Cavitatea bucală: buze, obraji, vestibul bucal.

Delimitarea și
stratigrafia regiunilor bucală, orală, zigomatică, infraorbitală – C3

REGIUNILE FEŢEI

15. regiunea orbitală;

16. regiunea nazală;

17. regiunea orală: buzele + perilabial;

18. regiunea mentală: menton (bărbie);

19. regiunea infraorbitală;

20. regiunea bucală: obrazul;

21. regiunea zigomatică: pometul obrazului, corespunde osului zigomatic.

1
BUZELE (REGIUNEA ORALĂ)
Regiunea orală cuprinde totalitatea ţesuturilor care intră în alcătuirea buzelor.

Regiune nepereche a feţei.

Se învecinează:

-superior cu regiunea nazală: limita este planul tangent la septul nazal;

-inferior cu regiunea mentală: limita este şanţul cutanat mentolabial (şanţul dintre buza
inferioară şi relieful protuberanţei mentale);

-lateral: cu regiunea bucală: limita este dată de linia convenţională care trece la 1 cm. extern
de unghiul gurii, unind extremitatea posterioară a nării cu şanţul mentolabial.

BUZELE
1.superioarăşi inferioară;

2.formaţiuni cărnoase, moi, mobile;

3.se unesc la extremităţi formând unghiurile gurii:

a.în grosimea unghiului gurii fibrele muşchilor periorali ai mimicii decusează şi

formează comisura labială;

b.în structura comisurii labiale intră nodulul comisural sau modiolul, fibros, traversat
de artera facială

4.cu gura închisă buzele realizează peretele anterior al vestibulului bucal şi între ele se
delimitează fisura orală.

5.cu gura deschisă, buzele se îndepărtează între ele şi delimitează orificiul gurii (orificiul oral,
apertura orală).

2
Stratigrafia buzelor: 5 planuri
•piele

•țesut subcutanat

•plan muscular

•plan submucos

•mucoasa labială

Piele:
•la nivelul buzei superioare prezintă un şanţ median vertical numit philtrum, cuprins între
două margini sau pilierii philtrum-ului; philtrum-ul se termină inferior la un tubercul cutanat,
proiectat inferior;

•la nivelul buzei inferioare prezintă o mică depresiune deasupra şanţului mentolabial;

Țesut subcutanat:
•cu foliculi piloşi şi glande sebacee şi sudoripare

•cu rr.cutanate ale nn.senzitivi labiali:

•n.infraorbital furnizează nervii senzitivi ai buzei superioare;

•n.mental furnizează nervii senzitivi ai buzei inferioare şi mentonului.

•venele labiale se dispun subcutanat:

•v.labială superioară drenează în v.facială;

•vv.labiale inferioare = multiple, drenează în v.facială şi în vv.submentale

•aici se formează reţeaua limfatică labială subcutanată.

Plan muscular (orbicularul buzelor, cu o parte labială cu funcţie de sfincter şi o parte marginală
intricată cu dilatatorii orificiului bucal)

•planul muscular asociază rr.motorii ale n.VII

•în proximitatea găurii infraorbitale anastomozele nn.VII şi infraorbital realizează un

plex mixt, plexul infraorbital;

•în proximitatea găurii mentale anastomozele nn.VII şi mental realizează un plex

mixt, plexul mental.

3
Muşchii periorali
Sunt mm.constrictori şi mm.dilatatori ai orificiului bucal. Inervaţi de n.VII.

Doar m.orbicular al gurii realizează constricţia orificiului bucal, restul mm.periorali

(mm.orofaciali) au un rol important în mimică şi în diverse acte fiziologice.

Mm.dilatatori ai orificiului bucal, după acţiunea lor, se împart:

1)mm.ridicători ai buzei superioare

.m.ridicător al buzei superioare şi al aripii nasului

.m.ridicător al buzei superioare

.m.zigomatic mic

2)mm.care trag supero-lateral comisura labială

.m.zigomatic mare

.m.ridicător al unghiului gurii

3)mm.care trag postero-lateral comisura labială

.m.rizorius

.m.buccinator

4)mm.care trag infero-lateral comisura labială

.m.platysma

.m.coborâtor al unghiului gurii

5)mm.coborâtori ai buzei inferioare

.m.coborâtor al buzei inferioare

.m.mental

Plan submucos, conţine:

•arcadele arteriale labiale formate de arterele labiale, ramuri ale arterelor faciale;

•rr.mucoase ale nervilor senzitivi labiali:

•glande labiale: glande salivare mici, pot forma tumori şi chiste, frecvent cu potenţial malign

•aici se formează reţeaua limfatică submucoasă

4
Mucoasa labială: activ mobilă
•mucoasa labială se reflectă continuându-se cu mucoasa fundului de sac vestibular, unde se
găseşte frenul labial; protezele se montează evitând frenul labial.

