Sunteți pe pagina 1din 79

GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.OBIECTUL GESTIUNII FINANCIARE A INTREPRINDERII. Mediul financiar al intreprinderii constituie o serie de procese care antreneaza 5 categorii dinstincte de componente: Instrumente de plata de finantare si acoperire a riscurilor Institutii financiare( bancile, societatile de finante, institutii specializate in tranzactii bursiere0 Piete de active financiare (pite financiare, piete bursiere) Procedeuri juridice de reglare (reglementari juridice, care vizeaxza organizarea si reglarea comportamentului financiar al primelor componente) Variabile de reglare ( dobanda, cursul de schimb cotabile la bursa, acesta regleaza raporturile financiare) Obiectul gestiunii financiare ale intreprinderii poate fi definit prin referinta la cele 5 componente. In concluzie GFI trebuie sa asigure coordonarea instrumentelor sau a activelor financiare, a variabilelor de reglare si a procedurilor in vederea realizarii relatiilor cu partenerii financiari intalniti pe pietele financiare. 2. ROLUL GESTIUNII FINANCIARE A INTREPRINDERII Rolul GFI este de a stapanii totalitatea mijloacelor si instrumentelor de eficientizare a intreprinderii. De regula rolul GFI este: a) Maximizarea valorii intreprinderii. GFI urmareste in primul rand maximizarea valorii intreprinderii. Aceasta valoare nu poate fi apreciata doar ca patrimoniu net, ea trebuie sa fie in egala masura analizata in raport cu proiectele si activitatile viitoare, de aceea trebuie avute in vedere rezultatele asteptate in viitor ca urmare a valorificarii patrimoniului acumulat, drept urmare valoarea este o valoare anticipata care corespunde valorii actuale pe care o putem aduna veniturilor viitoare scontate. Deci valoarea unei intreprinderi nu poate fi considerata numai valooarea patrimoniului net ci trebuie apreciata in raport cu urmatoarele 3 aspecte: 1) Valoarea intreprinderii este o valoare actuala si se mai numeste valoare financiara (Vf) si se determina pe baza sperantelor de castig pe care le va aduce intreprinderea. 2) Riscurile succeptibile de a afecta nivelul performantelor 3) Patrimoniul prezent acumulat b) Mentinerea nivelului performantelor financiare GFI trebuie sa asigure mentinerea unui rezultat satifacator pe termen mediu si lung. Astfel pentru desfasurarea activitatii intreprinderii angajeaza resurse costisitoare a caror renumerare trebuie sa se realizeze din veniturile sale. In acest context gestiunea financiara are rolul de a verifica daca activitatea intreprinderii este suficient de rentabila pentru a genera venituri care ii vor permite achitarea tuturor obligatiilor. Cercetarea unui anumit nivel al performantelor financiare trebuie sa tina cont de durata . GFI nu preconizeaza obtinerea cu orce pret a unui profit maxim pe termen scurt ci aprecieaza din contra stabilirea performantelor financiare. c) Stapanirea riscurilor financiare constituie al treilea imperativ major atribuit gestiunii financiare. Potrivit unor formulari generale riscul activ sau a unei intreprinderi poate fi definit prin referinta la variabilitatea rezultatelor succesibilr de a fi asigurat. Formele specifice riscului financiar sunt:
1

Riscul de exploatare care masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia nivelului de activitate( aprovizionare, productie, vanzare) Riscul de indatorare este legat de structura de finantare a intreprinderii. Cand o intreprindere se angajeaza la credite mai mari trebuie sa obtina profituri suplimentare pentru a putea rambursa creditul Riscul de faliment este o consecinta a insolvabilitatii intreprinderii. Evaluarea riscului de faliment se poate face printr-o analiza a echilibrului financiar pe baza bilantului patrimonial (statica ) fie prin analiza fluxurilor financiare (dinamica). Riscul valutar si riscul de rata al dobanzii , sunt riscuri financiare specifice legate de evolutia monedei nationale si de evolutia posibila a ratei dobanzii. BILANTUL CONTABIL

Prin continutul sau, bilantul contabil ofera informatiile necesare pentru aprecierea gestiunii financiare a intreprinderii, precum si pentru stabilirea valorii acesteia, el caracterizand marimea resurselor si a utilizarilor la care a recurs un agent economic in cursul unei perioade de gestiune. Deoarece reflecta starea patrimoniala a intreprinde3rii, bilantul se incheie la sfarsitul perioadei de gestiune, pe elemente de activ, respectiv pasiv. Activul cuprinde bunuri detinute de intreprindere si creante, iar pasivul cuprinde capitaluri proprii si datorii contractate de intreprindere si nerambursate inca, adica sursele de finantare a capitalului. Fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti in vederea constituirii unei structuri de productie adecvate. Elementele de activ sunt structurate dupa gradul lor de lichiditate ( posibilitatea de a fi transformate in bani) si intentia de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite. Din acest motiv in bilant vor fi trecute mai i]ntai activele cele mai putin lichide 9 imobilizari necorporale, imobilizari corporale,imobilizari financiare), iar apoi acctivele circulante care se caracterizeaza printr-un grad mult mai ridicat de lichiditate. Prima grupa de active,datorita rotatiei lente a capitalurilor investite se mai numeste si alocari permannente (stabile), iar cea de-a doua grupa se numeste alocari ciclice (temporare), deoarece recuperarea capitalurilor investite se face dupa incheierea unui ciclu de exploatare. Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul de exigibilitate, adica dupa insusirea acestora de a deveni scadente la un anumit termen. In primul rand in pasiv sunt inscrise capitalurile proprii ( capital social, rezerve, subventii si provizioane). Aceste resurse, in afara situatiei de faliment, nu au scadenta , deci nu sunt exigibile, si de aceea mai sunt numite surse permanent (stabile). In categoria surselor permanente mai sunt inscrise si datoriile financiare ( imprumuturi pe termen lung) pentru ca scadenta lor este indepartata. Cele mai exigibile elemente ale padivului sunt datoriile pe termen scurt ( credite, furnizori, decontari) si din aceasta cauza ele mai sunt numite si surse ciclice temporare. In teoria si practica economica se remarca mai multe abordari conceptuale ale bilantului si anume: Bilantul patrimonial Bilantul financiar Bilantul functional

BILANTUL PATRIMONIAL Conceptia originala a bilantului este conceptia patrimoniala dupa care bilantul este inventar al averii intreprinderii, realizat in vederea masurarii valorii reale a patrimoniului. In acest caz bilantul patrimonial prezinta interes, pe de-o parte, pentru actionarii care doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului lor, iar pe de alta parte, pentru creditori, deoarece activul intreprinderii constituie pentru ei garantia dreptului lor. Criteriile de constituire a bilantului patrimonial sunt: -pentru activ: gradul de lichiditate a diferitelor elemente -pentru pasiv: gradul de exigibilitate
2

1. Structura generala a activului Activul bilantului, pe de o parte, bunurile si disponibilitatile detinute de catre intreprindere si, pe de alta parte, drepturile de creante asupra tertilor. Din necesitati de informare activul bilantului se regasesc si soldurile conturilor de regularizare si asimilate lor,precum si primele privind rambursarea obligatiunilor. In activul bilantului sunt cuprinse numai valori nete grupate in functie de gradul lor de lichiditate,respectiv a posibilitatii de a fii transformate in numerar ( in ordinea inversa a lichiditatii). Valoarea neta contabila se obtine din valoarea de intrare in patrimoniu a activelor, denumita si valoarea contabila, din care au fost deduse sumele reprezentand amortismentele si provizioanele aferente acestora. Potrivit legii contabilitatii din decembrie 1991, posturile de activ sunt structurate in bilant astfel: (a) Active imobilizantr (b) Active circulante (c) Conturi de regularizare si asimilate (d) Prime privind rambursarea obligatiunilor a) Activele imobilizate sunt bunuri de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau produse de intreprindere, care intra in patrimoniul unitatii ca urmare a deciziilor investitionale fiind destinate sa serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii. Din punct de vedere financiar sunt elemente stabile, care se uzeaza si se inlocuiesc lent si a caror depreciere se reflecta prin amortizare, la formarea si asigurarea capacitatii de autofinantare a unitatii La randul lor activele imobilizate se compun din: 1.imobilizari necorporale sau tangibile 2.imobilizari corporale 3.imobilizari financiare a 1. Imobilizari necorporale cuprind posturi ce nu sunt omogene, precum: Cheltuieli cu constituirea societatii Cheltuieli de cercetare dezvoltare Concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie Alte imobilizari necorporale Cheltuielile de constituire a societatii reprezinta cheltuieli ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea societatii concretizate in: -taxe si alte cheltuieli de inscriere si imatriculare -cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni -cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate cheltuielile de constituire se recupereaza pe calea amortizarii pe o perioada de cel mult cinci ani. Cheltuieli de cercetare dezvoltare cuprind cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare, insa pentru a fi inscrise in bilant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -proiectele de cercetare sa fie foarte bine individualizate -proiectele sa aiba sanse de reusita tehnica si de rentabilitate economica ca si cheltuielile de constituire , cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt amortizate intr-o perioada de cel mult cinci ani. Cesiunile cuprind valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu decatre unitatea primitoare si se pot referi fie la ocuparea sau exploatarea unei proprietati a domeniului public fie la acordul primit de la o firma de a fi reprezentantul sau pe un teritoriu geografic precis, in legatura cu comercializarea anumitor produse sau servicii.cesiunea se amortizeaza pe o durata egala cu cea a contractului de cesiune. Fondul comercialreprezinta acea parte a fondului de comert care nu figureaza in celelalte elemente de patrimoniu dar care concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului activitatii unitatii, concretizate in clientela, vadul comercia, debusee, reputatie, etc. Fondul comercial se constituie numai prin achizitie sau ca aport, cel creat de intreprindere nefiind contabilizat in cursul vietii unei intreprinderi. El se evalueaza cu ocazia determinarii pretului de vanzare al unei intreprinderi care include alaturi de cativul net si aceste elemente necorporale si care devin la intreprinderea cumparatoare elemente constitutive ale fondului comercial
3

Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de achizitie a fondului de comert si valoarea contabila a acestor elemente. Programele informatice nu se refera la elementele materiale, ci la prestatia intelectuala necesara elaborarii programelor, fiind considerate bunuri necorporale, create de unitate sau achizitionate de la terti si supuse amortizarii, in functie de durata probabila de utilizare, insa nu pe o perioada mai mare de trei ani. Modificarea valorii imobilizarilor necorporale la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune si evolutia in timp a ei este influentata de: Amortizarea anuala calculata, care determina tendinta de reducere a valorii imobilizarilor necorporale Achizitionarea de imobilizari necorporale ( cheltuieli de emitere a noi actiuni, a obligatiunilor, noi studii de cercetare-dezvlotare, cesionari, know-how, elaborarea sau achizitionarea de noi programe informatice) care conduce la cresterea valorii acestora. Actiuni de reevaluare care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor necorporale Vanzare active Pentru intreprinderile romanesti se observa ca : In prezent valoarea si ponderea imobilizarilor necorporale in totalul imobilizarilor este relativ mica Predominanta este tendinta de scadere a valorii imobilizarilor necorporale ca urmare a amotizarii acestora Tendinta de crestere a valorii imobilizarilor necorporale se va manifesta prin: -extindrea practicii de emitere de noi actiuni pentru cresteri de capital care vot genera cheltuieli specifice -apelarea la emiterea de obligatiuni pentru sustinerea financiara a unitatii -comercializarea si contabilizarea corecta a know-how-ului, ca o ocnditie de progres a firmei -extinderea utilizarii programelor informatice performante a2) imobilizari corporale constituie substanta unei agent economic si determina capacitatea de productie a cestuia. In acesta grupa se include : Terenuri si amenajari terenuri Mijloace fixe grupate in; -cladiri -constructii speciale -masini, utilaje si mijloace de transport -alte imobilizari corporale in imobilizarile necorporale si corporale se introduc si imobilizarile in curs, adica investitiile neterminate pana la finele exercitiului, bunuri facturate de furnizori dar nereceptionate etc. terenurile nu sunt supuse amortizarii si deci isi pastreaza constanta valoarea in timp, cu exceptia actiunilor de reevaluare. Celelalte categorii de imobilizari corporale isi modifica valoarea sub influenta urmatorilor factori: Amortizare calculata annual, diminueaza valoarea acestora Achizitionarea si punerea in functiune de noi cladiri, constructii speciale, utilaje, instalatii, mijloace de transport etc, carte sporesc valoarea imobilizarilor corporale cu valoarea lor de intrare Actiunile de reevaluare a imobilizarilor corporale care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor corporale. A3) Imobilizari financiare sunt formate din: Titluri de participare Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu Alte titluri si creante imobilizate

Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura unitatii detinatoare exercitarea unui control, respectiv realizarea unui profit. Detinerea titlurilor de participare ofera posibilitatea de a avea reprezentanti in structurile de conducere a unitatilor emitente sau de a intretine relatii tehnice sau comerciale privilegiate cu aceasta.
4

Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu sau dobandite de catre unitatea patrimoniala in vederea realizarii unor venituri financiare, fara ca acestea sa poata interveni in gestiunea unitatii patrimoniale care lea emis. Creantele imobilizate sunt formate din: -creante legate de participatii ( acordarea de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care detin titluri de participatii) -imprumuturi acordate pe termen lung -alte creante imobilizate ( garantii si cautiune depuse de unitate la terti in vederea garantarii bunei executii a unei obligatii) Modificarea valorii imobilizarilor financiare este determinata de: Cresterea valorii prin: -investitii financiare in noi titluri de participare -dobandirea de titluri imobilizate -acordarea de imrumuturi -activarea creantelor imobilizate Diminuarea valorii prin: -vinderea titlurilor de participare a celor imobilizate -restituirea imprumuturilor -lichidarea creantelor imobilizate b) Activele circulante sunte elemente patrimoniale necesare realizarii ciclului de exploatare, supuse in majoritatea cazurilor unei rotatii rapide. In cadrul fiecarui ciclu ele trec din forma de active fizice, in cea de creante si apoi de disponibilitati. Activele circulante au in componenta lor: -stocuri -creante -disponibilitati si plasamente b1) Stocuri de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente Stocurile reprezinta acea parte a activelor circulante aflate la incheierea exercitiului sub forma activelor fizice: marfuri, materii prime, materiale consumabile, productie neterminata, produse finite, ambalaje, obiecte de inventar Avand in vedere ca stocurile la inceputul perioadei sunt identice cu stocurile de la sfarsitul perioadei precedente modificarea stocurilor in cursul perioadei reflecta variatia stocurilor in perioada curenta comparativ cu perioada precedenta. Variatia valorii stocurilor de la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei se explica prin actiunea modificarii urmatorilor factori: -cantitatea de materiale aflate in stoc -structura materialelor aflate in stoc -pretul materialelor b2) Productia in curs de exercitiu In bilantul contabil se consemneaza valoarea, la cost de productie a produselor, lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie la sfarsitul perioadei, diminuata cu provizioanele aferente. Factorii de care depinde nivelul si evolutia productiei neterminate sunt: 1. Volumul fizic al productie, influenteaza direct nivelul productiei neterminate. Modificarea volumului fizic influenteaza in acelasi sens nivelul productiei in curs. Comparand indicele productiei fizice ( IQf=Qf1 ) cu indicele in curs de executie Qf0 (IQce= Qce1 ) se pot mentiona urmatoarele situatii: Qce0 IQf > IQce ~ semnificatie indicele productiei fizice devanseaza pe cel al productie neterminate ~cauze -reducerea duratei ciclului de fabricatie
5

~efecte

-diminuarea costului de productie -accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante -eliberarea absoluta sau/si relativa de active circulante -cresterea profitului brut aferent productiei stocate

IQf=IQce ~semnificatie -productia neterminata se modifica in acelasi ritm cu produsele finite ~cauze -in perioada curenta se reproduc conditiile din perioada de baza ( durata de productie, structura productiei, viteza de rotatie) ~efecte -entinerea nivelului de eficienta si eficacitate la parametrii realizati in perioada precedenta IQf<Iqce ~semnificatie -indicele productiei in curs devanseaza indicele productiei fizice ~cauze -cresterea costurilor de productie -marimrea duratei ciclului de fabricatie ~efecte -incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante -imobilizari absolute si/sau de active circulante si cresterea necesarului relativ de resurse materiale si umane pentru realizarea unui anumit volum al productiei fizice -diminuarea profitului brut aferent productiei stocate Concluzie: limita minima a aficientei este stabilita de egalitatea dintre ritmul de modificare a productiei fizice si ritmul de modificare a productiei in curs de executie. Observatie: Pentru comparabilitate termenii comparatiei trebuie exprimati in preturi constante. 2)Durata ciclului de fabricatie este un alt factor de care depinde nivelul si evolutia productiei neterminate. Marimea productiei neterminate evolueaza in acelasi sens cu modificarea duratei ciclului de fabricatie. Cu cat este mai mare durata ciclului de fabricatie cu atat volumul productiei in curs este mai mare. Marimea sau scurtarea duratei ciclului de fabricatie va influenta in acelasi sens nivelul productiei neterminate, dar nu neaparat si in aceleasi marimi relative. 3)Structura productiei, influenteaza nivelul si evolutia productiei in curs, nivelul si evolutia costului de productie, sensul influentei fiind: -daca sporeste ponderea produselor cu un cost unitar mai mare decat costul mediu, creste costul mediu unitar si valoarea productiei in cdurs de executie -daca scade ponderea produselor cu un cost unitar mai mare si sporeste ponderea produselor cu un cost unitar mai mic decat costul mediu unitar se diminueaza costul mediu pe unitatea de produs si valoarea totala a productiei neterminate. 4)costul de productie productia in curs de executie se evalueaza la costuri de productie. Nivelul costurilor de productie aferente productiei in curs de executie depinde in principal de: -nivelul si evolutia consumurilor de resurse materiale, umane si financiare -nivelul si evolutia instrumentelor de evaluare a consumurilor de resurse -stadiul procesului de fabricatie parcus de productia neerminata si/sau structura pe faze avand in vedere ca costurile de productie se acumuleaza pe masura ce se parcurg fazele procesului tehnologic b3)Semifabricate, produse finite si produse reziduale Sunt oglindite in bilantul contabil la coturi efective, prin rectificarea conturilor 341 (semifabricate), 345 (produse finite) si 346 (produse reziduale) cu conturile 348 (diferente de pret la produse) si 349 (provizioane pentru deprecierea produselor) Valoarea produselor aflate in stoc este influentata de 3 factori: -volumul fizic produse aflate in stoc -structura produselor in stoc -costul efectiv al produselor Modificarea stocurilor in perioada curenta fata de perioada precedenta este cauzata de : Raportul dintre ritmul fabricatiei (IQfab) si ritmul livrarilor (IQl) -daca IQfab>IQl-stocurile finale sunt in crestere, daca livrarile nu sunt compensate pe baza produselor aflate in stocurile initiale
6

-daca IQab=IQl-stocurile finale se mentin constante, daca si ritmul livrarilor din stocurile initiale este egal cu ritmul fabricatiei -daca Iqfab<IQl-stocurile finale sunt in scadere, daca livrarile din stocurile initiale sunt cel mult egale cu ritmul fabricatiei. Evolutia structurii productiei fabricate: -daca ritmul productiei fabricate si livrate al produselor care au cost de productie unitar mai mare decat costul mediu devanseaza ritmul mediu al produselor fabricate si livrate , stocurile finale sunt in scadere. -daca ritmul productiei fabricate si livrate este egal pentru toate produsele, stocurile se mentin constante -daca ritmul productiei fabricate si livrate pentru produsele care au cost unitar mai mare decat costul mediu este mai mic decat ritmul mediu, stocurile finale sunt in crestere. Modificarea costurilor de productie unitare: -daca Ic>1, valoarea stocurilor finale este mai mare decat a celor initiale -daca Ic=1, influenta costurilor unitare asupra valorii stocurilor este nula -daca Ic<1, valoarea stocurilor finale scade. Actiuni de reevaluare a produselor care poate insemna: -majorarea preturilor produselor finite stocate si deci cresterea valorii stocurilor -diminuarea pretului produselor stocate si deci scaderea valorii stocurilor finale. B4)Animale In bilant este inregistrata, la costuri efective, valoarea efectivelor de animale si pasari, respectiv a animalelor nascute si celor tinere de orice fel (vitei,miei, purcei, manji, etc), in vederea cresterii si folosirii lor pentru munca si reproductie: animalelor si pasarilor la ingrasat pentru valorificare: coloniilor de albine, precum si a animalelor pentru productie ( carne, lapte, lana, blana, etc). Costul efectiv se realizeaza prin corectarea soldului contului 361 (animale si pasari) cu conturile 368 ( diferente de pret la animale si pasari) si 369 ( provizioane pentru deprecierea animalelor). Modificarea valorii animalelor si pasarilor in stocurile finale este urmare a : Raportul dintre ritmul intrarilor si ritmul iesirilor de animale si cursul perioadei Structurii intrarii si iesirii de animale Modificarii pretului/costului individual de inregistrare a valorii animalelor Suplimentarea sau diminuarea provizioanelor b6) Ambalaje Este reflectata in bilant valoarea ambalajelor aflate pe stoc la sfarsitul perioadei la preturi de achizitie Valoarea stocului de ambalaje se determina prin rectificarea soldului contului 381 (ambalaje) care reflecta valoarea ambalajelor existente in stoc la pretul de inregistrare cu soldul 388 (diferente de pret la ambalaje) a carui sold oglindeste diferentele de pret aferente ambalajelor existente in stoc si soldul 389 ( provizioane pentru deprecierea ambalajelor). Modificarea valorii stocului final de ambalaje este urmare a : -raportul dintre ritmul intrarilor si cel al iesirilor de ambalaje -structura ambalajelor (cand avem mai multe tipuri de ambalaje avand preturi diferite) -evolutia pretului unitar al ambalajelor -suplimentarea sau diminuarea provizioanelor b7) Creante Creantele reflecta sumele banesti ce urmeaza sa fie incasate de catre agentul econimic, reprezentand contravaloarea marfurilor, produselor, semifabricatelor vandute si/sau a serviciilor si lucrarilor prestate. Analiza creantelor necesita gruparea lor, cel putin dupa trei criterii: In primul rand dupa natura lor; -creante aferente bunurilor vandute -creante reprezentand avansari acordate furnizorilor -creante din diferente de curs valutar -creante datorate de clientii incerti pentru aceste categorii de creante se urmareste:
7

-nivelul absolut si ponderea fiecarei categorii in totalul creantelor -evolutia in timp -durata medie de incasare a lor In al doilea rand creantele se grupeaza pe principalii beneficiari, urmarinde-se: -nivelul creantelor pe beneficiari si ponderea lor in totalul creantelor -vechimea creantelor si durata medie de incasare -natura relatiilor cu beneficiarii In al treilea rand este necesar clasificarea creantelor in functie de vechimea lor, alegand intervale de timp specifice activitatii de comercializare a agentului economic. Cea mai uzuala este clasificarea in : -creante sub 30 de zile -creante intre 30-60 zile -creante intre 60-90 zile -creante peste 90 de zile Cea mai utila analizei este clasificarea creantelor folosind cele trei criterii simultan cand se obtine gruparea creantelor dupa natura lor, pe beneficiari si dupa vechime. Evolutia nivelului creantelor actuale fata de periada precedenta este determinata in principal de: -modificarea cifrei de afaceri -modificarea duratei medii de incasare -influenta unor factori aleatori creantele sunt analizate si in corelatie cu evolutia cifrei de afaceri, cand se pot distinge urmatoarele situatii: Ica>Icr, respectiv indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele de modificare a creantelor, aceasta insemnand reducerea duratei medii de incasare, cu efecte benefice pentru firma: Ica=Icr, cei doi indicatori se modifica in aceeasi proportie si deci se realizeaza aceasi durata medie de incasare ca si in perioada precedenta: Ica<Icr, modificarea creantelor devanseaza abaterea cifrei de afaceri pe baza cresterii duratei medii de incasare, cu efecte negative asupra situatiei financiare a firmei B8) Disponibilitatile banesti Disponibilitatile banesti reprezinta sumele,lichiditatile intreprinderii aflate in cas, in banci, acreditive, plasamente si alte valori. Pe baza experientei practice se aprecieaza ca disponibilitatile banesti pot satisface cerintele de plata imediata daca detin ponderea de 3-5% din totalul activelor circulante sau de 1-1.5% din totalul activului. Modificarea volumului disponibilitatilor banesti fata de perioada precedenta este influentata de : -viteza de rotatie a activelor circulante -raportul dintre nivelul creantelor si nivelul datoriilor pe termen scurt -raportul dintre termenele de incasare a creantelor si cele de plata a obligatiilor -nivelul profitului -efectele si termenele de incasare a titlurilor de plasament Daca disponibilitatile banesti sunt limita minima necesara pentru durata ma mare de timp, aceasta inseamna: -incapacitatea de onorare a platilor immediate -intarzieri in onorarea obligatiilor genereaza penalitati si costuri suplimentare -nevoia de a apela la credite de trezorerie, purtatoare de costuri Daca disponibilitatile banesti se afla pentru durata mai mare de timp la un nivel superior necesarului curent inseamna: -imobilizari de lichiditati -nefructificarea si neconservarea lichiditatilor avand in vedere efectele inflatiei -lipsa unei politici de plasament care sa asigure pe de o parte mentinerea valorii banilor, iar pe de alta parte, realizarea unor venituri suplimentare din dividende sau dobanzi si/sau din vanzarea titlurilor de plasament la preturi mai mari decat cele de achizitie. Printr-o politica rationala si eficienta de investitii si de plasament, soldul mijloacelor banesti devine de multe ori, simbolic. c)Conturi de regularizare si asimilare care cuprind:
8

