem (c) r = ((1)c) r = (c(1)) r =
c((1) r) = c(r) si (c) r = ((1)c) r = (1)(cr) = (cr).
Corolarul 1.1.1 i) Daca c 1 0 si r, j \ , atunci cr = cj daca si
numai daca r = j.
ii) Daca c, , 1, c ,= , atunci cr = ,r daca si numai daca r = 0.
n continuare, cu exceptia situatiilor n care se precizeaz a altceva, prin corpul
comutativ 1 vom ntelege c a este vorba despre corpul numerelor reale R sau
corpul numerelor complexe C.
1.2 Liniar dependent a. Sistem de generatori
Fie \ un spatiu vectorial peste 1 si o = a
I
[i 1 \ , unde 1 este o multime
oarecare de indici.
Denitia 1.2.1 Spunem ca vectorul r este o combinatie liniara de vectori
din o daca exista scalarii c
I
1, i 1, astfel nct r =

I1
c
I
a
I
, unde
mul timea i 1[c
I
,= 0 este nita.
n particular, vectorul r este o combinatie liniar a de vectorii a
1
, a
2
, . . . ,
a
n
\ dac a exist a scalarii c
1
, c
2
, . . ., c
n
1 astfel nct r =
n

I=1
c
I
a
I
.
De exemplu, vectorul nul este o combinatie liniar a de orice vectori din o,
oricare ar o \ .
Denitia 1.2.2 Mul timea 1(o) a tuturor combina tiilor liniare de vectori din
o se nume ste acoperirea liniara (sau anvelopa liniara) a lui o.
n particular, dac a o = a
1
, a
2
, . . . , a
n
, atunci
1(o) = 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) =
_
n

I=1
c
I
a
I

c
1
, c
2
, . . . , c
n
1
_
.
6 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
Exemplul 1.2.1 n spa tiul aritmetic R
2
, se considera vectorii a
1
= (1, 1) si
a
2
= (2, 1). Atunci acoperirea liniara a sistemului a
1
, a
2
este
1(a
1
, a
2
) = c
1
a
1
+c
2
a
2
[c
1
, c
2
R = (c
1
+ 2c
2
, c
1
+c
2
)[c
1
, c
2
R.
Vectorul r = (2, 2) R
2
se scrie ca o combina tie liniara de vectorii a
1
, a
2
astfel:
r =
2
3
a
1
+
4
3
a
2
.
Propozitia 1.2.1 Daca /
1
, /
2
, . . . , /
n
1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
), atunci
1(/
1
, /
2
, . . . , /
n
) _ 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
).
Demonstratie. Se tine cont de faptul c a pentru orice , = 1, . . . , : avem
/

=
n

I=1
c
I

a
I
, unde c
I

1, 1 _ , _ :, 1 _ i _ :.
Propozitia 1.2.2 Daca a 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
), atunci
1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) = 1(a, a
1
, a
2
, . . . , a
n
).
n particular, 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) = 1(0, a
1
, a
2
, . . . , a
n
).
Denitia 1.2.3 Sistemul nit de vectori a
1
, a
2
, . . . , a
n
se nume ste liniar
dependent daca exista scalarii c
1
, c
2
, . . . , c
n
1, nu to ti nuli, astfel nct
c
1
a
1
+ c
2
a
2
+ + c
n
a
n
= 0. Se mai spune ca vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt
liniar dependen ti.
Daca vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
nu sunt liniar dependen ti, atunci spunem ca ei
sunt liniar independen ti (sau spunem ca sistemul a
1
, a
2
, . . . , a
n
\ este
liniar independent). Altfel spus, vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt liniar independen ti
daca egalitatea c
1
a
1
+ c
2
a
2
+ + c
n
a
n
= 0 are loc numai pentru c
1
= c
2
=
= c
n
= 0.
Exemplul 1.2.2 1. Vectorii c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0), c
3
= (0, 0, 1) din
spa tiul aritmetic R
3
sunt liniar independen ti. ntr-adevar, din c
1
c
1
+ c
2
c
2
+
c
3
c
3
= 0 rezulta (c
1
, c
2
, c
3
) = (0, 0, 0) , adica c
1
= c
2
= c
3
= 0.
2. Vectorii a
1
= (1, 1, 2), a
2
= (2, 1, 1), a
3
= (1, 2, 1) din spa tiul aritmetic
R
3
sunt liniar dependen ti deoarece a
1
a
2
+a
3
= 0, adica exista o combina tie
liniara nula de ace sti vectori, n care nu to ti scalarii sunt nuli.
Denitia 1.2.4 Sistemul arbitrar o = a
I
[i 1 de vectori din \ se nume ste
liniar dependent daca exista 1
1
1, nita, astfel ca subsistemul nit o
1
=
a
I
[i 1
1
sa e liniar dependent. n caz contrar, sistemul o se nume ste liniar
independent.
Exemplul 1.2.3 Fie R[A] spa tiul vectorial real al polinoamelor de o nedeter-
minata cu coecien ti reali. Sistemul o = A
I
[i N este liniar independent.
1.3. BAZ

A SI DIMENSIUNE 7
Propozitia 1.2.3 i) Sistemul a \ este liniar independent daca si numai
daca a ,= 0.
ii) Un sistem de vectori ai unui spa tiu vectorial care con tine vectorul nul
este liniar dependent.
iii) Orice sistem de vectori care con tine un sistem de vectori liniari depen-
den ti este liniar dependent.
iv) Orice sistem de vectori care este con tinut ntr-un sistem liniar indepen-
dent este liniar independent.
Propozitia 1.2.4 Vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
\ sunt liniar dependen ti daca si
numai daca cel pu tin unul dintre ei se scrie ca o combina tie liniara a celorlal ti.
Demonstratie. Presupunem c a vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt liniar dependenti.
Atunci, exist a scalarii `
1
, ..., `
n
1, nu toti nuli, astfel ca `
1
a
1
+`
2
a
2
+ +
`
n
a
n
= 0. Dac a, de pild a, `
I
,= 0, atunci a
I
=
n

=1, ,=I
(`

(`
I
)
1
)a

.
Reciproc, dac a a
I
=
n

=1, ,=I
c

, atunci c
1
a
1
+ + c
I1
a
I1
+ (1)a
I
+
c
I+1
a
I+1
+ +c
n
a
n
= 0, adic a a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt liniar dependenti (deoarece
exist a o combinatie liniar a nul a de a
1
, a
2
, . . . , a
n
n care nu toti scalarii sunt
nuli).
Denitia 1.2.5 Spunem ca sistemul o de vectori din \ este un sistem de
generatori pentru \ daca orice vector r \ se scrie ca o combina tie liniara
de vectori din o (cu alte cuvinte, daca \ = 1(o)).
n cazul particular o = a
1
, a
2
, . . . , a
n
spunem ca vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
genereaza spa tiul vectorial \ , adica \ = 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
).
Observatia 1.2.1 i) Orice spa tiu vectorial \ poseda cel pu tin un sistem de
generatori, de exemplu chiar \ .
ii) Daca \ = 1(o) si o o
t
atunci \ = 1(o
t
).
Exemplul 1.2.4 Vectorii a
1
= (1, 1), a
2
= (2, 1) genereaza spa tiul vectorial
aritmetic R
2
, deoarece oricare ar r = (r
1
, r
2
) R
2
avem r = c
1
a
1
+ c
2
a
2
,
unde c
1
=
r
1
2r
2
3
si c
1
=
r
1
+r
2
3
.
Uneori vom folosi conven tia lui Einstein (sau regula indicilor mu ti ). Astfel,
n loc de
n

I=1
`
I
a
I
vom scrie `
I
a
I
, 1 _ i _ : sau n loc de

I1
`
I
a
I
vom scrie `
I
a
I
,
i 1. Atunci cnd se subntelege multimea valorilor pe care le ia indicele de
sumare i vom scrie simplu `
I
a
I
.
1.3 Baz a si dimensiune
Propozitia 1.3.1 Fie a
1
, a
2
, ..., a
n
vectori ai spa tiului vectorial \ si /
1
, /
2
,
...,/
n
1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) vectori liniar independen ti. Atunci, : _ :.
8 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
Demonstratie. Presupunem prin absurd c a : :. Deoarece /
1
, /
2
, ...,/
n

1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
), rezult a c a oricare ar i = 1, . . . , :, avem /
I
=
n

=1
c

I
a

.
Consider am sistemul de : ecuatii liniare si omogene, cu necunoscutele r
1
, ...,
r
n
,
_

_
c
1
1
r
1
+c
1
2
r
2
+ +c
1
n
r
n
= 0
c
2
1
r
1
+c
2
2
r
2
+ +c
2
n
r
n
= 0
.................................
c
n
1
r
1
+c
n
2
r
2
+ +c
n
n
r
n
= 0
Din presupunerea c a : : rezult a c a acest sistem are si solutii nebanale
(deoarece rangul matricii sistemului este mai mic strict dect num arul de ne-
cunoscute). Dac a (`
1
, . . . , `
n
) este o astfel de solutie nebanal a, atunci
n

I=1
`
I
/
I
=
n

I=1
`
I
_
n

=1
c

I
a

_
=
n

=1
_
n

I=1
c

I
`
I
_
a

=
n

=1
0a

= 0. Contradictie cu liniar
independenta vectorilor /
1
, /
2
, . . . , /
n
. Deci, presupunerea facut a este fals a si
astfel avem : _ :.
Corolarul 1.3.1 Daca a
1
, a
2
, . . . , a
n
\ , iar /
1
, /
2
, ...,/
n
1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
)
cu : :, atunci /
1
, /
2
, . . . , /
n
sunt liniar dependen ti.
Denitia 1.3.1 Sistemul E de vectori din spa tiul vectorial \ se nume ste baza
pentru \ daca este liniar independent si sistem de generatori pentru \ .
Exemplul 1.3.1 1. Vectorii c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0), c
3
= (0, 0, 1) din
spa tiul aritmetic R
3
constituie o baza pentru acest spa tiu vectorial. De aseme-
nea, sistemul E = c
1
= (1, 0, . . . , 0), c
2
= (0, 1, . . . , 0), . . . , c
n
= (0, 0, . . . , 1)
este o baza pentru spa tiul aritmetic 1
n
, numita baza canonica (sau naturala
sau standard) a lui 1
n
.
2. Sistemul E = 1, A, A
2
constituie o baza pentru spa tiul vectorial al poli-
noamelor de o nedeterminata, cu coecien ti reali, de grad cel mult 2, R
2
[A], iar
E = 1, A, A
2
, . . . , A
n
, . . . este o baza pentru spa tiul vectorial al polinoamelor
de o nedeterminata, cu coecien ti reali, R[A].
3. Vectorii 1
I
'
n,n
(1) , 1 _ i _ :, 1 _ , _ :, unde
1
I
(/, |) =
_
0, daca (i, ,) ,= (/, |)
1, daca (i, ,) = (/, |)
,
oricare ar / = 1, . . . , :, | = 1, . . . , :, constituie o baza pentru spa tiul
vectorial '
n,n
(1) al matricilor cu elemente din 1, avnd : linii si : coloane.
Teorema 1.3.1 (de existenta a bazei) Orice spa tiu vectorial nenul (care nu
se reduce doar la vectorul nul) poseda cel pu tin o baza. Mai exact, din orice
sistem de generatori al lui \ se poate extrage cel pu tin o baza.
1.3. BAZ

A SI DIMENSIUNE 9
Demonstratie. Vom demonstra teorema numai n cazul cnd \ admite un
sistem nit de generatori, adic a \ este un spatiu nit generat. n acest sens,
e E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
un sistem de generatori pentru \ . Avnd n vedere un
rezultat din sectiunea precedent a putem presupune c a toti vectorii lui E sunt
nenuli. Pentru demonstratie folosim metoda inductiei matematice, dup a : _ 1,
num arul de vectori din E.
Etapa I (vericarea): Pentru : = 1, este clar c a E = a
1
este o baz a pentru
\ , deoarece a
1
,= 0, adic a este a
1
si liniar independent.
Etapa a II-a (demonstratia): Presupunem c a n orice spatiu generat de :1
vectori exist a cel putin o baz a si vom demonstra c a dac a un spatiu \ este generat
de : vectori, a
1
, a
2
, . . . , a
n
, atunci acesta admite cel putin o baz a.
Avem dou a situatii:
a) a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt liniar independenti si atunci a
1
, a
2
, . . . , a
n
formeaz a o
baz a pentru \ , sau
b) a
1
, a
2
, . . . , a
n
sunt liniar dependenti si atunci cel putin unul dintre ei
se poate scrie ca o combinatie liniar a de ceilalti : 1 vectori. Astfel, \ este
generat de : 1 vectori si conform ipotezei de inductie, rezult a c a \ admite
cel putin o baz a.
Teorema 1.3.2 (bazei) Toate bazele unui spa tiu vectorial sunt formate din
acela si numar de vectori.
Demonstratie. Fie E
1
= a
1
, a
2
, . . . , a
n
si E
2
= /
1
, /
2
, . . . , /
n
dou a baze
ale unui spatiu vectorial \ .
Presupunem c a : :. Aplicnd corolarul de mai sus rezult a c a /
1
, /
2
, . . . , /
n
sunt liniar dependenti. Absurd si prin urmare presupunerea facut a este fals a.
Deci, : _ :. Analog, dac a presupunem : < : si aplic am acelasi corolar
obtinem c a : _ :. n concluzie : = :.
Acum are sens urm atoarea denitie:
Denitia 1.3.2 Spunem ca spa tiul vectorial \ are dimensiunea nita : ( si
scriem dim\ = :) daca exista o baza a lui \ formata din : vectori. n caz
contrar, spunem ca spa tiul vectorial \ are dimensiunea innita si scriem
dim\ = .
Spa tiul nul \ = 0 are, prin deni tie, dimensiunea zero.
Cnd este pericol de confuzie, scriem dim
1
\ = :, pentru \ un spatiu
vectorial peste 1. A se vedea c a dim
C
C = 1, iar dim
R
C = 2.
Exemplul 1.3.2 1. Spa tiul aritmetic R
3
are dimensiunea 3, iar dim1
n
= :,
pentru orice corp comutativ 1.
2. dimR
n
[A] = : + 1, iar R[A] este un spa tiu vectorial de dimensiune
innita.
3. dim
C
C
n
= :, dim
R
C
n
= 2:.
4. dim'
n,n
(1) = ::, iar dim
C
'
n,n
(C) = ::, dim
R
'
n,n
(C) = 2::.
10 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
De acum nainte cnd vom spune c a un spatiu vectorial are dimensiunea :
ntelegem c a : este nit.
Observatia 1.3.1 Conform propozi tiei 1.3.1 avem ca daca dim\ = :, atunci
orice sistem din \ format cu : +1 sau mai mul ti vectori este liniar dependent.
1.4 Coordonatele unui vector relativ la o baz a
Teorema 1.4.1 Fie \ un spa tiu vectorial si E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
\ . Atunci
E este baza a lui \ daca si numai daca orice vector r \ se poate scrie n mod
unic ca o combina tie liniara de vectorii lui E, a
1
, a
2
, . . . , a
n
.
Demonstratie. Fie E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
o baz a a lui \ . Atunci, pentru orice
vector r \ , exist a scalarii r
1
, ..., r
n
1 astfel nct r = r
1
a
1
+ +r
n
a
n
.
Dac a ar mai exista si alti scalari j
1
, ..., j
n
1 astfel nct r = j
1
a
1
+ +j
n
a
n
,
atunci avem r
1
a
1
+ +r
n
a
n
= j
1
a
1
+ +j
n
a
n
sau
n

I=1
(r
I
j
I
)a
I
= 0. Din
liniar independenta sistemului E rezult a r
I
= j
I
, pentru orice i = 1, . . . , :, adic a
scrierea lui r ca o combinatie liniar a de vectorii bazei E este unic a.
Reciproc, dac a orice vector r din \ se scrie n mod unic ca o combinatie
liniar a de vectorii sistemului E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
, atunci este evident c a E
este un sistem de generatori pentru \ . R amne de aratat c a E este si sistem
liniar independent. Pentru aceasta, dac a consider am combinatia liniar a nul a
c
1
a
1
+c
2
a
2
+ +c
n
a
n
= 0 si dac a tinem cont de ipotez a si de faptul c a avem
si 0a
1
+ 0a
2
+ + 0a
n
= 0, rezult a c
1
= c
2
= = c
n
= 0. Deci, E este o
baz a a lui \ .
Asadar, dac a E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
este o baz a a lui \ atunci orice vector
r \ se poate scrie n mod unic ca o combinatie liniar a de vectorii lui E, adic a
exist a si sunt unici scalarii r
1
, r
2
, . . . , r
n
1 astfel ca
r = r
1
a
1
+r
2
a
2
+ +r
n
a
n
.
Denitia 1.4.1 Scalarii r
1
, r
2
, . . . , r
n
unic determina ti de vectorul r se numesc
coordonatele vectorului r n raport cu baza E.
Pentru simplitatea scrierii, n loc de r = r
1
a
1
+ r
2
a
2
+ + r
n
a
n
vom
scrie r
B
= (r
1
, r
2
, . . . , r
n
) sau r
B
= (r
1
, r
2
, . . . , r
n
)
|
sau, mai ales n relatiile
matriceale r
B
=
_
_
_
_
_
r
1
r
2
.
.
.
r
n
_
_
_
_
_
.
Cnd nu este pericol de confuzie vom scrie r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
) sau r =
(r
1
, r
2
, . . . , r
n
)
|
.
1.4. COORDONATELE UNUI VECTOR RELATIV LA O BAZ

A 11
Exemplul 1.4.1 1. n spa tiul vectorial aritmetic R
3
, relativ la baza canonica
E = c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0), c
3
= (0, 0, 1), orice vector r = (r
1
, r
2
, r
3
) are
drept coordonate chiar componentele sale r
1
, r
2
, r
3
, deoarece r = r
1
c
1
+r
2
c
2
+
r
3
c
3
. Atunci, vectorul j = (1, 2, 7) , de exemplu, are coordonatele 1, 2, 7
relativ la baza canonica E. Scriem r
B
=
_
_
1
2
7
_
_
.
2. Daca 1 = 1 3A + 2A
2
R
2
[A], atunci 1, 3, 2 sunt coordonatele lui
1 relativ la baza E = 1, A, A
2
a lui R
2
[A].
3. Coordonatele polinomului 1 = A A
2
R[A], relativ la baza E =
1, A, A
2
, . . . , A
n
, . . ., sunt 0, 1 , 1, 0 , ..., 0 ... .
Teorema 1.4.2 Fie \ un spa tiu vectorial de dimensiune :. Atunci, orice sis-
tem de : < : vectori din \ , liniar independen ti, se poate completa pna la o
baza a lui \ .
Demonstratie. Fie E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
o baz a a lui \ si /
1
, /
2
, . . . , /
n
vectori
liniar independenti n \ . Este clar c a sistemul format cu vectorii /
1
, /
2
, ..., /
n
,
a
1
, a
2
, ..., a
n
este un sistem de generatori pentru \ , care este liniar dependent
(:+: : = dim\ ). Atunci, cel putin unul dintre ei se scrie ca o combinatie
liniar a de restul vectorilor din sistem. Cum /
1
, /
2
, . . . , /
n
sunt liniar indepen-
denti, avem c a un astfel de vector nu se poate alege dintre /
1
, /
2
, . . . , /
n
. Fie
a
I
primul vector dintre /
1
, /
2
, ..., /
n
, a
1
, a
2
, ..., a
n
, care se scrie ca o com-
binatie liniar a de ceilalti. Atunci, avem c a \ = 1(/
1
, /
2
, . . . , /
n
, a
1
, a
2
, . . . , a
n
)
= 1(/
1
, /
2
, . . . , /
n
, a
1
, . . . , a
I1
, a
I+1
, . . . , a
n
) si sunt posibile dou a situatii:
1) /
1
, /
2
, . . . , /
n
, a
1
, . . . , a
I1
, a
I+1
, . . . , a
n
sunt liniar independenti si atunci
ei formeaz a baza cautat a, sau
2) /
1
, /
2
, . . . , /
n
, a
1
, . . . , a
I1
, a
I+1
, . . . , a
n
sunt liniar dependenti si atunci se
reia procedeul de mai sus eliminnd pe rnd cte unul dintre vectorii a
I+1
, . . . , a
n
pn a cnd se obtine un sistem de generatori ai lui \ care contine vectorii
/
1
, /
2
, . . . , /
n
si este si sistem liniar independent (este limpede c a trebuie elim-
inati : vectori dintre a
1
, a
2
, . . . , a
n
). Aceasta este baza cautat a, obtinut a prin
completarea sistemului liniar independent /
1
, /
2
, . . . , /
n
.
Propozitia 1.4.1 Fie \ un spa tiu vectorial peste 1, de dimensiune nita : si
o = a
1
, a
2
, . . . , a
n
\ . Atunci urmatoarele arma tii sunt echivalente:
a) o este o baza a lui \ ;
b) o este un sistem de generatori pentru \ ;
c) o este un sistem liniar independent.
Teorema 1.4.3 Condi tia necesara si sucienta ca : vectori ai unui spa tiu vec-
torial \ de dimensiune : (: _ :) sa e liniar independen ti este ca rangul ma-
tricei formate cu coordonatele acestor vectori ntr-o baza oarecare a spa tiului sa
e egal cu :.
12 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
Demonstratie. Fie E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
o baz a a lui \ , iar /
1
, /
2
, . . . , /
n
vectori ai lui \ (: _ :) astfel nct /

=
n

I=1
c
I

a
I
oricare ar , = 1, . . . , :.
Dac a
n

=1
`

= 0 , cu `
1
, ... , `
n
1, atunci
n

I=1
_
n

=1
`

c
I

_
a
I
= 0 si cum
E este un sistem liniar independent rezult a c a
n

=1
c
I

= 0, oricare ar i =
1, . . . , :. Obtinem astfel un sistem omogen de : ecuatii liniare cu : necunoscute
`
1
, ... , `
n
care are numai solutia banal a (`
1
, . . . , `
n
) = (0, . . . , 0) dac a si numai
dac a rangul matricei sale
_
c
I

_
I=1,n; =1,n
este egal cu :.
n continuare, consider am dou a baze E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
si E
t
= /
1
, /
2
, . . . , /
n

ale unui spatiu vectorial \ peste 1, iar oricare ar i = 1, :, avem /


I
=
n

=1
c

I
a

si oricare ar / = 1, :, avem a
|
=
n

I=1
,
I
|
/
I
. Atunci /
I
=
n

=1
n

|=1
c

I
,
|

/
|
, oricare
ar i = 1, :. Prin urmare,
n

=1
c

I
,
|

= c
|
I
=
_
1, dac a i = /
0, dac a i ,= /
sau 1 = 1
n
,
unde =
_
c
I

_
I=1,n; =1,n
'
n
(1) este matricea pe ale c arei coloane avem
coordonatele vectorilor bazei E
t
n raport cu baza E, iar 1 =
_
,
I

_
I=1,n; =1,n

'
n
(1) este matricea pe ale c arei coloane avem coordonatele vectorilor bazei E
n raport cu baza E
t
. .
Denitia 1.4.2 Matricea , formata ca mai sus, se nume ste matricea de
trecere de la baza E la baza E
t
.
Propozitia 1.4.2 Cu nota tiile de mai sus avem 1 =
1
. Mai mult, pentru
orice r \ avem r
B
= r
B
0 sau
r
B
0 =
1
r
B
. (1)
Demonstratie. Din 1 = 1
n
este clar c a 1 =
1
. Dac a r =
n

I=1
r
I
a
I
si
r =
n

=1
j

atunci, din a
I
=
n

=1
,

I
/

si din unicitatea scrierii lui r, avem


c a j

=
n

I=1
,

I
r
I
, pentru toti i = 1, :, ceea ce nseamn a c a (j
1
, . . . , j
n
)
|
=
1(r
1
, . . . , r
n
)
|
sau r
B
0 =
1
r
B
.
Relatia (1) se numeste formula de schimbare a coordonatelor unui vector
cnd se trece de la baza E la baza E
t
.
Exemplul 1.4.2 n spa tiul vectorial aritmetic R
3
se considera baza canon-
ica E = c
1
, c
2
, c
3
si baza E
t
= a
1
, a
2
, a
3
, unde a
1
= (2, 1, 1), a
2
=
(3, 1, 1), a
3
= (1, 1, 1). Matricea de trecere de la baza E la baza E
t
este
1.4. COORDONATELE UNUI VECTOR RELATIV LA O BAZ

A 13
=
_
_
2 3 1
1 1 1
1 1 1
_
_
, iar matricea de trecere de la baza E
t
la baza E este

