C13 - Limfaticele capului şi gâtului

Clasificarea grupelor limfoganglionare

CAPUL GÂTUL
Inelul pericraniocervical al lui Cuneo
 gg.occipitali  gg.submandibulari
 gg.mastoidieni  gg.submentali
(retroauriculari)
GRUPE LIMFOGANGLIONARE
 gg.parotidieni
SUPERFICIALE
 gg.faciali (malari,  gg.cervicali anteriori
mandibulari, nasolabiali,  gg.cervicali superficiali
bucali)
 gg.retrofaringieni  gg.cervicaliprofunzi
(lanţul jugulo-carotidian,
lanţulspinal, lanţul transvers)
= alcătuiesc triunghiul limfatic
GRUPE LIMFOGANGLIONARE cervical al lui Rouviere
PROFUNDE
 gg.viscerali profunzi
(paratraheali, pretraheali,
prelaringieni, linguali,
infrahioidieni)

Limfatice (gg.) superficiale

1. la nivelul/ în grosimea lamei superficiale a fasciei cervicale

2. eferenţele acestor ganglioni perforează fascia şi drenează în limfaticele profunde

3. majoritatea formează inelul pericraniocervical al lui Cuneo

4. unele însoţesc venele superficiale ale gâtului

Ganglionii occipitali şi ganglionii mastoidieni

Localizare şi număr Aferenţe Eferenţe

 gg.O: la nivelul liniei
nucale superioare şi inserţiei
m.SCM; (1-6 gg. superficiali şi
1-3 gg. profunzi)
 gg.M: la nivelul
procesului mastoidian; (1-3
ganglioni)
 partea posterioară a  gg.jugularisuperiori
scalpului
 gg.M drenează şi fosele
nazale, sinusurile paranazale,
palatul dur şi moale,
nasofaringele şi orofaringele,
urechea medie

1
Ganglionii parotidieni

Localizare şi număr Aferenţe Eferenţe

 superficiali (GPS, GPS: GPS:
pretragieni), anteriori şi  vertex  gg.supraclaviculari
inferiori  pavilionulurechii
 profunzi (GPP)  regiuneatemporală GPP:
 MAE  gg.jugularisuperiori

GPP:
 parotida
 fosainfratemporală
 ţesuturileretroorbitare
 planşeul posterior al fosei
nazale

Ganglionii submandibulari

Localizare şi număr Aferenţe Eferenţe

6 ganglioni de fiecare parte a
planului median, sistematizaţi
astfel:
 preglandular – pe
suprafaţa glandei, la marginea
inferioară a mandibulei, pe
vasele submentale
 intraglandulari – în
ţesutul glandular (în cazul
metastazelor cervicale locale
se va face şi submaxilectomia)
 prevascular (ganglion
mandibular, ganglionul lui
STAHR) – anterior de artera
facială = acest ganglion are
raport cu ramura marginală a
mandibulei din n.VII deci
limfadenectomia poate leza
acest nerv
 retrovascular =
posterior de arterafacială
 sinusurile paranazale  ganglionii jugulari
(maxilar, frontal, etmoidul profunzi superiori
anterior, etmoidul mijlociu)  unele eferenţe
 cavitatea nazală trec la gg. jugulari profunzi
(1/2 anterioară) mijlocii
 faţa (fruntea, nasul,
obrazul, buza superioară,
comisura labială, buza
inferioară)
 limba (2/3 anterioare)
 cavitatea bucală
(planşeul, gingia, dinţii
superiori, dinţii inferiori)

2
Ganglionii submentali

Localizare şi număr Aferenţe Eferenţe

 în triunghiul submental  ocazional buza  gg.submandibulari
(spaţiul interdigastric, între superioară  gg.jugulari profunzi
pântecele anterioare ale  vârful limbii mijlocii (grupul juguloomohioidian)
muşchilor digastrici)  mucoasa linguală şi
labială în dreptul incisivilor
inferiori
 planşeul bucal
 buza inferioară

Ganglionii faciali
- ganglioni dispuşi la faţă, de-a lungul vaselor faciale, primind aferenţe de la: pleoape,
conjunctivă, nas, obraz, buze, gingii

- trimit eferenţele la ganglionii submandibulari

- eventual şi la cei parotidieni superficiali şi submentali

gg.malari (zigomatici) - număr variabil

- pe vena facială în dreptul m.zigomatic mic
gg.mandibulari - număr variabil
- în apropierea unghiului mandibulei
- drenează ţesuturi superficiale ale capului şi gâtului
gg.bucali - pe buccinator, la nivelul liniei de la gonion la unghiul gurii
- aferenţe de la fosele temporală şi infratemporală şi nasofaringe
- drenează limfa în gg.jugulari superiori
gg.nasolabiali - dispuşi în unghiul arterei faciale cu artera labială superioară
- drenează buza superioară şi nasul extern la gg.submandibulari

Ganglionii cervicali anteriori

Localizare şi număr
 Însoţesc vena jugulară anterioară

Ganglionii cervicali superficiali

Localizare şi număr
 În lungul venei jugulare externe

3
Limfatice profunde
Ganglionii limfatici profunzi cervicali

Profund de lama superficială a fasciei cervicale.