Mucoasa orală:

•activ mobilă dacă acoperă muşchi

•pasiv mobilă dacă acoperă ţesut moale non-muscular

•fixă: acoperă periost/os

* limfaticele buzei superioare drenează în

limfogg.submandibulari

* limfaticele buzei inferioare drenează în

limfogg.submentali şi în cei submandibulari.

Suprafaţa buzelor: 4 zone

•pielea cu foliculi piloşi;

•marginea vermillion-ului: bordură cutanată uşor mai decolorată, la limita dintre pielea
buzei şi roşul buzei;

•marginea vermillon-ului cu tuberculul labial superior desenează arcul lui Cupidon

(Cupid’s bow) care, în situaţii extreme, poate fi foarte accentuat, sau poate lipsi.

•vermillion-ul (roşul buzei): epiteliu scuamos stratificat cu strat cornos subțire și strat bazal
lipsit de pigment, ceea ce îl face transparent pentru mușchii și capilarele subiacente; poate
prezenta foveole:

•foveole comisurale: în comisura labială;

•foveole labiale: de regulă paramedian, la nivelul buzei inferioare; pot fi conectate

prin fistule la glande labiale inferioare.

•mucoasa labială.

5
Artera facială
•Origine: a treia ramură colaterală anterioară a arterei carotide externe.

•Traiect: artera facială are un traiect ascendent oblic, superior şi anterior. Cuprinde două porţiuni:

•porţiunea cervicală: urcă pe peretele faringelui, până ajunge profund de glanda

submandibulară, ocoleşte glanda pe deasupra, înconjoară bazilara mandibulei, şi se continuă la faţă;

•porţiunea facială: din şanţul premaseterin de la nivelul mandibulei, urcă spre

modiol, apoi în şanţul nasogenian către comisura palpebrală medială.

Ramurile a.faciale
•din porţiunea cervicală pleacă:

•a.palatină ascendentă,

•r.tonsilară,

•a.submentală

•rr.glandulare submandibulare

•din porţiunea facială pleacă:

•aa.labiale, superioară şi inferioară,

•r.nazală laterală

•a.angulară

6
În funcţie de ramura prin care se termină la faţă, distingem mai multe tipuri de arteră facială:

•(a) tipul angular (22%, terminată prin a.angulară);

•(b) tipul nazal (60%, terminată prin r.nazală laterală);

•(c) tipul alar (12%, terminată prin r.alară a a.labiale superioare);

•(d) tipul labial superior (4%, terminată prin a.labială superioară);

•(e) tipul hipoplazic (2%).

Artera labială inferioară

•se dispune între planul muscular şi mucoasa labială inferioară

•se poate anastomoza cu cea din partea opusă realizând arcada arterială a buzei inferioare

•poate pleca din artera facială precum trunchi labiomental, din care va lua naştere a.mentală
superficială (alternativă la a.mentală plecată din alveolara inferioară în canalul mandibular)

•se poate anastomoza cu aa.mentală şi submentală

Artera labială superioară

•trece în grosimea buzei superioare, între mucoasa labială şi orbicularul gurii

•se poate anastomoza cu cea de partea opusă realizând arcada arterială a buzei superioare

•trimite ramuri ascendente, la nivelul nasului extern:

•ramura alară;

•ramura septală nazală – conectată la corpul cavernos septal (pata vasculară a lui Kisselbach)

•din artera facială poate pleca trunchiul labionazal divizat ulterior în a.labială superioară şi r.nazală

7
OBRAZUL (REGIUNEABUCALĂ)

Limite, regiuni vecine

Regiunea bucală este o regiune pereche ce ocupă partea centrală a obrajilor
participând la formarea pereţilor laterali ai vestibulului bucal.

Ea este despărţită anterior de regiunile mentală şi orală prin linia convenţională care
coboară de la extremitatea posterioară a nării spre unghiul gurii, faţă de care trece la 1 cm.
lateral, prelungindu-se apoi până la marginea inferioară (bazilară) a mandibulei.

Limita posterioară a regiunii bucale este dată de marginea anterioară a muşchiului

maseter. Superior este despărţită de regiunile zigomatică şi infraorbitală prin linia de la
nivelul marginii inferioare a arcului zigomatic, prelungită până la nară (narină).