1
. Daca r = (1, 2, 7), atunci r
B
0 =
1
r
B
=
1
_
_
1
2
7
_
_
.
Fie \ un spatiu vectorial real :-dimensional si H = E \ [E baz a a lui
\ .
Denitia 1.4.3 Spunem ca bazele E
1
, E
2
H sunt la fel orientate (sau au
aceea si orientare si scriem E
1
~ E
2
) daca determinantul matricii de trecere
de la baza E
1
la baza E
2
este pozitiv.
Propozitia 1.4.3 Rela tia binara ~ este o rela tie de echivalen ta pe H.
Demonstratie. a) Cum determinatul lui 1
n
este pozitiv avem c a E ~ E, oricare
ar E H, adic a ~ este reexiv a.
b) Dac a E
1
~ E
2
si matricea de trecere de la baza E
1
la baza E
2
este ,
atunci E
2
~ E
1
deoarece determinantul matricii de trecere
1
, de la baza E
2
la baza E
1
, este tot pozitiv (det
1
=
1
det .
). Astfel, relatia ~ este simetric a.
c) Fie E
1
, E
2
, E
3
H astfel c a E
1
~ E
2
si E
2
~ E
3
, iar este matricea de
trecere de la baza E
1
la baza E
2
si 1 este matricea de trecere de la baza E
2
la
baza E
3
. Atunci E
1
~ E
3
, deoarece matrice de trecere de la baza E
1
la baza
E
3
este chiar 1, iar det(1) = det det 1 0. Rezult a c a ~ este o relatie
tranzitiv a.
Deci ~ este o relatie de echivalent a pe H.
Propozitia 1.4.4 Mul timea factor H
/-
are doua elemente.
Demonstratie. Fie E
1
, E
2
H astfel ca E
1
E
2
. Fie E H astfel nct
E E
1
. Dac a este matricea de trecere de la baza E la baza E
1
si 1 este
matricea de trecere de la baza E
1
la baza E
2
, atunci matricea de trecere de la
baza E la baza E
2
este 1. Cum det < 0 si det 1 < 0, avem c a det 1 0
si astfel E ~ E
2
.
Cele dou a clase de echivalent a care formeaz a multimea factor H
/-
se numesc
orient ari ale spatiului vectorial \ .
Denitia 1.4.4 Spunem ca spa tiul vectorial real \ este orientat daca am xat
o orientare pe \ , adica o clasa de echivalen ta de baze la fel orientate pe care le
vom numi baze pozitiv orientate. Bazele din cealalta clasa de echivalen ta se vor
numi baze negativ orientate (n raport cu orientarea xata).
14 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
1.5 Subspatii vectoriale
Fie \ un spatiu vectorial peste 1 si \
1
o submultime nevid a a lui \ .
Denitia 1.5.1 \
1
se nume ste subspatiu vectorial al lui \ daca, mpreuna
cu opera tiile spa tiului vectorial \ , are o structura de spa tiu vectorial peste 1.
Propozitia 1.5.1 \
1
este subspa tiu vectorial al lui \ daca si numai daca
cr +,j \
1
, pentru orice c, , 1 si orice r, j \
1
.
Demonstratie. Dac a \
1
este subspatiu vectorial al lui \ , atunci din buna
denire a operatiilor de spatiu vectorial pe \
1
rezult a c a cr + ,j \
1
, \c,
, 1, r, j \
1
.
Reciproc, dac a avem c a cr +,j \
1
, \c, , 1, r, j \
1
, atunci pentru
c = 1 si , = 1 obtinem c a r j \
1
, \r, j \
1
, adic a (\
1
, +) este un
subgrup al lui (\, +) si prin urmare este grup. Apoi axiomele i)-iv) din II)
din denitia spatiului vectorial sunt vericate n mod evident si pentru vectorii
din \
1
. n concluzie, \
1
este spatiu vectorial peste 1, n raport cu operatiile
spatiului vectorial \ .
Exercitiul 1.5.1 1. Arata ti ca pentru orice sistem de vectori o din \ avem
ca 1(o) este subspa tiu vectorial al lui \ .
2. Daca a
1
, a
2
, . . . , a
n
\ , atunci arata ti ca dim1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) _ :.
Pentru orice sistem o \ , 1(o) se mai numeste subspa tiul generat de
sistemul de vectori o. n particular, 1(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) se numeste subspa tiul
generat de vectorii a
1
, a
2
, . . . , a
n
.
Exemplul 1.5.1 1. Spa tiul nul 0 si spa tiul vectorial \ sunt subspa tii vecto-
riale ale lui \ , numite subspatii improprii ale lui \ .
2. Mul timea \
1
= (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
[r
1
= 0 este un subspa tiu vectorial al
lui R
3
.
3. Mul timea \
2
= (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
[r
2
= 0, r
3
= 0 este un subspa tiu
vectorial al lui R
3
.
4. n spa tiul vectorial '
n
(1) mul timea matricilor diagonale este un sub-
spa tiu vectorial.
5. Mul timea matricilor patratice de ordin : care sunt simetrice si mul timea
matricilor antisimetrice sunt subspa tii vectoriale ale spa tiului '
n
(R).
6. R
n
[A] = 1 R[A][ grad1 _ : este subspa tiu vectorial al spa tiului
vectorial real R[A].
Propozitia 1.5.2 Fie \
1
un subspa tiu vectorial al lui \ , de dimensiune nita
:. Atunci, dim\
1
_ dim\ .
1.5. SUBSPA TII VECTORIALE 15
Demonstratie. Fie : = dim\
1
. Presupunem prin absurd c a : :. Din
denitia dimensiunii lui \
1
rezult a c a exist a n \
1
o baz a format a din : vectori.
Dar \
1
\ , ceea ce nseamn a c a n \ exist a : vectori liniar independenti,
iar : dim\ = :. Contradictie cu denitia dimensiunii lui \ . Atunci,
presupunerea f acut a este fals a si deci, : _ :.
Fie \
1
, \
2
subspatii vectoriale ale lui \ . Denim urm atoarele submultimi
ale lui \ :
\
1
+\
2
= r \ [r
1
\
1
si r
2
\
2
astfel ca r = r
1
+r
2
=
= r
1
+r
2
[r
1
\
1
si r
2
\
2
, \
1
\
2
= r \ [r \
1
si r \
2
.
Propozitia 1.5.3 \
1
+\
2
si \
1
\
2
sunt subspa tii vectoriale ale lui \ .
Demonstratie. Fie r = r
1
+ r
2
si j = j
1
+ j
2
din \
1
+ \
2
, iar c, , 1.
Atunci cr+,j = c(r
1
+r
2
)+,(j
1
+j
2
) = (cr
1
+,j
1
)+(cr
2
+,j
2
) \
1
+\
2
,
adic a \
1
+\
2
este subspatiu al lui \ .
Cu usurint a se poate proba c a \
1
\
2
este subspatiu vectorial al lui \ .
\
1
+\
2
se numeste suma subspatiilor \
1
si \
2
, iar \
1
\
2
se numeste inter-
sec tia subspatiilor \
1
si \
2
.
Exemplul 1.5.2 1. Daca n spa tiul vectorial aritmetic R
3
consideram sub-
spa tiile vectoriale \
1
= (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
[r
1
= 0 si \
2
= (r
1
, r
2
, r
3
)
R
3
[r
2
= 0, r
3
= 0, atunci suma lor este \
1
+\
2
= R
3
, iar intersec tia lor este
\
1
\
2
= 0.
2. Fie \
1
=
__
a 0
0 0
_
[a R
_
si \
2
=
__
0 0
0 /
_
[/ R
_
submul timi
n '
2
(R). Este clar ca \
1
si \
2
sunt subspa tii vectoriale ale spa tiului vectorial
'
2
(R) si suma lor este \
1
+\
2
=
__
a 0
0 /
_
[a, / R
_
, iar intersec tia \
1
\
2
este subspa tiul nul al lui '
2
(R).
Exercitiul 1.5.2 1. Arata ti ca, n general, reuniunea a doua subspa tii, \
1
'\
2
,
nu este un subspa tiu vectorial al lui \ . Mai mult, arata ti ca \
1
'\
2
este subspa tiu
vectorial daca si numai daca \
1
_ \
2
sau \
2
_ \
1
.
2. Arata ti ca \
1
+\
2
= 1(\
1
' \
2
), oricare ar subspa tiile \
1
, \
2
.
Denitia 1.5.2 Spunem ca suma \
1
+\
2
este suma directa daca orice vector
r \
1
+\
2
se scrie n mod unic sub forma r = r
1
+r
2
, cu r
1
\
1
si r
2
\
2
.
Vom scrie \
1
\
2
n loc de \
1
+\
2
.
Propozitia 1.5.4 Fie \
1
, \
2
doua subspa tii vectoriale ale lui \ . Atunci, ur-
matoarele arma tii sunt echivalente:
a) \
1
\
2
= 0;
b) suma subspa tiilor \
1
, \
2
este suma directa.
16 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
Demonstratie. a)=b) Fie r \
1
+\
2
astfel nct r = r
1
+r
2
si r = j
1
+j
2
,
cu r
1
, j
1
\
1
si r
2
, j
2
\
2
. Atunci, r
1
+r
2
= j
1
+j
2
, adic a r
1
j
1
= j
2
r
2
.
Cum r
1
j
1
\
1
, j
2
r
2
\
2
, rezult a c a r
1
j
1
, j
2
r
2
\
1
\
2
= 0. Prin
urmare r
1
= j
1
si r
2
= j
2
, adic a scrierea este unic a si astfel \
1
+\
2
= \
1
\
2
.
b)=a) Fie r \
1
\
2
. Atunci r = r + 0 \
1
\
2
si r = 0 +r \
1
\
2
.
Din unicitatea scrierii lui r, rezult a c a r = 0. Prin urmare \
1
\
2
0. Cum
incluziunea 0 \
1
\
2
este evident a, rezult a c a \
1
\
2
= 0.
Denitia 1.5.3 Subspa tiile vectoriale \
1
, \
2
se numesc suplimentare (sau
complementare) daca \ = \
1
\
2
.
n acest caz, \
1
se nume ste suplimentul lui \
2
n \ , iar \
2
se nume ste
suplimentul lui \
1
n \ .
Exemplul 1.5.3 n spa tiul vectorial aritmetic R
3
subspa tiile \
1
= (r
1
, r
2
, r
3
)
R
3
[r
1
= 0 si \
2
= (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
[r
2
= 0, r
3
= 0 sunt suplimentare.
Teorema 1.5.1 Fie \ un spa tiu vectorial peste 1, de dimensiune nita : si
\
1
, \
2
doua subspa tii vectoriale ale lui \ . Atunci, \ = \
1
\
2
daca si numai
daca sunt ndeplinite condi tiile:
i) \
1
\
2
= 0;
ii) dim\ = dim\
1
+ dim\
2
.
Demonstratie. Dac a \
1
\
2
= \ , atunci \
1
\
2
= 0, conform propoz-
itiei anterioare. R amne de ar atat c a are loc a doua conditie. Fie E
1
=
a
1
, . . . , a

o baz a a lui \
1
si E
2
= /
1
, . . . , /
j
o baz a a lui \
2
. Fie E =
a
1
, . . . , a

, /
1
, . . . , /
j
\ . Vom ar ata c a E este o baz a pentru \ si astfel
dim\ = j + = dim\
1
+ dim\
2
.
Fie c
1
a
1
+ +c

+,
1
/
1
+ +,
j
/
j
= 0. Tinnd cont de unicitatea scrierii
vectorului nul din \ , 0 = 0 + 0 \
1
\
2
= \ rezult a c a c
1
a
1
+ + c

=
0 si ,
1
/
1
+ + ,
j
/
j
= 0.Cum E
1
si E
2
sunt, n particular, sisteme liniar
independente, avem c a c
1
= = c

= 0 si ,
1
= = ,
j
= 0. Astfel, E este
sistem liniar independent.
Fie r \ . Atunci exist a r
1
\
1
si r
2
\
2
astfel ca r = r
1
+ r
2
. Dar
r
1
=

I=1
c
I
a
I
si r
2
=
j

=1
,

. Rezult a c a r =

I=1
c
I
a
I
+
j

=1
,

, adic a E este
sistem de generatori pentru \ . n concluzie, E este baz a pentru \ .
Reciproc, dac a presupunem ndeplinite conditiile i) si ii), atunci pentru a
ar ata c a \ = \
1
\
2
este sucient s a ar at am c a \ = \
1
+\
2
, deoarece conditia
i) ne asigur a c a suma subspatiilor \
1
si \
2
este sum a direct a.
Dac a E
1
= a
1
, . . . , a

o baz a a lui \
1
si E
2
= /
1
, . . . , /
j
o baz a a lui
\
2
, atunci E = a
1
, . . . , a

, /
1
, . . . , /
j
este un sistem liniar independent n \ ,
pentru c a din

I=1
c
I
a
I
+
j

=1
,

= 0 sau

I=1
c
I
a
I
=
j

=1
,

, avem c a att
1.5. SUBSPA TII VECTORIALE 17

I=1
c
I
a
I
ct si
j

=1
,

fac parte din \


1
\
2
= 0, adic a

I=1
c
I
a
I
= 0 si
j

=1
,

= 0 ceea ce implic a c
1
= = c

= 0 si ,
1
= = ,
j
= 0.
Din faptul c a dim\ = j + si E este un sistem liniar independent format
din j + vectori, rezult a c a E este o baz a pentru \ . Prin urmare, pentru orice
r \ exist a c
1
, . . . , c

, ,
1
, . . . , ,
j
1 astfel nct r = c
I
a
I
+,

, 1 _ i _ j,
1 _ , _ , adic a pentru orice r \ exist a r
1
= c
I
a
I
\
1
si r
2
= ,

\
2
astfel ca r = r
1
+r
2
. Deci, \ = \
1
+\
2
.
Fie \
1
, \
2
dou a subspatii vectoriale ale lui \ astfel nct \ = \
1
\
2
.
Fie r \ . Atunci, exist a si sunt unici vectorii r
1
\
1
si r
2
\
2
astfel ca
r = r
1
+ r
2
. Vectorul r
1
din aceast a scriere se numeste proiec tia lui r pe \
1
de-a lungul lui \
2
, iar vectorul r
2
se numeste proiec tia lui r pe \
2
de-a lungul
lui \
1
.
Exemplul 1.5.4 Daca r = (3, 1, 2) R
3
si consideram subspa tiile supli-
mentare \
1
= (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
[r
1
= 0 si \
2
= (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
[r
2
=
0, r
3
= 0, atunci proiec tia lui r pe \
1
de-a lungul lui \
2
este r
1
= (0, 1, 2),
iar r
2
= (3, 0, 0) este proiec tia lui r pe \
2
de-a lungul lui \
1
.
Acum prezent am (doar ca enunt) un rezultat foarte util n aplicatii:
Teorema 1.5.2 (Formula lui Grassman) Fie \ un spa tiu vectorial peste 1,
de dimensiune nita si \
1
, \
2
doua subspa tii vectoriale ale sale. Atunci
dim(\
1
+\
2
) = dim\
1
+ dim\
2
dim(\
1
\
2
).
Exercitiul 1.5.3 Fie \ un spa tiu vectorial peste 1, de dimensiune nita : si
\
1
, \
2
doua subspa tii vectoriale ale sale de dimensiuni j, respectiv . Arata ti
ca daca j + :, atunci \
1
si \
2
au n comun cel pu tin un vector nenul.
Observatia 1.5.1 Mul timea H a tuturor solu tiilor unui sistem de : ecua tii
liniare omogene cu : necunoscute, cu coecien ti din 1, formeaza un subspa tiu
vectorial al spa tiului aritmetic 1
n
. Mai mult, dimH = :ra:q, unde este
matricea sistemului omogen. Demonstrarea acestor arma tii nu este complicata.
Totu si, este mult mai clar si mai util sa o ilustram pe exemple concrete.
Exemplul 1.5.5 n spa tiul aritmetic R
4
se da mul timea
\
1
=
_
r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) R
4

_
r
1
+r
2
r
3
+r
4
= 0,
r
1
+r
2
r
3
+r
4
= 0.
_
a) Arata ti ca \
1
este un subspa tiu vectorial al lui R
4
;
b) Determina ti o baza pentru \
1
si dim\
1
;
c) Arata ti ca sistemul
18 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
E
t
= a
1
= (1, 0, 1, 0), a
2
= (1, 1, 0, 0), a
3
= (0, 1, 1, 0), a
4
= (0, 0, 1, 1)
este o baza pentru R
4
si gasi ti coordonatele vectorului r = (1, 1, 1, 1) relativ
la noua baza E
t
;
d) Gasi ti un supliment \
2
pentru subspa tiul \
1
n R
4
.
Rezolvare:
a) Fie c, , R si r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) , j = (j
1
, j
2
, j
3
, j
4
) \
1
, arbitrar
xate. Atunci:
(cr
1
+ ,j
1
) + (cr
2
+ ,j
2
) (cr
3
+ ,j
3
) + (cr
4
+ ,j
4
) = c(r
1
+ r
2
r
3
+
r
4
) +,(j
1
+j
2
j
3
+j
4
) = c0+,0 = 0 si analog c r+, j = (cr
1
+,j
1
, cr
2
+
,j
2
, cr
3
+,j
3
, cr
4
+,j
4
) verica si a doua ecua tie din sistemul omogen. Prin
urmare c r +, j \
1
si astfel \
1
este subspa tiu vectorial al lui R
4
.
b) Matricea sistemului este
=
_
1 1 1 1
1 1 1 1
_
si are rangul 2.
Atunci, dim\
1
= 4 ra:q = 2 . O baza a lui \
1
este formata cu doua solu tii
particulare ale sistemului omogen, care sa e liniar independente.
Notnd r
3
= c si r
4
= , ob tinem,
_
r
1
+r
2
= c ,
r
1
+r
2
= c ,
si de aici solu tia generala r = (0, c ,, c, ,) , c, , R sau r = c(0, 1, 1, 0) +
,(0, 1, 0, 1) .
Daca notam

/
1
= (0, 1, 1, 0) si

/
2
= (0, 1, 0, 1), rezulta ca \
1
= 1(

/
1
,

/
2
) .
Deoarece

/
1
,

/
2
este sistem liniar independent (vezi ra:q
_
_
_
_
0 0
1 1
1 0
0 1
_
_
_
_
= 2)
rezulta ca E
1
=

/
1
,

/
2
este baza pentru \
1
.
c) Rangul matricei
1
, pe ale carei coloane avem coordonatele vectorilor din E
0
,
n raport cu baza canonica E = c
I
[i = 1, 4 a lui R
4
,

1
=
_
_
_
_
1 1 0 0
0 1 1 0
1 0 1 1
0 0 0 1
_
_
_
_
este 4 . Prin urmare E
t
este sistem liniar independent n spa tiul 4-dimensional
R
4
si astfel este baza pentru R
4
.
Coloana cu coordonatele lui r = (1, 1 1, 1) relativ la baza E
t
se gase ste din
rela tia ~ r
B
0 =
1
1
~ r
B
,
1
ind matricea de trecere de la baza E la baza E
t
.
Inversa matricei
1
este

1
1
=
_
_
_
_
1,2 1,2 1,2 1,2
1,2 1,2 1,2 1,2
1,2 1,2 1,2 1,2
0 0 0 1
_
_
_
_
1.5. SUBSPA TII VECTORIALE 19
si astfel ~ r
B
0 =
1
1
(1, 1, 1, 1)
|
= (1, 2, 1, 1)
|
sau r = a
1
+ 2 a
2
a
3
+ a
4
.
d) Completam baza lui \
1
, E
1
=

/
1
,

/
2
, pna la o baza a lui R
4
cu vectorii

/
3
= (1, 1, 1, 0),

/
4
= (0, 0, 0, 1) . ntr-adevar, rangul matricei
_
_
_
_
0 0 1 0
1 1 1 0
1 0 1 0
0 1 0 1
_
_
_
_
este 4 si astfel

/
1
,

/
2
,

/
3
,

/
4
este baza.
Consideram subspa tiul vectorial generat de

/
3
si

/
4
, \
2
= 1(

/
3
,

/
4
) . Atunci,
dim\
1
+ dim\
2
= 2 + 2 = 4 = dimR
4
.
Cum R
4
= 1(

/
1
,

/
2
,

/
3
,

/
4
) rezulta ca pentru orice vector r din R
4
, exista
scalarii reali c
I
, (i = 1, 4) , astfel nct r = c
1
/
1
+ c
2
/
2
+ c
3
/
3
+ c
4
/
4
si
prin urmare orice vector r se poate scrie r = r
1
+ r
2
cu r
1
= c
1
/
1
+c
2
/
2
\
1
si r
2
= c
3
/
3
+c
4
/
4
\
2
. Deci, R
4
= \
1
+\
2
. Din aceasta rela tie si din faptul
ca dim\
1
+ dim\
2
= dimR
4
rezulta ca \
1
\
2
= R
4
. Prin urmare, \
2
este
un supliment al lui \
1
n R
4
.
Exemplul 1.5.6 n spa tiul aritmetic R
4
se dau subspa tiile vectoriale
\
1
=
_
_
_
r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
)

_
_
_
2r
1
+r
2
+ 3r
3
r
4
= 0
3r
1
+ 2r
2
2r
4
= 0
3r
1
+r
2
+ 9r
3
r
4
= 0
_
_
_
\
2
=
_
r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
)

_
6r
1
9r
2
r
3
= 0
r
2
+ r
4
= 0
_
a) Arata ti ca \
1
\
2
= R
4
;
b) Determina ti proiec tia vectorului r = (1, 1, 1, 0) pe subspa tiul \
1
de-a lungul
subspa tiului \
2
.
Rezolvare:
a) Matricea primului sistem liniar omogen,

1
=
_
_
2 1 3 1
3 2 0 2
3 1 9 1
_
_
are rangul 2 si solu tia sa este de forma r = (3c, 9c+,, c, ,) , (c, , R) sau
r = c a
1
+, a
2
, unde a
1
= (3, 9, 1, 0) si a
2
= (0, 1, 0, 1) sunt doua solu tii liniar
independente. Deci \
1
= 1( a
1
, a
2
) si dim\
1
= 2 cu E
1
= a
1
, a
2
baza.
Matricea celui de-al doilea sistem liniar omogen,

2
=
_
6 9 1 0
0 1 0 1
_
are rangul 2 si solu tia sa este de forma r = (
1
6
c
3
2
, ,, c, ,) , (c, , R) sau
r =
1
6
c a
3
+
1
2
, a
4
, unde a
3
= (1, 0, 6, 0) si a
4
= (3, 2, 0, 2) sunt doua solu tii
20 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
liniar independente. Deci, \
2
= 1( a
3
, a
4
) si dim\
2
= 2 cu E
2
= a
3
, a
4
baza.
Deoarece rangul matricei
_
_
_
_
3 0 1 3
9 1 0 2
1 0 6 0
0 1 0 2
_
_
_
_
este 4, rezulta ca E
t
= a
1
, a
2
, a
3
, a
4
este o baza a lui R
4
. Astfel, R
4
= \
1
+\
2
.
Se mai poate arata ca \
1
\
2
=

0 . ntr-adevar, daca r = c
1
a
1
+ c
2
a
2
=
c
3
a
3
+c
4
a
4
\
1
\
2
, atunci avem c
1
a
1
+c
2
a
2
c
3
a
3
c
4
a
4
=

0 si de aici
ob tinem c
1
= c
2
= c
3
= c
4
= 0 sau r =

0 .
Deci \
1
\
2
= R
4
.
b) Conform punctului a), avem scrierea unica: r = r
1
+ r
2
cu r
1
\
1
si
r
2
\
2
.
Proiec tia lui r = (1, 1, 1, 0) pe \
1
de-a lungul lui \
2
este r
1
= c
1
a
1
+ c
2
a
2
.
Pentru a gasi pe r
1
, luam r
2
= c
3
a
3
+c
4
a
4
si determinam scalarii c
I
, i = 1, 4
din rela tia
(1, 1, 1, 0) = c
1
(3, 9, 1, 0) +c
2
(0, 1, 0, 1) +c
3
(1, 0, 6, 0) +c
4
(3, 2, 0, 2)
sau (1, 1, 1, 0) =
_
3c
1
+c
3
3c
4
, 9c
1
+c
2
2c
4
, c
1
+ 6c
3
, c
2
+ 2c
4
_
.
Rezolvam sistemul liniar
_

_
3c
1
+c
3
3c
4
= 1
9c
1
+c
2
2c
4
= 1
c
1
+ 6c
3
= 1
c
2
+ 2c
4
= 0
si ob tinem c
1
=
19
115
, c
2
=
28
115
, c
3
=
16
115
, c
4
=
14
115
, de unde r
1
=
19
115
a
1
+
28
115
a
2
=
1
115
(57, 143, 19, 28) .
1.6 Probleme propuse spre rezolvare
1. Fie multimea \ = a +/
_
2 +c
_
3 +d
_
5[a, /, c, d Q. Ar atati c a pe \
se poate introduce o structur a de spatiu vectorial peste corpul numerelor
rationale Q, n raport cu adunarea numerelor reale si n raport cu n-
multirea cu numere rationale a numerelor reale. Ct este dim
Q
\ ? Dar
dim
Q
R ?
2. Fie \ = (0, ). Dac a denim legea de compozitie intern a pe \ ,
r j
Jt}
= rj si legea de compozitie extern a pe \ , cu scalari din R
(sau Q), c r
Jt}
= r
o
, atunci ar atati c a (\, , ) este un spatiu vectorial
peste R (sau Q). Ct este dim
Q
\ ? Dar dim
R
\ ?
3. Stabiliti care dintre urm atoarele sisteme de vectori din spatiul vectorial
aritmetic R
3
sunt liniar independente:
a) a
1
= (1, 2, 3), a
2
= (2, 3, 1), a
3
= (3, 1, 2);
b) /
1
= (1, 3, 1), /
2
= (0, 2, 1), /
3
= (3, 1, 1).
1.6. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 21
4. Fie
1
,
2
,
3
R
3
,
1
= (1, c, 0),
2
= (c, 1, 1),
3
= (1, 0, c), c R.
a) S a se ae c R astfel nct o =
1
,
2
,
3
s a formeze o baz a n R
3
;
b) Pentru c =
_
2 s a se extrag a din o o baz a o
t
a subspatiului vectorial
1(
1
,
2
,
3
).
5. S a se determine ` Rastfel ca vectorii a = c
1
c
2
+4c
3
, / = 2c
1
3c
2
+c
3
,
c = c
1
+ 2c
2
+`c
3
s a e liniar dependenti n spatiul vectorial aritmetic R
3
, unde c
1
, c
2
, c
3

este baz a canonic a a lui R


3
.
6. n spatiul vectorial real aritmetic R
3
se dau vectorii a = (4, 9, 7), / =
(1, c, 5), c = (2, 1, ,).
a) Pentru ce perechi de numere reale (c, ,) sistemul a, /, c formeaz a o
baz a a lui R
3
?
b) Pentru ce perechi de numere reale (c, ,) subspatiul generat de a, /, c
are dimensiunea 2?
7. S a se arate c a sistemele de vectori o
1
= (1, 1, 0), (1, 1, 1) si respec-
tiv o
2
= (9, 1, 5), (7, 1, 4) din R
3
, genereaz a acelasi subspatiu
vectorial.
8. n spatiul vectorial aritmetic R
3
se dau vectorii
1
= (3, 1, 0) ,
2
= (6, 3, 2)
,
3
= (1, 3, 5). Se cere:
a) S a se arate c a
1
,
2
,
3
formeaz a o baz a n spatiul R
3
;
b) S a se g aseasc a coordonatele vectorilor bazei canonice E = c
1
, c
2
, c
3

n noua baz a E
t
=
1
,
2
,
3
.
9. Fie \ un spatiu vectorial peste corpul comutativ 1 si n, , n trei vectori
liniari independenti. Studiati liniar independenta vectorilor n +, +n,
n +n n cazul n care corpul 1 este a) R; b) C; c) 0, 1.
10. Fie /
s;n
(R) = /
n
(R)[ =
|
multimea matricilor simetrice de
ordinul : si /
os;n
(R) = /
n
(R)[ =
|
multimea matricilor
antisimetrice de ordinul :.
a) Ar atati c a /
s;n
(R), /
os;n
(R) sunt subspatii vectoriale ale lui /
n
(R).
b) Ar atati c a dim /
s;n
(R) =
n(n+1)
2
, /
os;n
(R) =
n(n1)
2
.
c) Este adev arat c a /
s;n
(R) /
os;n
(R) = /
n
(R)?
d) Determinati proiectia matricei =
_
2 3
2 4
_
/
2
(R) pe /
s;2
(R)
de-a lungul lui /
os;2
(R).
11. Fie \ un spatiu vectorial real de dimensiune : _ 3 si E = n
1
, n
2
, ..., n
n

o baz a pentru \ . Se consider a vectorii

1
= n
1
,
2
= n
2
,
|
= n
|
+`
|
n
1
+j
|
n
2
, pentru / = 3, ..., :,
22 CAPITOLUL 1. SPA TII VECTORIALE
unde coecientii reali `
|
, j
|
(/ = 3, ..., :) sunt xati arbitrar, n prealabil.
Ar atati c a sistemul de vectori E
t
=
1
,
2
, ...,
n
formeaz a o baz a pentru
\ . Scrieti matricea de trecere de la baza E la baza E
t
.
12. Fie a, /, a
t
, /
t
numere reale astfel nct rangul matricii
_
a /
a
t
/
t
_
este 2.
Dac a se consider a subspatiile vectoriale ale lui R
2
, \
1
= (r
1
, r
2
)[ar
1
+
/r
2
= 0 si \
2
= (r
1
, r
2
)[a
t
r
1
+/
t
r
2
= 0 s a se arate c a \
1
\
2
= R
2
. Ce
se poate spune despre submultimile lui R
2
, \
1
= (r
1
, r
2
)[ar
1
+/r
2
= 1,
\
2
= (r
1
, r
2
)[a
t
r
1
+/
t
r
2
= 1?
13. Fie sistemul omogen de ecuatii liniare
_
_
_
r
1
+ r
2
r
3
= 0
r
1
r
2
+ r
3
+ 2r
4
= 0
r
1
+ r
4
= 0
. (*)
Dac a \ este multimea solutiilor (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) pentru sistemul (*), atunci:
a) Ar atati c a \ este un subspatiu vectorial al lui R
4
.
b) Determinati o baz a a lui \ si dim\ .
c) G asiti un supliment \ pentru \ n R
4
.
d) Determinati proiectia vectorului r = (1, 2, 2, 3) pe \ de-a lungul lui \,
g asit la c).
14. Ce conditii trebuie s a satisfac a numerele reale a, /, c pentru ca vectorii
r = (1, a, a
2
), j = (1, /, /
2
), . = (1, c, c
2
) s a formeze o baz a pentru R
3
?
Dac a a = 1, / = 0, c = 1 s a se scrie vectorul n = (1, 7, 2) ca o combinatie
liniar a de vectorii r, j, ..
15. Fie ' =
_
_
_
=
_
_
r j
. 0
0 r +j
_
_
[r, j, . R
_
_
_
. S a se arate c a ' este un
subspatiu vectorial al lui /
3,2
(R). G asiti o baz a pentru ' si dim',
precum si coordonatele matricei
l =
_
_
1 8
3 0
0 9
_
_
relativ la baza g asit a.
16. Fie : N
+
si R
n
[A] spatiul vectorial real (: + 1)-dimensional al poli-
noamelor de grad cel mult : cu coecienti reali, n nedeterminata A.
a) Ar atati c a E = 1, (1 +A), (2 +A)
2
, ..., (: +A)
n
este o baz a pentru
R
n
[A].
b) Pentru : = 3, determinati matricea de trecere de la baza canonic a
E
c
= 1, A, A
2
, ..., A
n
la baza E.
c) Pentru : = 3, determinati coordonatele polinomului Q = A
3
+1 relativ
la baza E.
Capitolul 2
Aplicatii liniare
2.1 Notiunea de aplicatie liniar a. Operatii cu
aplicatii liniare
Fie \ , \ dou a spatii vectoriale peste 1.
Denitia 2.1.1 Func tia ) : \ \ se nume ste aplicatie liniara (sau mor-
sm de spatii vectoriale sau operator liniar) daca
a) ) este aditiva, adica )(r +j) = )(r) +)(j), \r, j \ ;
b) ) este omogena, adica )(cr) = c)(r), \c 1,\r \ .
Daca \ = \, atunci spunem ca ) este un endomorsm al spa tiului vec-
torial \ (sau operator liniar al lui \ ).
Propozitia 2.1.1 Func tia ) : \ \ este aplica tie liniara daca si numai daca
c) )(cr+,j) = c)(r)+,)(j), \c, , \ , \r, j \ (adica, ) este liniara)
Demonstratie. Evident, din a) si b) rezulta c). Reciproc, din c) rezulta a)
pentru c = , = 1 si din c) rezulta b) pentru , = 0.
Exemplul 2.1.1 1. Aplica tia nula 0 : \ \, 0(r) = 0, \r \ , este o
aplica tie liniara, numita aplicatia nula sau morsmul nul.
2. Aplica tia 1
\
: \ \ , 1
\
(r) = r, \r \ , este o aplica tie liniara,
numita aplicatia identica sau endomorsmul identic.
3. Aplica tia ) : R
n
R
n1
, denita prin )(r) = (r
1
+ r
2
, r
3
, . . . , r
n
),
\r = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
) R
n
, este o aplica tie liniara.
4. Daca \
1
, \
2
sunt doua subspa tii vectoriale ale lui \ astfel nct \ =
\
1
\
2
si j
I
: \ \
I
, denita prin j
I
(r) = r
I
, \r = r
1
+ r
2
\ , r
I
\
I
(i = 1, 2), atunci aplica tiile j
1
, j
2
numite proiectia lui \ pe \
1
de-a lungul
lui \
2
, respectiv proiectia lui \ pe \
2
de-a lungul lui \
1
sunt aplica tii
liniare.
23
24 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
5. Func tia ) : R
3
[A] R
2
[A], denita prin )(1) = 1
t
, pentru orice 1
R
3
[A] (unde 1
t
este polinomul asociat derivatei func tiei polinomiale asociate
polinomului 1), este o aplica tie liniara.
Vom nota prin Ho:(\, \) = ) : \ \[) aplicatie liniar a si 1:d(\ ) =
Ho:(\, \ ).
Propozitia 2.1.2 Daca ) : \ \ este o aplica tie liniara, atunci avem:
a) )
_