-cheltuieli constatate in avans care urmeaza a se include esalonat pe cheltuieli, in perioada urmatoare: diferente de conversie activ,adica, diferentele nefavorabile intre valoarea de intrare a creantelor si datoriile in devize si valoarea acestora in cursul ultimei zile a exercitiului/ d) Primele privind rambursarea obligatiilor reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambursare. Aceste prime sunt cheltuieli financiare ce trebuie amortizate pe durata imprumutului. 2 .STRUCTURA GENERALA A PASIVULUI Pasivul bilantului grupeaza resursele de care dispune agentul economic pentru a finanta utilizarile sale, care sunt grupate in ordinea exigibilitatii crescatoare. Elementele patrimoniale de pasiv sunt formate din: a) capitalul propriu b) provizioane pentru riscuri si cheltuieli c) datorii d) conturi de regularizare de pasiv a) Capitalul propriu cuprind fondurile proprii de care dispune un agent economic din care se finanteaza cea mai mare parte a cativelor imobilizate a unei intreprinderi. In componenta lor intra: Capitalul social, reprezinta ansamblul aporturilor in bani si natura efectuate de catre asociati, fie in momentul constituirii societatii, fie pe parcurs cu ocazia cresterii de capital. In cadrul societatilor comerciale pe actiuni si a societatilor in comandita pe actiuni el este reprezentat de catiuni, egale ca valoare, iar in cadrul societatilor in nume colectiv, comandita simpla si cu raspundere limitata este reprezentat de parti sociale. Primele legate de capital, formate din primele de emisiune, de fuziune si de aport, ele rezultand din operatii de crestere a capitalului, realizata fie in numerar, fie prin aporturi in natura, fie cu ocazia unei fuziuni, ceea ce presupune emisiunea de actiuni noi. Primele de emisiune a actiunilor reprezinta diferenta dintre valoarea nominala a unei actiuni si pretul de emisiune a noilor actiuni. Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati cand se stabileste valoarea matematica sau intrisecta a ctiunilor si marimea primelor de fuziune. Primele de aport apar in cazul cresterii de capital prin aport in natura. Dupa evaluarea acestor aporturi si stabilirea numarului de actiuni noi de emis se determina prima de aport ca diferenta intre valoarea matematic-contabila a actiunii si valoarea nominala. Diferente din reevaluare , reprezinta di8ferenta dintre valoarea actuala si valoarea inregistrata a activului reevaluat. Operatia de reevaluare a activelor nu se efectueaza decat asupra imobilizarilor corporale si financiare. Rezervele,sunt formate din: -rezerve legale, constituite annual din rezultatul brut, in cota de 5% pana la atingerea unui nivel de 20% din capitalul social -rezerve statutare, constituite din profitul net conform statutului. -alte rezerve nepravazute de lege sau statut care pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului social sau alte scopuri potrivit hotararilor Adunarii generale a actionarilor. Rezultatul reportat, reprezinta acel rezultat sau parte din rezultatul exercitiului precedent, a carei repartizare a fost amanata de Adunarea generala a ctionarilor. Rezultatul exercitiului, este diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale ale unui agent economic, putand fi favorabil , caz in care reprezinta un profit , sau nefavorabil, reprezentand o pierdere. Calculul analitic al rezultatului exercitiului se prezinta in anexa la bilant Contul de profit si pierdere. Fondurile sunt constituite din surse, de regula bine delimitate si intr-un scop precizat. Acestea sunt: fondul de dezvoltare constituit din amortizarea mijloacelor fixe, din profitul net repartizat si din vanzarea activelor, a carui destinatie principala este finantarea activelor fixe achizitionate. -fondul de participare la profit, constituit pe seama profitului net si destinat recompersarii salariatilor.
9

-alte fonduri Subventii pentru investitii, reprezinta sume de bani alocate de la Bugetul de stat sau din alte surse pentru finantarea unor activitati pe termen lung, cat si resursele formate ca urmare a primirii de imobilizari sub forma de donatii, cu titlu gratuit sau constatate in plus la inventariere. Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale, deduse din EBE si care servesc pentru autofinantarea intreprinderii ( provizioane privind majorarea preturilor aferente stocuirilor, calcularea amortismentului accelerat). Intre notiunea de provizion si rezerva exista o distinctie clara, deoarece: -o rezerva reprezinta o parte din profitul repartizat destinat sa acopere efectele negative ale factorilor aleatori, cat si pentru a contribuii la dezvfolktarea globala a intreprinderii. -un provizion este constituit pe seama cheltuielilor, deci este o prelevare din EBE , chiar in absenta profitului si este destinat sa acopere o cheltuiala sau pierdere precisa, asupra careia exista o marja de incertitudine a producerii. Modificarea capitalului propriu in perioada curenta fata de perioada precedenta poate avea loc: In sensul cresterii capitalului propriu: -aportul actionarilor in numerar si / sau in natura -cresterea rezervelor pe seama repartizarilor din profitul net diferente favorabile din reevaluarea elementelor de activ si pasiv, potrivit normelor legale -cresterea soldului profitului nerepartizat -alocarile la fondul de dezvoltare din amortizari, valorificarea materialelor din dezmembrarea mijloacelor fixe, vanzarea de active si din profitul net -sporirea fondului de participare la profit neutilizat -cresterea soldului altor fonduri( cont 118) neutilizat -atragerea de subventii pentru investitii -marimea provizioanelor reglementae In sensul diminuarii capitalului propriu: -retragerea de capital de catre actionari si asociati -acoperirea pierderilor din exercitiile precedente b) Provizionane pentru riscuri si cheltuieli sunt destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimentele survenite sau in curs de desfasurare le fac profitabile. Astfel de evenimente privesc cazuri precise, dar realizarea lor este nesigura. Provizioanele reflecta politica de prudenta economica, de anihilare sau reducere a riscurilor care apar in activitatea firmei. Cazurile cele mai tipice sunt: -provizionane pentru litigii -provizioane pentru garantii acordate clientilor -provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii provizioane pentru pierderi din schimb valutar alte provizioane modificarea sumei provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli are loc prin: -cresterea valorii provizioanelor constituite -diminuarea valorii provizioanelor prin utilizarea lor sau anularea ca urmare a neproducerii riscului Analiza provizioanelor provizioanelor trebuie sa reliefeze, pe categorii de provizioane, factori obiectivi sau subiectivi care determina constituirea, preluarea la venituri, anularea sau diminuarea provizioanelor. c) Datoriile exprima resursele straine, apartinand agentilor economici o perioada mai mult sau mai putin indelungata si regasite sub forma de ; -imprumuturi si datorii asimilate -furnizori si conturi asimilate -avansuri primite de la clienti
10

-alte datorii imprumuturi si datorii asimilate regrupeaza mai multe categorii de imprumuturi: -emisiunea de obligatii -credite bancare pe termen lung si mijlociu -datorii privind concesiunile, brevetele, licentele preluate in patrimoniu -datorii legate de participatii -alte imprumuturi ( credite primite prin conturi curente la banci si dobanzile aferente, precum si creditele bancare pe termen scurt). Soldul imprumuturilor ( datoriilor financiare si asimilate): -creste prin contractarea de noi credite intr-o suma mai mare decat rambursarile din aceeasi perioada -scade prin rambursarea creditelor intr-o suma mai mare decat eventualele imprumuturi contractate in cursul perioadei. Conform anexei nr.5 din bilant datoriile financiare se urmaresc pe categorii de imprumuturi si din punct de vedere al termenului de exigibilitate (sub un an, intre 1-5 ani si peste 5 ani). Pentru aprecierea incidentei folosirii capitalului imprumutat asupra rezultatelor agentului economic este necesar sa se analizeze efectul de indatorare. Prin efect de indatorare se intelege rezultatul financiar pozitiv sau negativ care rezulta ca urmare a folosirii creditului in calitate de capital. El se obtine comparand rentabilitatea economica cu costul capitalului imprumutat (d=dobanda) Daca Re>d- efect de indatorare pozitiv Daca Re<d- efect de indatorare negativ Efectul de indatorare este direct proportional cu structura financiara si cu diferenta dintre rata economica de rentabilitate si rata dobanzii. Efi= datorii financiare *(Re-d) Capital propriu Furnizori si conturi asimilate cuprind: -furnizori -efecte plata -furnizori de imobilizari -efecte de plata pentru imobilizari -furnizori facturi nesosite avansuri primite de la clienti reflecta sursele datorate clientilor pentru avansurile sau aconturile incasate de la acestia alte datorii se refera la datoriile fata de: -personal -asigurari si protectia sociala -bugetul de stat -asociati datoriile fata de furnizori, de personal, bugetul de stat sau local, asociati si creditori diversi au un caracter cvasipermanent aflandu-se permanent ca sursa de finantare pe termen scurt. Aceste surse, denumite si pasive stabile, depind de; -soldul mediu zilnic -termenul de exigibilitate, adica numarul de zile de la constituire obligatiei pana la plata efectiva a lor. Modificarea sumei datoriilor fata de furnizori in perioada curenta fata de perioada precedenta este urmare a; Cresterii sau scaderii datoriilor fata de furnizori, prin; -sporirea sau diminuarea volumului intrarilor (materii prime, matreiale etc.) -modificarea pretului sau tarifelor pentru intrari -marimea sau micsorarea numarului mediu de zile de plata a datoriilor Cresterea sau diminuarea datorilor fiscale si fata de bugetul statului ca urmare a: -modificarii cifrei de afaceri si a bazei de calcul a obligatiilor(profitul brut, fond de salarii)
11

-modificarile cotelor de impunere prin dispozitii legale -acorduri, in cursul perioadei, a unor facilitati fiscale -nerespectarii termenelor de plata conturi de regularizare si asimilate se refera la veniturile inregistrate in avans si diferentele de conversie pasiv Veniturile realizate in avans reprezinta incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrarii sau prestari servicii neefectuate si care nu afecteaza veniturile exercitului. Diferentele de conversie-pasiv reprezinta profiluri latente din conversiile de schimb la sfarsitul exercitiului si sunt diferente favorabile de curs valutar intre data de intarre a creantelor si datoriile exprimate in devize si data inchiderii exercituilui financiar. Suma veniturilor incasate in avans creste prin extinderea activitatilor prin care se solicita avansuri si scade prin livrarea produselor pentru care s-a incasat avansul sau restituirea lui. Totalul diferentelor din conversie creste sau scade ca urmare a modificarilor valomului datoriilor si creantelor in valuta si a raportului de schimb valutar. Structura bilantului patrimonial se prezinta in tabelul urmator: ACTIV Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Conturi de regularizare si asimilate lor Primele de rambursare a obligatiilor PASIV Capitaluri prorii Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii

Conturi de regularizare si asimilate lor

Principalele corelatii din bilantul patrimonial pot fi sintetizate astfel: Activul unui bilant este intodeauna egal cu pasivul sau. Drept consecinta a acestei egalitati rezulta ca modificarile ce intervin in sursele de provenienta a capitalurilor trebuie sa fie egale ( ca valoare) cu modificarile survenite in utilizarea acestor capitaluri. Egalitatea se poate formula si prin suma posturilor de cativ care este egala cu suma posturilor de pasiv, de aici rezulta ca : -variatia oricarui post de activ este suma algebrica a variatiilor tuturor celorlalte pozitii din bilant -variatia oricarui post de pasiv este suma algebrica a tuturor celorlalte pozitii din bilant. Modificarea posturilor din bilant inseamna: -folosirea de capital pentru: -orice crestere a unei pozitii din activ -orice diminuare a unei pozitii din pasiv -sursa de capital pentru: -orice diminuare a unei pozitii de activ -orice crestere a unei pozitii de pasiv

BILANTUL FINANCIAR Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal fara a raspunde cu promptitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decat problemele trecute. Pentru a raspunde acestor obiective se construieste bilantul financiar, plecand de la bilantul patrimonial, fie prin agregarea anumitor date, fie prin divizarea altora, astfel incat sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar.
12