Stratigrafia regiunii bucale

1.tegument

2.SMAS cu planul muscular superficial:

•m.ridicător al buzei superioare şi aripii nasului

•m.ridicător al buzei superioare

•mm.zigomatici, mic şi mare

•m.rizorius

•m.platysma

•m.coborâtor al unghiului gurii

3.loja geniană (loja bucală, spaţiul bucal): între SMAS şi fascia bucofaringiană care acoperă
m.buccinator

4.planul muscular profund:

•m.buccinator: acoperit de fascia bucofaringiană, formează planșeul lojei geniene

•m.ridicător al unghiului gurii (m.canin, cu origine în partea superioară a fosei

canine), formează planșeul spațiului canin

5.mucoasa obrazului (mucoasa bucală, activ mobilă)

8
Conținutul lojei geniene
1)corpul adipos bucal (bula lui Bichat)

2)pediculul anterior parotidian

3)mănunchiul vasculonervos bucal

4)vasele faciale + limfogg.bucali

Pediculul anterior parotidian, alcătuit din:

•ductul parotidian Stenon, proiectat pe linia de la lobulul urechii la aripa nasului:

•ductul parotidian ocoleşte anterior corpul adipos şi va perfora buccinatorul; continuă

apoi pe o mică porţiune submucos şi se deschide în mucoasa bucală la papila parotidiană din
dreptul M2 superior;

•(±) prelungirea parotidiană anterioară şi glande parotide accesorii

•vasele transverse ale feţei (ramuri ale vaselor temporale superficiale): superior de ductul Stenon

•rr.bucale superioare şi inferioare ale n.VII

•prin anastomoză cu rr.n.bucal realizează un plex mixt: plexul bucal;

•r.marginală a mandibulei a n.VII (r.mandibulară a n.VII) –traiect la nivelul bazilarei

mandibulei, acoperită de platysma:

•trece peste vasele faciale la nivelul şanţului premaseterin şi trebuie evitată în

ligaturile a.faciale la acest nivel

9
Mănunchiul vasculonervos bucal: soseşte din fosa infratemporală, via spaţiul pterigo
temporomandibular, :

•mănunchiul vasculonervos bucal se localizează apoi pe buccinator, profund de corpul

adipos al obrazului:

•n.bucal este nervul senzitiv al obrazului, din n.mandibular:

•distribuit la pielea obrazului prin rr.superficiale

•distribuit la mucoasa obrazului prin rr.profunde ce perforează buccinatorul

însă NU inervează muşchiul

•distribuit la mucoasa şanţului vestibular inferior în dreptul lateralilor

(eventual până la PM2), apoi mucoasă alveolară şi gingie bucală

•(±) distribuţie eventuală la molarul 3, printr-un filet în canalul retromolar

•vasele faciale urcă din şanţul premaseterin pe buccinator, anterior de corpul adipos
bucal, către comisura labială şi, apoi, şanţul nasogenian; au pe traiect limfogg.bucali

Glande salivare mici ale obrazului:

1.glande bucale: între m.buccinator şi mucoasa bucală;

2.glande molare: între mm.maseter şi buccinator, în raport cu ductul Stenon.

Regiunea zigomatică
•Regiune pereche a feţei, infero-lateral de orbită.

•Corespunde osului zigomatic –regiunea pometului obrazului. Acesta poate conţine extensia
recesului zigomatic al sinusului maxilar. Regiune expusă traumatismelor.

•Părţile moi cuprind: pielea, ţesutul subcutanat, muşchii zigomatici mare şi mic, fibre ale
m.orbicular al ochiului, nervi motori –rr.zigomatice ale n.VII facial, n.senzitiv –ramura
zigomaticofacială a nervului zigomatic, vasele transverse ale feţei.

10
Regiunea infraorbitală
•Regiune pereche a feţei, localizată inferior de orbită, superior de linia de la arcada
zigomatică la nară. Inferior este separată de şanţul vestibular superior prin mucoasa pasiv
mobilă a acestuia.

•Stratigrafie:

•pielea

•ţesutul subcutanat

•planul muscular superficial: SMAS + m.ridicător al buzei superioare, m.ridicător al

buzei superioare şi aripii nasului, m.orbicular al ochiului

•spaţiul intermuscular canin

•m.ridicător al unghiului gurii (m.canin)

•planul osos: o arie a feţei anterioare a corpului maxilarului, cu fosa canină şi gaura infraorbitală

Spaţiul canin
•Este un spaţiu potenţial (virtual) localizat între:

•profund: m.canin (m.ridicător al unghiului gurii, ataşat pe fosa canină a maxilarului)

•superficial: m.ridicător al buzei superioare, coborât de la marginea infraorbitală

•Corespunde extensiei anterioare a regiunii bucale şi regiunii infraorbitale.

•Infecţiile în spaţiul canin:

•se pot extinde din loja geniană/spaţiul bucal, unde sunt difuzate de regulă de la
dinţii laterali, mai ales cei superiori;

•pot fi infecţii odontogenice, pornite de la caninul superior sau de la premolarul 1

superior, cu condiţia ca apexurile să fie la nivelul ataşamentului osos al m.canin

•dacă infecţia din spaţiul canin este diseminată pe calea venei oftalmice inferioare, se
transmite la venele sinusului cavernos; tromboflebita de sinus cavernos are risc vital.

11