1) toate eferenţele acestora converg la gg.jugulari inferiori de unde porneşte trunchiul

limfatic jugular (TJ)
2) TJ drept drenează în ductul limfatic iar acesta din urmă în unghiul Pirogoff (unghiul
venos jugulosubclavicular
3) TJ stâng drenează în canalul toracic care se varsă în unghiul Pirogoff stâng

După localizarea în cadrul fasciei cervicale, ganglionii dispuşi profund de lama

superficială, la gât, sunt în totalitate ganglioni cervicali profunzi. Dintre aceştia fac parte
lanţul limfoganglionar jugular, lanţul limfoganglionar spinal şi lanţul transvers al gâtului.

Cele trei lanţuri limfoganglionare compun TRIUNGHIUL LIMFATIC AL LUI ROUVIERE.

Ganglioni cervicali profunzi (lanţul limfoganglionar jugular/jugulocarotidian)

Sunt 10 –20 de ganglioni ce se găsesc în lungul venei jugulare interne (lateral,

anterior şi posterior de venă).

Ganglionii jugulari sunt adiacenţi sau chiar în grosimea tecii carotice.

Aceşti ganglioni drenează:

 grupele limfoganglionare ale capului (inelul pericraniocervical al lui Cuneo,

gg.retrofaringieni, gg.faciali)
 ganglionii viscerali ai gâtului (infrahioidieni, paratraheali sau recurenţiali,
prelaringieni, pretraheali sau suprasternali)
 ganglionii cervicali superficiali (din lungul jugularei externe) şi anteriori (din lungul
venei jugulare anterioare)
 tuba auditivă
 urechea medie

4
Ganglionii jugulari se grupează:

1. ganglioni jugulari superiori – localizaţi în vecinătatea venei jugulare interne în dreptul

muşchiului digastric (pPD) şi profund de sternocleidomastoidian; dintre aceştia face
parte ganglionul subdigastric (CHASSAIGNAC, FISCH), plasat la locul unde ramura
externă a accesorului încrucişează jugulara internă
a. în intervalul dintre jugulara internă, muşchiul digastric şi artera facială se
găseşte ganglionul jugulodigastric KÜTTNER I sau ganglionul retrodigastric
care se plasează superficial faţă de ganglionii jugulari superiori, interpus
între aceştia şi inelul pericraniocervical. Specific, DRENEAZĂ LIMFA DE LA
RĂDĂCINA LIMBII
2. ganglioni jugulari mijlocii – la nivelul m.omohioidian, pe jugulara internă; cel plasat
deasupra omohioidianului este ganglionul juguloomohiodian KÜTTNER II cere specific
DRENEAZĂ LIMFA CORPULUI LIMBII, fie direct, fie via gg.submentali
3. ganglioni jugulari inferiori – la baza gâtului; de la aceştia porneşte trunchiul jugular,
ce drenează limfa capului şi gâtului în canalul toracic (stânga) sau în ductul limfatic
(dreapta) şi de aici în unghiurile venoase Pirogoff

Ganglionii lanţului spinal

Circa 20 de ganglioni dispuşi în lungul ramurii externe a accesorului:

 cei superiori sunt profund de sternocleidomastoidian

 cei inferiori sunt localizaţi în trigonul omotrapezian

Superior se apropie de ganglionii jugulari.

Delimitează triunghiul limfatic al lui Rouviere.

Inferior drenează în ganglionii jugulari inferiori via ganglionii lanţului transvers.

Primesc aferenţe de la:

 gg.occipitali
 gg.mastoidieni
 gg.suprascapulari (aceştia drenează regiunile occipitală şi parietală şi ceafa)

Drenează de asemenea regiunea laterală a gâtului şi umărul.

Cei superiori pot primi aferenţe de la nasofaringe.

5
Ganglionii lanţului transvers

4 –12 ganglioni localizaţi la baza gâtului, în lungul vaselor transverse ale gâtului (se
mai numesc şi ganglioni supraclaviculari).

Cei laterali se confundă cu ganglionii inferiori ai lanţului spinal iar cei mediali cu
gg.jugulari inferiori.

Se dispun la interfaţa dintre gât, axilă şi mediastin.

Formează mase ganglionare prescalenice ce continuă lanţurile axilare.

Cel mai medial ganglion al acestui lanţ este cunoscut drept ganglionul WIRCHOFF –
TROISIER şi, îndeosebi în stânga, este constant invadat în cancerele gastrice.

Ganglionii periviscerali

1) ganglionii infrahioidieni: în rombul infrahioidian, pe membrana tirohioidiană; primesc limfă

de la gg.cervicali anteriori şi regiunea epiglotică şi drenează limfa în gg.cervicali profunzi
2) ganglionii prelaringieni: anterior de laringe, participă la drenajul limfatic al glandei tiroide
3) ganglionii pretraheali: anterior de trahee, în vecinătatea vv.tiroidiene inferioare, iau parte
la drenajul limfatic al glandei tiroide
4) ganglionii paratraheali: pe flancurile esofagului şi traheei (ganglionii lanţului recurenţial);
drenează esofagul, traheea şi primesc şi limfatice de la gg. Traheobronşici
5) ganglionii tiroidieni: în jurul glandei tiroide; dintre aceştia face parte ganglionul Delphi
localizat anterior de istmul tiroidian

6
*Vasele limfatice din teritoriul oromaxilofacial
Vasele limfatice ale regiunii bucale

Reţele limfatice interconectate.