Pe baza datelor si a detaliilor prezentate in Anexa la bilant privind lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor se vor modifica datele contabile astfel incat ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate, respectiv exigibilitate. Corelatiile care se vor aduce vor opera atat asupra activului cat si asupra pasivului bilantului. Asupra activului corelatiile urmaresc obtinerea a doua marimi, si anume: Imobilizari nete Active circulalte Pentru aceasta se disocieaza in doua grupe respectiv, o grupa cu o durata mai mare de un an si o a doua grupa, cu o durata mai mica de un an, urmatoarele elemente de activ: Imobilizari financiare Creante Cheltuieli constatate in avans Dupa ce s-a realizat aceasta grupare, prima grupare cu o durata mai mare de un an se include la imobilizari nete, iar cea de-a doua grupa la active circulante. Schematic , corelatiile activului se prezinta astfel: Imobilizari necorporale Imobilizari nete Imobilizari corporale Imobilizari financiare mai mari de un an Stocuri Active circulante Creante mai mari de un an Titluri de plasament Disponibilitati banesti Conturi de regularizare si asimilate mai mari de un an Primele de rambursare a obligatiunilor ACTIV ACTIV-CORELAT Activele imobilizate vor cuprinde: Imobilizari necorporale, in cazul imobilizarilor necorporale trebuie sa tina seama de faptul ca , cheltuielile de constituire sunt considerate elemente de activ fictiv. Activul fictiv cuprinde elemente care nu participa la calculul activului net. Tocmai din aceasta cauza pentru determinarea bilantului financiar ele se scad de la activele imobilizate necorporale si de asemenea , cu aceeasi suma din capitalul propriu. Imolizarile corporale Imobilizarile financiare mai mari de un an Creante mai mari de un an Cheltuieli constatate in avans pe o perioada mai mare un an Prime de rambursare a obigatiunilor Asupra pasivului corelatiile urmaresc obtinerea a trei marimi, si anume: Capitalul propriu Datorii pe termen mediu si lung Datorii pe termen scurt In acest caz, se impart in doua grupr, in functie de durata, urmatoarelor elemente de pasiv: Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii Conturi de regularizare si asimilate Schematic corelatiile pasivului se prezinta astfel: Capitaluri proprii Capitaluri proprii
13

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Din care mai putin de un an Datorii Din care pe termen scurt Conturi de regularizare Din care mai putin de un an PASIV

Datorii pe termen lung si mediu Datorii pe termen scurt

PASIV-CORELAT

Corelatiile pasivului Dupa aceste corectii bilantul financiar se prezinta in urmatoarea structura ACTIV Active imobilizate Active circulante PASIV Capital propriu Datorii pe termen mediu si lung Datorii pe termen scurt

BILANTUL FUNCTIONAL Conceptia functionala a bilantului considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderii. Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea si angajamentele intreprinderii , ci sa inteleaga nevoile acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea delurarii diferitelor cicluri. In practica financiara, bilantul functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se fac dupa apartenenta la un ciclu sau altul astfel: Ciclul de investitii, careia ii corespunde activul aciclic stabil si respectiv, resursele stabile Ciclul de exploatare, careia ii corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare Ciclul de finantare, careia ii corespunde ansamblul resurselor Imobilizarile care formeaza activul ciclic stabil sunt luate in calcul la valoarea bruta pentru a pune in evidenta decizia initiala. In acest caz in pasiv vom intalni amortizarea ca sursa proprie de origine interna. De data aceasta nu se mai ia in considerare notiunea de activ fictiv. Activul ciclic este format din: Activul ciclic de exploatare Activul ciclic din afara exploatarii Trezoreria de activ INDICATORII DE POTENTIAL FINANCIAR 1.SITUATIA NETA (SN) este expresia cea mai simpla a valorii patrimoniale a intreprinderii la sfarsitul exercitiului financiar. Se mai numeste activul net contabil . se calculeaza cu relatia SN = ACTIV DATORII TOTALE Situatia neta mai restrictiva , exclude din capitalurile proprii subventiile pentru investitii si provizioane. Situatia neta devi evidentieaza sumele ce vor revenii actionarilor in caz de lichidare. Situatia neta poate fii pozitiva sau negativa. Valoarea pozitiva reflecta o gestiune economica sanatoasa, normala iar valoarea negativa , o situatie de faliment.

14

Analiza dinamica a situatiei nete de la un an la altul ne arata daca este pozitiva ca s-a reinvestit o parte din profit, iar daca este negativa am inchis cu pierdere. Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilantul financiar. ACTIV= NEVOI PASIV = RESURSE 120 CAPITAL PROPRIU 50 DATORII 70 SN = 120- 70 = 50 UM 2 FONDUL DE RULMENT reprezinta valoarea absoluta a resurselor permanente utilizate pentru finantarea activelor circulante sau altfel spus partea surselor stabile alocate finantarii activelor circulante. Modul de calcul recurge la 2 procese: Pe baza parti de sus ca diferenta intre capitalul permanent si imobilizarile fixe nete FR = Cpm -Ai In acest caz fondul de rulment ne arata plusul de capitaluri permanente peste valoarea imobilizarilor care poate fi alocat finantarii activelor circulante. Pe baza partii de jos a bilabtului ca diferenta intre activele circulante (stocuri+creante+disponibilitati) si datoriile totale pe termen scurt. FR = Ac -Dts De data aceasta fondul de rulment ne arata activele circulante finantate din surse stabile sau excedentul de active circulante fata de datoriile pe termen scurt. Formele sub care se regaseste FR sunt in functie de apartenenta capitalurilor astfel: Fond de rulment propriu (FRp) care aprecieaza cuoantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante si se calculeaza astfel; FRp = Cpr - Ai Fondul de rulment imprumutat care pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante. FRs = FR- FRp Interpretarea fondului de rulment se bazeaza pe urmatoarele considerente: Activele circulante reprezinta lichiditati potentiale cu durata de realizare mai mici de un an. Datoriile pe termene mici reprezinta exigibilitati potentiale pe o perioada mai mica de un an. Duratele medii de lichiditate si exigibilitate de cele mai multe ori sunt diferite.

1. Fondul de rulment permite urmarirea respectarii de catre intreprindere a echilibrului financiar prin masurarea marjei de securitate de care dispune intreprinderea pentru a face fata unor factori perturbatori. 2. Marimea in sine a fondului de rulment nu ne spune daca acesta este adaptat sau nu unor nevoi ale intreprinderii. Problema la care trebuie sa se raspunda este daca acesta este suficient in raport cu nevoile ciclului de exploatare. Pentru analiza fondului de rulment retinem 2 marimi: minima si maxima Marimea minima a fondului de rumnent este data de nivelul mediu al fluctuatiei, a nevoii de fond de rulment. Marimea optima a fondului de rulment este data de fondul care mentine echilibrul financiar al interprinderii la cel mai scazut cost al procurarii capitalului. Daca se compara fondul de rulment cu cifra de afaceri atunci marimea optima va trebuii sa reprezinte o treime.
15

3 .Pentru realizarea echilibrului financiar pe termen lung trebuie luate in considerare si gradul de lichiditate a activelor. Pentru a ne da seama de pozitia intreprinderii in cadrul ramurii de activ, va trebuii ca marimea fondului de rulment sa fie comparata cu marimi identice inregistrate de intreprinderi similare. Fondul de rulment poate inregistra 3 situatii. Fond de rulment pozitiv (mai mare de zero) inseamna ca capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, aceasta denota o realizare a echilibrului financiar pe termen lung si a contributie acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. Fond de rulment negativ (mai mic decat zero) reflecta absorbtia unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente contrar principiului de finantare (nevoilor permanente li se aloca resurse permanente) in acest caz situatia este periculoasa mai ales pentru intreprinderile industriale.

Problema: Active imobilizante 35 um Active circulante 65 um Capitaluri proprii 50 um Datorii mai mari de un an 10 um Datorii mai mici de un an 40 um

FR= CP-IMOBILIZARI PERMANENTE FR=60-35=25 UM FR p= CPp-IMOBILIZARI PERMANENTE FRp=50-35=15 UM Fri= FR-FRp Fri=25-15=10 UM Active imobilizante 60 um Active circulante 40 um

Capitaluri proprii 30 um Datorii mai mari de un an 10 um Datorii mai mici de un an 60 um

FR= CP-IMOBILIZARI PERMANENTE FR=40-60= - 20 UM FR p= CPp-IMOBILIZARI PERMANENTE FRp=30-60= - 30 UM

16

Fri= FR-FRp Fri= -20+30 =10 UM

3. NEVOIA FONDULUI DE RULMENT ( NFR) Necesarul de fond de fond rulment reprezinta cuantumul activelor ciclice ce trebuie finantate din fondul de rulment respectiv activele circulante ( cu termen de lichiditate sub un an) care urmeaza sa fie finantate din surse stabile ( cu exigibilitate mai mare de un an) daca activitatea unei intreprinderi poate fi restransa la 3 faze principale si anume aprovizionarea, productia, desfacerea, atunci functionarea ei presupune urmatoarele cicluri: Achizitionarea de materii prime si materiale Stocarea de materii prime si materiale Productia Stocarea produselor finite Vanzarea produselor Prin desfasurarea fiecarei faze sunt necesare surse financiare care trebuie asigurate de intreprindere. Cum insa, intre plati si incasari exista un decalaj sursele financiare sunt in cea mai mare parte acoperite din surse temporare. Relatia de calcul a nevoii fondului de rulment este: NFR=ACTIVE CIRCULANTE-RESURSE CICLICE NFR=(AC-DISPONIBILITATI SI PLASAMENTE)-(OBLIGATII PE TERMEN SCURT)(CREDITE CURENTE+SOLD CREDITE LA BANCI ). Daca determinam NFR atunci datele necesare sunt prezentate dupa cum urmeaza: ACTIV Stocuri de materii prime si materiale Productia in curs de executie si produse Marfuri Avansuri acordate furnizorilor Clinti si conturi asimilate Alte creante TOTAL 1 NFR= TOTAL 1- TOTAL 2 Problema: 1.Pe baza bilantului contabil din 31.12.N se prezinta urmatoarele date: ACTIV Active imob. Net 918,1 UM Stocuri 17.2 UM Clienti 696.6 UM Creante diverse 335.9 Um Valori mobiliare de plasament 1254.6 UM Disponibilitati 350.5 Um TOTAL A 3572.9 Sa se determine: SN, FR, NFR. PASIV Capital propriu 930.3 UM Provizionane pentru risc 72.6 UM Imprumuturi pe termen lung 513.2 UM Furnizori 97.2 UM Alte datorii pe termen scurt 1586.7 UM Dividende datorate 81.3 UM Credite bancare curente 291.6 UM TOTAL P 3572.9 PASIV Furnizori si conturi asimilate Clienti creditori Datorii fiscale si sociale Datorii asupra imobilizarilor Venituri inregistrate in avans TOTAL 2

17

SN= 3572.9-2570=1002.9UM FR=1516.1-918.1=598 UM NFR=2304.3-2056.8=247,5 UM

2. Determinati indicatorii de echilibru financiar pe baza bilantului la 31.12. N ACTIV PASIV Active imob. Net 2200 UM Capital social 2500 UM Stocuri 1800 UM Rezerve 500 UM Clienti 1200 UM Profit nerepartizat 600 UM Disponibilitati 300 Um Datorii financiare mai mari de un an 930 UM Furnizori 850 UM Credite bancare curente 100 UM TOTAL A 5500 TOTAL P 5500 SN=5500-1880=3620 FR=4550-2200=2350 NFR=3000-850=2150 CONCLUZII: 1. Necesarul de FR urmareste echilibrul curent prin compararea necesitatilor de finantare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatarii 2. Marimea optima a necesarului de fond de rulment stabilita in practica pe baza raporturilor dintre necesarul de FR si cifra de afaceri nu trebuie sa depaseasca o rata de 10-15% 3. Ca si influenta asupra modificarii NFR ponderea cea mai mai mare o are NFR din exploatare 4. Desi pot fi identificati mai multi factori de influenta asupra NFR, influenta cea mai mare o are modul de gestionare a stocurilor.