I=1
c
I
r
I
_
=

I=1
c
I
)(r
I
), \c
I
1, \r
I
\ (i = 1, j), \j N
+
;
b) )(0) = 0 si )(r) = )(r), \r \ .
Demonstratie. a) Se foloseste metoda inductiei matematice dup a j _ 1.
b) Din )(0) = )(0 + 0) = )(0) + )(0), rezult a )(0) = 0. Evident, )(r) =
)((1)r) = (1))(r) = )(r), pentru orice r \ .
n continuare vom deni pe Ho:(\, \) dou a legi de compozitie: una in-
tern a, numit a adunarea aplicatiilor liniare si una extern a, numit a nmultirea
aplicatiilor liniare cu scalari din 1.
i) oricare ar ), q Ho:(\, \), denim aplicatia ) +q prin
() +q)(r) = )(r) +q(r), \r \ ;
ii) oricare ar ` 1, ) Ho:(\, \), denim aplicatia `) prin
(`))(r) = `)(r), \r \.
Propozitia 2.1.3 Daca ), q Ho:(\, \) si ` 1, atunci ) + q, `)
Ho:(\, \). Mai mult, Ho:(\, \) are o structura de spa tiu vectorial peste
1 fa ta de opera tiile de adunare a aplica tiilor liniare si nmul tirea aplica tiilor
liniare cu scalari din 1.
Demonstratie. Fie c, , 1 si r, j \ . Atunci, () +q)(cr +,j) =
= )(cr+,j)+q(cr+,j) = c)(r)+,)(j)+cq(r)+,q(j) = c()(r)+q(r))+
+,()(j) +q(j)) = c() +q)(r) +,() +q)(j) si
(`))(cr+,j) = `)(cr+,j) = `(c)(r) +,)(j)) = `(c)(r)) +`(,)(j)) =
= (`c))(r) + (`,))(j) = (c`))(r) + (,`))(j) = c(`)(r)) +,(`)(j)) =
= c(`))(r) +,(`))(j).
Vectorul nul al spatiului Ho:(\, \) este aplicatia nul a 0, iar opusul lui )
este ), adic a (1)).
Dac a \ , \, 7 sunt trei spatii vectoriale peste 1 si ) Ho:(\, \), q
Ho:(\, 7), atunci compunerea lor (numit a si produsul) q ), denit a prin
(q ))(r) = q()(r)), \r \ , este tot o aplicatie liniar a de la \ la 7 (vericarea
este foarte simpl a!). Mai mult, cu usurint a se poate verica c a 1:d(\ ) este un
inel fat a de operatiile de adunare si compunere a aplicatiilor liniare, unitatea
inelului ind chiar aplicatia identic a 1
\
, iar zeroul inelului este aplicatia nul a
0. Inversul unui element ) din 1:d(\ ), dac a exist a, este chiar inversa lui ), ca
functie.
2.2. APLICA TII LINIARE INJECTIVE, SURJECTIVE SI BIJECTIVE 25
2.2 Aplicatii liniare injective, surjective si bijec-
tive
n aceast a sectiune prezent am cteva caracterizari foarte utile ale aplicatiilor
liniare injective, surjective si bijective.
Propozitia 2.2.1 Aplica tia liniara ) : \ \ este injectiva daca si numai
daca 1cr) = 0.
Demonstratie. Dac a ) este injectiv a, atunci e r 1cr), arbitrar xat.
Avem c a )(r) = 0, dar si )(0) = 0. Din ipoteza de injectivitate, avem c a
r = 0. Prin urmare, 1cr) 0 si cum este evident c a 0 1cr), rezult a
c a 1cr) = 0.
Reciproc, dac a 1cr) = 0 si consider am doi vectori r
1
, r
2
astfel ca )(r
1
) =
)(r
2
), atunci )(r
1
r
2
) = 0, ceea ce nseamn a c a r
1
r
2
1cr), adic a
r
1
r
2
= 0 sau r
1
= r
2
. Deci, ) este injectiv a.
Propozitia 2.2.2 Aplica tia liniara ) : \ \ este injectiva daca si numai
daca ) duce orice sistem de vectori liniar independen ti din \ ntr-un sistem de
vectori liniar independen ti din \, adica pentru orice a
1
, . . . , a
n
sistem liniar
independent n \ avem ca sistemul )(a
1
), . . . , )(a
n
) este liniar independent
n \.
Demonstratie. Dac a ) este injectiv a si consider am sistemul a
1
, . . . , a
n
liniar
independent n \ , s a demonstr am c a sistemul )(a
1
), . . . , )(a
n
) este liniar
independent n \. Fie `
1
, ..., `
n
1 astfel ca `
1
)(a
1
) + + `
:
)(a
n
) = 0.
Atunci, )(`
1
a
1
+ + `
n
a
n
) = 0 = )(0) si cum ) este injectiv a, rezult a c a
`
1
a
1
+ + `
n
a
n
= 0, ceea ce implic a `
1
= = `
n
= 0. Deci, sistemul
)(a
1
), . . . , )(a
n
) este liniar independent n \.
Reciproc, dac a avem c a ) duce orice sistem de vectori liniar independenti din
\ ntr-un sistem de vectori liniar independenti din \, atunci s a demonstr am
c a ) este injectiv a.
Fie r
1
,= r
2
din \ . Atunci, r
1
r
2
,= 0, adic a r
1
r
2
este un sistem
liniar independent n \ . Din ipotez a, rezult a c a )(r
1
r
2
) este sistem liniar
independent n \, adic a )(r
1
r
2
) ,= 0 sau )(r
1
) ,= )(r
2
). Atunci, ) este
injectiv a.
Propozitia 2.2.3 Orice aplica tie liniara ) : \ \ duce un sistem de gener-
atori ai lui \ ntr-un sistem de generatori ai lui )(\ ) = Im).
26 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Demonstratie. Fie a
1
, . . . , a
n
un sistem de generatori pentru \ . Vom
demonstra c a )(a
1
), . . . , )(a
n
) constituie un sistem de generatori pentru Im).
Pentru aceasta, s a consider am vectorul j Im). Atunci, exist a cel putin un
r \ astfel ca j = )(r). Pentru acest r exist a scalarii c
1
, ..., c
n
astfel
nct
n

I=1
c
I
a
I
= r si atunci j = )
_
n

I=1
c
I
a
I
_
=
n

I=1
c
I
) (a
I
). n consecint a,
Im) = 1()(a
1
), . . . , )(a
n
)).
Corolarul 2.2.1 Aplica tia liniara ) : \ \ este surjectiva daca si numai
daca ) duce orice sistem de generatori ai lui \ ntr-un sistem de generatori ai
lui \.
Demonstratie. Implicatia direct a este o consecint a clar a a propozitiei ante-
rioare. Reciproca este evident a (demonstratia tem a!).
Corolarul 2.2.2 Aplica tia liniara ) : \ \ este bijectiva daca si numai
daca ) duce orice baza a lui \ ntr-o baza a lui \.
Propozitia 2.2.4 Daca ) 1:d(\, \) este bijectiva, atunci inversa sa )
1

Ho:(\, \ ).
Demonstratie. Fie c
1
, c
2
1 si j
1
, j
2
\. Atunci, exist a r
1
, r
2
\ astfel
nct )(r
1
) = j
1
si )(r
2
) = j
2
, adic a )
1
(j
1
) = r
1
si )
1
(j
2
) = r
2
. Rezult a c a
)
1
(c
1
j
1
+c
2
j
2
) = )
1
(c
1
)(r
1
) +c
2
)(r
2
)) = )
1
()(c
1
r
1
+c
2
r
2
)) =
= c
1
r
1
+c
2
r
2
= c
1
)
1
(j
1
) +c
2
)
1
(j
2
), adic a )
1
este liniar a.
2.3 Nucleu si imagine pentru o aplicatie liniar a
Fie \ , \ dou a spatii vectoriale peste 1 si ) : \ \ o aplicatie liniar a.
Propozitia 2.3.1 a) Daca \
1
este un subspa tiu vectorial al lui \ , atunci imag-
inea sa prin ), )(\
1
) = )(r)[r \
1
, este un subspa tiu vectorial al lui \.
b) Daca \
1
este un subspa tiu vectorial al lui \, atunci contraimaginea
sa prin ), )
1
(\) = r \ [)(r) \
1
, este un subspa tiu vectorial al lui \ .
Demonstratie. a) Fie c, , 1 si j
1
, j
2
)(\
1
). Atunci, exist a r
1
, r
2
\
1
astfel nct )(r
1
) = j
1
, )(r
2
) = j
2
. Rezult a c a cj
1
+ ,j
2
= c)(r
1
) + ,
)(r
2
) = )(cr
1
+,r
2
) \
1
si astfel \
1
este subspatiu vectorial al lui \ .
b) Fie c, , 1 si r
1
, r
2
)
1
(\
1
). Atunci, )(r
1
), )(r
2
) \
1
si astfel
)(cr
1
+ ,r
2
) = c)(r
1
) + ,)(r
2
) \
1
. n concluzie, )
1
(\
1
) este subspatiu
vectorial al lui \ .
2.3. NUCLEU SI IMAGINE PENTRU O APLICA TIE LINIAR

A 27
Corolarul 2.3.1 a) )(\ ) = )(r)[r \
no|
= Im) este subspa tiu vectorial al
lui \.
b) )
1
(0) = r \ [)(r) = 0
no|
= 1cr ) este subspa tiu vectorial n \ .
Observatia 2.3.1 Se poate demonstra direct (folosind deni tia) ca Im) si 1cr
) sunt subspa tii vectoriale n \, respectiv \ .
Denitia 2.3.1 Subspa tiile vectoriale Im) si 1cr ) se numesc imaginea
aplica tiei ), respectiv nucleul aplica tiei ), iar dimIm), dim1cr ) se numesc
rangul, respectiv defectul aplica tiei liniare ).
Leg atura dintre rangul si defectul unei aplicatii liniare este dat a de teorema:
Teorema 2.3.1 Daca ) Ho:(\, \) si dim \ = : nita, atunci:
dimIm) + dim1cr ) = dim\.
Demonstratie. Cazul I) Dac a dim1cr) = 0, atunci 1cr) = 0, adic a ) este
injectiv a. Altfel spus, ) duce baza lui \ n baza lui )(\ ) = Im). Prin urmare,
dim\ = dimIm) sau dimIm) + dim1cr) = dim\.
Cazul II) Dac a dim1cr) = :, atunci )(r) = 0, \r \ , adic a Im) = 0
sau dimIm) = 0 si atunci concluzia este evident a.
Cazul III) Dac a 1 _ dim1cr) _ : 1, r = dim1cr), : = dim\ iar E
t
=
a
1
, a
2
, . . . , a
:
o baz a a lui 1cr) pe care o complet am cu : r vectori a
:+1
,
..., a
n
pn a la o baz a a lui \ , atunci vom ar ata c a E
1
= )(a
:+1
), . . . , )(a
n
)
este o baz a a lui Im) si astfel avem concluzia.
Fie j Im). Atunci, exist a r =
n

I=1
r
I
a
I
\ astfel ca j = )(r) = )(r
1
a
1
+
+r
:
a
:
+r
:+1
a
:+1
+ +r
n
a
n
) = r
:+1
)(a
:+1
) + +r
n
)(a
n
), ntruct a
1
,
..., a
:
1cr). Deci, Im) = 1()(a
:+1
), . . . , )(a
n
)).
Fie `
:+1
, ..., `
n
1 astfel nct `
:+1
)(a
:+1
) + +`
n
)(a
n
) = 0. Atunci,
avem )(`
:+1
a
:+1
+ + `
n
a
n
) = 0 sau `
:+1
a
:+1
+ + `
n
a
n
1cr).
Acum, tinnd cont c a E
t
este baz a pentru 1cr), rezult a c a exist a `
1
, ...,
`
:
1 astfel ca `
1
a
1
+ + `
:
a
:
= `
:+1
a
:+1
+ + `
n
a
n
, adic a `
1
a
1
+
+`
:
a
:
+(`
:+1
)a
:+1
+ +(`
n
)a
n
= 0. Deoarece a
1
, a
2
, . . . , a
n
reprez-
int a o baz a pentru \ avem c a `
I
= 0, pentru orice i = 1, :. Prin urmare,
E
1
= )(a
:+1
), . . . , )(a
n
) este si sistem liniar independent. Deci, E
1
este baz a
pentru Im).
Propozitia 2.3.2 Fie \ , \ doua spa tii vectoriale peste 1, de aceea si dimen-
siune nita si ) : \ \ o aplica tie liniara. Atunci, urmatoarele arma tii
sunt echivalente:
i) ) este injectiva;
ii) ) este surjectiva;
iii) ) este bijectiva.
28 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Demonstratie. i)=ii) Dac a ) este injectiv a, atunci 1cr) = 0 si astfel
dim\ = dimIm), adic a dimIm) = dim\. Prin urmare, Im) = \, ceea ce
nseamn a c a ) este surjectiv a.
ii)=i) Dac a ) este surjectiv a, adic a Im) = \, atunci dimIm) = dim\ =
dim\ , de unde rezult a c a dim1cr) = 0. Deci, 1cr) = 0, ceea ce nseamn a
c a ) este injectiv a.
Restul echivalentelor sunt evidente.
2.4 Spatii vectoriale izomorfe
Fie \ , \ dou a spatii vectoriale peste 1.
Denitia 2.4.1 Spunem ca spa tiile vectoriale \ si \ sunt izomorfe daca
exista o aplica tie liniara ) : \ \ bijectiva. n acest caz, aplica tia ) se
nume ste izomorsm de spa tii vectoriale. Vom nota \ \. Daca \ = \
atunci spunem ca ) este un automorsm al spa tiului vectorial \ .
Exemplul 2.4.1 1) Aplica tia ) : R
2
R
2
denita prin )(r) = (r
1
+r
2
, r
1

r
2
), oricare ar r = (r
1
, r
2
) R
2
este un automorsm al lui R
2
, ntruct
este liniara si bijectiva (vericarea tema!).
2) Aplica tia ) : '
2
(R) R
4
denita prin )() = (a
11
, a
12
, a
21
, a
22
), ori-
care ar =
_
a
11
a
12
a
21
a
22
_
'
2
(R) este un izomorsm de spa tii vectoriale.
Teorema 2.4.1 Doua spa tii vectoriale \ si \ peste 1, nit dimensionale sunt
izomorfe daca si numai daca dim\ = dim\.
Demonstratie. Presupunem c a \ si \ sunt spatii vectoriale nit dimension-
ale izomorfe, cu dim\ = : si dim\ = :. Atunci, exist a o aplicatie liniar a
bijectiv a ) : \ \. Dac a E
1
= a
1
, . . . , a
n
este o baz a a lui \ , atunci
)(a
1
), . . . , )(a
n
) este o baz a a lui \, conform unui corolar din sectiunea
precedent a. Aplicnd teorema bazei, rezult a c a : = :, adic a dim\ = dim\.
Reciproc, dac a dim\ = dim\ = :, s a arat am c a \ si \ sunt izomorfe.
ntr-adev ar, dac a consider am bazele E
1
= a
1
, . . . , a
n
, E
2
= /
1
, . . . , /
n
pen-
tru \ , respectiv, \ si denim aplicatia ) : \ \ prin )(r) =
n

I=1
r
I
/
I
, pentru
orice r =
n

I=1
r
I
a
I
\ , atunci ) este un izomorsm de spatii vectoriale, pentru c a
)(cr+,j) = )
_
n

I=1
(cr
I
+,j
I
)a
I
_
=
n

I=1
(cr
I
+,j
I
)/
I
= c
n

I=1
r
I
/
I
+,
n

I=1
j
I
/
I
=
c)(r) +,)(j), \r, j \ si
din )(r) = )(j), cu r =
n

I=1
r
I
a
I
, j =
n

I=1
j
I
a
I
, rezult a
n

I=1
r
I
/
I
=
n

I=1
j
I
/
I
,
adic a r
I
= j
I
, \i = 1, : sau r = j, iar
2.5. MATRICEA UNEI APLICA TII LINIARE 29
pentru orice j =
n

I=1
j
I
/
I
\, exist a r =
n

I=1
j
I
a
I
\ astfel ca )(r) = j,
adic a ) este injectiv a si surjectiv a.
Corolarul 2.4.1 Orice spa tiu vectorial \ peste 1, de dimensiune : este izomorf
cu spa tiul aritmetic 1
n
.
2.5 Matricea unei aplicatii liniare
Fie \ si \ spatii vectoriale peste 1, de dimensiuni nite :, respectiv :.
Propozitia 2.5.1 Fie E
1
= a
1
, . . . , a
n
o baza a spa tiului vectorial \ , iar
/
1
, . . . , /
n
vectori arbitrari din \. Atunci, exista o unica aplica tie liniara ) :
\ \ astfel nct )(a
I
) = /
I
, oricare ar i = 1, :.
Demonstratie. Existenta: dac a denim aplicatia ) : \ \ prin )(r) =
n

I=1
r
I
/
I
, \r =
n

I=1
r
I
a
I
\ , atunci este clar c a ) este liniar a si )(a
I
) = /
I
,
oricare ar i = 1, :.
Unicitatea: Dac a q : \ \ este o alt a aplicatie liniar a asa nct q(a
I
) = /
I
,
\i = 1, :, atunci pentru orice r =
n

I=1
r
I
a
I
\ avem q(r) =
n

I=1
r
I
q(a
I
) =
n

I=1
r
I
/
I
= )(r), adic a q = ).
Corolarul 2.5.1 Fie E
1
= a
1
, . . . , a
n
o baza a spa tiului vectorial \ , iar ), q :
\ \ doua aplica tii liniare astfel ca )(a
I
) = q(a
I
), \i = 1, :. Atunci ) = q.
Corolarul 2.5.2 O aplica tie liniara ) : \ \ este complet determinata daca
se cunosc imaginile )(a
1
), ..., )(a
n
) ale vectorilor unei baze E
1
= a
1
, . . . , a
n

a lui \ , prin ).
Demonstratie. ntr-adev ar, dac a se dau vectorii /
I
= )(a
I
), 1 _ i _ :,
atunci pentru orice vector r =
n

I=1
r
I
a
I
\ , din liniaritatea lui ), avem c a
)(r) =
n

I=1
r
I
)(a
I
) =
n

I=1
r
I
/
I
. Membrul drept este ns a cunoscut si astfel rezult a
c a )(r) este cunoscut, pentru orice r \ .
Acum, dac a x am bazele E
1
= a
1
, . . . , a
n
n \ si E
2
= /
1
, . . . , /
n
n \,
iar pentru ) Ho:(\, \) avem
)(a
1
) = c
1
1
/
1
+c
2
1
/
2
+ +c
n
1
/
n
,
)(a
2
) = c
1
2
/
1
+c
2
2
/
2
+ +c
n
2
/
n
,
........................................
)(a
n
) = c
1
n
/
1
+c
2
n
/
2
+ +c
n
n
/
n
,
atunci putem da denitia:
30 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Denitia 2.5.1 Matricea pe ale carei coloane sunt coordonatele imaginilor
prin ) ale vectorilor bazei E
1
n raport cu baza E
2
se nume ste matricea apli-
catiei liniare ) n raport cu bazele E
1
si E
2
.
Prin urmare,
=
_
_
_
_
_
c
1
1
c
1
2
. . . c
1
n
c
2
1
c
2
2
. . . c
2
n
.
.
.
.
.
.
.
.
.
c
n
1
c
n
2
. . . c
n
n
_
_
_
_
_
'
n,n
(1).
Exemplul 2.5.1 1) Fie ) : R
3
R
2
denita prin )(r) = (2r
1
r
3
, r
1
+
3r
2
+ r
3
), oricare ar r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
. Evident, ) este o aplica tie
liniara si )(c
1
) = (2, 1), )(c
2
) = (0, 3) , )(c
3
) = (1, 1). Atunci, matricea lui
) relativ la bazele canonice E
1
= c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0), c
3
= (0, 0, 1) si
E
2
= )
1
= (1, 0), )
2
= (0, 1) ale spa tiilor R
3
si R
2
este =
_
2 0 1
1 3 1
_
.
2) Fie \ , \ spa tii vectoriale peste 1 de dimensiuni 2, respectiv 3 si 0
Ho:(\, \) aplica tia nula. Atunci, matricea lui 0 n raport cu bazele E
1
, E
2
oarecare din \ , respectiv din \ este matricea nula O
3,2
'
3,2
(1).
n particular, dac a \ = \ si x am E = a
1
, . . . , a
n
o baz a n \ , iar pentru
) 1:d(\ ) avem
)(a
I
) = c
1
I
a
1
+c
2
I
a
2
+ +c
n
1
a
n
, \i = 1, :,
atunci prin matricea lui ) n raport cu baza E ntelegem matricea
=
_
_
_
_
_
c
1
1
c
1
2
. . . c
1
n
c
2
1
c
2
2
. . . c
2
n
.
.
.
.
.
.
.
.
.
c
n
1
c
n
2
. . . c
n
n
_
_
_
_
_
'
n
(1),
pe ale c arei coloane avem, respectiv, coordonatele lui )(a
1
), ..., )(a
n
), relativ
la baza E a lui \ .
Exemplul 2.5.2 1) Matricea endomorsmului identitate 1
\
relativ la orice
baza E a lui \ este matricea unitate 1
n
'
n
(1).
2) Matricea lui ) 1:d(R
3
), denit prin )(r) = (r
2
+r
3
, r
3
+r
1
, r
1
+r
2
),
\r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
, relativ la baza canonica E
1
= c
1
, c
2
, c
3
a lui R
3
este
=
_
_
0 1 1
1 0 1
1 1 0
_
_
.
n continuare ne propunem s a vedem cum se schimb a matricea unei aplicatii
liniare la o schimbare a bazelor spatiilor vectoriale \ si \.
2.5. MATRICEA UNEI APLICA TII LINIARE 31
Propozitia 2.5.2 Fie ) Ho:(\, \), E
1
, E
t
1
doua baze n \ si E
2
, E
t
2
doua
baze n \. Daca C este matricea de trecere de la baza E
1
la baza E
t
1
, 1 este
matricea de trecere de la baza E
2
la baza E
t
2
, iar este matricea aplica tiei liniare
) relativ la bazele E
1
, E
2
, 1 este matricea lui ) relativ la bazele E
t
1
, E
t
2
, atunci
avem
1 = 1
1
C.
Demonstratie. Fie E
1
= a
1
, . . . , a
n
, E
t
1
= /
1
, . . . , /
n
baze n \ , iar
C = (c

I
)
I,=1,n
'
n
(1) matricea de trecere de la E
1
la baza E
t
1
, adic a
/
I
=
n

|=1
c
|
I
a
|
, \i = 1, :. Fie E
2
= c
1
, . . . , c
n
, E
t
2
= )
1
, . . . , )
n
baze n
\, iar 1 = (d

I
)
I,=1,n
'
n
(1) matricea de trecere de la E
2
la baza E
t
2
, adic a
)
I
=
n

|=1
d
|
I
c
|
, \i = 1, :.
Dac a = (a

I
) '
n,n
(1) si 1 = (/

I
) '
n,n
(1) sunt matricele lui )
n raport cu bazele E
1
, E
2
, respectiv E
t
1
, E
t
2
, atunci avem )(a
I
) =
n

|=1
a
|
I
c
|
si
)(/
I
) =
n

|=1
/
|
I
)
|
, pentru toti i = 1, :.
Tinnd cont relatiile de mai sus avem )(/
I
) =
n

|=1
/
|
I
)
|
=
n

|=1
n

=1
/
|
I
d

|
c

si )(/
I
) = )(
n

|=1
c
|
I
a
|
) =
n

|=1
c
|
I
)(a
|
) =
n

|=1
n

=1
c
|
I
a

|
c

, pentru orice i = 1, :.
Din unicitatea scrierii unui vector n raport cu o baz a rezult a c a
n

|=1
/
|
I
d

|
=
n

|=1
c
|
I
a

|
, oricare ar i = 1, : si , = 1, :, ceea ce nseamn a c a 11 = C sau
1 = 1
1
C.
Corolarul 2.5.3 Fie ) 1:d(\ ) si E, E
t
doua baze n \ . Daca C este ma-
tricea de trecere de la baza E la baza E
t
, iar este matricea lui ) relativ la baza
E si 1 este matricea lui ) relativ la baza E
t
, atunci avem
1 = C
1
C.
Observatia 2.5.1 Tinnd cont de rezultatul de mai sus si de proprieta ti ale
rangului unei matrice, avem ca rangul matricei unei aplicatii liniare nu
se schimba odata cu schimbarea bazelor, de si matricea aplica tiei liniare se
schimba.
Teorema 2.5.1 Rangul unei aplica tii liniare ) : \ \ coincide cu rangul
matricei aplica tiei ) n raport cu bazele arbitrare E
1
, E
2
din \ , respectiv \.
32 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Demonstratie. Fie E
1
= a
1
, . . . , a
n
o baz a n \ si E
2
= /
1
, . . . , /
n
o
baz a n \. Atunci Im) = 1()(a
1
), . . . , )(a
n
)) si astfel rangul lui ) = dimIm)
= num arul maxim de vectori liniar independenti din sistemul )(a
1
), ..., )(a
n
),
adic a chiar rangul matricei lui ) relativ la bazele E
1
, E
2
(tinnd cont de denitia
rangului unei matrici).
Corolarul 2.5.4 Daca ) : \ \ este o aplica tie liniara, atunci dimIm) =
ra:q si dim1cr) = : ra:q, unde : = dim\ si este matricea lui )
relativ la bazele oarecare E
1
, E
2
din \ , respectiv \.
Dac a x am arbitrar bazele E
1
= a
1
, . . . , a
n
n \ si E
2
= /
1
, . . . , /
n

n \, iar pentru ) Ho:(\, \) avem = (c


|
I
) '
n,n
(1) matricea sa
relativ la cele dou a baze, atunci pentru orice r =
n

I=1
r
I
a
I
\ , obtinem c a
)(r) =
n

I=1
r
I
)(a
I
) =
n

I=1
n

|=1
r
I
c
|
I
/
|
. Dar, pe de alt a parte )(r) =
n

|=1
j
|
/
|
. Din
unicitatea scrierii lui )(r) n raport cu baza E
2
rezult a c a j
|
=
n

I=1
r
I
c
|
I
, pentru
toti / = 1, : sau, altfel scris,
_

_
j
1
= c
1
1
r
1
+c
1
2
r
2
+ +c
1
n
r
n
j
2
= c
2
1
r
1
+c
2
2
r
2
+ +c
2
n
r
n
..................................
j
n
= c
n
1
r
1
+c
n
2
r
2
+ +c
n
n
r
n
.
Relatiile de mai sus se numesc ecuatiile aplicatiei liniare ) relativ la
bazele E
1
si E
2
.
Matriceal, putem scrie
_
_
_
_
_
j
1
j
2
.
.
.
j
n
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
r
1
r
2
.
.
.
r
n
_
_
_
_
_
sau
^
()(r))
B2
= r
B1
.
Observatia 2.5.2 Avnd n vedere rela tia de mai sus, putem spune ca, n ra-
port cu bazele E
1
= a
1
, . . . , a
n
, E
2
= /
1
, . . . , /
n
din \ , respectiv \, o
aplica tie liniara ) : \ \ se poate deni n trei moduri echivalente:
a) prin expresie analitica: )(r) =
n

|=1
j
|
/
|
, \r =
n

I=1
r
I
a
I
\ , sau
b) prin matrice: = (a

I
) '
n,n
(1), unde )(a
I
) =
n

=1
c

I
/

, \i = 1, :, sau
c) prin ecua tii:
_
j
|
=
n

I=1
c
|
I
r
I
, pentru orice / = 1, :.
Exemplul 2.5.3 Fie ) : R
3
R
2
o aplica tie liniara care relativ la bazele
canonice E
1
= c
1
= (1, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0), c
3
= (0, 0, 1) si E
2
= )
1
=
2.5. MATRICEA UNEI APLICA TII LINIARE 33
(1, 0), )
2
= (0, 1) ale spa tiilor R
3
si R
2
are matricea =
_
1 1 1
1 2 1
_
.
Atunci, din rela tia
^
()(r))
B2
= r
B1
, rezulta ecua tiile lui ) relativ la bazele
canonice
_
j
1
= r
1
r
2
+r
3
j
2
= r
1
+ 2r
2
+r
3
si expresia analitica a lui ) fa ta de E
1
si E
2
,
)(r) = (r
1
r
2
+r
3
))
1
+(r
1
+2r
2
+r
3
))
2
, \r = r
1
c
1
+r
2
c
2
+r
3
c
3
R
3
,
sau )(r) = (r
1
r
2
+r
3
, r
1
+ 2r
2
+r
3
), \r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
.
Propozitia 2.5.3 a) Fie ), q Ho:(\, \), c 1 si bazele E
1
si E
2
n \ ,
respectiv \. Daca si 1 sunt matricile aplica tiilor liniare ), q n raport cu
bazele E
1
, E
2
, atunci +1, c sunt matricile aplica tiilor ) +q, respectiv c),
n raport cu bazele E
1
, E
2
.
b) Fie ) Ho:(\, \), q Ho:(\, 7) si bazele E
1
, E
2
, E
3
n \ , \,
respectiv 7. Daca este matricea lui ) n raport cu E
1
, E
2
, iar 1 este matricea
lui q n raport cu E
2
, E
3
, atunci 1 este matricea aplica tiei liniare q) n raport
cu bazele E
1
, E
3
.
Demonstratie. a) Dac a E
1
= a
1
, . . . , a
n
, E
2
= /
1
, . . . , /
n
si = (c