Reţea submucoasă, drenează în:

 gg.submandibulari
 gg.cervicali superficiali (la nivelul VJE)

Reţea subcutanată, drenează în:

 gg.bucali
 gg.submandibulari
 gg.parotidieni superficiali

Vasele limfatice ale regiunii orale (buzele)

Vasele limfatice ale buzei superioare

Reţea submucoasă, drenează în:

 gg.parotidieni superficiali
 gg.submandibulari
 gg.jugularisuperiori

Reţea subcutanată, drenează în:

 gg.bucali
 g.submandibulari
 g.parotidieni superficiali

Vasele limfatice ale buzei inferioare

Reţea submucoasă, drenează în:

 gg.submentali
 gg.submandibulari

Reţea subcutanată, drenează în:

 gg.jugulari

7
Vasele limfatice ale regiunii mentale

Drenează în:

 gg.submentali
 gg.submandibulari

Vasele limfatice ale aparatului masticator

Vasele limfatice de la nivelul ATM, drenează în:

 gg.parotidieni
 gg.subdigastric
 gg.KüttnerI retrodigastric/jugulodigastric

Drenajul limfatic al m.maseter, drenează în:

 gg.parotidieni
 gg.submandibulari
 gg.jugulari superiori

Drenajul limfatic al m.temporal, drenează în:

 gg.parotidieni
 gg.jugulari

Drenajul limfatic al mm.pterigoidieni, drenează în:

 gg.jugulari

Drenajul limfatic al glandelor salivare

Glanda sublinguală:

 Transmilohioidian, în gg.submentali şi submandibulari

 Periwhartonian, în gg.jugulari mijlocii

Glanda submandibulară:

 g.submandibulari
 gg.jugulari superiori şi mijlocii

Glanda parotidă:

 gg.parotidieni
 gg.submandibulari
 gg.cervicali superficiali (pe VJE)

8
Drenajul limfatic al regiunii palatine

 anterior, spre gg.submandibulari

 mijlociu, spre gg.jugularisuperiori
 posterior, spre gg.retrofaringieni

Vasele limfatice ale limbii

Reţele limfatice superficiale:

 reţeaua feţei superioare a limbii

 reţeaua bazei limbii
 reţeaua feţei inferioare a limbii

Şi/Sau limfatice perivasculare.

Drenaj limfatic ipsi- şi contralateral.

Drenaj în:

 gg.jugulari
 g.submandibulari
 gg.submentali (rar)

Vasele limfatice ale gingiei

Gingia dinţilor superiori

 limfatice vestibulare superioare la gg.submandibulari

 limfatice palatinale superioare la gg.jugulari, retrofaringieni şi gg.parotidieni (rar)

Gingia dinţilor inferiori

 limfatice vestibulare inferioare la gg.submentali, submandibulari, jugulari

 limfatice linguale la gg.submandibulari profunzi şi jugulari

Vasele limfatice ale periodonţiului

1. Peste creasta alveolară, spre gingie (vestibulară/orală) apoi cale comună

2. Prin lamina dura în spongioasa mandibulară apoi prin canalele nervilor alveolari
3. Cele periapicale se unesc cu limfaticele apicale şi drenează pe căile de drenaj pulpar

Limfaticele pulpei dentare

9
 Există controverse privind existenţa limfaticelor pulpare. În condiţii normale şi nu
patologice aceste vase ar putea să lipsească.

Limfaticele pulpare au origine precum saci închişi printre odontoblaste şi în pulpa

propriu-zisă. Se golesc în vase limfatice gracile satelite venelor pulpare. Vasele colectoare
străbat rădăcina şi ies prin orificiul apical.

Drenajul apical şi periapical: traiecte specifice

1. De la dinţii frontali superiori:

 anterograd, via canal/gaură infraorbitală, spre buza superioară, obraz şi gingia
vestibulară; confluenţă, apoi drenaj comun cu aceste teritorii
 retrograd, prin canal infraorbital la nivelul tuberozităţii maxilarului, prin
buccinator şi apoi perivascular cu vena facială la gg.submandibulari, sau
perivascular cu artera maxilară spre gg.jugulari
2. De la dinţii laterali superiori: prin canale intraosoase spre tuberozitate, apoi fie pe
calea venei faciale la gg.submandibulari, fie pe calea arterei maxilare spre gg.jugulari
3. De la dinţii frontali inferiori: prin canalul mental la reţelele gingiei vestibulare şi
buzei inferioare; continuă la gg.submandibulari şi submentali
4. De la dinţii laterali inferiori: via canal/gaură mandibulară, drenează în gg.submandibulari
şi jugulari

10