4.TREZORERIA NETA Analiza trezoreriei nu este alceva decat analiza echilibrului financiar pe termen scurt , cand se compara o marime relativ constanta ( FR) cu o marime fluctuanta (NFR). Trezoreria la nivelul unei intreprinderi este imaginea disponibilitatii monetare si a plasamentelor pe termen scurt aparute din evolutia incasarilor si platilor respectiv din plasarea excedentului monetar. Trezoreria se poate determina in 2 modalitati: 1. ca diferenta intre TN = FR - NFR Acest mod ne arata ca marimea trezoreriei depinde de modificarile aduse FR si ale NFR 2. ca diferenta intre trezoreria de Activ si cea de Pasiv TN = TA - TP Trezoreria de activ cuprinde disponibilitatile banesti din conturi si casa , precum si plasamentele pe termen scurt
18

Trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente si soldurile creditoare ale bancii. Trezoreria neta poate inregistra 2 situatii tipice: trezoreria neta pozitiva trezoreria neta negativa Trezoreia neta pozitiva -este generata de faptul ca fondul de rulment este mai mare decat nevoia de fond de rulment (FR>NFR) asigurand posibilitatea efectuarii de plasamente si disponibilitati banesti. In acest caz intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila , desi nu intodeauna trezoreria pozitiva indica situatia sanatoasa a intreprinderii pentru ca scopul intreprinderii nu este detinerea unei trezorerii ci antrenarea resurselor in activitati eficiente. Trezoreria neta negativa evidentieaza ca nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din fondul de rulment ci trebuie sa se apeleze la credite. Problema: Bilantul la finele anului N: ACTIV imobilizari necorporale 100.000 um imobilizari corporale 150.000um imobilizari financiare 42.600um stocuri 253.000um clienti 393.000um alte creante pe termen scurt 221.200um valori mobiliare de plasament 173.100um PASIV capitaluri proprii 631.200um rezultatul reportat 16.000um provizioane de risc 46.800um datorii financiare pe termen lung 104.900um furnizori 156.000um dividende datorate 10.400um alte datorii pe termen scurt 117.600um credite de trezorerie 50.000um TOTAL 1.132.900 UM

TOTAL

1.132.900 UM

Se cere: SN,FR, FRp, Fri, NFR, TN SN=1.132.900-438.900=694.000 UM FR=798.900-292.600=506.300 UM FRp=694.000-292.600=401.400 UM Fri=506.300-401.400=104.900 UM NFR=(840.300-173.100)-)334.000-50.000)=383.200 UM TN=506.300-383.200=123.100 UM INTERPRETAREA REZULTATELOR SN de 694.000 um ne indica faptul ca firma are o situatie financiara sanatoasa FR de 506.300 reflecta excedentul capitalurilor permanente in raport cu imobilizarile nete pe care le finanteaza, excedent ce va fi utilizat pentru finantarea activelor circulante din partea de jos a bilantului. Se constata ca intreprinderea dispune de un FR propriu pozitiv cea ce inseamna ca imobilizarile sunt finantate integral din capitaluri proprii care permit in plus si degajarea unei parti (401.400 um) pentru constituirea FR. FRp are o contributie substantiala (79.3%) la constituirea FR in timp ce datoriile (104.900) detin un procent de 20.7%. aceasta situatie favorabila pune in evidenta autonomia financiara a intreprinderii. NFR evidentieaza decalajul nefavorabil dintre lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt, intrucat FR>NFR , echilibrul financiar este realizat cu degajarea unui TN pozitive la sfarsitul exercitiului financiar(123.100).
19

ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII

Intreprinderea concentreaza o complexitate de operatii economice si financiare care se reflecta in documentele contabile de sinteza sub forma fluxurilor si stocurilor. Sintetizand pentru o perioada de activitate data ( un an ) ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri si cheltuieli, contul de profit si pierderi arata cum s-a ajuns de la starea patrimoniala initiala la cea finala. Cheltuielile cuprind totalitatea elementelor de costuri suportate de intreprindere in cursul exercitiului sub forma sumelor sau valorilor platite sau de platit pentru: consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficieaza intreprinderea cheltuieli cu personalul executarea unor obligatii contractuale sau legale de catre intreprindere cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune ( despagubiri, amenzi, perisabilitati, lipsuri de inventar, donatii, subventii etc.) Veniturile sunt sume sau valorii incasate sau de incasat din livrari de bunuri , executarea de lucrari, prestarii servicii etc executarea unor obligatii legale sau contractuale din partea tertilor venituri exceptionale care nu sunt legate de activitatea curenta si se refera fie la operatii de gestiune fie la operatii de capital continutul informational al contului de profit si pierdere permite aprecierea performantelor intreprinderii prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinantare si riscul economic.
CHELTUIELI
II CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale Cheltuieli cu lucrari s. i servicii executate de teri Cheltuieli cu impozite, taxe i varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

VENITURI I VENITURI DIN EXPLOATARE


Venituri din vanzarea marfurilor a) Producia vanduta b) Cifra de afaceri (a+b) Venituri din producia stocata (Sf-Si) c) Venituri din producia de imobilizari d) Producia exerciiului (b+c+d) Venituri din subvenii de exploatare Alte venituri din exploatare Venituri din provizioane privind exploatarea III VENITURI FINANCIARE
Venituri din participaii, alte imobilizari financiare i creane imobilizate Venituri din titluri de plasament Venituri din diferene de curs valutar Venituri din dobanzi Alte venituri financiare Venituri din provizioane

A. REZULTATUL DIN 1 EXPLOATARE (1 -II)


IV CHELTUIELI FINANCIARE
Pierderi din creane legate de participaii Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate Cheltuieli din diferene de curs valutar Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli financiare Cheltuieli privind amortizarile i provizioanele

B. REZULTATUL FINANCIAR (III - IV) C. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I + III - II - IV)


VI CHELTUIELI EXCEPIONALE privind :
Operatiile de gestiune Operaiile de capital Amortizari i provizioane

V VENITURI EXCEPTIONALE din :


Operatiile de gestiune Operaiile de capital Provizioane

D. REZULTATUL. EXCEPTIONAL ( V - VI)


VII! CHELTUIELI TOTALE (II + IV + VI) VII VENITURI TOTALE (1 + III + V)

E. REZULTATUL BRUT AL IX Impozit pe profit F. REZULTATUL NET AL

EXERCITIULUI (VII -VIII) EXERCITIULUI (E - IX) 20

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE (S.I.G.)

Structura contului de profit si pierdere pe cele 3 tipuri permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale destinate sa indeplineasca o anumita functie de renumerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare denumite solduri intermediare de gestiune (SIG). SIG reprezinta de fapt palierele succesive in formarea rezultatului final. Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind de la cel mai cuprinzator ( productia exercitiului) si incheind cu cel mai sintetic .Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. In vederea calcularii SIG trebuie sa lamurim urmatoarele notiuni: marja comerciala ( adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale. Activitatea comerciala presupune cumparerea si revanzarea marfurilor. Marja comerciala este principalul indicator de apreciere a performantelor unei activitati comerciale. Productia exercitiului-include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoi proprii, drept urmare productia exercitiului va include 3 elemente: productia vanduta, productia stocata, productia imobilizata. Valoarea adaugata este primul sold intermediar de gestiune si exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie in deosebi a fortei de munca a capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti in cadrul activitatii curente a intreprinderii. valoarea adaugata se calculeaza pornind de la productia exercitiului si anume: VA= Productia exercitiului Consumul de la teri Excedentul brut al exploatarii (Ebe) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata pe de o parte (+subventii de exploatare ) si impozite , taxele si cheltuielile de personal pe de alta parte Ebe = VA + Subventii de exploatare ( chelt. de personal +impozite+taxe si varsaminte asimilate) Ebe exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare.

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii.se calculeaza astfel:

Re = Ebe+ (venituri din provizioane de exploatare+alte venituri din exploatare)-(chelt. cu amortizarile si provizioanele+alte chelt. de exploatare) Rezultaul exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare. Rezultatul curent (Rc) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente cat si de cel al activitatii financiare. Rc= Re + venituri financiare- cheltuieli financiare

21

Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta al rentabilitatii financiare cu care vor fi renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie sa fie sustinut de existenta unor disponibilitati monetare reale. Profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma dividendelor sau sa reinvesteasca in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de finantare proprie sau elemente de autofinantare generat de activitatea intreprinderii.

Cascada S.I.G. Vanzari marfuri Costul marfurilor vandute = marja comercial productia vanduta (cifra de afaceri + productia stocata +productia imobilizata = Productia exercitiului marja comerciala +productia exercitiului -consumuri provenite de la terti 1) = VALOAREA ADAUGATA (VA) +subventii de exploatare -impozite taxe si varsaminte asimilate -cheltuieli cu personalul 2) EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri -amortizari si provizioane calculate - alte cheltuieli 3 ) =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) +venituri financiare -cheltuieli financiare 4) =REZULTATUL CURENT (RC) + rezultatul exceptional -impozit pe profit 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI Exp. Pe baza contului de profit si pierdere la 31.12.200n , se cere sa se intocmeasca: tabloul SIG, rezultatul exploatarii, rezultatul financiar si exceptional cheltuieli suma venituri Suma
Cumparari de mat prime Alte cumparari si chelt. externe Chelt. cu personalul Impozite taxe si varsaminte asimilate Chelt.cu amortizarile Chelt. cu provizioanele
TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE Dobanzi si chelt. asimilate Chelt .din dif de curs valutar TOTAL CHELT.FINANCIARE Valoarea net contab.a elementelor de activ cedate

14620 1140 7020 620 1310 430


25140 2030 820 2850 1952

Productia vanduta Productia stocata

30800 840

VENITURI DE EXPLOATARE Dobanzi si venituri asimilate VENITURI FINANCIARE

31640 202 202

22

TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE IMPOZIT PE PROFIT TOTAL CHELTUIELI RAPORTUL EXERCITIULUI

1952 570 30512 1330

VENITURI EXCEPTIONALE TOTAL VENITURI

0 31842

REZOLVARE REZULTATUL EXPLOATARII 31640-25140=6500 um REZULTATUL FINANCIAR 202-2850= -2648 um REZULTATUL EXCEPTIONAL = -1952 TABELUL SIG

productia vanduta (cifra de afaceri + productia stocata +productia imobilizata = Productia exercitiului -consumuri provenite de la terti 1= VALOAREA ADAUGATA (VA) +subventii de exploatare -impozite taxe si varsaminte asimilate -cheltuieli cu personalul 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri -amortizari si provizioane calculate - alte cheltuieli 3 ) =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) +venituri financiare -cheltuieli financiare 4=REZULTATUL CURENT (RC) -cheltuieli financiare exceptional -impozit pe profit 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI
CAF = 8240+0-0+202-2850-570 = 5022 CAF = 1330+1740+1952 = 5022 CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)

30800 840 31640 15760 15880 7020 620 8240

1740 6500 202 2850 3852 -1952 570 1330

Reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderuu la sfarsitul exercitiului financiar, destinat sa renumereze capitalurile proprii ( dividende datorate) si sa finanteze investitiile de expansiune (partea din profit repartizata pentru fondul de rezerva si fondul de dezvoltare). CAF se calculeaza prin doua metode: Metoda deductiva Metoda aditiva Metoda deductiva presupune ca CAF este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se adauga toate veniturile succesibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile succesibile de a fi platite. CAF = EBE+alte venituri din exploatare alte chelt. din exploatare+venituri financiare-cheltuieli financiare+venituri din exploatare-chelt din exploatare-impozitul pe profit

23

Metoda aditiva are meritul de pune in evidenta elementele contabile care nu genereaza fluxuri monetare. In acestcaz CAF = rezultatul net al exercitiului+amortizari si provizioane-cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului-preluari asupra amortismentelor si provizioanelor-venituri din cesiunea elementelor de activ+valoarea net contabila a elementelor de active cedate. Veniturile exceptioanale sunt fara venituri din cesiunea elementelor de activ, fara cota parti din subventii si fara reluari asupra provizioanelor exceptionale . Cheltuielile exceptionale sunt fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate si fara amortizari si provizioane exceptionale calculate Veniturile financiare =mai putin provizioanele Cheltuieli financiare=mai putin provizioanele Pe baza contului de profit si pierdere a unei intreprinderi (structura simplificata) se prezinta asfel: cheltuieli
Cumparari de mat prime Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 Lucrari servicii executate de terti Chelt. cu personalul Impozite taxe si varsaminte asimilate Chelt.cu amortizarile Alte chelt.de exploatare
TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE Dobanzi si chelt. asimilate Chelt .din dif de curs valutar Chelt .privind amortizarile si provizioanele TOTAL CHELT.FINANCIARE Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune Chelt.cu amotizari si provizioane Valoarea net contab.a elementelor de activ cedate TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE IMPOZIT PE PROFIT TOTAL CHELTUIELI REZULTATUL EXERCITIULUI

suma
13893000 -270000 1675640 7400000 676360 1133000 21942
24529942 800000 2180 13000 815180 25618 70000 345000 440618 516945 26302685 965155

venituri
Productia vanduta Productia stocata Productia imobilizata Subventii de exploatare Alte venituri din exploatare Venituri din provizionare

Suma
26624600 180000 5400 15000 14560 0

VENITURI DE EXPLOATARE Venituri din dobanzi Venituri din provizioane VENITURI FINANCIARE Venituri exceptionale Venituri din cesiunea elementelor din activ Venituri din provizioane VENITURI EXCEPTIONALE TOTAL VENITURI