I
),
1 = (,

I
) '
n,n
(1) sunt matricile lui ), q relativ la E
1
, E
2
, atunci ()+q)(a
I
) =
)(a
I
) +q(a
I
) =
n

=1
_
c

I
/

+,

I
/

_
=
n

=1
(c

I
+,

I
)/

, pentru toti i = 1, :. Astfel


+1 = (c

I
+,

I
) este matricea lui ) +q relativ la bazele E
1
, E
2
. La fel pentru
c).
b) Dac a E
1
= a
1
, . . . , a
n
, E
2
= /
1
, . . . , /
n
, E
3
= c
1
, . . . , c

si =
(c

I
) '
n,n
(1), 1 = (,
|

) '
,n
(1) sunt matricile lui ) relativ la E
1
, E
2
,
respectiv q relativ la E
2
, E
3
, atunci pentru orice i = 1, : avem c a (q ))(a
I
) =
q()(a
I
)) = q
_
n

=1
c

I
/

_
=
n

=1
c

I
q(/

) =
n

=1

|=1
c

I
,
|

c
|
. Atunci este clar c a
matricea de elemente
|
I
=
n

=1
c

I
,
|

=
n

=1
,
|

I
, (i = 1, :, / = 1, j), care este
chiar matricea 1, este matricea aplicatiei liniare q ) n raport cu bazele E
1
,
E
3
.
Teorema 2.5.2 Fie \ , \ spa tii vectoriale peste 1, nit dimensionale, cu
bazele xate E
1
= a
1
, . . . , a
n
, E
2
= /
1
, . . . , /
n
. Atunci, aplica tia
/ : Ho:(\, \) '
n,n
(1), denita prin /()) = , pentru orice )
Ho:(\, \) (unde este matricea lui ) relativ la bazele E
1
, E
2
) este un izomor-
sm de spa tii vectoriale.
Demonstratie. Tinnd cont de propozitia de mai sus avem c a /() + q) =
/()) +/(q) si /(c)) = c/()), pentru orice ), q Ho:(\, \), c 1. Deci, /
este liniar a.
Dac a ), q Ho:(\, \) astfel ca /()) = /(q), atunci nseamn a c a cele dou a
aplicatii liniare au aceeasi matrice = (c

I
) '
n,n
(1) relativ la bazele E
1
, E
2
.
34 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Prin urmare )(r) =
n

I=1
r
I
)(a
I
) =
n

I=1
n

=1
r
I
c

I
/

=
n

I=1
r
I
q(a
I
) = q(r), oricare ar
r =
n

I=1
r
I
a
I
\ , adic a ) = q. Deci, / este injectiv a.
Dac a = (c

I
) '
n,n
(1), atunci putem lua aplicatia liniar a (de vericat
c a este liniar a!) ) : \ \, )(r) =
n

I=1
n

=1
c

I
r
I
/

, \r =
n

I=1
r
I
a
I
\ si se
observ a usor c a )(a
I
) =
n

=1
c

I
/

, \i = 1, :. Deci, este matricea lui ) relativ


la bazele E
1
, E
2
, adic a /()) = . Prin urmare, / este surjectiv a si astfel / este
bijectiv a.
n concluzie, / este un izomorsm de spatii vectoriale.
Corolarul 2.5.5 Daca dim\ = :, dim\ = : atunci dimHo:(\, \) = ::.
2.6 Subspatii invariante fat a de un endomorsm
Fie \ un spatiu vectorial peste 1 si ) 1:d(\ ).
Denitia 2.6.1 Spunem ca subspa tiul vectorial \
1
al lui \ este invariant fata
de ) daca )(r) \
1
, oricare ar r \
1
(adica )(\
1
) _ \
1
).
Exemplul 2.6.1 1) Subspa tiile improprii 0 si \ sunt subspa tii invariante
fa ta de orice endomorsm ) al lui \ .
2) 1cr) si Im) sunt subspa tii invariante fa ta de ) (vericarea - tema!).
3) Daca \
1
, \
2
sunt doua subspa tii invariante fa ta de ), atunci \
1
\
2
si
\
1
+\
2
sunt subspa tii invariante fa ta de ).
ntr-adevar, daca r \
1
\
2
atunci, tinnd seama ca \
1
, \
2
sunt invariante
fa ta de ), avem )(r) \
1
si )(r) \
2
, adica )(r) \
1
\
2
. Apoi, daca
r = r
1
+ r
2
\
1
+ \
2
atunci )(r
1
) \
1
si )(r
2
) \
2
, pentru ca r
1
\
1
si
r
2
\
2
. Astfel, )(r) = )(r
1
) +)(r
2
) \
1
+\
2
.
Propozitia 2.6.1 Fie \
1
un subspa tiu vectorial al lui \ si a
1
, . . . , a

un sis-
tem de generatori pentru \
1
. Atunci, \
1
este invariant fa ta de ) 1:d(\ )
daca si numai daca )(a
1
) , ..., )(a

) \
1
.
Demonstratie. Dac a \
1
este invariant fat a de ) 1:d(\ ), atunci este clar
c a )(a
I
) \
1
, pentru orice i = 1, j.
Reciproc, dac a )(a
1
) , ..., )(a

) \
1
, atunci pentru orice r \
1
avem c a
r =

I=1
c
I
a
I
si astfel )(r) =

I=1
c
I
)(a
I
) \
1
. n concluzie, )(r) \
1
, \r \
1
.
2.7. VALORI PROPRII SI VECTORI PROPRII PENTRUUNENDOMORFISM35
Observatia 2.6.1 Fie \ un spa tiu vectorial peste 1, de dimensiune nita :.
Daca ) 1:d(\ ), iar E
1
= a
1
, . . . , a
n
este o baza a subspa tiului vectorial
\
1
\ , invariant fa ta de ), atunci exista o baza E a lui \ n raport cu care
matricea lui ) are forma
_
1
O C
_
, unde '
n
(1), 1 '
n,nn
(1),
O '
nn,n
(1), C '
nn,nn
(1).
Este sucient sa se completeze E
1
pna la o baza E a lui \ si apoi se observa
ca )(a
I
) =

=1
c

I
a

, oricare ar i = 1, j, ntruct \
1
este invariant fa ta de ).
Observatia 2.6.2 Daca \ este un spa tiu vectorial peste 1, de dimensiune
nita :, iar \
1
, \
2
sunt subspa tii vectoriale ale lui \ invariante fa ta de )
1:d(\ ) astfel ca \ = \
1
\
2
, atunci exista o baza E a lui \ n raport cu
care matricea lui ) are forma
_
O
O 1
_
, unde '

(1), 1 '
n
(1),
j = dim\
1
, : j = dim\
2
.
ntr-adevar, daca alegem E
1
o baza n \
1
, E
2
o baza n \
2
si luam E = E
1
'E
2
atunci ob tinem cele armate aici, tinnd cont si de invarian ta fa ta de ) a celor
doua spa tii suplimentare.
2.7 Valori proprii si vectori proprii pentru un
endomorsm
Fie \ un spatiu vectorial peste 1 si ) 1:d(\ ).
Denitia 2.7.1 i) Vectorul nenul r \ se nume ste vector propriu al oper-
atorului liniar ) daca exista un scalar ` 1 astfel nct )(r) = `r.
ii) Un scalar ` 1 se nume ste valoare proprie a operatorului liniar )
daca exista un vector r \ 0 astfel nct )(r) = `r.
Scalarul ` de mai sus se mai numeste si valoare proprie corespunzatoare
vectorului propriu r, iar vectorul nenul r de mai sus se mai zice si vector propriu
corespunzator valorii proprii `.
Propozitia 2.7.1 i) Daca r \ 0 este un vector propriu al lui ), atunci
exista un singur scalar ` 1 pentru care )(r) = `r. Cu alte cuvinte, oricarui
vector propriu i corespunde o singura valoare proprie.
ii) Daca ` 1 este o valoare proprie a lui ), atunci exista o innitate de
vectori r \ 0 pentru care )(r) = `r. Adica, oricarei valori proprii i
corespund o innitate de vectori proprii.
36 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Demonstratie. i) Dac a )(r) = `
1
r si )(r) = `
2
r, atunci `
1
r = `
2
r. Cum
r ,= 0 rezult a c a `
1
= `
2
.
ii) Dac a r este un vector propriu asociat valorii proprii `, atunci cr este tot
un vector propriu asociat valorii proprii `, pentru orice scalar nenul c. ntr-
adev ar, )(cr) = c)(r) = c(`r) = `(cr) pentru orice c 1.
Exemplul 2.7.1 1) Fie ` 1, xat si aplica tia ) : \ \ denita prin
)(r) = `r, \r \ . Evident ) 1:d(\ ) si orice vector nenul din \ este un
vector propriu al lui ) corespunzator valorii proprii `.
2) Fie ) 1:d(R
2
) care n raport cu baza canonica a lui R
2
este dat prin
expresia analitica )(r) = (r
2
, r
1
), \r = (r
1
, r
2
) R
2
. Atunci, scalarii `
1
= 1
si `
2
= 1 sunt valori proprii ale lui ) deoarece exista vectorii nenuli (care sunt
vectori proprii corespunzatori acestor valori proprii) a
1
= (1, 1) si a
2
= (1, 1)
din R
2
astfel nct )(a
1
) = `
1
a
1
si )(a
2
) = `
2
a
2
.
3) Fie T mul timea functiilor reale de o variabila reala, indenit derivabile.
Este clar ca T are o structura de spa tiu vectorial real innit dimensional, n
raport cu opera tiile uzuale de adunare si nmul tire cu scalari reali a func tiilor
reale de o variabila reala.
Aplica tia 1 : T T denita prin (1))(r) = )
t
(r), \r R, \) T,
numita operatorul de derivare, este, n mod evident, un endomorsm al lui
T. Fie ` R, arbitrar xat. Deoarece derivata func tiei )
0
(r) = c
Xr
este
)
t
o
(r) = `c
Xr
, rezulta ca )
o
T este un vector propriu al lui 1, corespunzator
valorii proprii `.
Propozitia 2.7.2 Daca ` este o valoare proprie a operatorului ) 1:d(\ ),
atunci mul timea vectorilor proprii ai lui ) corespunzatori valorii proprii ` co-
incide cu mul timea 1cr () `1
\
) 0.
Demonstratie. Vectorul nenul r este vector propriu al lui ) asociat valorii
proprii ` dac a si numai dac a )(r) = `r, adic a () `1
\
)(r) = 0.
Teorema 2.7.1 Fie '
n
(1) matricea operatorului liniar ) : \ \ , n
raport cu baza E = a
1
, . . . , a
n
a lui \ . Atunci au loc urmatoarele arma tii:
a) Un scalar ` 1 este valoare proprie a lui ) daca si numai daca det(
`1
n
) = 0.
b) Un vector r
0
=
n

I=1
r
I
0
a
I
\ este vector propriu al lui ), corespunzator
valorii proprii `, daca si numai daca :-uplul r
|
0
= (r
1
0
, . . . , r
n
0
)
|
este o solu tie
nenula a sistemului liniar omogen (`1
n
) r =

0.
Demonstratie. a) ` 1 este valoare proprie a lui ) dac a si numai dac a exist a
r \ 0 astfel ca )(r) = `r, adic a ()`1
\
)(r) = 0 sau, n scriere matriceal a,
(`1
n
) r =

0. Prin urmare, ` 1 este valoare proprie a lui ) dac a si numai


2.7. VALORI PROPRII SI VECTORI PROPRII PENTRUUNENDOMORFISM37
dac a sistemul liniar si omogen ( `1
n
) r =

0 are cel putin o solutie nebanal a


r
|
,=

0
|
, fapt care se ntmpl a dac a si numai dac a det(`1
n
) = 0.
b) Se tine cont de denitia vectorului propriu corespunz ator valorii proprii
`.
Teorema 2.7.2 Fie ) 1:d(\ ) si , 1 matricile lui ) relativ la bazele E =
a
1
, . . . , a
n
, respectiv E
t
= /
1
, . . . , /
n
ale lui \ . Atunci, det( `1
n
) =
det(1 `1
n
).
Demonstratie. Fie C matricea de trecere de la baza E la baza E
t
. Atunci
1 = C
1
C si avem det(1 `1
n
) = det(C
1
C `1
n
) = det(C
1
(
`1
n
)C) = det C
1
det(`1
n
) det C = det(`1
n
).
Denitia 2.7.2 Polinomul (n `) 1
}
(`) = det(`1
n
) se nume ste polinomul
caracteristic al endomorsmului ), iar ecua tia (cu necunoscuta `) det(
`1
n
) = 0 se nume ste ecuatia caracteristica a lui ).
Teoremele de mai sus arat a c a un scalar ` 1 este valoare proprie a lui )
dac a si numai dac a este o r ad acin a din 1 a polinomului caracteristic 1
}
(`) =
det(`1
n
), polinom care este invariant la schimbarea bazei spatiului vectorial
\ .
Practic, pentru aarea valorilor proprii si a vectorilor proprii pentru un
endomorsm ) al lui \ , cu dim\ = :, se procedeaz a dup a algoritmul:
Pasul 1. Se xeaz a o baz a E = a
1
, . . . , a
n
n \ .
Pasul 2. Se scrie matricea lui ) relativ la baza E.
Pasul 3. Se calculeaz a polinomul caracteristic 1
}
(`) = det(`1
n
).
Pasul 4. Se rezolv a (n corpul 1) ecuatia caracteristic a det( `1
n
) = 0,
adic a se determin a valorile proprii `
1
, `
2
, ..., `
n
1, : _ : (egalitate avem
pentru 1 = C).
Pasul 5. Pentru ecare valoare proprie `
I
(i = 1, . . . , :) se determin a vec-
torii proprii, adic a vectorii nenuli r
I
prin rezolvarea sistemului liniar si omogen
(`
I
1
n
) r =

0.
Exemplul 2.7.2 1) Fie ) 1:d(R
2
) care n raport cu baza canonica E =
c
1
= (1, 0), c
2
= (0, 1) a lui R
2
are expresia analitica )(r) = (r
1
2r
2
, 2r
1

4r
2
), pentru orice r = (r
1
, r
2
) R
2
. Pentru a determina valorile proprii si
vectorii proprii pentru ) parcurgem pa sii:
Pasul 1: Deja este xata baza canonica E a lui R
2
.
Pasul 2: Cum )(c
1
) = (1, 2) si )(c
2
) = (2, 4) rezulta ca matricea lui )
relativ la baza canonica E este =
_
1 2
2 4
_
.
Pasul 3: Polinomul caracteristic este 1
}
(`) =

1 ` 2
2 4 `

= `
2
+
3`.
38 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Pasul 4: Ecua tia caractersitica `
2
+ 3` = 0 are radacinile reale `
1
= 3,
`
2
= 0, care sunt valorile proprii ale lui ).
Pasul 5: Pentru `
1
= 3, rezolvam sistemul liniar omogen
_
(`
1
1
2
) r =

0,
adica
__
4 2
2 1
__
r
1
r
2
_
=
_
0
0
_
sau, mai exact,
_
4r
1
2r
2
= 0
2r
1
r
2
= 0
, care
are solu tiile de forma (c, 2c), c R. Astfel, un vector propriu corespunzator
valorii proprii `
1
= 3 este de forma n
1
= (c, 2c), c R 0. n particular,
pentru c = 1, ob tinem un vector propriu corespunzator valorii proprii `
1
= 3,

1
= (1, 2).
Pentru `
2
= 0, rezolvam sistemul liniar omogen
_
(`
2
1
2
) r =

0, mai
exact
_
r
1
2r
2
= 0
2r
1
4r
2
= 0
, care are solu tiile de forma (2c, c), c R. Astfel,
un vector propriu corespunzator valorii proprii `
2
= 0 este de forma n
2
=
(2c, c), c R 0. n particular, pentru c = 1, ob tinem un vector propriu
corespunzator valorii proprii `
2
= 0,
2
= (2, 1).
2) Fie ) 1:d(R
3
) care n raport cu baza canonica E = c
1
= (1, 0, 0), c
2
=
(0, 1, 0), c
3
= (0, 0, 1) a lui R
3
are matricea =
_
_
1 0 0
0 1 1
0 1 1
_
_
. Vom deter-
mina valorile proprii si vectorii proprii pentru ), avnd n vedere ca primii doi
pa si din algoritm sunt deja parcur si. Astfel, ecua tia caracteristica

1 ` 0 0
0 1 ` 1
0 1 1 `

= 0, echivalenta cu (1 `)((1 `)
2
+ 1) = 0, are
o singura radacina reala `
1
= 1 (`
2,3
C R). Prin urmare ) are o singura
valoare proprie `
1
= 1.
Pentru `
1
= 1, rezolvnd sistemul liniar omogen
_
(`
1
1
3
) r =

0, adica
_
_
_
0 = 0
r
3
= 0
r
2
= 0
, ob tinem solu tia generala (c, 0, 0), c R. Atunci, un vector
propriu asociat valorii proprii `
1
= 1 este de forma n
1
= (c, 0, 0), c R 0.
n particular, pentru c = 1, ob tinem un vector propriu corespunzator valorii
proprii `
1
= 1, chiar pe c
1
= (1, 0, 0).
3) Fie \ un spa tiu vectorial peste R si ) 1:d(\ ) care n raport cu baza
E = a
1
, a
2
a lui \ are matricea =
_
2 5
4 2
_
. ntruct polinomul carac-
teristic asociat lui ), 1
}
(`) = (2 `)
2
+ 20, nu are radacini reale rezulta ca )
nu are valori proprii si nici vectori proprii.
4) Fie \ un spa tiu vectorial real si ) 1:d(R) care n raport cu baza
E = a
1
, a
2
, a
3
, a
4
a lui \ are ecua tiile
_

_
j
1
= r
1
+ 2r
3
r
4
j
2
= r
2
+ 4r
3
2r
4
j
3
= 2r
1
r
2
+r
4
j
4
= 2r
1
r
2
r
3
+ 2r
4
.
2.8. ENDOMORFISME DIAGONALIZABILE 39
Pentru a determina valorile proprii si vectorii proprii pentru ) sa scriem
mai nti matricea lui ) relativ la baza E (vezi

)(r)
B
= r
B
):
=
_
_
_
_
1 0 2 1
0 1 4 2
2 1 0 1
2 1 1 2
_
_
_
_
.
Ecua tia caracteristica det( `1
4
) = 0 nseamna (` 1)
4
= 0. Rezulta
`
1,2,3,4
= 1 valoare proprie multipla de ordinul 4. Sistemul liniar omogen
care da vectorii proprii asocia ti valorii proprii 1 este
_
(1
4
) r =

0, adica
_

_
2r
3
r
4
= 0
4r
3
2r
4
= 0
2r
1
r
2
r
3
+r
4
= 0
2r
1
r
2
r
3
+r
4
= 0
. Daca alegem drept ecua tii principale prima ecua tie
si a treia ecua tie si notam r
1
= c, r
2
= , ob tinem r
3
= 2c+,, r
4
= 4c+2,.
Prin urmare un vector propriu asociat valorii proprii ` = 1 este de forma
n
1
= ca
1
+,a
2
+(2c+,)a
3
+(4c+2,)a
4
, unde c, , R cu c
2
+,
2
,= 0.
n particular, pentru c = 1, , = 0 si c = 0, , = 1 avem vectorii proprii

1
= a
1
+ (2)a
3
+ (4)a
4
, respectiv
2
= a
2
+a
3
+ 2a
4
. De fapt, orice vector
propriu al lui ) este o combina tie liniara nenula de
1
si
2
.
2.8 Endomorsme diagonalizabile
Fie \ un spatiu vectorial peste 1, cu dim\ = : si ) 1:d(\ ).
Denitia 2.8.1 Daca ` este o valoare proprie a lui ), atunci subspa tiul vector-
ial \
X
no|
= r \ [)(r) = `r = 1cr() `1
\
) se nume ste subspatiul propriu
corespunzator valorii proprii `.
Se observ a c a subspatiul propriu \
X
este format din to ti vectorii proprii
asociati valorii proprii ` la care se adaug a vectorul nul al spatiului \ .
Exemplul 2.8.1 Subspa tiul propriu corespunzator valorii proprii ` = 1 din
exemplul 4 de la nalul sec tiunii precedente este \
1
= r \ [c, , R astfel
ca r = c
1
+,
2
= 1(
1
,
2
).
Observatia 2.8.1 Subspa tiul propriu \
X
asociat unei valori proprii ` a lui )
este invariant fa ta de ) (vericarea - tema!).
Propozitia 2.8.1 Fie `
0
o valoare proprie a operatorului liniar ), multipla cu
ordinul j (ca radacina a ecua tiei caracteristice). Atunci, dim\
X0
_ j.
40 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Demonstratie. Este clar c a 1 _ j _ :. Dac a : = dim\
X0
putem alege
n \ o baz a E = a
1
, . . . , a
n
, a
n+1
, . . . , a
n
astfel ca E
1
= a
1
, . . . , a
n
s a
e o baz a a lui \
X0
. Atunci, din )(a
I
) = `
0
a
I
, pentru i = 1, : si )(a

) =
n

|=1
c
|

a
|
+
n

|=n+1
c
|

a
|
pentru , = :+ 1, :, rezult a c a matricea lui ) relativ la
baza E este
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
`
0
0 0 c
1
n+1
c
1
n+2
c
1
n
0 `
0
0 c
2
n+1
c
2
n+2
c
2
n

0 0 `
0
c
n
n+1
c
n
n+2
c
n
n
0 0 0 c
n+1
n+1
c
n+1
n+2
c
n+1
n

0 0 0 c
n
n+1
c
n
n+2
c
n
n
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
Atunci, polinomul caracteristic este
1
}
(`) = (`
0
`)
n

c
n+1
n+1
` c
n+1
n

c
n
n+1
c
n
n
`

.
Prin urmare ordinul r ad acinii `
0
este cel putin :, ntruct polinomul n `
care se obtine prin calculul determinantului din membrul drept al relatiei de
mai sus poate s a contin a factorul ` `
0
. Deci, j _ :.
Corolarul 2.8.1 Daca valoarea proprie `
0
este simpla, atunci dim\
X0
= 1.
Propozitia 2.8.2 Vectorii proprii corespunzatori la valori proprii distincte sunt
liniar independen ti.
Demonstratie. Fie `
1
, `
2
, ..., `
n
valori proprii distincte ale lui ) si
1
,
2
,
...,
n
vectori proprii corespunz atori ()(
I
) = `
I

I
, \i = 1, :). Vom demonstra
propozitia folosind metoda inductiei matematice dup a : _ 1.
Etapa I (Vericarea): Dac a : = 1, atunci sistemul
1
este liniar indepen-
dent deoarece
1
,= 0.
Etapa a II-a (Demonstra tia): Presupunem c a armatia este adevarat a pen-
tru orice r vectori proprii asociati la r valori proprii distincte si demonstr am
c a aceasta are loc si pentru r + 1 vectori proprii asociati la r + 1 valori proprii
distincte.
n acest scop, e c
1

1
+ +c
:

:
+c
:+1

:+1
= 0, cu c
1
, ..., c
:
, c
:+1
1.
Aplicnd operatorul ) n ambii membrii ai egalit atii avem c
1
)(
1
) + +
c
:
)(
:
) +c
:+1
)(
:+1
) = 0.
Dar )(
I
) = `
I

I
, \i = 1, r + 1 si atunci avem
c
1
`
1

1
+ +c
:
`
:

:
+c
:+1
`
:+1

:+1
= 0. (*)
2.8. ENDOMORFISME DIAGONALIZABILE 41
Pe de alt a parte, din c
1

1
+ +c
:

:
+c
:+1

:+1
= 0 rezult a
c
1
(`
:+1
)
1
+ +c
:
(`
:+1
)
:
+c
:+1
(`
:+1
)
:+1
= 0. (**)
Adunnd relatiile (*) si (**) obtinem
c
1
(`
1
`
:+1
)
1
+ +c
:
(`
:
`
:+1
)
:
= 0.
Dar, conform ipotezei de inductie, vectorii
1
, ...,
:
sunt liniar independenti
si atunci c
I
(`
I
`
:+1
) = 0, pentru orice i = 1, r. Cum `
I
,= `
:+1
, \ i = 1, r,
rezult a c
1
= = c
:
= 0 si atunci c
:+1

:+1
= 0, de unde c
:+1
= 0, deoarece

:+1
,= 0. Deci c
1
= = c
:
= c
:+1
= 0 si astfel avem c a
1
,
2
, ...,
:+1
sunt liniar independenti.
Corolarul 2.8.2 Daca \ este un spa tiu vectorial peste 1, de dimensiune :,
iar ecua tia caracteristica a lui ) 1:d(\ ) are : radacini distincte n 1, `
1
,
`
2
, ..., `
n
, cu
1
,
2
, ...,
n
vectori proprii corespunzatori, atunci sistemul

1
,
2
, ...,
n
este o baza pentru \ . Mai mult, matricea lui ) n raport cu
aceasta baza este matricea diagonala
1
no|
= diaq(`
1
, `
2
, . . . , `
n
) =
_
_
_
_
`
1
0 0
0 `
2
0

0 0 `
n
_
_
_
_
.
Denitia 2.8.2 Spunem ca endomorsmul ) 1:d(\ ) este diagonalizabil
daca exista o baza E a lui \ n raport cu care matricea sa are forma diagonala.
Exemplul 2.8.2 Endomorsmul ) 1:d(R
2
) din exemplul 1 din sec tiunea
precedenta este diagonalizabil deoarece matricea sa relativ la baza formata din
vectori proprii,
1
= (1, 2),
1
= (2, 1), este 1 =
_
`
1
0
0 `
2
_
=
_
3 0
0 0
_
,
adica este o matrice diagonala.
Acum rezult a n mod clar:
Teorema 2.8.1 Condi tia necesara si sucienta ca matricea lui ) 1:d(\ ) sa
aiba forma diagonala relativ la baza E este ca to ti vectorii din E sa e vectori
proprii ai lui ).
Teorema 2.8.2 Condi tia necesara si sucienta ca ) 1:d(\ ) sa e diagonal-
izabil este ca ecua tia caracteristica sa aiba : radacini n 1 si subspa tiile proprii
corespunzatoare sa aiba dimensiunile egale cu multiplicita tile radacinilor.
42 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Demonstratie. Dac a ) este diagonalizabil, atunci s a consider amE = a
1
, . . . , a
n

o baz a a lui \ n raport cu care matricea lui ) are forma diagonal a. Dac a primele
:
1
elemente de pe diagonala principal a sunt egale cu `
1
, urmatoarele :
2
cu `
2
,
..., ultimele :
|
sunt egale cu `
|
, cu :
1
+:
2
+ +:
|
= :, atunci polinomul
caracteristic al lui ) este
1
}
(`) = (`
1
`)
n1
(`
2
`)
n2
(`
|
`)
n
k
.
Evident, r ad acinile ecuatiei caracteristice sunt `
1
, `
2
, ..., `
|
1, cu ordinele
de multiplicitate :
1
, :
2
, ..., respectiv :
|
.
Dar, din denitia matricei , avem )(a
I
) = `
1
a
I
, oricare ar i = 1, :
1
.
Prin urmare `
1
este valoare proprie a lui ), multipl a de ordin :
1
. Mai mult,
subspatiul \
X1
contine :
1
vectori proprii liniar independenti, a
1
, ..., a
n1
si
atunci dim\
X1
_ :
1
. Cum dim\
X1
_ :
1
, rezult a c a dim\
X1
= :
1
.
Analog se arat a c a dim\
Xi
= :
I
, pentru toti i = 2, /.
Reciproc, dac a avem c a toate r ad acinile ecuatiei caracteristice a lui ) sunt n
1 si subspatiile proprii corespunz atoare au dimensiunile egale cu multiplicit atile
r ad acinilor, atunci vom ar ata c a se poate construi o baz a n \ n raport cu care
matricea lui ) are forma diagonal a.
Fie `
1
, `
2
, ..., `
|
1 valorile proprii ale lui ), cu ordinele de multiplicitate
:
1
, :
2
, ..., respectiv :
|
(:
1
+ :
2
+ + :
|
= :). Stim c a dim\
Xi
= :
I
,
pentru toti i = 1, /. Dac a consider am vectorii /
1
, ..., /
n1
, /
n1+1
, ..., /
n1+n2
,
..., /
n1++n
k1
, ..., /
n
astfel nct primii :
1
s a formeze o baz a pentru \
X1
,
urm atorii :
2
s a formeze o baz a pentru \
X2
, ..., ultimii :
|
s a formeze o baz a
pentru \
X
k
, atunci ar at am c a /
1
, ..., /
n
sunt liniar independenti.
ntr-adev ar, dac a consider am c
1
/
1
+ + c
n
/
n
= 0 atunci, notnd cu
1
suma primilor :
1
termeni, cu
2
suma urmatorilor :
2
termeni, ..., cu
|
suma
ultimilor :
|
termeni (evident
I
\
Xi
, \i = 1, /), obtinem
1
+ +
|
= 0.
Acum, dac a presupunem c a un num ar de j (1 _ j _ /) vectori dintre vectorii