26839560 17261 2500 19761 38519 340000 30000 408519 27267840

Sa se calculeze: rezultatul exploatarii ,financiar si exceptional,intocmiti tabelul SIG si determinati CAF prin cele 2 metode studiate. Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618 Rezultatul financiar=19761-815180=-795419 Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099
TABELUL SIG

productia vanduta (cifra de afaceri + productia stocata +productia imobilizata = Productia exercitiului -consumul materii prime -variataia stocurilor -lucrari si servicii executate de terti consum cheltuieli terti
24

26624600 180000 5400 26810000 13893000 -270000 1675640 15298640

1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 11511360 +subventii de exploatare 15000 -impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 -cheltuieli cu personalul 7400000 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 3450000 + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri 14560 -amortizari si provizioane calculate 1133000 - alte cheltuieli 21942000 3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere)2309618 +venituri financiare 19761 -cheltuieli financiare 815180 4=REZULTATUL CURENT (RC) 1514199 -chelt. financiare 440618 +venituri exceptionale 408519 -impozit pe profit 516945 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 965155

CAF=3450000+14560-21942+17261-802180+38519-25618-516945=2153655 CAF=965166+1133000+13000+70000-340000+345000-2500-30000=2153655 PRAGUL DE RENTABILITATE Analiza pe baza soldulrilor intermediare de gestiune nu este singura posibilitate de apreciere a performantelor intreprinderi. Exista de asemenea un model de analiza fundamentat pe structura cheltuielilor ( variabile si fixe) in raport cu cifra de afaceri. Intreprinderile sunt fie intreprinderi careproduc un singur produs =intrep. Monoproductive=,fie intreprinderi care produc mai multe produse=intrep. Multiproduse=
Chelt.totala CA Chelt.variabile Chelt.fixe Productia Punctul critic

Indiferent de natura intreprinderii pragul de rentabilitate (punctul mort sau critic) reprezinta nivelul de activitate (CA) care absoarbe in totalitate cheltuielile de exploatare ( chelt.=venituri) a unei perioade iar profitul este nul. Deci pragul de rentabilitate evidentieaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze intreprinderea pentru a nu lucra in pierdere, depasind acest nivel intrep. incepe sa lucreze in profit. Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa relatiile de calcul: a) pentru intreprinderile monoproductive pragul de rentabilitate este egal Prent= F P-V F= cheltuiala fixa totala V= cheltuiala variabile unitara
25

P= pret unitar Problema Sa se calculeze Prent a unei intreprinderi monoproductive cunoscandu-se urmatoarele informatii F= 54 000000 P=6000 V=2400 Prent= 54000000 =15000 6000-2400 aceea productie in bucati care trebuie sa se realizeze pentru a obtine un profit nul . in consecinta intreprinderea trebuie sa produca 15000 buc b) In cazul intreprinderilor multiproductive formula de calcul al pragului de rentabilitate este: Prent = F sau Prent = F 1- CV CMV% CA F= chelt. fixe CV= chelt.variabile totale CA= cifra de afaceri CMV= marja cheltuielior variabile% 1-CV/CA= marja chelt. variabile Problema O intreprindere la sfarsitul anului prezinta urmatoarele informatii: CA=10000 CV=75000 F=10000 Sa se calculeze CA pe care trebuie sa o realizeze o intreprindere pentru a nu lucra in pierdere si a nu avea castig ( profit nul) Prent= 10000 = 10000 = 10000= 40000 1-75000 1-0,75 0,25 10000 Prent = 10000 = 40000 25% In situatia in care se previzioneaza un profit in ambele cazuri (a,b) profitul previzionat profitul previzionat se adauga la cheltuiala fixa. a) daca chelt fixa in cazul a si a profitului pe care vrem sa-l obtinem este de 10000000 atunci Prent= F+10.000.000 adica Prent= 54000000+10000000 = 64000000 = 17.777,77 P-V 3600 3600 Pentru a obtine un profit de 10000000 trebuie sa se produca 17.777,77 buc. b) sa se calculeze CA in situatia in care profitul previzionat este de 10000 Prent= 10000+10000 = 20000 = 80000 0,25 0,25 In procesul decizional prezinta interes deosebit pragul de rentabilitate in zile. Avand semnifacatia datei calendaristice la care pragul de rentabilitate este atins. Prent zi= CA la pragul de rentabilitate x 360 zile = 80000 x 360 =288 zile CA realizata 100000
26

Obtine profitul de 10000 um in 288 zile Problema O societate comerciala a realizat o cifra de afaceri 2000 lei inregistrand CV=1600 lei si CF= 100 lei. Se cere; (a) care va fi CA pentru care profitul este nul (b) rezultatul la o crestere a cifrei de afaceri cu 10% (c) care va fi CA necesara pentru a obtine un rezultat de 350000 lei (d) care va fi CA pentru a mentine rezultatul initial in conditiile cresterii chet. Fixe cu 50000 lei. Explicatii Valori % a b c D CA 2000 500 2200 2250 CV 1600 0,8 400 1760 1800 1800 MCV 400 0,2 100 440 450 450 CF 100 100 100 100 150 Rezultatul net 350 340 DIAGNOSTICUL FINANCIAR PRIN SISTEMUL DE RATE IS EVALUAREA RISCULUI DE FALIMENT

SISTEMUL DE RATE Cunoasterea gradului de independenta economica si financiara, detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care genereaza schimbari nedorite in activitatea intreprinderii presupun diagnosticarea financiara printr-un sistem de rate de eficienta. Ratele se stabilesc sub forma unor rapoarte semnificative intre doua elemente comparabile, si in general, legate intre elr printr-o relatie cauza-efect. Forma de exprimare a ratelor este variata, principalele modalitati fiind exprimarea printr-un coeficient ( un numar), printr-un procent sau printr-un numar de zile ( durata). Matematic, exista posibilitatea formarii unui numar mare de rate ca efect al diferitelor combinatii intre posturile din bilant sau informatiilor continute in situatii de sinteza. Selectia ratelor trebuie facuta in functie de pozitia pe care se plaseaza analistul, cat si de problemele ce urmeaza sa fie rezolvate. In fond, metoda ratelor este o tehnica de analiza folosita, atat de analistii financiari din intreprindere, cat si de organele bancare si cele de studii financiare. Astfel analistul va trebui sa procedeze cu multa atentie la alegerea si interpretarea ratelor care compun bateria apta de a aprecia gestiunea unei intreprinderi si starea de sanatate financiara a acesteia. De aceea, utilizarea ratelor in analiza financiara presupune selectia acelor rate semnificative, independente si omogene. Valorile raportate trebuie sa fie comparabile intre ele sub aspectul continutului si al prezentarii monetare, stiut fiind faptul ca succesul analizei prin rate este asigurat in conditiile in care ratele calculate pe mai multe exercitii succesive sunt comparabile. Principalele obiective in cadrul analizei pe baza ratelor constau in studierea succesiva a cel putin trei dimensiuni financiare ale intreprinderii: rentabilitatea, lichiditatea, structura financiara. Ratele posibil de determinat fiind numeroase, iar gruparea lor omogena si riguroasa fiind greu de realizat, se vor prezenta cele mai semnificative rate circumscrise celor trei dimensiuni financiare si grupate pe urmatoarele coordonate: Rate de rentabilitate Rate de structura a capitalurilor Rate privind rotatia capitalurilor Pentru efectuarea diagnosticului financiar se face apel la datele contabile din bilant si din contul de profit si pierdere,cat si la informatiile continute in bilantul financiar si bilantul functional. RATELE DE RENTBILITATE
27

Ratele de rentabilitate evidententiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor, permitind compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general, ratele de rentabilitate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute ( diferite marje de acumulare) si eforturile depuse pentru obtinerea lor ( activ total, capital investit, capital economic etc). Ratele de rentabilitate masoara rezultatele obtinute in raport cu activitatea intreprinderii (rentabilitate comerciala) si a mijloacelor economice ( rentabilitatea economica) sau financiare(rentabilitate financiara) asa cum reiese din figura. Diferite niveluri ale rezultatelor Marja comerciala Rezultatul exploatarii Valoarea adaugata Rezultatul net Excedentul brut de exploatare Rezultatul distribuit Degajate de. Activitate Mijloace Economice Financiare Cifra de afaceri (fara TVA) Imobilizari brute Capital social Valoarea adaugata Imobilizari nete Capitaluri proprii NFRE Resurse durabile Capital economic Pasiv total Capital investit Activ total Rezultatele degajate de activitatea intreprinderii si de mijloacele economice sau financiare. Din cele prezentate, rezulta ca rentabilitatea intreprinderii va fi analizata prin cele trei categorii de rate: Rate de rentabilitate comerciala Rate de rentabilitate economica Rate de rentabilitate financiara A. Ratele de rentabilitate comerciala Ratele marjelor beneficiare sau ratele de rentabilitate comerciala aprecieaza randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului, fiind determinate ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata. Exista urmatoarele categorii de rate: Rata marjei comerciale, utilizata in deosebi de intreprinderile cu activitate comerciala. Rata marjei comerciale = marja comercial Vanzari marfuri Aceasta rata pune in evidenta strategia coomerciala a intreprinderii analizate. Astfel, o marja comerciala redusa (insuficienta) implica cheltuieli generale riguroase si deci recurgerea la forme de distribuire a marfurilor care permit reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor de transport, stocaj, etc. din contra, marja comerciala ridicata (importanta) reclama cheltuieli generale sporite si deci servicii mai bune catre clienti. De asemenea , rata marjei comerciale, aprecieaza influenta constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare. Astfel, cresterea ratei insotita de o diminuare a vanzarilor (CA) semnifica faptul ca intreprinderea incearca sa-si mentina marjele promavand o politica de preturi inalte. Dimpotriva, o rata a marjei comerciale in scadere insotita de o crestere puternica a vanzarilor evidentieaza faptul ca intreprinderea prefera reducerea preturilor de vanzare in scopul cuceririi unui nou segment. In fine, cazul in care cresterea ratei marjei comerciale este insotita de o crestere a cifrei de afaceri releva o situatie favorabila pentru intreprindere, respectiv punerea in vanzare de produse cu performante superioare sau ocuparea pe piata a unei pozitii concvurentiale forte.
28

Rata marjei brute de exploatare, sau rata EBE,masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale. Rata EBE =excedent brut de exploatare Cifra de afaceri Aceasta rata indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit. Valoarea ridicata a ratei EBE reflecta posibilitatea financiara a reinoirii rapida a echipamntelor intreprinderii. O ameliorare a ratei EBE exprima o crestere a productivitatii , in masura in care rata nu este simpla consecinta a cresterii ratei marjei comerciale, iar scaderea ei, in raport cu o rata a marjei comerciale stabila, dovedeste o impovarare la costurile exploatarii. Rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a realiza concurenta. Rata marjei nete = rezultatul net al exercitiului Cifra de afaceri Aceasta rata prezinta facilitati de calcul, deoarece nu presupune o pregatire prealabila a datelor, fiind recomandata in analizele financiare vizand perioade scurte dar si intreprinderi mici. Aceasta recomandare este justificata de faptul rezultatul net nu exprima in exclusivitate un rezultat al activitatii de exploatare ci el poate fi generat de rezultatul unor operatii de dezinvestire sau al unor plasamente financiare. De aceea, pentru perioade mai lungi si in special in marile intreprinderi, evaluarea activitatii de exploatare este bine facuta cu ajutorul ratei privind rentabilitatea exploatarii. Rata marjei nete de exploatare sau rata privind rentabilitatea exploatarii pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ si comercial. Rata marjei nete de exploatare = rezultatl exploatarii Cifra de afaceri Rezultatul exploatarii prezinta avantajul de a fi influentat de amortismente si provizioane, devenind un rezultat net al exploatarii. Rata marjei brute de autofinantare masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai. Rara marjei brute de autofinantare = capacitatea de autofinantare Cifra de afaceri Rata marjei asupra valorii adaugate masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare ( consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie creata ( daca se exprima procentual) Rata marjei asupra valorii adaugate = excedent brut de exploatare Valoarea adaugata

B. Ratele de rentabilitate economica Rata rentabilitatii economice are o acceptiune mai larga, vizand, in esenta, eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii. Ea se exprima prin raportul: Re = rezultatul economic Activ total (sau o parte din activ total )

Rezultatul economic, excluzand elementele financiare si exceptionale, favorizeaza comparatiile intreprinderilor apartinand aceluias sector de activitate. In exprimarea rentabilitatii economice, la numaratorul fractiei se po9ate utiliza fie rezultatul exploatarii, fie excedentul brut de exploatare, iar la numitor activul total sau o parte a cestuia. Activul total sau capitalul angajat, cuprinde capitalul economic, imobilizarile in afara exploatarii si financiare, nevoia de fond de
29

rulment in afara exploatarii si disponibilitati banesti , in timp ce capitalul investit, parte a activului economic, cuprinde doar capitalul economic si imobilizarile in afara exploatarii. Capitalul economic alocat exploatarii nu tine cont decat de imobilizarile utilizate de intreprindere pentru activitatea sa de exploatare si de cresterea nevoii de rulment pentru exploatare.
Re= rezultatul economic = rezultatul economic Imobilizari beute+NFRglobal+disponibilitati activ economic

Daca rezultatul economic explrima rezultatul exploatarii inaintea cheltuielilor cu dobanzile si impozitul pe profit, relatia de calcul va fi:
Rae = rezultatul exploatarii inaintea deducerii chelt.cu dobanzi si imp. pe profit Capitalul angajat

In care: rezultatul exploatarii inaintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile si a impozitului pe profit = rezultatul curent inaintea impozitarii+dobanzile si cheltuielile asimilate Rata rentabilitatii economice astfel calculata, devine o rata a rentabilitatii activului economic (Rae). Daca rezultatul economic este excedentul brut de exploatare, atunci raportul exprima rentabilitatea activului economic brut (Raeb) Raeb= Excedent brut de exploatare Activ economic brut (Capital Angajat) In teoria financiara din tarile occidentale, problema alegerii numitorului, intre activ total sau capital economic, este foarte dezbatuta de autori, in generaL, optande-se pentru exprimarea rentabilitatii economice in functie de capitalul economic. In functie de marjele de acumulare utilizate, rentabilitatea capitalurilor economice angajate in exploatare poate fi exprimata sub doua forme: Re1= Excedent brut de exploatare Capital economic Re2=Rezultatul expoatarii Capital economic Capitalul economic poate fi brut, sau net dupa cum imobilizarile include sau nu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea acestora. De asemenea rezultatul generat de acest capital poate fi un rezultat brut sau net de exploatare. Pe baza rezultatului brut si net al exploatarii precum si capitalul economic brut sau net se determina doua rate de rentabilitate economica: rentabilitatea economica bruta si rentabilitatea economica neta conform relatiei: Re bruta = E.B.E Capital economic brut Re neta = Rezultatul exploatarii Capitalul economic net Rentabilitatea economica bruta, nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea este folosita frecvent in analize externe deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu, intre intreprinderi apartinand aceluias sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de marimea lor sau forma de proprietate. Rata rentabilitatii economice brute masoara aptitudinea capitalului economic de a asigura reinoirea si remunerarea sa, reinoire care ar trebui sa se realizeze intr-o periada cat mai scurta. In economiile occidentale se considera corespunzatoare o rentabilitate economica mai mare decat 25% ceea ce inseamna ca in maxim 4 ani intreprinderea isi poate reinnoi capitalurile angajate prin excedentul sau brut de exploatare. In conditiile economiei romanesti care inregistreaza durate medii de rotatie ale activelor economice mult mai mari de 4 ani, pragul minim al rentabilitatii economice va fi mult mai mic decat cel din economiile occidentale. Rentabilitatea economica trebuie sa depaseasca in mod necesar rata inflatiei pentru ca intreprinderea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii mentinandu-si astfel activul sau economic. In conditii de inflatie rentabilitatea economica in termeni reali determinata dupa formula lui Fisher, reprezinta un procent mult mai mic comparativ cu rentabilitatea nominala. Pornind de la relatia:
30

(1+Rn)= (1+Rr)(1+Ri) obtinem Rn=R1+Rr(1+Ri) De unde Rr= Rn-Ri 1+Ri pentru o inflatie controlata si normala ce nu depaseste 10% termenul (RrxRi) din dezvoltarea relatiei Rn inregistreaza valori foarte mici astfel incat poate fi neglijat, iar relatia Rr devine: Rn=Ri+Rr de unde Rr+Rn-Ri Astfel pentru o intreprindere occidentala o rata nominala a rentabilitatii economice de 25% in conditiile unei inflatii de 5% reprezinta in termeni reali un procent de numai 20% Rr=25%-5%=20% Aceasi rentabilitate economica reala poate fi realizata de intreprinderile romanesti in conditiile unei inflatii ce inregistreaza valori semnificative de 250% cu o rentabilitate nominala mult mai mare, respectiv Rn=320% Rr=3.2-2.5=0.2*100=20% 1+2.5 in termeni reali rata rentabilitatii economice are doua dimensiuni si anume: una pentru remunerarea capitalurilor investite cel putin la nivelul ratei minime de randament din economia nationala (rata medie a dobanzii), iar cealalta pentru remunerarea riscului economic si financiar pe care si l-au asumat posesorii capitalurilor puse la dispozitia intreprinderii. Daca rata rentabilitatii economice este mai mare decat rata medie a dobanzii la capitalurile imprumutate, actionarii vor beneficia de efectul de parghie financiara al indatorerii intreprinderii. Factorii determinanti ai rentabilitatii economice sunt pusi in evidenta prin descompunerea acesteia in doua rate explicative conform relatiei: Ebe = EBE* Cifra de afaceri Capitalul economic cifra de afaceri Capital economic Sau Re= rentabilitatea comerciala x productivitatea mijloacelor economice Nivelul marjei brute evidentieaza rezultatul activitatii de exploatare, inclusiv finalizarea ei prin conditiile de comercializare oglindite in cifra de afaceri, in timp ce rotatia capitalului economic, prin cifra de afaceri exprima gradul de intensitate al utilizarii resurselor financiare ale intreprinderii. Se observa ca rata rentabilitatii economice poate fi ameliorata fie prin cresterea marjei brute de acumulare, respectiv prin cresterea vanzarilor si reducerea cheltuielilor platibile, fie prin cresterea rotatirei capitalului economic prin cifra de afaceti, obiectiv realizabil in conditiile diminuarii investitiilor economice, prin potimizarea nivelului stocurilor, creditul-clienti, selectivitatea stricta a investitiilor fie prin ambele cai. Rata rentabilitatii economice exprima in fapt o anumita combinatie intre cei doi factori de influenta: unul cantitativ exprimand marja bruta de acumulare realizata asupra vanzarilor si deci politica de preturi practicata si altul calitativ exprimand gradul de intensitate a utilizarii capitalului economc, deci viteza de rotatie prin cifra de afaceri. De asemenea se po9ate observa ca aceeasi rentabilitate economica poate fi generata de doua strategii comerciale opuse: O politica de preturi inalte, deci cu o marja bruta ridicata, dar cu o rotatie lenta a capitalului economic si un volum al desfacerilor redus(in tarile occidentale aceasta strategie este caracteristica investitiilor din centrul orasului) O politica de preturi scazute deci o marja mai slaba dar cu o rotatie accelerata a capitalului economic si un volum al desfacerilor important. Exempul 1.
31

Fie doua intreprinderi cu cifra de afaceri, rezultat economic si activ total, prezentate in tabel. Deacompuneti rentabilitatea economica in cele doua componente. Explicatii Intreprinderea A Intreprinderea B -cifra de afaceri (mii lei) 1000 1000 -rezultatul inaintea 100 50 deducerii chelt. cu dobanzile si impozitul pe 500 250 profit (mii lei) -activ economic (mii lei) Rata marjei brute (mii lei) 10% 5% Coeficient de rotatie al 2 rotatii 4 rotatii capitalului economic Rentabilitatea activului 20% 20% economic Se constata ca intreprinderea B, dispunand de un activ economic si un rezultat de numai 50% fata de intreprinderea A, realizeaza aceasi rentabilitate economica datorita vitezei de rotatie accelerata. Dar rentabilitatea economica poate fi pusa in corelatie directa si cu rentabilitatea factorului munca oferita de rata marjei adupra valorii adaugate cu productivitatea activelor fixe si cu structura investitiei. EBE = EBE x Capital ec. valoare adaugata valoarea adaugata imobilizari x imobilizari capital economic

Drept urmare rata rentabilitati economice poate fi majotata fie prin cresterea marjei asipra valorii adaugate fie prin cresterea productivitatii activelor fixe sau prin cresterea gradului de imobilizari al capitalului economic fie actionand simultan asupra celor trei factori.

B.Ratele de rentabilitate financiara Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea ntreprinderilor de a dagaja profit net prin capitalurile proprii angajate n activitatea sa. Rentabilitatea financiara reflecta scopul final , al acionarilor unei ntreprinderi, exprimat prin rata de remunerare a investiiei de capital facuta de acetia n procurarea aciunilor ei, sau a reinvestirii totale/pariale a profiturilor ce le revin de drept. De aceea, la numitorul raportului vor figura capitalurile proprii, sau media acestora n masura n care n cursul exerciiului au avut loc modificari sensibile ale capitalului propriu prin aporturi noi n numerar. La numarator figureaza, de obicei, rezultatul net (profitui net) sau rezultatul curent nainte de impozitare, care prezinta, n raport de profitui net, avantajul de a fi mai apropiat de realitatea financiara ntrucat elimina incidenta activitaii excepionale. In funcie de indicatorii utilizai la numaratorul raportului, rentabilitatea financiara a unei societai pe aciuni poate fi exprimata astfel: 1 Rentabilitatea financiara neta= rez.net al exercitiului/capitalurile proprii 2 Rentabilitatea financiara= Rezultatul curent inainte de profit inainte de impozit/capitaluri proprii Desi foarte utilizata n analiza financiara, aceasta rata trebuie sa tina cont de metodologia determinarii profitului net, respectiv de regimul de calcul al amortizarilor i provizioanelor, al cheltuielilor deductibile i nedeductibile avute n vedere la determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit

32

Rentabilitatea financiara remunereaza acionarii, fie prin acordare de dividende, fie sub forma afectarii (majorarii) rezervelor care, in fapt, reprezinta o cretere a averii proprietarilor, prin ncorporarea lor n capital, i deci o cretere a valorii intrinsece a aciunii. Acionarii majoritari facand adesea un plasament pe termen lung, nu solicita o rentabilitate imediata pe aciune i deci un dividend important, fiind preocupati, n special, de un rezultat satisfacator chiar daca acesta este conservat de ntreprindere, ntrucat va genera o cretere a valorii aciunilor. De aceea, ei sunt interesai de cunoasterea rentabilitatii capitalurilor proprii, rentabilitate determinata prin raportul: Profit net al exerciiului/Capitaluri proprii. Pentru aceasta categorie de acionari, aprecierea rentabilitatii nete pe aciune, sau a profitului pe aciune, ca expresie directa a profitabilitaii ntreprinderii, poate fi realizata cu ajutorul raportului:

Profitul pe actiune= profitul net al exercitiului Numarul de actiuni emise Aceasta rata, determinata pentru fiecare societate pe aciuni, nu ofera posibilitatea comparaiilor ntre acestea, datorita dificultatilor de interpretare ale diferenelor observate de la o societate la alta. Astfel, doua firme de aceeai talie cu capitaluri proprii si profit net de aceeasi marime, deci cu rentabilitai ale capitalurilor proprii egale, pot avea profituri pe aciune diferite n funcie de numarul aciunilor emise. Acionarul minoritar este de obicei preocupat de o rentabilitate pe termen scurt i deci, de un dividend imediat. Aprecierea dividendului pe actiune se face prin raportul: Divident pe actiune= Dividende Nr. de actiuni emise Ultimele doua rate exprima un venit sub forma profitului sau dividendului pe aciune. Acest venit poate fi, de asemenea, apreciat n funcie de capitalurile investite. In situaia n care capitalurile investite includ alaturi de capitalurile proprii i mprumuturi pe termen lung i mediu, se poate calcula i rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente:
Rentabilitatea financiara=Profitul net al exerciiului+Dobanzi aferente imprumuturilor a capitalurilor permanente Capitaluri proprii + Imprumuturi pe termen lung i mediu

Rentabilitatea astfel exprimata remunereaza capitalurile proprii prin acordarea dividendelor, avand i o dimensiune pentru remunerarea mprumuturilor prin plata dobanzilor. Rentabilitatea financiara este deci influenata de sursa de provenienta a capitalurilor investite fiind de aceea sensibila la structura financiara a ntreprinderii, respectiv la situaia ndatorarii acesteia. In general, cand nu se precizeaza capitalurile n raport cu care se calculeaza rentabilitatea financiara, este vorba de rentabilitatea capitalurilor proprii. Pentru societatile cotate la bursa, din economiile occidentale, rentabilitatea financiara este apreciata cu ajutorul unor rate determinate pe baza unor marimi contabile i bursiere. Inlocuind noiunea de capitaluri proprii cu aceea de valoare bursiera, se pot formula urmatoarele doua rate: rata capitalizarii profiturilor i randamentul dividendelor. a) Imaginea bursiera a unei societai este reflectata prin rata capitalizarii profiturilor exprimata n doua feluri.
Rata capitalizarii profiturilor = profitul net pe actiune sau profitul net al exercitiului Cursul bursier al actiunii capitalizarea bursiera