1
, ...,
|
ar nenuli, atunci am obtine o combinatie liniar a nul a (n care nu toti
scalarii sunt nuli, mai precis sunt egali cu 1) de vectori proprii corespunz atori
la valori proprii distincte. Contradictie cu faptul c a la valori proprii distincte
corespund vectori proprii liniar independenti. Prin urmare,
I
= 0, pentru toti
i = 1, /.
Din
1
= 0, adic a c
1
/
1
+ + c
n1
/
n1
= 0, rezult a c
1
= = c
n1
= 0
deoarece /
1
, ..., /
n1
sunt liniar independenti. Analog, obtinem c a toti scalarii
c

, , = 1, :, sunt nuli. Deci, /


1
, ..., /
n
sunt liniar independenti si chiar sunt
baz a pentru \ , deoarece dim\ = :.
n nal, s a remarc am c a matricea lui ) n raport cu aceast a baz a este ma-
tricea diagonal a
1 = diaq(`
1
, . . . , `
1
, `
2
, . . . , `
2
, . . . , `
|
, . . . , `
|
),
unde `
1
apare de :
1
ori, `
2
de :
2
ori, ..., `
|
apare de :
|
ori.
2.8. ENDOMORFISME DIAGONALIZABILE 43
Exemplul 2.8.3 1) Endomorsmul ) al lui R
2
din exemplul 3) din sec tiunea
precedenta nu este diagonalizabil, pentru ca radacinile ecua tiei caracteristice nu
sunt reale.
2) Fie operatorul liniar ) 1:d(\ ) care n raport cu baza canonica E =
c
1
, c
2
, c
3
are matricea
=
_
_
2 1 2
5 3 3
1 0 2
_
_
.
Pentru a stabili daca ) este diagonalizabil sau nu trebuie sa determinam,
mai nti, valorile proprii si vectorii proprii ai lui ).
Polinomul caracteristic 1
}
(`) = det( `1
3
) = (` + 1)
3
are radacina
tripla `
1,2,3
= 1.
Vectorii proprii asocia ti valorii proprii ` = 1 sunt da ti de sistemul liniar
omogen
_
((1)1
3
) r =

0, adica
_
_
_
3r
1
r
2
+ 2r
3
= 0
5r
1
2r
2
+ 3r
3
= 0
r
1
r
3
= 0
. Ob tinem solu tia
(c, c, c), c R si astfel un vector propriu asociat valorii proprii triple ` =
1 este forma n
1
= (c, c, c), c R 0. Subspa tiul propriu corespunzator
lui ` = 1 este \
1
= (c, c, c)[c R = 1(
1
), unde
1
= (1, 1, 1).
Deci dim\
1
= 1 < 3 =ordinul radacinii ` = 1 si atunci ) nu este diagonal-
izabil.
3) Fie ) 1:d(R
4
) care relativ la baza canonica a lui R
4
are matricea
=
_
_
_
_
0 2 0 1
2 0 1 0
0 1 0 2
1 0 2 0
_
_
_
_
.
Rezolvnd ecua tia caracteristica det(`1
4
) = 0 avem valorile proprii sim-
ple `
1
= 3, `
2
= 1, `
3
= 1, `
4
= 3. Atunci ) este diagonalizabil si baza
relativ la care ) are matricea diagonala
1
no|
= diaq(`
1
, `
2
, `
3
, `
4
) =
_
_
_
_
3 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 3
_
_
_
_
este formata cu
1
= (1, 1, 1, 1),
2
= (1, 1, 1, 1),
3
= (1, 1, 1, 1),

4
= (1, 1, 1, 1), vectori proprii corespunzatori valorilor proprii `
1
, `
2
, `
3
,
respectiv `
4
.
Tinnd cont de cele de mai sus si de teoria sistemelor de ecuatii liniare, avem
urm atorul rezultat foarte util n aplicatii:
Observatia 2.8.2 Daca `
0
este o valoare proprie a lui ) 1:d(\ ), atunci
dim\
X0
= : ra:q(`
0
1
n
), unde : = dim\ si este matricea lui ) relativ
la o baza a lui \ .
44 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Dac a `
0
este o valoare proprie a lui ), atunci dim\
X0
se numeste multi-
plicitatea geometric a a valorii proprii `
0
.
Exemplul 2.8.4 Fie \ un spa tiu vectorial real si E = c
1
, c
2
, c
3
, c
4
o baza a
sa. Daca endomorsmul ) : \ \ are, n raport cu baza E, ecua tiile:
_

_
j
1
= r
1
+r
3
j
2
= r
2
+r
4
j
3
= r
1
+r
3
j
4
= r
2
+r
4
.
Se cere: a) gasi ti matricea lui ) relativ la baza E;
b) gasi ti matricea lui ) relativ la baza E
0
= a
1
= c
1
c
2
, a
2
= c
1
+ c
2
+ c
3
, a
3
=
c
1
+ c
2
c
3
+ c
4
, a
4
= c
3
+ c
4
;
c) gasi ti ecua tiile operatorului liniar ) n raport cu baza E;
d) determina ti 1cr ) si 1:);
e) gasi ti valorile si vectorii proprii pentru );
f ) verica ti daca exista o baza a lui \ n raport cu care matricea lui ) sa aiba
forma diagonala;
g) calcula ti
n
, : N
+
.
Rezolvare:
a) Deoarece )( c
1
) = c
1
+ c
3
, )( c
2
) = c
2
+ c
4
, )( c
3
) = c
1
+ c
3
, )( c
4
) = c
2
+ c
4
matricea lui ) relativ la baza E este
=
_
_
_
_
1 0 1 0
0 1 0 1
1 0 1 0
0 1 0 1
_
_
_
_
b) Matricea de trecere de la baza E la baza E
t
este
C =
_
_
_
_
1 1 1 0
1 1 1 0
0 1 1 1
0 0 1 1
_
_
_
_
si atunci matricea lui ) relativ la baza E
0
este data de formula 1 = C
1
C .
Pentru a gasi inversa matricei C procedam ca n liceu si gasim C
1
=
1
4

_
_
_
_
2 2 0 0
1 1 2 0
1 1 2 0
1 1 2 4
_
_
_
_
. Atunci, se ob tine 1 = C
1
C =
_
_
_
_
1 1,2 1 0
1,2 7,4 1,2 1
1,2 1,4 1,2 0
1,2 5,4 3,2 1
_
_
_
_
.
c) Ecua tiile lui ) relativ la baza E
t
sunt
_

_
.
1
= t
1
+
1
2
t
2
t
3
.
2
=
1
2
t
1
+
7
4
t
2
+
1
2
t
3
+t
4
.
3
=
1
2
t
1

1
4
t
2
+
1
2
t
3
.
4
=
1
2
t
1
+
5
4
t
2
+
3
2
t
3
+t
4
,
2.8. ENDOMORFISME DIAGONALIZABILE 45
unde ~ r
B
0 =
_
_
_
_
t
1
t
2
t
3
t
4
_
_
_
_
si

)( r)
B
0 = 1 r
B
0 =
_
_
_
_
.
1
.
2
.
3
.
4
_
_
_
_
.
d) 1cr ) este mul timea solu tiilor sistemului liniar omogen ~ r
B
=
~
0, adica
_

_
r
1
+r
3
= 0
r
2
+r
4
= 0
r
1
+r
3
= 0
r
2
+r
4
= 0
,
sistem care are solu tia generala r
1
= c, r
2
= ,, r
3
= c, r
4
= , , c, , R.
Atunci, dim1cr) = dim\ ra:q = 2 , defectul lui ) si 1cr) = c c
1

, c
2
+ c c
3
+ , c
4
[c, , R = c( c
3
c
1
) + ,( c
4
c
2
)[c, , R = 1(

/
1
,

/
2
),
unde

/
1
= c
3
c
1
si

/
2
= c
4
c
2
. Evident ca

/
1
,

/
2
este o baza a lui 1cr ) .
1:) are dimensiunea egala cu rangul matricii , adica dim1:) = 2 si
1:) = )( r)[ r \ = (r
1
+ r
3
)( c
1
+ c
3
) + (r
2
+ r
4
)( c
2
+ c
4
)[r
I
R, i =
1, 4 = 1(

/
3
,

/
4
), unde

/
3
= c
1
+ c
3
,

/
4
= c
2
+ c
4
. Deci,

/
3
,

/
4
este o baza
pentru 1:) .
Observatie: Daca

/
I
[i = 1, 4 este un sistem liniar independent, atunci
1cr ) 1:) = \ .
e)
det(`1
4
) = 0 =

1 ` 0 1 0
0 1 ` 0 1
1 0 1 ` 0
0 1 0 1 `

= 0
=[(1 `)
2
1]
2
= 0 si astfel exista doua valori proprii reale duble `
1,2
= 0 si
`
3,4
= 2 .
Pentru `
1,2
= 0, avem (0 1
4
)
_
_
_
_
r
1
r
2
r
3
r
4
_
_
_
_
=
_
_
_
_
0
0
0
0
_
_
_
_
= ~ r
B
=
~
0 si prin
urmare subspa tiul propriu asociat valorii proprii duble `
1
= `
2
= 0 este \
0
=
1cr ) = 1(

/
1
,

/
2
) . Deci,

/
1
,

/
2
sunt doi vectori proprii, corespunzatori valorii
proprii 0, care formeaza baza pentru \
0
.
Pentru `
3,4
= 2, avem ( 2 1
4
)~ r
B
=
~
0 =
_

_
r
1
+r
3
= 0
r
2
+r
4
= 0
r
1
r
3
= 0
r
2
r
4
= 0
si astfel un
vector propriu corespunzator valorii proprii 2 este de forma = c( c
1
+ c
3
) +
,( c
2
= c
4
) .
Deci, subspa tiul propriu asociat lui `
3,4
= 2 este \
2
= 1(

/
3
,

/
4
) = 1:) .
f ) Deoarece cele patru valori proprii `
1
= 0, `
2
= 0 , `
3
= 2, `
4
= 2 sunt reale si
multiplicita tile algebrice si geometrice sunt egale (:
ol
(`
I
) = :

(`
I
) = 2 , i =
1, 4), rezulta ca operatorul ) este diagonalizabil. Adica, exista o baza E
+
a lui
\ , formata cu vectorii proprii

/
1
,

/
2
,

/
3
,

/
4
, relativ la care matricea lui ) are
46 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
forma diagonala
1 =
_
_
_
_
`
1
0 0 0
0 `
2
0 0
0 0 `
3
0
0 0 0 `
4
_
_
_
_
=
_
_
_
_
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 2 0
0 0 0 2
_
_
_
_
g) Daca 1 =
_
_
_
_
1 0 1 0
0 1 0 1
1 0 1 0
0 1 0 1
_
_
_
_
este matricea de trecere de la baza E la
baza E
+
atunci se stie ca 1 = 1
1
1 si astfel = 111
1
. Prin urmare

n
= (111
1
)
n
= (111
1
)(111
1
) (111
1
) = 11
n
1
1
.
Evident, 1
n
=
_
_
_
_
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 2
n
0
0 0 0 2
n
_
_
_
_
, \: _ 1 . Inversa matricii 1 este 1
1
=
_
_
_
_
1,2 0 1,2 0
0 1,2 0 1,2
1,2 0 1,2 0
0 1,2 0 1,2
_
_
_
_
si atunci se ob tine

n
= 11
n
1
1
=
_
_
_
_
2
n1
0 2
n1
0
0 2
n1
0 2
n1
2
n1
0 2
n1
0
0 2
n1
0 2
n1
_
_
_
_
.
2.9 Probleme propuse spre rezolvare
1. n R
4
se consider a baza E = a
1
, a
2
, a
3
, a
4
, unde a
1
= (1, 1, 0, 0), a
2
=
(1, 1, 1, 0), a
3
= (0, 1, 1, 1), a
4
= (0, 0, 1, 1) si operatorul liniar ) : R
4

R
4
, care relativ la baza E are matricea =
_
_
_
_
0 1 1 0
1 1 0 0
1 0 0 1
0 0 1 1
_
_
_
_
.
a) Determinati 1cr ) si 1:) ;
b) G asiti valorile proprii si vectorii proprii pentru ) ;
c) Este operatorul ) diagonalizabil? Dac a este diagonalizabil, g asiti baza
lui R
4
n raport cu care matricea ) are forma diagonal a, precum si forma
diagonal a a matricei lui ) .
2. Fie \ un spatiu vectorial peste corpul K, si ) 1:d(\ ), ),=O
\
, ),=1
\
,
astfel nct )
2
= ) . S a se arate c a valorile proprii ale morsmului ) sunt
0 si 1.
3. Fie \ un spatiu vectorial real si ) 1:d(\ ) , ),=1
\
, ),= 1
\
, astfel
nct ) ) = 1
\
.
2.9. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 47
a) Determinati valorile proprii pentru endomorsmul );
b) Ar atati c a 1cr () 1
\
) 1cr () +1
\
) = \ .
4. Fie \ un spatiu vectorial peste corpul K, si ) 1:d(\ ). Dac a ) este
inversabil, r vector propriu al lui ) corespunz ator valorii proprii `, atunci
r este vector propriu al lui )
1
corespunz ator valorii proprii
1
X
.
5. Fie \ un spatiu vectorial peste corpul comutativ 1 si ), q dou a automor-
sme ale lui \ . Ar atati c a automorsmele ) q si q ) au aceleasi valori
proprii.
6. Fie \ un spatiu vectorial peste un corp comutativ 1 si ) un endomorsm
al lui \ . Se fac notatiile )
1
= ), )
2
= ) ), ..., )
n
= )
n1
). Ar atati
c a au loc armatiile:
a) dac a : _ :, atunci 1cr )
n
_ 1cr )
n
;
b) dac a exist a j _ 1 astfel ca 1cr )
n+
= 1cr )
n
pentru un : _ 1, xat
arbitrar, atunci 1cr )
n+
= 1cr )
n
are loc pentru orice j _ 1;
c) 1cr )
n
1: )
n
= 0 =1cr )
n+1
= 1cr )
n
, pentru orice : _ 1;
d) dac a dim\ < , atunci exist a un num ar natural r _ dim\ astfel ca
1cr )
:
= 1cr )
:+1
;
e) dac a dim1 < , atunci exist a un num ar natural r _ dim\ astfel ca
\ = 1cr )
:
1: )
:
.
7. Fie R
3
si R
2
spatiile vectoriale aritmetice reale dotate cu bazele canonice
E
1
= c
1
, c
2
, c
3
, respectiv E
2
= c
t
1
, c
t
2
. Fie aplicatia liniar a ) : R
3

R
2
, dat a prin
)(c
1
) = c
t
1
+c
t
2
, )(c
2
) = 2c
t
1
5c
t
2
, )(c
3
) = c
t
1
+
_
2c
t
2
.
a) Scrieti matricea lui ) relativ la bazele E
1
, E
2
;
b) Dac a r = (1, 1, 2), atunci g asiti vectorul )(r);
c) Este adev arat c a 1cr ) 1: ) = R
3
? Justicati r aspunsul.
8. Fie \ un spatiu vectorial real cu baza E = c
1
, c
2
, c
3
si ) 1:d(\ ) astfel
nct 1, 0, 1 s a e valori proprii ale lui ) si
1
= c
1
+ c
2
+ c
3
,
2
= c
1
+ c
3
,

3
= c
1
+ 2 c
2
+ c
3
s a e vectori proprii ai lui ) corespunz atori valorilor
proprii 1, 0, respectiv 1. G asiti matricea lui ) n raport cu baza E.
9. Dac a =
_
_
1 1 0
2 1 1
1 1 0
_
_
este matricea aplicatiei liniare ) : R
3
R
3
,
n raport cu baza canonic a a lui R
3
, atunci se cer:
a) determinati )
1
(a), unde a = (1, 2, 1);
b) determinati cte o baz a si dimensiunea pentru 1cr) si 1:);
c) este ) un endomorsm diagonalizabil? Justicati r aspunsul.
48 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
10. Fie ) : R
3
R
4
o aplicatie liniar a a c arei matrice n raport cu bazele
canonice din R
3
si R
4
este
=
_
_
_
_
1 1 2
1 1 0
2 1 1
0 1 1
_
_
_
_
.
a) Determinati rangul si defectul aplicatiei );
b) Precizati cte o baz a pentru 1cr ) si 1: );
c) Determinati o baz a si dimensiunea pentru subspatiul )(\ ), unde
\ = r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
[r
1
r
2
+ 2r
3
= 0.
11. Fie ) : R
3
R
3
, )(r) = (r
1
+r
2
r
3
, 2r
1
+ 2r
2
2r
3
, r
1
r
2
+r
3
),
oricare ar r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
. Se cer:
a) Ar atati c a ) este o aplicatie liniar a;
b) Determinati cte o baz a si dimensiunea pentru 1cr ) si 1: );
c) Este adev arat c a 1cr ) 1: ) = R
3
? Justicare;
d) Determinati valorile proprii si vectorii proprii pentru );
e) Este ) un endomorsm diagonalizabil? In caz armativ, determinati
forma diagonal a a matricii lui ) si baza lui R
3
relativ la care ) are forma
diagonal a.
12. Fie ) 1:d(R
3
) care, n raport cu baza canonic a a lui R
3
, are ecuatiile:
_
_
_
j
1
= r
1
+ r
2
j
2
= r
2
+ r
3
j
1
= r
1
+ r
3
a) Stabiliti c a ) este automorsm al lui R
3
;
b) Determinati o baz a si dimensiunea subspatiului )(\ ), unde
\ =
_
r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
[r
1
+r
2
r
3
= 0
_
;
c) Este ) un endomorsm diagonalizabil? Justicati r aspunsul.
13. Fie ) 1:d(1
3
), care relativ la baza canonic a a spatiului vectorial arit-
metic 1
3
are matricea
=
_
_
1 1 0
0 1 1
1 0 1
_
_
.
Studiati dac a ) este diagonalizabil si g asiti forma diagonal a a matricii lui
), precum si baza relativ la care ) are acea matrice diagonal a, dac a: a)
1 = R; b) 1 = C.
2.9. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 49
14. S a se determine cte o baz a si dimensiunea pentru nucleul si imaginea
aplicatiei liniare ) : R
3
R
3
pentru care )(a) = /, )(/) = c, )(c) = a,
unde a = (1, 0, 1), / = (0, 1, 1), c = (1, 1, 0).
15. Se dau subspatiile lui R
3
\
1
=
_
r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
[r
1
+r
2
+r
3
= 0
_
,
\
2
= (0, c, 0)[c R.
S a se determine ) 1:d(R
3
) astfel ca 1cr ) = \
1
si 1: ) = \
2
. Este )
unic determinat a? Justicati r aspunsul.
16. Fie \ un spatiu vectorial real 2-dimensional. S a se determine toate endo-
morsmele ) ale lui \ cu proprietatea c a ) ) = 0
\
.
50 CAPITOLUL 2. APLICA TII LINIARE
Capitolul 3
Forme biliniare. Forme
p atratice
3.1 Notiunea de form a biliniar a. Matricea si
rangul unei forme biliniare
Fie \ un spatiu vectorial peste 1.
Denitia 3.1.1 O aplica tie / : \ \ 1 care este liniara n ecare argument,
adica verica condi tiile
i) /(cr +,j, .) = c/(r, .) +,/(j, .), \r, j, . \ , \c, , 1,
ii) /(., cr +,j) = c/(., r) +,/(., j), \r, j, . \ , \c, , 1,
se nume ste forma biliniara pe \ .
Propozitia 3.1.1 Daca / este o forma biliniara pe \ , atunci
i) /(0, j) = 0, \j \ si /(r, 0) = 0, \r \ ;
ii) /
_
n

I=1
r
I
a
I
,
n

=1
j

_
=
n

I=1
n

=1
r
I
j

/(a
I
, /

), \:, :
+
, \a
1
, ..., a
n
, /
1
,
..., /
n
\ .
Demonstratie. Se foloseste liniaritatea n ecare argument.
Exemplul 3.1.1 1) Fie = (a
I
)
I,=1,n
o matrice din '
n
(1), xata arbi-
trar. Aplica tia / : R
n
R
n
R denita prin /(r, j) =
n

I=1
n

=1
a
I
r
I
j

, pentru
orice r = (r
1
, . . . , r
n
), j = (j
1
, . . . , j
n
) R
n
, este o forma biliniara pe R
n
.
2) Fie spa tiul vectorial real innit dimensional ([a, /]) al func tiilor reale
denite pe intervalul real [a, /], care sunt integrabile Riemann. Aplica tia
51
52 CAPITOLUL 3. FORME BILINIARE. FORME P

ATRATICE
/ : ([a, /]) ([a, /]) R denita prin /(), q) =
b
_
o
)(t)q(t)dt, \), q
([a, /]) este o forma biliniara pe ([a, /]).
Denitia 3.1.2 Spunem ca forma biliniara / este simetrica daca /(r, j) =
/(j, r), \r, j \ . Daca /(r, j) = /(j, r), \r, j \ , atunci spunem ca
forma biliniara / este antisimetrica.
Exemplul 3.1.2 1) Forma biliniara din exemplul 2) de mai sus este simetrica.
2) n exemplul 1) de mai sus daca matricea este simetrica (respectiv an-
tisimetrica) atunci forma biliniara / este simetrica (respectiv antisimetrica).
3) Forma biliniara / : R
2
R
2
R denita prin /(r, j) = r
2
j
1
+ r
1
j
2
,
pentru orice r = (r
1
, r
2
), j = (j
1
, j
2
) R
2
este antisimetrica.
Dac a spatiul vectorial \ este :-dimensional si x am o baz a E = a
1
, . . . , a
n

a sa, atunci oricare ar o form a biliniar a / : \ \ 1 avem


/(r, j) = /(
n

I=1
r
I
a
I
,
n

=1
j

) =
n

I=1
n

=1
r
I
j

/(a
I
, a

) =
n

I=1
n

=1
r
I
j

a
I
,
\r =
n

I=1
r
I
a
I
, j =
n

=1
j

\ , unde a
I
= /(a
I
, a

), pentru orice i, , = 1, :.
Egalitatea
/(r, j) =
n

I=1
n

=1
r
I
j

a
I
, (1)
se numeste expresia analitic a a formei biliniare / n raport cu baza E, iar
matricea = (a
I
)
I,=1,n
'
n
(1) se numeste matricea formei biliniare / n
raport cu baza E.
Se veric a usor ca relatia (1) se poate scrie usor sub forma matriceal a
/(r, j) = r
|
j. (2)
Observatia 3.1.1 O forma biliniara / denita pe spa tiul vectorial :-dimensional
\ este complet determinata daca se cunosc valorile sale pe vectorii unei baze
din \ .
Propozitia 3.1.2 O forma biliniara / denita pe spa tiul vectorial :-dimensional
\ este simetrica (respectiv antisimetrica) daca si numai daca matricea sa n ra-
port cu o baza a lui \ este simetrica (respectiv antisimetrica).
3.2. NO TIUNEA DE FORM

A P

ATRATIC

A 53
Demonstratie. Fie E = a
1
, . . . , a
n
o baz a a lui \ si = (a
I
)
I,=1,n

'
n
(1) matricea lui / n raport cu aceasta baz a. Dac a / este simetric a atunci
avem a
I
= /(a
I
, a

) = /(a

, a
I
) = a
I
, pentru orice i, , = 1, :. Prin urmare,
este matrice simetric a.
Reciproc, dac a este simetric a (adic a =
|
) atunci avem /(r, j) =
(/(r, j))
|
= ( r
|
j)
|
= j
|

|
r = /(j, r), pentru orice r, j \ , adic a / este
simetric a.
La fel pentru cazul antisimetric.
n continuare, dac a = (a
I
)
I,=1,n
este matricea formei biliniare / fat a de
baza E = a
1
, . . . , a
n
, iar 1 = (/
I
)
I,=1,n
este matricea lui / fat a de alt a baza
E
1
= /
1
, . . . , /
n
a lui \ si C = (c

I
)
I,=1,n
este matricea de trecere de la E
la E
1
, adic a /
I
=
n

=1
c

I
a

, 1 _ i _ :, atunci ne propunem s a stabilim leg atura


dintre si 1.
Tinnd cont c a /
I
= /(/
I
, /

) = /
_
n

|=1
c
|
I
a
|
,
n

l=1
c
l

a
l
_
=
n

|=1
n

l=1
c
|
I
c
l

/(a
|
, a
l
) =
=
n

|=1
n

l=1
c
|
I
c
l

a
|l
, oricare ar i, , = 1, :, rezult a c a
1 = C
|
C. (3)
Egalitatea (3) arat a c a rangul matricei unei forme biliniare nu se schimba
la schimbarea bazei, desi matricea se modic a.
Denitia 3.1.3 Se nume ste rang al formei biliniare / rangul matricei sale n
raport cu baza al lui \ .
Exemplul 3.1.3 Fie forma biliniara / : R
2
R
2
R denita prin /(r, j) =
r
1
j
1
+r
2
j
1
+r
1
j
2
+r
2
j
2
, pentru orice r = (r
1
, r
2
), j = (j
1
, j
2
) R
2
. Deoarece
matricea lui / relativ la baza canonica a lui R
2
este =
_
1 1
1 1
_
rezulta ca
rangul lui / este 1.
3.2 Notiunea de form a p atratic a. Forma canon-
ic a a unei forme p atratice
Fie \ un spatiu vectorial peste 1 si / o forma biliniar a simetric a pe \ .
Denitia 3.2.1 Aplica tia ) : \ 1 denita prin )(r) = /(r, r), oricare ar
r \ se nume ste forma patratica pe \ .
Este clar c a o form a p atratic a este unic determinat a de o form a biliniar a
simetric a, care o deneste. Este valabil si invers.
54 CAPITOLUL 3. FORME BILINIARE. FORME P

ATRATICE
Propozitia 3.2.1 Forma biliniara simetrica / este unic determinata de forma
patratica ).
Demonstratie. Din denitia lui ) avem c a )(r + j) = /(r + j, r + j) =
/(r, r) +/(r, j) +/(j, r) +/(j, j), pentru orice r, j \ . Atunci, obtinem
/(r, j) =
1
2
()(r +j) )(r) )(j)) , \r, j \. (4)
Forma biliniar a simetric a / din care provine forma p atratic a ) se numeste
polara lui ).
Observatia 3.2.1 Daca / este o forma biliniara oarecare pe \ , atunci aplica tia
) : \ 1 denita prin )(r) = /(r, r), oricare ar r \ este tot o forma
patratica pe \ , pentru ca lui / i putem asocia, n mod natural, forma biliniara
simetrica /
1
denita prin /
1
(r, j) =
1
2
(/(r, j) +/(j, r)) si se observa ca )(r) =
/
1
(r, r), pentru orice r \ (adica ) este o forma patratica ntruct provine
din forma biliniara simetrica /
1
).
Exercitiul 3.2.1 1) Arata ti ca orice forma biliniara / se poate scrie n mod
unic ca suma dintre o forma biliniara simetrica /
1
si una antisimetrica /
2
, adica
/(r, j) = /
1
(r, j) +/
2
(r, j), \r, j \ .
2) O forma biliniara / este antisimetrica daca si numai daca /(r, r) = 0,
\r \ .
Exemplul 3.2.1 1) Forma patratica asociata formei biliniare simetrice / :
R
3
R
3
R, /(r, j) = r
2
j
1
+ 2r
3
j
1
+ r
1
j
2
+ 3r
3
j
2
+ 2r
1
j
3
+ 3r
2
j
3
,
\r = (r
1
, r
2
, r
3
), j = (j
1
, j
2
, j
3
) R
3
, este )(r) = 2r
1
r
2
+ 6r
2
r
3
+ 4r
1
r
3
,
\r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
,
2) Polara formei patratice ) : R
2
R, denita prin )(r) = (r
1
)
2
+ 2r
1
r
2
,
\r = (r
1
, r
2
) R
2
, este o forma biliniara simetrica / : R
2
R
2
R, denita
prin /(r, j) = r
1
j
1
+r
1
j
2
+r
2
j
1
, \r = (r
1
, r
2
), j = (j
1
, j
2
) R
2
,
Denitia 3.2.2 Se nume ste matrice a formei patratice ) : \ 1, n raport
cu baza E a lui \ , matricea polarei lui ) n raport cu baza E.
Fie E = a
1
, . . . , a
n
o baz a a lui \ si = (a
I
)
I,=1,n
matricea lui ) relativ
la aceast a baz a. Atunci, expresia analitic a a lui ) relativ la baza E este
)(r) =
n

I=1
n

=1
r
I
r

a
I
, \r =
n

I=1
r
I
a
I
\, (1)
iar forma matriceal a este
)(r) = r
|
r. (2)
Denitia 3.2.3 Prin rangul formei patratice ) n telegem rangul matricei sale
n raport cu o baza a lui \ .
3.3. METODA LUI GAUSS 55
Din cele expuse aici rezult a clar c a expresia analitic a sau matriceal a a formei
p atratice ) depinde de alegerea bazei spatiului vectorial :-dimensional \ . Ne
propunem s a determin am acele baze din \ n raport cu care expresia analitic a
a lui ) s a e ct mai simpl a, mai precis s a e de tipul
)(r) = `
1
(j
1
)
2
+`
2
(j
2
)
2
+ +`
n
(j
n
)
2
, (5)
unde j
1
, j
2
, ..., j
n
1 sunt coordonatele lui r n raport acea baz a din \
fat a de care ) are aceast a expresie simpl a, iar `
1
, `
2
, ..., `
n
1.
Acest tip de expresie analitic a din (5) se numeste form a canonic a a formei
p atratice ). Scalarii `
1
, `
2
, ..., `
n
1 din (5) se numesc coecientii formei
canonice (5) a lui ).
Problema determin arii unei forme canonice pentru o form a p atratic a si a
bazei corespunz atoare ei se va aborda n urm atoarele dou a sectiuni n care se vor
prezenta dou a metode de aducere la forma canonic a (metoda lui Gauss si metoda
lui Jacobi). O a treia metod a (metoda transform arilor ortogonale sau metoda
valorilor proprii si vectorilor proprii) va prezentat a la nalul urm atorului
capitol.
3.3 Metoda lui Gauss de aducere la forma canon-
ic a a unei forme p atratice
Fie \ un spatiu vectorial peste 1, de dimensiune : si ) : \ 1 o form a
p atratic a oarecare.
Teorema 3.3.1 (Gauss) Exista cel pu tin o baza n \ n raport cu care forma
patratica ) are o forma canonica.
Demonstratie. Fie E = a
1
, . . . , a
n
o baz a a lui \ , fat a de care ) are expresia
analitic a )(r) = r
I
r

a
I
, oricare ar r = r
I
a
I
\ .
Dac a ) este nul a, atunci este clar c a ) are form a canonic a n raport cu orice
baz a a lui \ . Prin urmare, vom presupune c a ) este nenul a, adic a cel putin un
element al matricii = (a
I
)
I,=1,n
este nenul. Mai mult, putem presupune c a
exist a i 1, . . . , : astfel nct a
II
,= 0 . (n caz contrar, ) ind nenul a, exist a
o pereche de indici (i, ,), cu i ,= ,, pentru care a
I
,= 0. Dac a, de pild a a
12
,= 0,
atunci f acnd schimbarea de coordonate r
1
= t
1
+t
2
, r
2
= t
1
t
2
, r
3
= t
3
, ...,
r
n
= t
n
(adic a, alegnd o nou a baz a) obtinem c a forma p atratic a ) are, relativ
la noua baz a, expresia analitic a )(r) = c
I
t
I
t

, cu c
11
= 2a
12
,= 0.)
F ar a a micsora generalitatea, presupunem c a a
11
,= 0. Grupnd toti termenii
care contin pe r
1
obtinem )(r) = a
11
(r
1
)
2
+2a
12
r
1
r
2
+ +2a
1n
r
1
r
n
+)
1
(r) =
1
o11
(a
11
r
1
+a
12
r
2
+ +a
1n
r
n
)
2
+

)
1
(r), unde )
1
(r),

)
1
(r) sunt forme p atratice
pe \ care, n raport cu baza E, nu contin coordonata r
1
.
F acnd schimbarea de coordonate j
1
= a
11
r
1
+a
12
r
2
+ +a
1n
r
n
, j
|
= r
|
,
/ = 2, : (adic a trecnd la o nou a baz a n \ ), forma p atratic a ) are n raport
56 CAPITOLUL 3. FORME BILINIARE. FORME P

ATRATICE
cu noua baz a expresia analitic a
)(r) =
1
a
11
(j
1
)
2
+
n

I,=2
/
I
j
I
j

.
Continund procedeul si cu forma p atratic a

)
1
(r) =
n

I,=2
/
I
j
I
j

, dup a un
num ar nit de pasi obtinem forma canonic a (5).
n nal, g asind leg atura dintre coordonatele r
1
, r
2
, ..., r
n
si coordonatele
j
1
, j
2
, ..., j
n
, obtinem din baza E baza E
+
fat a de care ) are forma canonic a
determinat a (cu formula r
B
= r
B
).
S a remarc am c a baza relativ la care forma p atratic a are o form a canonic a
nu este unica. Prin urmare exist a mai multe forme canonice pentru o form a
p atratic a. Mai mult, se observ a ca metoda prezentat a aici, numit a metoda lui
Gauss de aducere la forma canonic a a unei forme p atratice, se poate aplica
pentru orice form a p atratic a, f ar a nici o restrictie.
Observatia 3.3.1 Matricea formei patratice ) n raport cu baza E
+
(constru-
ita n teorema de mai sus, baza fa ta de care ) are forma canonica determinata)
are forma diagonala 1 = diaq(`
1
, `
2
, . . . , `
n
), iar `
1
, `
2
, ..., `
n
1 sunt
coecien tii formei canonice. Prin urmare, rangul lui ) este chiar numarul coe-
cien tilor nenuli dintr-o forma canonica a lui ). Cum rangul lui ) este invariant
la schimbari de baze, rezulta ca numarul coecien tilor nenuli din orice forma
canonica a lui ) este acela si.
Exemplul 3.3.1 Fie forma patratica ) : R
3
R, care n raport cu baza
canonica E = c
1
, c
2
, c
3
a lui R
3
, are expresia analitica )(r) = (r
1
)
2
+2r
1
r
2
+
r
2
r
3
, \r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
. Vom determina o forma canonica pentru ) si
baza lui R
3
relativ la care ) are aceasta forma canonica prin metoda lui Gauss.
Observnd ca exista un termen cu (r
I
)
2
, mai precis (r
1
)
2
, vom grupa ter-
menii care con tin pe r
1
, adaugnd termenii necesari, si avem
)(r) = (r
1
+r
2
)
2
(r
2
)
2
+r
2
r
3
= (r
1
+r
2
)
2
(r
2

1
2
r
3
)
2
+
1
4
(r
3
)
2
.
Facnd schimbarea de coordonate j
1
= r
1
+ r
2
, j
2
= r
2

1
2
r
3
, j
3
= r
3
ob tinem ca, n raport cu baza E
+
= /
1
, /
2
, /
3
a lui R
3
fa ta de care r are
coordonatele j
1
, j
2
, j
3
date mai sus, forma patratica ) are forma canonica
)(r) = (j
1
)
2
(j
2
)
2
+
1
4
(j
3
)
2
.
Matricea lui ) n raport cu baza E
+
este
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0
1
4
_
_
si astfel rangul lui
) este 3.
3.3. METODA LUI GAUSS 57
Deoarece r
3
= j
3
, r
2
= j
2
+
1
2
j
3
, r
1
= j
1
j
2

1
2
j
3
rezulta
_
_
r
1
r
2
r
3
_
_
=
_
_
1 1
1
2
0 1
1
2
0 0 1
_
_
_
_
j
1
j
2
j
3
_
_
. Tinnd cont de formula de trecere de la baza E
la baza E
+
( r
B
= r
B
) avem =
_
_
1 1
1
2
0 1
1
2
0 0 1
_
_
. Astfel, am determinat
si baza fa ta de care ) are forma canonica gasita, E
+
= /
1
= (1, 0, 0), /
2
=
(1, 1, 0), /
3
= (
1
2
,
1
2
, 1).
Exemplul 3.3.2 Fie ) : R
4
R o forma patratica pe R
4
a carei expresie
analitica n raport cu baza canonica a lui R
4
este
)( r) = r
1
r
2
r
2
r
3
+r
3
r
4
+r
4
r
1
, \ r =
4

I=1
r
I
c
I
R
4
.
a) Gasi ti matricea formei patratice ) n raport cu baza canonica E = c
1
=
(1, 0, 0, 0), c
2
= (0, 1, 0, 0), c
3
= (0, 0, 1, 0), c
4
= (0, 0, 0, 1) ;
b) Gasi ti expresia analitica a polarei lui ) relativ la baza canonica E;
c) Folosind metoda lui Gauss, gasi ti forma canonica a formei patratice ) si baza
lui R
4
relativ la care ) are expresia canonica.
Rezolvare:
a) Matricea = (a
I
)
I,=1,4
a formei patratice ) n raport cu baza canonica
E este chiar matricea formei biliniare simetrice / din care provine forma patrat-
ica ) (numita polara lui )), relativ la baza E.
Din faptul ca /( r, j) =
1
2
[)( r + j) )( r) )( j)] putem determina elementele
matricii cerute a
I
= /( c
I
, c

) .
n mod practic, pentru a evita calculele, elementele matricii se determina
astfel:
- elementul a
I
, cu i,=,, este egal cu jumatate din coecientul lui r
I
r

din ex-
presia analitica a lui ) ;
- elementul a
II
este egal coecientul lui (r
I
)
2
din expresia analitica a lui ) .
Deci =
_
_
_
_
0
1
2
0
1
2
1
2
0
1
2
0
0
1
2
0
1
2
1
2
0
1
2
0
_
_
_
_
b) Expresia analitica a polarei lui ) relativ la baza canonica E se poate ob tine
dupa formula de mai sus sau, mai practic, prin dedublarea expresiei lui ) din
ipoteza. Deci
/( r, j) =
1
2
r
1
j
2
+
1
2
r
2
j
1

1
2
r
2
j
3

1
2
r
3
j
2
+
1
2
r
3
j
4
+
1
2
r
4
j
3
+
1
2
r
4
j
1
+
1
2
r
1
j
4
,
\ r = r
I
c
I
, j = j

R
4
.
58 CAPITOLUL 3. FORME BILINIARE. FORME P

ATRATICE
c) Avnd n vedere expresia analitica a lui ) , vom proceda mai nti la schim-
barea de coordonate:
1)
_

_
r
1
= t
1
+t
2
r
2
= t
1
t
2
r
3
= t
3
r
4
= t
4
(de fapt, s-a schimbat baza lui R
4
si t
I
, i = 1, 4 , sunt coordonatele lui r relativ
la noua baza)
Atunci )( r) = (t
1
)
2
(t
2
)
2
t
1
t
3
+t
2
t
3
+t
3
t
4
+t
1
t
4
+t
2
t
4
=
=
_
(t
1
)
2
t
1
t
3
+t
1
t
4

1
2
t
3
t
4
+
1
4
(t
3
)
2
+
1
4
(t
4
)
2

1
4
(t
3
)
2

1
4
(t
4
)
2
(t
2
)
2
+t
2
t
3
+t
2
t
4
+
3
2
t
3
t
4
=
_
t
1

1
2
t
3
+
1
2
t
4
_
2

_
(t
2
)
2
t
2
t
3
t
2
t
4
+
1
4
(t
3
)
2
+
1
4
(t
4
)
2
+
1
2
t
3
t
4

+ 2t
3
t
4
si prin urmare )( r) =
_
t
1

1
2
t
3
+
1
2
t
4
_
2

_
t
2

1
2
t
3

1
2
t
4
_
2
+ 2t
3
t
4
.
Facnd schimbarea de coordonate:
11)
_

_
:
1
= t
1

1
2
t
3
+
1
2
t
4
:
2
= t
2

1
2
t
3

1
2
t
4
:
3
= t
3
:
4
= t
4
rezulta )( r) = (:
1
)
2
(:
2
)
2
+ 2:
3
:
4
. n nal, din
111)
_

_
j
1
= :
1
j
2
= :
2
j
3
+j
4
= :
3
j
3
j
4
= :
4
rezulta ca forma canonica a formei patratice ) este
)( r) = (j
1
)
2
(j
2
)
2
+ 2(j
3
)
2
2(j
4
)
2
,
unde j
I
, i = 1, 4 sunt coordonatele vectorului r relativ la baza E
+
=

/
I
[i =
1, 4 , n raport cu care ) are forma canonica. Baza E
+
se gase ste astfel:
Daca C este matricea de trecere de la baza canonica E la baza cautata E
+
,
atunci ~ r
B
= C
1
~ r
B
sau
_
_
_
_
r
1
r
2
r
3
r
4
_
_
_
_
= C
_
_
_
_
j
1
j
2
j
3
j
4
_
_
_
_
.
Pe de alta parte, daca avem n vedere cele trei schimbari de coordonate avem:
_

_
r
4
= t
4
= :
4
= j
3
j
4
r
3
= t
3
= :
3
= j
3
+j
4
r
2
= t
1
t
2
= :
1
:
2
t
4
= j
1
j
2
j
3
+j
4
r
1
= t
1
+t
2
= :
1
+:
2
+t
3
= j
1
+j
2
+j
3
+j
4
.
Atunci
_
_
_
_
r
1
r
2
r
3
r
4
_
_
_
_
=
_
_
_
_
j
1
+j
2
+j
3
+j
4
j
1
j
2
j
3
+j
4
j
3
+j
4
j
3
j
4
_
_
_
_
=
3.4. METODA LUI JACOBI 59
=
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
0 0 1 1
0 0 1 1
_
_
_
_
_
_
_
_
j
1
j
2
j
3
j
4
_
_
_
_
si prin urmare
E
+
=
_

/
1
= (1, 1, 0, 0),

/
2
= (1, 1, 0, 0),

/
3
= (1, 1, 1, 1),

/
4
= (1, 1, 1, 1)
_
.
3.4 Metoda lui Jacobi de aducere la forma canon-
ic a a unei forme patratice
Fie \ un spatiu vectorial peste 1, de dimensiune : si ) : \ 1 o form a
p atratic a.
Teorema 3.4.1 (Jacobi) Fie = (a
I
)
I,=1,n
matricea formei patratice ) n
raport cu baza E = a
1
, . . . , a
n
a lui \ . Daca n matricea to ti minorii

I
=

a
11
a
12
a
1I
a
21
a
22
a
2I

a
I1
a
I2
a
II

, 1 _ i _ :, sunt nenuli, atunci exista o baza


E
+
= /
1
, . . . , /
n
a lui \ fa ta de care ) are forma canonica
)(r) =

0

1
(j
1
)
2
+

1

2
(j
2
)
2
+ +

n1

n
(j
n
)
2
, (6)
unde
0
= 1 si j
1
, j
2
, ..., j
n
sunt coordonatele vectorului r n raport cu
baza E
+
.
Baza E
+
se determina alegnd
_

_
/
1
= c
11
a
1
,
/
2
= c
21
a
1
+c
22
a
2
,
..............................
/
n
= c
n1
a
1
+ +c
nn
a
n
,
(7)
unde scalarii c
I
1 (i = 1, :, , = 1, i) se aa din sistemele
_
/(/
1
, a
1
) = 1,
_
/(/
2
, a
1
) = 0
/(/
2
, a
2
) = 1
, ...,
_

_
/(/
n
, a
1
) = 0
/(/
n
, a
2
) = 0
................
/(/
n
, a
n1
) = 0
/(/
n
, a
n
) = 1
.
Demonstratie. C aut am vectorii bazei E
+
de forma
_

_
/
1
= c
11
a
1
,
/
2
= c
21
a
1
+c
22
a
2
,
..............................
/
n
= c
n1
a
1
+ +c
nn
a
n
,
astfel nct /(/
I
, /

) = 0, oricare ar 1 _ i ,= , _ :, unde / este polara lui )


(adic a matricea lui ) relativ la baza E
+
este matrice diagonal a).
60 CAPITOLUL 3. FORME BILINIARE. FORME P

ATRATICE
Din punct de vedere practic este util s a observ am c a dac a
/(/
I
, a

) = 0, \, = 1, i 1, i = 2, :, (8)
atunci avem /(/
I
, /

) = 0, pentru orice 1 _ i ,= , _ :. ntr-adev ar,


/(/
I
, /

) = /(/
I
,

|=1
c
|
a
|
) =

|=1
c
|
/(/
I
, a
|
) = 0 pentru orice , < i si apoi,
din simetria lui /, rezult a c a /(/
I
, /

) = 0 si pentru orice , i.
Prin acest procedeu, pentru ecare i = 1, :, determin am vectorul /
I
=
I

|=1
c
I|
a
|
asa nct s a aib a loc (7), iar pentru unicitatea lui /
I
impunem conditia
/(/
I
, a
I
) = 1, \ i = 1, :. (8)
Acum relatiile (8) si (8) conduc, pentru ecare i = 1, :, la un sistem liniar
cu i ecuatii si i necunoscute (c
I
, , = 1, i),
_

_
a
11
c
I1
+a
12
c
I2
+ +a
1I
c
II
= 0
a
21
c
I1
+a
22
c
I2
+ +a
2I
c
II
= 0
............................................
a
I1,1
c
I1
+a
I1,2
c
I2
+ +a
1I,I
c
II
= 0
a
I1
c
I1
+a
I2
c
I2
+ +a
II
c
II
= 1
(S
I
)
al c arui determinant este chiar
I
,= 0. Asadar sistemul (S
I
) are solutie
unic a si deci /
I
este determinat n mod unic.
Fie 1 = (/
I
)
I,=1,n
matricea formei p atratice ) n raport cu baza E
+
. Atunci
/
I
= /(/
I
, /

) = 0 pentru orice i ,= ,. Pe de alt a parte, /


II
= /(/
I
, /
I
) =
I

|=1
c
I|
/(/
I
, a
|
) = c
II
, oricare ar i = 1, : si din (S
I
) rezult a c a c
II
=
i1
i
,
oricare ar i = 1, :. Prin urmare
1 =
_
_
_
_
1
1
0 0 0
0
1
2
0 0

0 0 0
n1
n
_
_
_
_
.
Asadar, n raport cu baza E
+
forma p atratic a ) are forma canonic a )(r) =
n

I=1
i1
i
(j
I
)
2
, unde
0
= 1 si j
1
, j
2
, ..., j
n
sunt coordonatele vectorului r n
raport cu baza E
+
.
S a remarc am c a metoda prezentat a aici, numit a metoda lui Jacobi de
aducere la forma canonic a a unei forme p atratice, se poate aplica numai n
anumite conditii spre deosebire de metoda lui Gauss care se poate folosi oricnd.
Algoritmul de determinare a bazei corespunz atoare formei canonice, prin metoda
lui Jacobi, este prezentat n demonstratia de mai sus, iar n exemplul urm ator
l ilustram ntr-un mod concret.
3.5. FORME P

ATRATICE DEFINITE PE SPA TII VECTORIALE REALE61


Exemplul 3.4.1 Fie forma patratica ) : R
3
R, data prin expresia analitica
)(r) = (r
1
)
2
2r
1
r
2
+ 2(r
2
)
2
+ 3(r
3
)
2
, oricare ar r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
.
Verica ti daca se poate aplica metoda lui Jacobi si n caz armativ determina ti
o forma canonica pentru ) si baza corespunzatoare, prin aceasta metoda.
Rezolvare:
Mai nti, sa observam ca matricea lui ) relativ la baza canonica E =
c
1
, c
2
, c
3
a lui R
3
este =
_
_
1 1 0
1 2 0
0 0 3
_
_
. Atunci
1
= [1[ = 1 ,= 0,

2
=

1 1
1 2

= 1 ,= 0,
3
=

1 1 0
1 2 0
0 0 3

= 3 ,= 0. Prin urmare se
poate aplica metoda lui Jacobi si ) are forma canonica
)(r) =
0
1
(j
1
)
2
+
1
2
(j
2
)
2
+
2
3
(j
3
)
2
= (j
1
)
2
+(j
2
)
2
+
1
3
(j
3
)
2
, unde j
1
, j
2
,
j
3
sunt coordonatele lui r relativ la baza E
+
= /
1
, /
2
, /
3
, baza n raport cu care
) are forma canonica determinata.
Pentru a determina baza E
+
, alegem /
1
= c
11
c
1
, /
2
= c
21
c
1
+ c
22
c
2
, /
3
=
c
31
c
1
+ c
32
c
2
+ c
33
c
3
, unde scalarii c
I
, i = 1, 3, , = 1, i, se determina din
rela tiile
_
/(/
1
, c
1
) = 1,
_
/(/
2
, c
1
) = 0
/(/
2
, c
2
) = 1
si
_
_
_
/(/
3
, c
1
) = 0
/(/
3
, c
2
) = 0
/(/
3
, c
3
) = 1
. Rezulta c
11
= 1, c
21
=
c
22
= 1, c
31
= c
32
= 0, c
33
=
1
3
de unde ob tinem /
1
= c
1
, /
2
= c
1
+ c
2
,
/
3
=
1
3
c
3
.
Exercitiul 3.4.1 Folosind metoda lui Gauss sa se determine o forma canonica
si baza corespunzatoare pentru forma patratica din exemplul de mai sus.
3.5 Forme p atratice denite pe spatii vectoriale
reale. Signatura unei forme p atratice
Fie \ un spatiu vectorial real :-dimensional si ) o form a p atratic a pe \ .
Denitia 3.5.1 Spunem ca forma patratica ) este
i) pozitiv denita daca )(r) 0, pentru orice r \ 0.
ii) pozitiv semidenita daca )(r) _ 0, pentru orice r \ si exista j
\ 0 astfel ca )(j) = 0.
iii) negativ denita daca )(r) < 0, pentru orice r \ 0.
iv) negativ semidenita daca )(r) _ 0, pentru orice r \ si exista
j \ 0 astfel ca )(j) = 0.
v) nedenita daca exista r, j \ 0 astfel ca )(r) < 0, )(j) 0.
S a remarc am c a )(0) = 0.
62 CAPITOLUL 3. FORME BILINIARE. FORME P

ATRATICE
Propozitia 3.5.1 Forma patratica ) este pozitiv denita (respectiv negativ denita)
daca si numai daca forma sa canonica, ntr-o baza oarecare, are to ti coecien tii
strict pozitivi (respectiv strict negativi).
Demonstratie. Presupunem c a este pozitiv denit a. Fie E = a
1
, . . . , a
n
o
baz a a lui \ fat a de care ) are forma canonic a )(r) = `
1
(j
1
)
2
+`
2
(j
2
)
2
+ +
`
n
(j
n
)
2
, oricare ar r = j
I
a
I
\ . Dac a ar exista , = 1, : astfel ca `

_ 0
atunci )(a

) = `

_ 0 ceea ce contrazice ipoteza. Prin urmare `


I
0, pentru
orice i = 1, :. Armatia reciproc a este evident a.
Analog pentru o form a p atratic a negativ denit a.
n mod logic putem enunta:
Propozitia 3.5.2 Forma patratica ) este pozitiv semidenita (respectiv negativ
semidenita) daca si numai daca forma sa canonica, ntr-o baza oarecare, are
toti coecien tii pozitivi (respectiv negativi), cel pu tin unul ind nul.
Propozitia 3.5.3 Forma patratica ) este nedenita daca si numai daca forma
sa canonica, ntr-o baza oarecare, are coecien ti de semne contrare.
Exemplul 3.5.1 Formele patratice din exemplele 1) si 2) sec tiunea 3.3 sunt
nedenite, iar forma patratica din exemplul din sec tiunea 3.4 este pozitiv denita.
Este clar c a o form a p atratic a se poate reduce, n raport cu baze diferite, la
forme canonice diferite, n sensul c a difer a coecientii n functie de baza aleas a.
Avem ns a rezultatul urm ator, numit legea iner tiei a lui Sylvester:
Teorema 3.5.1 Numarul coecien tilor nenuli, iar dintre ace stia numarul coe-
cien tilor pozitivi si negativi ntr-o forma canonica a unei forme patratice nu
depinde de baza n raport cu care este ob tinuta acea forma canonica.
Demonstratie. Fie E = c
1
, . . . , c
n
o baz a a lui \ n raport cu care ) are
forma canonic a
)(r) = `
1
(r
1
)
2
+ +`

(r

)
2
+j
+1
(r
+1
)
2
+ +j
+j
(r
+j
)
2
, (a)
cu `
1
, ..., `

0 si j
+1
, ..., j
+j
< 0, j + _ : = dim\ , iar E
t
=
)
1
, . . . , )
n
o alt a baz a a lui \ n raport cu care ) are forma canonic a
)(r) = `
t
1
(j
1
)
2
+ +`
t

0 (j

0
)
2
+j
t

0
+1
(j

0
+1
)
2
+ +j
t

0
+j
0 (j

0
+j
0
)
2
, (b)
cu `
1
, ..., `

0 0 si j

0
+1
, ..., j

0
+j
0 < 0, j
t
+
t
_ : = dim\ .
Trebuie s a ar at am c a j = j
t
si =
t
si teorema este demonstrat a.
3.6. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 63
Presupunem prin absurd c a j j
t
. Consider am subspatiile \
t
= 1(c
1
, ..., c

)
si \
tt
= 1()

0
+1
, ..., )
n
). ntruct c
1
, ..., c

sunt liniar independenti rezult a c a


c
1
, ..., c

este baz a n \ si dim\


t
= j. Analog, dim\
tt
= : j
t
. Deoarece
j+(:j
t
) : rezult a c a exist a cel putin un vector nenul n \
t
\
tt
, conform ex-
ercitiului 1.5.3 de la nele capitolului 1. Dac a r ,= 0, r \
t
\
tt
, atunci putem
scrie r =

I=1
r
I
c
I
=
n

=
0
+1
j

ceea ce arat a c a r
|
B
= (r
1
, . . . , r

, 0, . . . , 0) si
r
|
B
0 = (0, . . . , 0, j

0
+1
, . . . , j
n
).
Acum, tinnd cont de (a) si (b), avem c a )(r) =

I=1
`
I
(r
I
)
2
0 si )(r) =

0
+j
0

=
0
+1
j

(j

)
2
_ 0, deoarece cel putin unul dintre scalarii r
1
, ..., r

este nenul
(r ,= 0), iar j
t
+
t
_ :. Contradictie. Rezult a c a presupunerea f acut a este fals a
si atunci j _ j
t
.
Repetnd rationamentul de mai sus se deduce c a j _ j
t
. Prin urmare j = j
t
.
Analog se arat a c a =
t
.
Num arul coecientilor strict pozitivi dintr-o form a canonic a se numeste in-
dicele pozitiv de inertie, iar num arul coecientilor strict negativi dintr-o
form a canonic a se numeste indicele negativ de inertie.
Denitia 3.5.2 Prin signatura a unei forme patratice ) : \ R n telegem
tripletul (:, r, j), unde : = dim\ , r este rangul lui ), j este indicele pozitiv de
iner tie.
Observatia 3.5.1 Se mai folose ste si deni tia echivalenta: Prin signatura unei
forme patratice ) n telegem perechea (j, ), unde j este indicele pozitiv de in-
er tie, iar este indicele negativ de iner tie.
Observam ca j + = r, iar : r este numarul coecien tilor nuli dintr-o
forma canonica.
Exemplul 3.5.2 Formele patratice din exemplele 1) si 2) sec tiunea 3.3 au sig-
natura (3, 3, 2), respectiv (4, 4, 2), iar forma patratica din exemplul din sec tiunea
3.4 are signatura (3, 3, 3).
3.6 Probleme propuse spre rezolvare
1. Fie forma biliniar a / : R
3
R
3
R, /(r, j) = 2r
1
j
1
+ r
2
j
2
+ 5r
3
j
3

r
1
j
2
+r
2
j
1
+ 5r
3
j
1
, \r = (r
1
, r
2
, r
3
), j = (j
1
, j
2
, j
3
) R
3
.
a) F ar a a determina matricea lui / relativ la baza canonic a a lui R
3
, s a se
precizeze dac a / este simetric a sau dac a este antisimetric a;
b) Determinati matricea lui / relativ la baza canonic a a lui R
3
;
c) Ar atati c a exist a si sunt unice dou a forme biliniare pe R
3
, /
1
simetric a
si /
2
antisimetric a astfel ca /(r, j) = /
1
(r, j) +/
2
(r, j), \r = (r
1
, r
2
, r
3
),
j = (j
1
, j
2
, j
3
) R
3
;
64 CAPITOLUL 3. FORME BILINIARE. FORME P

ATRATICE
d) G asiti forma canonic a a formei p atratice ) asociate formei biliniare
simetrice /
1
, precum si baza lui R
3
relativ la care ) are forma canonic a
g asit a.
2. Folosind metoda lui Gauss s a se aduc a la forma canonic a forma p atratic a
) : R
3
R, )( r) = r
1
r
2
+r
2
r
3
+ (r
3
)
2
, \ r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
.
G asiti baza lui R
3
n raport cu care ) are forma canonic a si signatura lui
) . Ce fel de form a p atratic a este )?
3. Fie forma p atratic a )( r) = (r
1
)
2
+(r
2
)
2
3(r
3
)
2
+(r
4
)
2
r
1
r
2
+3r
2
r
3
+
5r
3
r
4
, pentru orice r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) R
4
.
S a se aduc a la forma canonic a folosind mai nti metoda lui Jacobi,iar
apoi folosind metoda lui Gauss. Determinati signatura lui ). Ce fel de
form a p atratic a este )?
4. Fie / : R
3
R
3
R o form a biliniar a si E = c
1
, c
2
, c
3
baza canonic a
a lui R
3
. Dac a avem /( c
1
, c
1
) = 1 , /( c
2
, c
2
) = 1 , /( c
3
, c
3
) = 2 , /( c
1
+
c
2
, c
2
) = 2 , /( c
2
, c
1
c
2
) = 4 , /( c
2
+ c
3
, c
3
) = 3, /( c
3
, c
2
c
3
) = 1 ,
/( c
1
, c
3
) = 3 si /( c
3
, 2 c
1
c
2
) = 5 , atunci se cer:
a) matricea formei biliniare / n raport cu baza E;
b) ar atati c a / este o form a biliniar a simetric a;
c) expresia analitic a a formei biliniare / n raport cu baza E;
d) matricea si expresia analitic a a formei biliniare / n raport cu o alt a
baz a E
0
= a
1
, a
2
, a
3
, unde a
1
= (1, 0, 1) , a
2
= (0, 1, 1) , a
3
= (1, 1, 0) ;
e) expresia analitic a a formei p atratice ) : R
3
R, )( r) = /( r, r) ,
\ r R
3
, n raport cu baza E;
f) forma canonic a a formei p atratice ) si baza lui R
3
relativ la care ) are
forma canonic a, prin metoda lui Jacobi;
g) signatura lui ).
5. Fie \ un spatiu vectorial real :-dimensional si forma biliniara antisimet-
ric a . : \ \ R. Dac a = (.
I
)
I,=1,n
este matricea lui . relativ
la o baz a E = c
1
, c
2
, ..., c
n
\ , atunci spunem c a . este nedegenerata
dac a det ,= 0. O form a biliniar a antisimetric a si nedegenerat a pe \ se
numeste forma simplectica pe \ .
a) Ar atati c a determinantul matricii asociate unei forme simplectice relativ
la orice baz a a lui \ este nenul;
b) Dac a exist a o form a simpletic a . denit a pe \ , atunci dimensiunea lui
\ este un num ar par.
6. Fie / : /
2
(R) /
2
(R) R, denit a prin
/(A, 1 ) = 2Tr(A1 ) Tr(A)Tr(1 ) , \A, 1 /
2
(R)
unde Tr() = a
11
+a
22
este urma matricii = (a
I
)
I,=1,2
.
a) Ar atati c a / este o form a biliniar a simetric a;
b) G asiti matricea formei biliniare / relativ la baza natural a a lui /
2
(R) ,
3.6. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 65
E =
_
1
11
=
_
1 0
0 0
_
, 1
12
=
_
0 1
0 0
_
, 1
21
=
_
0 0
1 0
_
, 1
22
=
_
0 0
0 1
__
;
c) G asiti expresia analitic a a formei p atratice asociat a )(A) = /(A, A) ,
relativ la baza natural a a lui /
2
(R) ;
d) Aduceti la forma canonic a forma p atratic a ) si determinati baza core-
spunz atoare;
e) Ar atati c a ) este o form a p atratic a nedenit a.
7. Dac a R
n
[A] este spatiul vectorial al polinoamelor cu coecienti reali, de
grad cel mult :, se consider a aplicatia
1 : R
n
[A] R
n
[A] R
2n3
[A] denit a prin
1(1, Q) = 1
ttt
Q1
tt
Q
t
+1
t
Q
tt
1 Q
ttt
,
unde 1
t
, 1
tt
, 1
ttt
, ... sunt polinoame determinate de derivatele functiei
polinomiale asociat a polinomului 1.
a) Ar atati c a aplicatia 1 este liniar a n ambele argumente si antisimetric a;
b) Dac a se consider a Q = A
n
, atunci s a se determine matricea apli-
catiei liniare q : 1 1(1, Q) relativ la bazele canonice ale domeniului si
codomeniului lui q;
c) Dac a : = 3, ce se spune despre 1cr q si 1: q?
d) Este q un endomorsm diagonalizabil, n cazul : = 3?
8. Fie
=
_
_
1 1 0
1 2 1
0 1 1
_
_
matricea unei forme p atratice ) pe R
3
, relativ la baza cononic a a lui R
3
.
a) Determinati expresia analitic a pentru polara lui );
b) Determinati o baz a a lui R
3
relativ la care ) are o form a canonic a;
c) Determinati signatura lui );
d) Este diagonalizabil un endomorsm al lui R
3
care, relativ la baza canon-
ic a a lui R
3
, are matricea ?
9. Fie ) : R
3
R o form a p atratic a a c arei expresie analitic a, n raport cu
baza canonic a a lui R
3
este
)(r) = (r
1
)
2
+ (r
2
)
2
+ 4(r
3
)
2
+ 2r
1
r
2
+ 4r
1
r
3
2r
2
r
3
,
\r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
.
a) Se poate aplica metoda lui Jacobi pentru determinarea unei forme
canonice pentru )? Dac a da, s a se determine o form a canonic a pentru
) si baza corespunz atoare, folosind aceast a metod a;
66 CAPITOLUL 3. FORME BILINIARE. FORME P

ATRATICE
b) S a se determine o form a canonic a pentru ) si baza corespunz atoare,
folosind metoda lui Gauss;
c) Este ) negativ denit a? Dar negativ semidenit a?
10. Fie matricea =
_
1 2 3
2 1 0
_
. Se cer:
a) Ar atati c a forma biliniar a / care are matricea
|
, relativ la baza
canonic a a lui R
2
, este simetric a;
b) Determinati o form a canonic a pentru forma p atratic a asociat a )(r) =
/(r, r) si baza corespunz atoare;
c) Ar atati c a ) este pozitiv denit a.
Capitolul 4
Spatii euclidiene
4.1 Notiunea de spatiu vectorial euclidian. Pro-
dus scalar, norm a, ortogonalitate
Fie 1 un spatiu vectorial real.
Denitia 4.1.1 O forma biliniara, simetrica si pozitiv denita pe 1 se nume ste
produs scalar pe 1 si se noteaza cu , .
Cu alte cuvinte, aplicatia , : 1 1 R este un produs scalar pe 1 dac a
satisface urm atoarele axiome:
i) cr +,j, . = cr, . +, j, ., oricare ar r, j, . 1, c, , R.
ii) r, j = j, r, oricare ar r, j 1.
iii) r, r _ 0, oricare ar r 1; r, r = 0 dac a si numai dac a r = 0.
Propozitia 4.1.1 Daca , este un produs scalar pe 1, atunci
a) ., cr +,j = c., r +, ., j, oricare ar r, j, . 1, c, , R.
b)
_
n

I=1
c
I
r
I
, j
_
=
n

I=1
c
I
r
I
, j, oricare ar : N
+
, r
1
, ..., r
n
, j 1, c
1
,
..., c
n
R.
Demonstratie. Se folosesc i), ii) pentru a), iar pentru b) putem folosi metoda
inductiei matematice dup a : _ 1.
Pentru orice r, j 1, scalarul r, j se numeste produsul scalar al vec-
torului r cu vectorul j.
Denitia 4.1.2 Un spa tiu vectorial real 1 nzestrat cu un produs scalar , se
nume ste spatiu vectorial euclidian (pe scurt spatiu euclidian) si se va nota
prin (1, , ).
67
68 CAPITOLUL 4. SPA TII EUCLIDIENE
Exemplul 4.1.1 1) Aplica tia , : R
n
R
n
R, denita prin r, j =
n

I=1
r
I
j
I
, oricare ar r = (r
1
, . . . , r
n
), j = (j
1
, . . . , j
n
) R
n
este un pro-
dus scalar pe R
n
, numit produs scalar canonic. Spa tiul euclidian (R
n
, , )
se nume ste spatiu euclidian canonic.
2) Aplica tia , : C([a, /]) C([a, /]) R, denita prin ), q =
b
_
o
)(t)q(t)dt,
oricare ar ), q C([a, /]) este un produs scalar pe C([a, /]). Deci (C([a, /]), , )
este un spa tiu euclidian.
3) Aplica tia , : R
n
R
n
R, denita prin r, j = r
1
j
1
, oricare ar
r = (r
1
, . . . , r
n
), j = (j
1
, . . . , j
n
) R
n
nu este un produs scalar pe R
n
.
Denitia 4.1.3 Aplica tia | | : 1 [0, +), denita prin |r| =
_
r, r,
oricare ar r 1 se nume ste norma euclidiana, iar |r| se nume ste norma
(sau modulul) vectorului r.
Denitia 4.1.4 Spunem ca vectorii r, j din spa tiul euclidian (1, , ) sunt or-
togonali ( si scriem r l j) daca r, j = 0.
Exemplul 4.1.2 n spa tiul euclidian canonic R
3
, vectorii r = (1, 1, 2) si j =
(1, 1, 0) sunt ortogonali, pentru ca r, j = 0.
Teorema 4.1.1 (generalizarea teoremei lui Pitagora) Fie (1, , ) un spa tiu
vectorial euclidian. Vectorii r, j 1 sunt ortogonali daca si numai daca
|r +j|
2
= |r|
2
+|j|
2
.
Demonstratie. Deoarece |r +j|
2
= r +j, r +j = r, r+2 r, j+j, j =
|r|
2
+ 2 r, j +|j|
2
, oricare ar r, j 1, rezult a concluzia teoremei.
Observatia 4.1.1 Pentru orice r 1, avem

r, 0
_
=

0, r
_
= 0, pentru ca

r, 0
_
=

r, 0 + 0
_
=

r, 0
_
+

r, 0
_
.
Propozitia 4.1.2 Daca vectorii nenuli r
1
, r
2
, ..., r
n
ai spa tiului euclidian
(1, , ) sunt ortogonali doi cte doi (adica r
I
, r

= 0, \i ,= ,), atunci ei sunt


liniar independen ti.
Demonstratie. Fie c
1
r
1
+c
2
r
2
+ +c
n
r
n
= 0, c
1
, c
2
, ..., c
n
R. Atunci,
pentru orice , = 1, :, avem 0 =
_
n

I=1
c
I
r
I
, r

_
=
n

I=1
c
I
r
I
, r

= c

, r

.
Cum r

,= 0 avem c a r

, r

, = 0 si atunci c

= 0, pentru orice , = 1, :. Deci,


r
1
, r
2
, ..., r
n
sunt liniar independenti.
4.2. INEGALITATEA LUI CAUCHY 69
4.2 Inegalitatea lui Cauchy. Unghiul dintre doi
vectori nenuli
Fie (1, , ) un spatiu vectorial euclidian.
Teorema 4.2.1 Oricare ar vectorii r, j 1 are loc inegalitatea
[r, j[ _ |r| |j| , (1)
cu egalitate daca si numai daca vectorii r, j sunt liniar dependen ti.
Demonstratie. Este evident c a dac a r = 0 sau j = 0 atunci (1) are loc, cu
egalitate (r, j sunt liniar dependenti).
Fie r, j 1 0. Atunci, oricare ar t R, avem r tj, r tj _ 0
ceea ce nseamn a
|j|
2
t
2
2 r, j t +|r|
2
_ 0, \t R. (*)
Prin urmare = 4 r, j
2
4 |r|
2
|j|
2
_ 0, adic a [r, j[ _ |r| |j|.
Acum, egalitatea are loc n (1) dac a si numai dac a = 0, adic a trinomul de
grad doi n t din (*) are o r ad acin a real a dubl a t
0
, adic a r t
0
j, r t
0
j = 0
ceea ce implic a r t
0
j = 0 sau r = t
0
j. Prin urmare, avem egalitate n (1)
dac a si numai dac a r, j sunt vectori liniar dependenti.
Inegalitatea (1) se numeste inegalitatea lui Cauchy.
Teorema 4.2.2 Norma euclidiana are urmatoarele proprieta ti:
a) |r| = 0 daca si numai daca r = 0.
b) |cr| = [c[ |r|, oricare ar c R, r 1.
c) Inegalitatea lui Minkowski sau inegalitatea triunghiului
|r +j| _ |r| +|j| , \r, j 1 (2)
Egalitatea are loca daca si numai daca r, j sunt liniar dependen ti.
Demonstratie. a) Este evident. b) |cr| =
_
cr, cr =
_
c
2
r, r = [c[ |r|.
c) Dac a r = 0 sau j = 0, atunci (2) are loc, cu egalitate (r, j sunt liniar
dependenti).
Fie r, j 10. Atunci, avem|r +j|
2
= r +j, r +j = |r|
2
+2 r, j +
+|j|
2
_ |r|
2
+2 [r, j[ +|j|
2
_ |r|
2
+2 |r| |j| +|j|
2
= (|r| +|j|)
2
,
conform inegalit atii lui Cauchy (1).
Prin urmare, |r +j| _ |r| + |j|. Este clar c a n (2) avem egalitate dac a
si numai dac a avem egalitate n (1), adic a r, j sunt liniar dependenti.
Dac a r, j 1 0, atunci inegalitatea lui Cauchy este echivalent a cu

r,)
]r]]]

_ 1. Astfel, putem da denitia:


70 CAPITOLUL 4. SPA TII EUCLIDIENE
Denitia 4.2.1 Se nume ste unghi al vectorilor nenuli r, j 1, unicul numar
real , [0, ] pentru care
cos , =
r, j
|r| |j|
. (3)
Exemplul 4.2.1 n spa tiul eclidian canonic R
3
, unghiul dintre vectorii r =
(1, 2, 1) si j = (1, 0, 2) este dat de cos , =
r,)
]r]]]
=
1(1)+20+12
_
1
2
+2
2
+1
2

_
(1)
2
+0
2
+2
2
=
1
_
30
, adica , = arccos
1
_
30
.
Observatia 4.2.1 Oricarui vector r 1, r ,= 0, i putem asocia un vector de
norma 1, r
0
=
1
]r]
r, numit versor al vectorului r (sau vector unitar asociat
lui r).
4.3 Baze ortonormate. Procedeul Gram-Schmidt
Fie (1, , ) un spatiu euclidian :-dimensional (adic a spatiul vectorial 1 are
dimensiunea :).
Denitia 4.3.1 Spunem ca baza E = c
1
, c
2
, . . . , c
n
a lui 1 este ortonor-
mata daca
c
I
, c

= c
I
=
_
0, dac a i ,= ,
1, dac a i = ,
.
Cu alte cuvinte, o baz a este ortonormata dac a vectorii ei au norma egal a cu
1 si sunt ortogonali doi cte doi.
Exemplul 4.3.1 n spatiul euclidian canonic R
n
baza canonica este o baza
ortonormata.
Teorema 4.3.1 n orice spa tiu vectorial euclidian :-dimensional (1, , )
exista baze ortonormate. Mai precis, pornind de la o baza oarecare E =
a
1
, a
2
, . . . , a
n
a lui 1, se poate construi o baza ortonormata E
+
= c
1
, c
2
, . . . , c
n

a lui 1.
Demonstratie. Fie E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
o baz a oarecare a lui 1.
Mai nti, vom construi o baz a E
t
= /
1
, /
2
, . . . , /
n
a lui 1 format a din
vectori nenuli, ortogonali doi cte doi.
Fie /
1
= a
1
. Evident /
1
este nenul. Propunem /
2
= a
2
+c
1
2
/
1
si determin am
scalarul c
1
2
astfel nct /
2
l /
1
, adic a 0 =

/
2
, /
1
_
= a
2
, a
1
+c
1
2
a
1
, a
1
. Cum
a
1
,= 0 rezult a c a c
1
2
=
o2,o1)
]o1]
2
si astfel vectorul /
2
este determinat. Evident /
2
este nenul, altfel ar trebui ca a
2
+c
1
2
/
1
= 0, adic a a
1
, a
2
s a e liniar dependenti,
ceea ce este fals.
Urm arind a folosi metoda inductiei matematice (vericarea ind deja f a-
cut a), presupunem c a am construit vectorii /
1
, /
2
, ..., /
|
(cu 1 _ / _ :), nenuli
4.3. BAZE ORTONORMATE. PROCEDEUL GRAM-SCHMIDT 71
si ortogonali doi cte doi. Ar at am c a putem construi vectorul nenul /
|+1
asa
nct /
|+1
l /
I
, oricare ar i = 1, /.
C aut am /
|+1
de forma /
|+1
= a
|+1
+ c
1
|+1
/
1
+ + c
|
|+1
/
|
si dorim ca
oricare ar i = 1, 2, ..., / s a avem 0 =

/
|+1
, /
I
_
=

a
|+1
, /
I
_
+
|

=1
c

|+1

, /
I
_
.
Deoarece

/

, /
I
_
= 0, oricare ar 1 _ i ,= , _ /, rezult a c a 0 =

a
|+1
, /
I
_
+
c
I
|+1
_
_
/
I
_
_
2
= 0, oricare ar i = 1, 2, ..., /. Tinnd cont c a toti /
I
( 1 _ i _ /)
sunt nenuli deducem c a c
I
|+1
=
o
k+1
,bi
|bi|
2
, oricare ar i = 1, 2, ..., / si astfel
este determinat vectorul /
|+1
.
Dac a /
|+1
= 0 atunci, cu usurint a, se observ a c a putem scrie 0 = a
|+1
+
`
1
a
1
+ +`
|
a
|
si atunci avem o combinatie liniar a nul a, n care nu toti scalarii
sunt nuli, de primii / + 1 vectori ai bazei E. Absurd. Prin urmare /
|+1
este
nenul.
Prin metoda inductiei matematice am construit baza E
t
= /
1
, /
2
, . . . , /
n
a
lui 1, format a din vectori nenuli, ortogonali doi cte doi.
n nal, dac a lu am c

=
1
|bj|
/

, oricare ar , = 1, :, obtinem baza ortonor-


mat a c autat a E
+
= c
1
, c
2
, . . . , c
n
.
Metoda folosit a n aceast a demonstratie pentru construirea unei baze orto-
normate, pornind de la o baz a oarecare, se numeste procedeul lui Gram-
Schmidt.
Exemplul 4.3.2 Pornind de la baza E = a
1
= (1, 1, 1), a
2
= (0, 1, 0), a
3
=
(1, 1, 1) a spa tiului euclidian canonic R
3
sa se construiasca o baza ortonor-
mata n R
3
.
Rezolvare:
Construim mai nti baza E
t
= /
1
, /
2
, /
3
formata din vectori ortogonali doi
cte doi.
Consideram /
1
= a
1
= (1, 1, 1), /
2
= a
2
+ c /
1
, /
3
= a
3
+ , /
1
+ /
2
,
unde scalarii c, ,, se determina din condi tiile

/
1
, /
2
_
= 0,

/
1
, /
3
_
= 0,

/
2
, /
3
_
= 0. Ob tinem 0 = a
1
, a
2
+ca
1
, a
1
= 1+3c, adica c =
1
3
si atunci
/
2
= a
2
+
1
3
a
1
=
_
1
3
,
2
3
,
1
3
_
. Din 0 =

/
1
, /
3
_
= a
1
, a
3
+, a
1
, a
1
+

a
1
, /
2
_
=
1 + 3, si 0 =

/
2
, /
3
_
=

/
2
, a
3
_
+ ,

/
2
, a
1
_
+

/
2
, /
2
_
=
2
3
+
2
3
ob tinem
, =
1
3
si = 1, de unde /
3
= a
3
+
1
3
/
1
/
2
= (1, 0, 1).
Normnd vectorii bazei E
t
, adica construind vectorii c
1
=
1
|b1|
/
1
=
=
_
1
_
3
,
1
_
3
,
1
_
3
_
, c
2
=
1
|b2|
/
2
=
_
1
_
6
,
2
_
6
,
1
_
6
_
, c
3
=
1
|b3|
/
3
=
_
1
_
2
, 0,
1
_
2
_
,
ob tinem baza ortonormata E
+
= c
1
, c
2
, c
3
a spa tiului euclidian canonic R
3
.
Teorema 4.3.2 ntr-un spa tiu euclidian :-dimensional 1 matricea de trecere
de la o baza ortonormata la o alta baza ortonormata este o matrice ortogonala.
Demonstratie. Fie E = c
1
, c
2
, . . . , c
n
si E
t
= )
1
, )
2
, . . . , )
n
dou a baze
ortonormate ale spatiului euclidian (1, , ) si C = (c

I
)
I,=1,n
matricea de trecere
72 CAPITOLUL 4. SPA TII EUCLIDIENE
de la baza E la baza E
t
, adic a )
I
=
n

=1
c

I
c

, 1 _ i _ :. Atunci, oricare ar i,
, = 1, :, c
I
=

)
I
, )

_
=
_
n

|=1
c
|
I
c
|
,
n

s=1
c
s

c
s
_
=
n

|=1
n

s=1
c
|
I
c
s

c
|
, c
s
=
=
n

|=1
n

s=1
c
|
I
c
s

c
|s
=
n

|=1
c
|
I
c
|

, relatii care sunt echivalente cu scrierea ma-


triceal a CC
|
= 1
n
, ceea ce arat a c a matricea C este ortogonal a.
Acum, dac a E = a
1
, a
2
, . . . , a
n
este o baz a oarecare a spatiului euclidian
:-dimensional (1, , ), atunci oricare ar r =
n

I=1
r
I
a
I
si j =
n

I=1
j
I
a
I
1 avem
r, j =
n

I=1
n

=1
r
I
j

a
I
, a

sau r, j =
n

I=1
n

=1
r
I
j

a
I
, unde a
I
no|
= a
I
, a

,
\i, , = 1, :.
Norma lui r este |r| =
_
r, r =
_
n

I=1
n

=1
r
I
r

a
I
, iar cosinusul unghiului
dintre vectorii nenuli r si j este
cos , =
r, j
|r| |j|
=
n

I=1
n

=1
r
I
j

a
I
_
n

I=1
n

=1
r
I
r

a
I
_
n

I=1
n

=1
j
I
j

a
I
.
Exemplul 4.3.3 n spa tiul euclidian (1, , ), n raport cu baza E = a
1
, a
2
,
se dau vectorii r = 3a
1
a
2
, j = a
1
+ a
2
. Stiind ca |a
1
|
2
= 2, a
1
, a
2
= 1,
|a
2
|
2
= 3, se cere unghiul dintre vectorii r si j.
Rezolvare:
Cum r, j = 3a
1
a
2
, a
1
+a
2
= 3 a
1
, a
1
+ 2 a
1
, a
2
a
2
, a
2
= 1,
|r| =
_
3a
1
a
2
, 3a
1
a
2
=
_
9 a
1
, a
1
6 a
1
, a
2
+a
1
, a
2
= 3
_
3, |j| =
_
a
1
+a
2
, a
1
+a
2
=
_
a
1
, a
1
+ 2 a
1
, a
2
+a
1
, a
2
=
_
3 rezulta ca cos , =
r,)
]r]]]
=
1
9
, adica , = arccos
1
9
.
n schimb, dac a consider am n (1, , ) baza ortonormat a E
t
= c
1
, c
2
, . . . , c
n
,
atunci c
I
, c

= c
I
si astfel, pentru orice vectori r =
n

I=1
r
I
c
I
si j =
n

I=1
j
I
c
I
din
1 avem r, j =
n

I=1
n

=1
r
I
j

c
I
=
n

I=1
r
I
j
I
, |r| =
_
n

I=1
(r
I
)
2
, iar
cos , =
r, j
|r| |j|
=
n

I=1
r
I
j
I
_
n

I=1
(r
I
)
2
_
n

I=1
(j
I
)
2
.
4.4. COMPLEMENTUL ORTOGONAL 73
Observnd c a r, j =
n

I=1
r
I
j
I
= r
|
B
0 j
B
0 , putem spune c a produsul scalar este
invariant la schimbari de baze ortonormate, pentru c a r
|
B
0 j
B
0 = (C r
B
00 )
|
(C j
B
00 ) =
r
|
B
00 C
|
C j
B
00 = r
|
B
00 1
n
j
B
00 = r
|
B
00 j
B
00 , unde C este matricea de trecere (matrice
ortogonal a) de la baza ortonormat a E
t
la baza ortonormat a E
tt
.
4.4 Complementul ortogonal al unui subspatiu
vectorial al unui spatiu euclidian
Fie (1, , ) un spatiu euclidian :-dimensional.
Denitia 4.4.1 Spunem ca vectorul r 1 este ortogonal pe subspa tiul vec-
torial 1
1
al lui 1 daca r l j, oricare ar j 1
1
(vom nota r l 1
1
).
Propozitia 4.4.1 Vectorul r 1 este ortogonal pe subspa tiul 1
1
daca si numai
daca el este ortogonal pe ecare vector al unei baze a lui 1
1
.
Demonstratie. Fie E
1
= a
1
, . . . , a
|
o baz a a lui 1
1
si r 1.
Dac a r l 1
1
, atunci este clar c a r este ortogonal pe ecare vector al bazei
E
1
.
Dac a r l a
I
, oricare ar i = 1, /, atunci pentru orice j 1
1
, avem c a
j = j
I
a
I
si astfel r, j = j
I
r, a
I
= 0. Prin urmare, r l 1
1
.
Fie 1
J
1
= r 1[r l 1
1
, unde 1
1
este un subspatiu vectorial al lui 1.
Teorema 4.4.1 Pentru orice subspa tiu vectorial 1
1
al lui 1 au loc urmatoarele
arma tii:
a) 1
J
1
este un subspa tiu vectorial al lui 1.
b) 1 = 1
1
1
J
1
.
Demonstratie. a) Fie r, j 1
J
1
, c, , R, arbitrar xati. Atunci, pentru
orice . 1
1
avem cr +,j, . = cr, . + , j, . = 0 + 0 = 0. Prin urmare,
cr +,j 1
J
1
si astfel, 1
J
1
este un subspatiu vectorial al lui 1.
b) Fie E = c
1
, c
2
, . . . , c
n
o baz a ortonormat a a lui 1 astfel nct E
1
=
c
1
, c
2
, . . . , c
|
s a e o baz a ortonormat a a lui 1
1
(dim1
1
= / _ : = dim1).
Mai nti ar at am c a dim1
J
1
= : /. Pentru aceasta, din faptul c a
1
J
1
= r 1[r l 1
1
= r 1[r l c

, , = 1, / =
_
r =
n

I=1
r
I
c
I
[
_
n

I=1
r
I
c
I
, c

_
= 0, , = 1, /
_
=
_
r =
n

I=1
r
I
c
I
[r

= 0, , = 1, /
_
= 1(c
|+1
, . . . , c
n
), rezult a c a dim1
J
1
= : /.
Mai r amne s a ar at am c a 1
1
1
J
1
= 0. Este clar c a 0 _ 1
1
1
J
1
.
Apoi, dac a r 1
1
1
J
1
avem c a r 1
1
si r 1
J
1
, adic a r, r = 0 ceea ce
implic a r = 0. Prin urmare 1
1
1
J
1
_ 0.
74 CAPITOLUL 4. SPA TII EUCLIDIENE
Conform principiului dublei incluziuni 1
1
1
J
1
= 0 si astfel, 1 = 1
1
1
J
1
.
Aceast a teorem a justic a denumirea dat a subspatiului 1
J
1
de complement
ortogonal al subspatiului 1
1
.
Evident, avem c a oricare ar r 1, exist a si sunt unici vectorii r
1
1
1
,
r
2
1
J
1
astfel ca r = r
1
+r
2
. Vectorul r
1
se numeste proiectia ortogonal a
a vectorului r pe subspatiul 1
1
, notat a jr
J1
r.
Practic, pentru a determina proiectia ortogonal a a unui vector r 1 pe
subspatiul 1
1
proced am astfel: alegem o baz a E = c
1
, c
2
, . . . , c
n
n 1 astfel
nct E
1
= c
1
, c
2
, . . . , c
|
s a e o baz a a lui 1
1
. Apoi, egalitatea r = r
1
+r
2
,
cu r
1
= r
1
c
1
+ + r
|
c
|
1
1
, r
2
1
J
1
o nmultim scalar cu c
I
, i = 1, /.
Obtinem
r, c
I
= r
1
c
1
, c
I
+ +r
|
c
|
, c
I
+r
2
, c
I
= r
1
c
1
, c
I
+ +r
|
c
|
, c
I
,
\i = 1, /.
Deci, pentru a g asi pe r
1
este sucient s a determin am scalarii r
1
, ..., r
|
din
sistemul liniar
_
r
1
c
1
, c
I
+ +r
|
c
|
, c
I
= r, c
I
, i = 1, /.
Dac a baza E = c
1
, c
2
, . . . , c
n
este ortonormat a atunci se obtine imediat
c a r
I
= r, c
I
, \i = 1, /.
Exemplul 4.4.1 n spa tiul euclidian (1, , ), relativ la baza ortonormata E =
c
1
, c
2
, c
3
se dau vectorii a
1
= c
1
c
2
+c
3
, a
2
= 2c
1
+c
2
, r = 2c
1
+2c
2
+c
3
.
Se cere jr
J1
r, unde 1
1
= 1(a
1
, a
2
).
Rezolvare:
Se observa usor ca vectorii a
1
, a
2
sunt liniar independen ti si atunci a
1
, a
2

este o baza pentru 1


1
. Fie r
1
= r
1
a
1
+r
2
a
2
1
1
si r
2
1
J
1
astfel ca r = r
1
+
r
2
. Atunci r, a
1
= r
1
a
1
, a
1
+r
2
a
2
, a
1
+r
2
, a
1
= r
1
a
1
, a
1
+r
2
a
2
, a
1
,
r, a
2
= r
1
a
1
, a
2
+r
2
a
2
, a
2
+r
2
, a
2
= r
1
a
1
, a
2
+r
2
a
2
, a
2
,
tinnd seama ca r
2
l a
1
si r
2
l a
2
. Ob tinem sistemul
_
3r
1
+r
2
= 1
r
1
+ 5r
2
= 6
,
a carui solu tie este r
1
=
1
14
, r
2
=
17
14
, adica r
1
= jr
J1
r =
1
14
a
1
+
17
14
a
2
=
33
14
c
1
+
18
14
c
2

1
14
c
3
.
4.5 Operatori simetrici: denitie, propriet ati
Fie (1, , ) un spatiu euclidian :-dimensional si ) 1:d(1).
Denitia 4.5.1 Spunem ca operatorul liniar ) este simetric daca
)(r), j = r, )(j), pentru orice r, j 1.
Exemplul 4.5.1 Pe spa tiul euclidian canonic R
2
aplica tia ) : R
2
R
2
,
denita prin )(r) = (2r
1
r
2
, r
1
+3r
2
), oricare ar r = (r
1
, r
2
) R
2
, este
4.5. OPERATORI SIMETRICI: DEFINI TIE, PROPRIET

A TI 75
un operator simetric. ntr-adevar, oricare ar r = (r
1
, r
2
), j = (j
1
, j
2
) R
2
avem )(r), j = (2r
1
r
2
)j
1
+ (r
1
+ 3r
2
)j
2
= 2r
1
j
1
r
2
j
1
r
1
j
2
+ 3r
2
j
2
si r, )(j) = r
1
(2j
1
j
2
) +r
2
(j
1
+ 3j
2
) = 2r
1
j
1
r
2
j
1
r
1
j
2
+ 3r
2
j
2
.
Propozitia 4.5.1 Operatorul liniar ) : 1 1 este simetric daca si numai
daca matricea sa n raport cu o baza ortonormata a lui 1 este simetrica.
Demonstratie. Fie E = c
1
, c
2
, . . . , c
n
o baz a ortonormat a a lui 1 si =
(a

I
)
I,=1,n
matricea lui ) n raport cu E.
Dac a ) este simetric, atunci )(c
I
), c

= c
I
, )(c

), pentru orice i, , =
1, :. Cum )(c
I
) =
n

|=1
a
|
I
c
|
, oricare ar i = 1, :, rezult a
_
n

|=1
a
|
I
c
|
, c

_
=
_
c
I
,
n

|=1
a
|

c
|
_
, pentru orice i, , = 1, : sau
n

|=1
a
|
I
c
|
, c

=
n

|=1
a
|

c
I
, c
|
, pen-
tru orice i, , = 1, :, adic a
n

|=1
a
|
I
c
|
=
n

|=1
a
|

c
I|
, pentru orice i, , = 1, : sau
a

I
= a
I

, pentru orice i, , = 1, :. Deci, este o matrice simetric a.


Reciproc, dac a matricea este simetric a (adic a a

I
= a
I

, pentru orice i,
, = 1, :), atunci oricare ar r =
n

I=1
r
I
c
I
si j =
n

I=1
j
I
c
I
avem )(r), j =
_
n

I=1
r
I
)(c
I
),
n

=1
j

_
=
=
n

I=1
n

=1
n

|=1
r
I
j

a
|
I
c
|
, c

_
=
n

I,,|=1
r
I
j

a
|
I
c
|
=
n

I,=1
r
I
j

I
=
n

I,=1
j

r
I
a
I

=
r, )(j), datorit a simetriei lui . Deci, ) este simetric.
Observatia 4.5.1 Matricea unui operator simetric este simetrica indiferent de
baza ortonormata la care ne raportam. ntr-adevar, daca si 1 sunt matricile
operatorului simetric ) relativ la bazele ortonormate E, respectiv E
t
, iar C este
matricea de trecere de la E la E
t
, atunci 1 = C
1
C. Daca este simetrica
atunci 1
|
= (C
1
C)
|
= C
|

|
(C
1
)
|
= C
1
C = 1, deoarece CC
|
= 1
n
.
Deci, 1 este simetrica.
Propozitia 4.5.2 Toate radacinile ecua tiei caracteristice asociate unui opera-
tor simetric sunt reale.
Demonstratie. Fie ) 1:d(1) un operator simetric si matricea sa n
raport cu baza ortonormat a E = c
1
, . . . , c
n
.
Fie `
0
C o r ad acin a oarecare a ecuatiei caracteristice det( `1
n
) = 0.
Atunci, solutia nenul a r
|
= (r
1
, . . . , r
n
) a sistemului liniar omogen (`
0
1
n
) r =

0 are eventual componente complexe, pentru c a are numai elemente nu-


mere reale. Dac a nmultim, matriceal, cu r
|
= (r
1
, . . . , r
n
), unde r
I
este
76 CAPITOLUL 4. SPA TII EUCLIDIENE
conjugatul complex al lui r
I
C, atunci obtinem r
|
(`
0
1
n
) r =

0 sau
r
|
r = `
0
r
|
r = `
0
n

I=1

r
I

2
, de unde avem c a `
0
R, deoarece
n

I=1

r
I

2
R
si r
|
r R (deoarece r
|
r = r
|
r = r
|
r = ( r
|
r)
|
= r
|

|
r = r
|
r).
Propozitia 4.5.3 Daca c 1 este un vector propriu al operatorului simetric
) : 1 1, atunci exista un subspa tiu 1
1
al lui 1, de dimensiune : 1,
invariant fa ta de ) astfel ca c l 1
1
.
Demonstratie. Dac a consider am subspatiul 1
1
= (1(c))
J
, atunci este clar c a c
este ortogonal pe 1
1
si are dimensiunea :1. R amne de ar atat c a )(1
1
) _ 1
1
.
Pentru aceasta, dac a ` este valoarea proprie a lui ), corespunz atoare lui c,
atunci pentru orice r 1
1
avem c a )(r), c = r, )(c) = r, `c = `r, c =
0,ntruct r l c. Deci, )(r) 1
1
, \r 1
1
.
Teorema 4.5.1 Pentru orice operator simetric ) : 1 1 exista o baza orto-
normata a lui 1 formata numai din vectori proprii ai lui ). Mai precis, orice
operator simetric ) : 1 1 este diagonalizabil, iar matricea sa diagonala are
pe diagonala principala valorile proprii ale lui ), scrise de attea ori ct arata
ordinul lor de multiplicitate.
Demonstratie. Fie `
1
o valoare proprie (real a) a lui ) si c
1
1 un vector
propriu unitar asociat lui `
1
. Atunci, exist a un subspatiu 1
1
al lui 1, de
dimensiune :1, ortogonal pe c
1
si invariant fat a de ). Cum restrictia lui ) la
1
1
, )
1
: 1
1
1
1
, r amne operator simetric rezult a c a exist a cel putin o valoare
proprie (real a) `
2
a lui )
1
si c
2
1
1
un vector propriu unitar asociat lui `
2
. Prin
urmare putem g asi un subspatiu 1
2
al lui 1
1
, de dimensiune : 2, ortogonal
pe c
2
si invariant fat a de )
1
. Este clar c a c
2
l c
1
. Se repet a rationamentul cu
1
2
si )
2
restrictia lui )
1
la 1
2
, s.a.m.d. si dup a : pasi vom determina o baz a
ortonormat a E = c
1
, c
2
, . . . , c
n
a lui 1, format a numai din vectori proprii.
Exemplul 4.5.2 Fie operatorul simetric ) : 1 1 care, n raport cu baza
ortonormata E = c
1
, c
2
, c
3
a lui 1, are matricea
=
_
_
4 2 1
2 4 1
1 1 1
_
_
.
Sa se determine o baza ortonormata a lui 1 fa ta de care matricea lui ) are
forma diagonala.
Rezolvare:
4.5. OPERATORI SIMETRICI: DEFINI TIE, PROPRIET

A TI 77
Ecua tia caracteristica a lui )

4 ` 2 1
2 4 ` 1
1 1 1 `

= 0,
are radacinile `
1
= 0, `
2
= 3, `
3
= 6. Vectorii proprii corespunzatori
acestor valori proprii sunt a
1
= c
1
+c
2
2c
3
, a
1
= c
1
+c
2
+c
3
, a
1
= c
1
c
2
si se
observa ca sunt ortogonali doi cte doi. Daca consideram /
1
=
1
]o1]
a
1
=
1
_
6
c
1
+
1
_
6
c
2

2
_
6
c
3
, /
2
=
1
]o2]
a
2
=
1
_
3
c
1
+
1
_
3
c
2
+
1
_
3
c
3
, /
3
=
1
]o3]
a
3
=
1
_
2
c
1

1
_
2
c
2
,
atunci ob tinem baza ortonormata E
+
= c
1
, c
2
, c
3
a lui 1 fa ta de care ) are
matricea diagonala
1 =
_
_
0 0 0
0 3 0
0 0 6
_
_
.
Propozitia 4.5.4 Vectorii proprii ai unui operator simetric corespunzatori la
valori proprii distincte sunt ortogonali.
Demonstratie. Fie `
1
, `
2
valori proprii distincte ale operatorului simetric
) si a
1
, a
2
vectori proprii corespunz atori. Atunci, )(a
1
), a
2
= `
1
a
1
, a
2
=
`
1
a
1
, a
2
si a
1
, )(a
2
) = a
1
, `
2
a
2
= `
2
a
1
, a
2
. Cum) este simetric, obtinem
(`
1
`
2
) a
1
, a
2
= 0 sau a
1
, a
2
= 0, pentru c a `
1
,= `
2
.
Exemplul 4.5.3 Fie (1, , ) un spa tiu vectorial euclidian real cu baza orto-
normata E = c
1
, c
2
, c
3
si a = c
1
c
2
+ 2 c
3
. Daca ) : 1 1 este denita
prin
)( r) = r, a a , \ r 1,
se cer:
a) Arata ti ca ) este un operator liniar si simetric;
b) Scrie ti matricea lui ) n raport cu baza E si ecua tiile lui ) relativ la aceea si
baza;
c) Determina ti 1cr ) si 1:) ;
d) Determina ti o baza ortonormata a lui 1cr ) ;
e) Gasi ti o baza ortonormata a lui 1 relativ la care matricea lui ) este diagonala.
Rezolvare:
a) Deoarece avem )(c r +, j) = c r +, j, a a = c r, a a +, j, a a =
= c r, a a + , j, a a = c)( r) + ,)( j), oricare ar c, , R si r, j 1 ,
rezulta ca ) 1:d (1) .
) este simetric pentru ca:
)( r), j = r, a a, j = a, j r, a = j, a r, a = r, j, a a = r, )( j),
\ r, j 1 .
b) Deoarece ) este un operator liniar simetric rezulta ca matricea sa, relativ la
baza ortormata E, este simetrica. Se calculeaza )( c
I
), i = 1, 2, 3.
78 CAPITOLUL 4. SPA TII EUCLIDIENE
)( c
1
) = c
1
, a a = 1 a = a = c
1
c
2
+ 2 c
3
,
)( c
2
) = c
2
, a a = (1) a = a = c
1
+ c
2
2 c
3
,
)( c
3
) = c
3
, a a = 2 a = a = 2 c
1
2 c
2
+ 4 c
3
.
(deoarece c
I
, c

= c
I
)
Deci, matricea lui ) relativ la E este
=
_
_
1 1 2
1 1 2
2 2 4
_
_
Prin urmare, cum
~
)() r
B
=
_
_
j
1
j
2
j
3
_
_
= ~ r
B
=
_
_
r
1
r
2
r
3
_
_
, ob tinem ecua tiile
lui ) relativ la baza E :
_
_
_
j
1
= r
1
r
2
+ 2r
3
j
2
= r
1
+r
2
2r
3
j
3
= 2r
1
2r
2
+ 4r
3
c) Nucleul operatorului ) este 1cr ) = r 1[)( r) =

0 =
=
_
r =
3

I=1
r
I
c
I
1[(r
1
, r
2
, r
3
) solu tie pentru sistemul
_
_
_
r
1
r
2
+ 2r
3
= 0
r
1
+r
2
2r
3
= 0
2r
1
2r
2
+ 4r
3
= 0
_
_
_
.
Se observa ca rangul matricii asociate acestui sistem liniar omogen este 1 si
atunci dim1cr ) = dim1 ra:q = 2 .
Rezolvam sistemul pentru a gasi o baza pentru 1cr), adica un sistem funda-
mental de solu tii pentru sistemul omogen de mai sus.
Avem solu tia generala
_
_
_
r
1
= c 2,
r
2
= c
r
3
= ,
(c, , R)
si prin urmare r 1cr ) daca si numai daca r = (c 2,) c
1
+ c c
2
+ , c
3
,
c, , R, adica
r = c a
1
+ , a
2
, unde a
1
= c
1
+ c
2
si a
2
= 2 c
1
+ c
3
. Deci 1cr ) =
c a
1
+, a
2
[c, , R = 1( a
1
, a
2
) si
E
1
= a
1
, a
2
este o baza pentru 1cr ) pentru ca rangul matricii pe ale carei
coloane avem coordonatele vectorilor a
1
si a
2
, relativ la baza E, este 2.
Acum, dim1:) = dim1 dim1cr ) = ra:q = 1 si
1:) = )( r)[ r 1 = (r
1
r
2
+2r
3
) c
1
+(r
1
+r
2
2r
3
) c
2
+(2r
1
2r
2
+
4r
3
) c
3
[r
I
R .
Deci 1:) = (r
1
r
2
+ 2r
3
)( c
1
c
2
+ 2 c
3
)[r
I
R = 1( a) si astfel a este
o baza pentru 1:) .
d) Deoarece a
1
, a
2
= 2 + 0 + 0 = 2 rezulta ca E
1
= a
1
, a
2
nu este baza
ortonormata pentru 1cr ) . Pentru a ob tine o baza ortonormata vom utiliza
procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt, plecnd de la baza E
1
.
Se considera q
1
= a
1
si q
2
= a
2
+ c q
1
, unde c R se aa din condi tia de
4.5. OPERATORI SIMETRICI: DEFINI TIE, PROPRIET

A TI 79
ortogonalitate q
1
, q
2
= 0 .
Din 0 = q
1
, q
2
= a
1
, a
2
+c a
1
, a
1
rezulta 2+2c = 0 , adica c = 1 . Astfel,
ob tinem ca q
1
= a
1
= c
1
+ c
2
si q
2
= a
2
+ q
1
= c
1
+ c
2
+ c
3
.
Acum, calculnd | q
1
| =
_
q
1
, q
1
=
_
1
2
+ 1
2
+ 0
2
=
_
2 si | q
2
| =
_
q
2
, q
2
=
_
(1)
2
+ 1
2
+ 1
2
=
_
3 si considernd

)
1
=
1
| q
1
|
q
1
,

)
2
=
1
| q
2
|
q
2
rezulta ca 1
+
1
=
_

)
1
=
1
_
2
( c
1
+ c
2
),

)
2
=
1
_
3
( c
1
+ c
2
+ c
3
)
_
este o baza orto-
normata a lui 1cr ) .
e) Ecua tia caracteristica det(`1
3
) = 0 are toate radacinile reale (pentru ca
este matrice simetrica).

1 ` 1 2
1 1 ` 2
2 2 4 `

= 0 =`
2
(` 6) = 0
si atunci valorile proprii sunt `
1
= `
2
= 0 , `
3
= 6 .
Baza ortonormata relativ la care matricea lui ) este diagonala este E
+
=
1
,
2
,
3
,
unde
I
este un vector propriu (versor) corespunzator valorii proprii `
I
, iar
forma diagonala a matricii operatorului ) este:
1 =
_
_
`
1
0 0
0 `
2
0
0 0 `
3
_
_
(`
1
= `
2
= 0; `
3
= 6)
Pentru `
1,2
= 0 avem sistemul
(`
1
1
3
)
_
_
r
1
r
2
r
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
=
_
_
_
r
1
r
2
+ 2r
3
= 0
r
1
+r
2
2r
3
= 0
2r
1
2r
2
+ 4r
3
= 0
de unde rezulta ca subspa tiul propriu crespunzator valorii proprii 0 este \
0
=
1cr () 0 1
3
) = 1cr ) si atunci
1
=

)
1
=
1
_
2
( c
1
+ c
2
) ,
2
=

)
2
=
1
_
3
( c
1
+
c
2
+

3) . Pentru `
3
= 6 avem sistemul
(`
3
1
3
)
_
_
r
1
r
2
r
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
=
_
_
_
5r
1
r
2
+ 2r
3
= 0
r
1
5r
2
2r
3
= 0
2r
1
2r
2
2r
3
= 0
de unde rezulta r
1
= c,2, r
2
= c,2, r
3
= c, c R si astfel subspa tiul propriu
crespunzator valorii proprii 6 este \
6
= 1cr () 6 1
3
) = c( c
1
c
2
+2 c
3
)[c
R = 1( a) , cu a = c
1
c
2
+ 2 c
3
.
Luam
3
=
1
] o]
a =
1
_
6
( c
1
c
2
+ 2

3) si astfel ob tinem baza ortonormata E


+
( stiind ca vectorii proprii corespunzatori la valori proprii distincte, pentru un
operator liniar si simetric, sunt ortogonali).
Observam ca 1cr ) 1:) = 1 .
80 CAPITOLUL 4. SPA TII EUCLIDIENE
4.6 Metoda transform arilor ortogonale de aduc-
ere la forma canonic a a unei forme p atratice
denit a pe un spatiu euclidian
Fie (1, , ) un spatiu euclidian :-dimensional si ) : 1 R o form a p atratic a
care n raport cu o baz a ortonormat a E = c
1
, c
2
, . . . , c
n
a lui 1 are expresia
analitic a )(r) =
n

I,=1
r
I
r

a
I
, pentru orice r = r
I
c
I
1.
Ne propunem s a determin am o form a canonic a pentru forma p atratic a ) si
baza ortonormata corespunz atoare, folosind propriet atile operatorilor simetrici.
n acest sens, e n 1:d(1) operatorul simetric care are aceeasi matrice ca
si forma p atratic a ), = (a
I
)
I,=1,n
, relativ la baza ortonormat a E. Atunci,
)(r) = r
|
B
r
B
= r, n(r), \r 1. Mai mult, exist a o baz a ortonormat a
E
+
= )
1
, )
2
, . . . , )
n
a lui 1 n raport cu care matricea lui n are forma
digonal a 1 = diaq(`
1
, . . . , `
n
), unde `
1
, ..., `
n
sunt valorile proprii ale lui
n. Prin urmare, oricare ar r =
n

I=1
j
I
)
I
1 avem )(r) = r, n(r) =
_
n

I=1
j
I
)
I
, n
_
n

=1
j

__
=
=
n

I=1
n

=1
j
I
j

)
I
, n()

)
_
=
n

I=1
n

=1
j
I
j

)
I
, `

_
=
n

I,=1
`

j
I
j

)
I
, )

_
=
n

I,=1
`

j
I
j

c
I
=
n

I=1
`
I
(j
I
)
2
.
Am ar atat astfel c a pentru orice form a p atratic a denit a pe un spatiu euclid-
ian :-dimensioanal 1 se poate g asi o baz a ortonormat a relativ la care forma
p atratic a are o form a canonic a. Aceast a metod a de aducere la forma canonic a
a unei forme p atratice denit a pe un spatiu euclidian :-dimensional se numeste
metoda transform arilor ortogonale (sau metoda valorilor proprii si vecto-
rilor proprii ). Se va vedea n partea de geometrie analitic a c a aceast a metod a
este deosebit de util a pentru aducerea ecuatiei curbelor si suprafetelor algebrice
de ordinul al doilea (conice si cuadrice) la forma canonic a si pentru clasicarea
lor.
Exemplul 4.6.1 Considernd pe R
3
produsul scalar canonic sa se aduca la
forma canonica, cu ajutorul metodei transformarilor ortogonale, forma patratica
) : R
3
R care, n raport cu baza canonica E = c
1
, c
2
, c
3
, are expresia
analitica
)(r) = (r
1
)
2
+(r
2
)
2
+4(r
3
)
2
+2r
1
r
2
+4r
3
r
1
+4r
2
r
3
, \r = (r
1
, r
2
, r
3
) R
3
.
Rezolvare:
Determinam valorile proprii ale operatorului simetric n : R
3
R
3
care are
4.7. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 81
matricea
=
_
_
1 1 2
1 2 2
2 2 4
_
_
,
ca si forma patratica ), relativ la baza canonica a lui R
3
.
Ecua tia caracteristica det( `1
3
) = 0 devine `
3
6`
2
= 0 si atunci
`
1
= `
2
= 0, `
3
= 6 sunt valorile proprii ale lui n. Atunci o forma canonica
pentru ) este
)(r) = `
1
(j
1
)
2
+`
2
(j
2
)
2
+`
3
(j
3
)
2
= 6(j
3
)
2
, \r = j
I
)
I
R
3
,
unde E
+
= )
1
, )
2
, )
3
este baza ortonormata a lui R
3
, relativ la care ) are
forma canonica de mai sus. Pentru a determina vectorii lui E
+
, vom gasi nti
vectorii proprii ai lui n:
Pentru `
1,2
= 0 rezolvam sistemul liniar omogen
_
(01
3
) r =

0, adica
_
_
_
r
1
+r
2
+ 2r
3
= 0
r
1
+r
2
+ 2r
3
= 0
2r
1
+ 2r
2
+ 4r
3
= 0
, care are solu tia de forma (c2,, c, ,), unde c, ,
R. Atunci avem a
1
= (1, 1, 0), a
2
= (2, 0, 1) vectori proprii corespunzatori
valorii proprii duble `
1,2
= 0 care formeaza o baza (neortonormata) pentru
subspa tiul propriu \
0
.
Pentru `
3
= 6 rezolvam sistemul liniar omogen
_
(61
3
) r =

0, adica
_
_
_
5r
1
+r
2
+ 2r
3
= 0
r
1
5r
2
+ 2r
3
= 0
2r
1
+ 2r
2
2r
3
= 0
, care are solu tia de forma (c, c, 2c), unde c R.
Atunci a
3
= (1, 1, 2) este un vector propriu asociat lui `
3
= 6 si formeaza o
baza pentru subspa tiul propriu \
6
.
Normam vectorul a
3
si ob tinem versorul )
3
=
1
]o3]
a
3
=
_
1
_
6
,
1
_
6
,
2
_
6
_
,
iar pentru sistemul a
1
= (1, 1, 0), a
2
= (2, 0, 1) aplicam procedeul Gram-
Schmidt, adica luam /
1
= a
1
= (1, 1, 0), /
2
= a
2
+ c/
1
, unde c R se aa
din condi tia

/
1
, /
2
_
= 0. Atunci c = 1 si astfel /
2
= (1, 1, 1).
Rezulta baza ortonormata a lui \
0
,
_
)
1
=
1
]o1]
a
1
=
_

1
_
2
,
1
_
2
, 0
_
, )
2
=
1
]o2]
a
2
=
_

1
_
3
,
1
_
3
,
1
_
3
__
.
Prin urmare, am determinat baza ortonormata E
+
= )
1
, )
2
, )
3
a lui R
3
corespunzatoare formei canonice gasite.
4.7 Probleme propuse spre rezolvare
1. Pe spatiul vectorial aritmetic R
n
se consider a aplicatia biliniar a << ,
denit a prin
<< r, j = r
1
j
1
+ 2r
2
j
2
+ 3r
3
j
3
+ +:r
n
j
n
,
pentru orice r = (r
1
, r
2
, ..., r
n
), j = (j
1
, j
2
, ..., j
n
).
82 CAPITOLUL 4. SPA TII EUCLIDIENE
a) Ar atati c a << , este un produs scalar pe R
n
;
b) Vericati c a baza canonic a a lui R
n
este ortonormat a n raport cu acest
produs scalar;
c) Ar atati c a exist a /
1
, /
2
0 astfel nct /
1
[r[ _ [[r[[ _ /
2
[r[, \r R
n
,
unde [ [ reprezint a norma asociat a produsului canonic < , pe R
n
si
[[ [[ reprezint a norma asociat a produsului scalar << , ;
d) Scrieti inegalitatea lui Cauchy pentru produsul scalar << , .
Comparati-o cu inegalitatea lui Cauchy scris a pentru produsul scalar canonic
< , .
2. Fie 1 un spatiu vectorial real, :-dimensional dotat cu dou a produse scalare
< ,
1
si < ,
2
. S a se arate c a oricare ar perechea de vectori nenuli
r, j 1, unghiurile dintre cei doi vectori, corespunz atoare celor dou a
produse scalare, sunt egale dac a si numai dac a exist a ` 0 astfel nct
< r, j
1
= ` < r, j
2
, pentru orice r, j 1.
3. In spatiul vectorial aritmetic R
3
se consider a vectorii a
1
= (1, 0, 1), a
2
=
(1, 1, 0), a
3
= (0, 1, 1), a = (1, 2, 3), / = (1, 0, 4). S a se calculeze unghiul
vectorilor a, / n spatiul vectorial euclidian
_
R
3
, < ,
_
, unde < , este
produsul scalar pe R
3
n raport cu care baza a
1
,a
2
,a
3
este ortonormat a.
4. n spatiul euclidian canonic R
5
se d a subspatiul
1
1
=
_
r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
, r
5
)

_
r
1
+r
2
r
3
+r
4
r
5
= 0
r
1
r
2
r
3
r
4
r
5
= 0
_
a) Determinati complementul ortogonal al lui 1
1
, 1
J
1
;
b) Determinati jr
J1
r, unde r = (3, 1, 2, 2, 0) .
5. Fie spatiul euclidian canonic R
4
si forma p atratic a
) : R
4
R, care relativ la baza canonic a E a lui R
4
are expresia analitic a
)( r) = 4r
1
r
2
2r
1
r
4
2r
2
r
3
+ 4r
3
r
4
, r = (r
1
, r
2
, r
3
, r
4
) R
4
.
Folosind metoda transform arilor ortogonale s a se aduc a la forma canonic a
forma p atratic a ). S a se g aseasc a baza relativ la care ) are expresia
canonic a, precum si signatura lui ).
6. Dac a = (a
I
)
I,=1,n
este matricea unei forme p atratice pozitiv denite
pe un spatiu vectorial real \ , atunci ar atati c a are loc inegalitatea
_
_
n

I,=1
a
I
r
I
j

_
_
2
_
_
_
n

I,=1
a
I
r
I
r

_
_

_
_
n

I,=1
a
I
j
I
j

_
_
pentru orice numere reale r
1
, r
2
, ..., r
n
, j
1
, j
2
, ..., j
n
.
4.7. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 83
7. Fie (1, , ) un spatiu vectorial euclidian real si a
1
, a
2
, . . . , a
n
un sistem
ortonormat de vectori din 1 care veric a proprietatea
| r|
2
=
n

|=1
a
|
, r
2
, \ r 1
Ar atati c a a
1
, a
2
, . . . , a
n
este baz a pentru 1.
8. Fie /
s
(:; R) = /
n
(R)[ =
|
spatiul vectorial real al matricilor
p atratice de ordinul :, simetrice, cu elemente reale. Dac a se consider a
aplicatia , : /
s
(:; R) /
s
(:; R) R , dat a prin , 1
Jt}
= Tr(1) ,
\, 1 /
s
(:; R) , atunci:
a) S a se arate c a , este un produs scalar pe spatiul vectorial real /
s
(:; R) ;
b) Pentru : = 2, s a se determine matricea produsului scalar ,
relativ la baza canonic a a lui /
s
(2; R),
E =
_
1
1
=
_
1 0
0 0
_
, 1
2
=
_
0 1
1 0
_
, 1
3
=
_
0 0
0 1
__
;
c) Pentru : = 2, s a se ortonormeze baza
E =
_

1
=
_
1 1
1 0
_
,
2
=
_
0 1
1 0
_
,
3
=
_
0 2
2 1
__
.
9. Fie spatiul vectorial euclidian real (sau complex) (1, < , ) de dimen-
siune nit a :, cu baza ortonormat a E = c
1
, ..., c
n
. Dac a se consider a o
baza ortogonal a E
t
= a
1
, ..., a
n
, s a se calculeze determinantul matricii
de trecere de la baza E la baza E
t
n functie de lungimile vectorilor bazei
E
t
.
10. Fie T spatiul vectorial real al functiilor reale continue denite pe intervalul
[0, 2]. Se deneste aplicatia
(), q) T T < ), q, =
2t
_
0
)(t)q(t)dt R.
a) Ar atati c a perechea (T, < , ) este un spatiu eculidian;
b) Dac a )
0
(r) = 1, )
2n1
(r) = cos :r, )
2n
(r) = sin:r, : N
+
, atunci
ar atati c a sistemul de functii o = )
0
, )
1
, )
2
, ... este liniar independent
n T;
c) Ortonormati sistemul o, folosind procedeul Gram-Schmidt;
d) G asiti proiectia ortogonal a a functiei )(r) = r pe subspatiul lui T
generat de functiile
1
_
2t
)
0
,
1
_
t
)
1
, ...,
1
_
t
)
2n
.