Capitalizarea bursiera este calculate la sfarsitul exerciiului contabil conform relaiei: Capitalizarea bursiera= Ultimul curs bursier la ncheierea exerciiului x Numarul de actiuni Importana acestei rate, pentru analistii bursieri, este limitata, sub aspectul diagnosticului financiar, deoarece cursul unei aciuni depinde de numerosi factori (suma distribuita, ponderea acesteia n totalul rezultatului net, etc.), i nu exclusiv de sanatatea financiara a tntreprinderii.
33

Astfel, doua ntreprinderi aparinand aceluiasi sector, i realizand acelasi profit global pot nregistra rate de capitalizare diferite. Sub acest aspect rata capitalizarii profiturilor are mai putin caracterul unei rate de rentabilitate, devenind n principal o masura a imaginii bursiere a ntreprinderilor cotate. Inversul acesteia reprezinta coeficientul de capitalizare bursiera (PER = price earning ratio). PER= Cursul buisier al actunii sau PER = Capitalizarea bursiera Profitul net pe aciune Profitui net al exercitiului PER aratand de cate ori investitorii sunt dispusi sa plateasca profitul firmei, este numit i "multiplu cursprofit". In general, valorile coeficientului sunt cuprinse ntre 8 i 12. Apreciind perspectivelele beneficiare ale ntreprinderilor cotate, un coeficient mai mic decat 8 corespunde unor valori slabe (slab cotate) n timp ce un PER mai mare decat 12 semnifica valori n crestere. Daca multiplul curs-profit este ridicat, piaa financiara formuleaza anticipaii favorabile asupra rezultatelor viitoare ale ntreprinderii i este deci dispusa sa achite imediat un pre mare n raport cu nivelul profiturilor actuale. Variaia coeficientului de capitalizare bursiera reda o buna evaluare asupra riscurilor ntreprinderii determinate de ndatorare, de riscul economic al ramurii din care face parte ntreprinderea analizata i de variabilitatea profiturilor viitoare. b) Randamentul efectiv al dividendelor primite de actionari poate fi exprimat cu ajutorul rapoartelor:
Rata randamentului dividendelor = Dividend pe actiun e sau Cursul bursier al aciunii Dividende totale Capitalizarea bursiera

Aceasta rata intereseaza n special acionarii minoritari, depinzand la fel de de situaia financiara a ntreprinderii, asemenea ratei de capitalizare a profitului. Pentru acionarul minoritar care asteapta un rezultat sub forma dividendelor i a plusvalorii de capital, rentabilitatea financiara poate fi exprimata i prin raportul: Rentabilitatea financiara = Dividend + (Pt-Po) Po n care: Po = preul de cumparare al aciunii (pre de origine); Pt = cursul aciunii la momentul t. Daca Pt > Po acionarul beneficiaza de o plusvaloare de capital egala cu diferena Pt-Po. n fapt, la numitor se gasete capitalul investit de acionar, iar la numarator remunerarea acestui capital. Ca i rentabilitatea economica, rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi descompusa pe componente astfel:
Prcfitul net = Profit net x cifra de afaceri Capitaluri proprii cifra de afaceri capitaluri proprii sau Profit net =Profitnet x cifrade afaceri x Pasivtotal Capitaluri proprii cifra de afaceri Activtotal Capitaluri proprii

adica, Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica x Rata globala de ndatorare. Drept urmare, rentabilitatea financiara avand originea in rentabilitatea economica, va fi determinate de aproximativ aceiai factori, respectiv: rata marjei nete de acumulare (factor cantitativ) care masoara profitabilitatea tntreprinderii, fiind indicator de politica industrial rotaia activului total prin cifra de afaceri (factor calitativ), indicator de politica comerciala; rata globala de indatorare (factor calitativ), reprezentand structura financiara i deci politica de finanare. Diferena ntre rentabilitatea economica i cea financiara se datoreaza politicii de finantare promovata de intreprindere. Astfel, la rentabilitai economice egale, rentabilitatea financiara va fi diferita, dupa cum intreprinderea se finaneaza prin fonduri proprii sau mprumutate. Aceasta diferente provine din dublul joc al cheltuielilor financiare i al impozitului pe profit. Pentru a evidenia aceste aspecte vom recurge la o alta descompunere a rentabilitaii financiare: Rezultatul net = Rezultatul exploatarii x Rezultatul net x Pasiv total Capitaluri propri activ total Rezultatul exploatarii Capitaluri propri
34

deci, Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica x Impactul ndatorarii Ultimii doi termeni grupai sub denumirea "impactul ndatorarii" reflecta influenza cheltuielilor financiare (nete) i respectiv coeficientulde idatorare (rata ndatorarii globale). Se observa, i n aceasta descompunere, dependenta rentabilitaii financiare de rentabilitatea economica i de ndatorare. Pornind de la influena ndatorarii ntreprinderii asupra rentabilitaii capitalurilor, proprii, se poate stabili un criteriu de optimizare a structurii capitalurilor, n vederea minimizarii costului de procurare al acestora, a creterii rentabilitaii financiare, cu evidenierea efectului ndatorarii. Acest efect multiplicator al ndatorarii constituie "efectul de levier", denumire ce provine de la faptul ca mprumuturile reprezinta o parghie financiara care influeneaza nivelul rentabilitaii capitalurilor proprii. Meninand descompunerea precedenta i integrand influena fiscalitaii asupra rezultatului vom obine forma cea mai frecventa de prezentare a rentabilitaii financiare funcie de rentabilitatea economica i de impactul ndatorarii.

35

Bilant Capitaluri proprii Rf Datorii Re Rd

Activ economic

Re - rentabilitate economica Rt - rentabilitate financiara Rd - rata medie de dobinda AE - activul economic CP - capitaluri proprii DAT - datorii totale RE - rezultatul exploatarii (neafectat de dobanzi) i - cota de impozit pe profit Pentru simplificare, se admite ipoteza potrivit careia , profitul net (PN) este determinat de rezultatul exploatarii, corectat cu dobanzile (Dob) la capitalurile mprumutate i cu impozitul pe profit: PN = (RE-Dob)(1-i) Din relaia de calcul a rentabilitaii economice, se obine rezultatul brut al exploatarii (RE) ca remunerare a ntregului activ economic Re= RE , de unde RE=Re xAE AE, Cum nsa activul economic este finantat integral din capitalurile proprii i cele mprumutate, RE se poate scrie: RE = Re (CP+DAT) Dobanda (Dob), ca remunerare a capitalurilor mprumutate la un nivel dat al ratei de dobanda, rezulta din relaia: Dob = DAT x Rd Rata rentabilitatii financiare, in aceste condifii devine:
Rf=PN = (RE-Do) (1-I ) = RexAE-DATxRd (1-I)= Re(CP+DAT)-DATxRd (1-I) PC CP CP CP

de unde: RF=Re+(Re+Rd)DAT (1-I)


CP

=> Rf = Re+ Efectul de levier al ndatorarii Efectul de levier al ndatorarii=(Re- Rd)DAT/CP In aceasta relate fundamentala, termenul (Re- Rd) este numit "levier", iar termenul DAT/CP "braul levierului" (anumiti autori atribuie adesea denumirea de levier, acestui coeficient de ndatorare, dar aceste nuane nu prezinta o importanta deosebita).
36

Efectul generat de ndatorare antreneaza modificarea nivelului rentabilitatii capitalurilor proprii, n sensul cresterii sau scaderii sale, dupa cum rentabilitatea economica este superioara sau inferioara costului mediu al datoriilor. Acest efect va fi mai amplificat prin bratul levierului, cu cat ponderea ndatorarii n sursele de finanare va fi mai ridicata. Daca levierul (Re-Rd) este pozitiv, rentabilitatea financiara va fi cu atat mai mare cu cat ndatorarea va fi mai importanta (fiecare procent de cretere a ndatorarii va determina o cretere a rentabilitatii financiare egala cu diferenta dintre Re i Rd). ntreprinderea are n acest caz interesul sa se mprumute la maxim, pentru a beneficia de "efectul de levier" Daca levierul (Re-Rd) este negativ, creterea ndatorarii ntreprinderii are efect nefavorabil asupra rentabilitatii financiare, astfel ncat, cu fiecare procent de crestere a ndatorarii, rentabilitatea financiara se va diminua cu diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata medie a dobanzii. Indatorarea are, n acest caz, "efect de maciuca", determinand scaderea rentabilitatii capitalurilor proprii. In aceasta situate, ntreprinderea va trebui sa "munceasca pentru bancherii sai". Relatia fundamentala, prezentata anterior, evidentiaza i efectul fiscalitatii asupra rentabilitatii financiare. Astfel, daca ntreprinderea este profitabila, fiscalitatea (impozitul pe profit) atenueaza efectul de levier. Dimpotriva, daca ntreprinderea este deficitara, fiscalitatea nu influenteaza rentabilitatea financiara i formula devine (cu t=0): Rf = R e +(R e -Rd) DAT
CP

iar ndatorarea are o influena negativa asupra rentabilitatii capitalurilor proprii. Acest efect nefavorabil apare ntrucat rata dobanzii i menine, n principiu, nivelul contractual prestabiliat, n timp ce rata rentabilitatii economice nregistreaza niveluri scazute. n caz de dificultate, ntreprinderea ndatorata este expusa pierderilor severe, ca urmare a cheltuielilor financiare de plata. Se constata, n acest caz, ca riscul financiar este cu atat mai mare cu cat ntreprinderea este mai ndatorata. lnfluena structurii financiare a intreprinderii asupra rentabilitaii financiare este ilustrata prin exemplui 2 (s-a facut abstracie de impozitul pe profit pentru facilitarea calculelor); Exempful 2: Determinarea rentabilitatii financiare n absenta impozituiui pe profit mil lei Intreprindere Intreprinderea B aA
Activ total Rezultatul naintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile Rentabilitatea ec. Re=Rez. naintea deducerii chelt. cu dobanzile/Activ total Capitaluri proprii: CP Datorii: D Cheltuieli cu dobanzile: dxD (d=15%) Rezultatul dupa deducerea cheltuielilor cu dobanzile Rent, financiara R|=Rez. dupa chelt. cu dob./ Capitaluri proprii 1000 200 20% 1000 . 200 20% 1000 200 20% 500 500 . 75 125 25%

RfB = Re+(Re-d)D/CP = 20+(20-15)500/500 = 25%

Intreprinderea B apeland la mprumuturi n proporie de 50 %, pentru nevoile de finantare, a avut o rentabilitate financiara crescuta (25%), n raport cu ntreprinderea A (20%) care nu a recurs decat la capitaluri proprii. In lipsa datoriilor Re = Rf. Exemplui 3.
37

Fie o activitate productiva necesitand un capital economic de 100 mil lei. Pentru procurarea resurselor financiare necesare, mai multe tipuri de structuri de finanare pot fi avute n vedere: Mecanismul efectului de levier mil lei Explicaii ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4
Capitaluri proprii: CP Datorii: D Rata ndatorarii: D/CP 100 0 0 80 20 1/4 25% 60 40 2/3 66.6% 25 75 3 300%

Presupunem: d = 12%; t = 50% (cota de impozit pe profit s-a presupus 50% pentru a facilita calc.) Re = 16% in primul caz Re = 12% in al doilea caz Re = 10% n al treilea caz Vom retine n analiza rentabilitaii doar activitatea de producie a ntreprinderii, neglijand eventualele venituri financiare i venituri in afara exploatarii. A) Rentabilitatea economics (Re) este superioara ratei dobanzii (d). Re =16%; d=12% Re = Rezultatul naintea deducerii chelt. cu dobanzi i impozite/Capital angajat Mii lei Re>d
Capitaluri proprii: CP Datorii: D D/CP 100 0 0 80 20 1/4 16 20*12% = 24 (162,4)*50%=6,8 16-2,4-6,8=6,8 60 40 2/3 25 75 3

Rez. expl. inaintea ch.cu dob. i imp. 16 Chelt. cu dobanzile (d xD) 0 Impozit pe profit 16*50% = 8 Rez. dupa deducerea impozit. si dob.: RM 16-8 = 8 Rentabiiitatea financial: R, = Rnet/CP

16 16 40*12%=4,8 75*12%=9 (16-4,8)*50%=5,6 (16-9)*50%=3,5

16-4,8-5,6=5,6

16-9-3,5=3,5

8/100*100=8%

6,8/80*100=8,5% 5,6/60*100=9,33% 3,5/25*100=14%

Se observa ca, n absenta ndatorarii, R f = R e calculata dupa deducerea impozitului pe profit. Daca, Re>d => Rf se mbunataete, pe masura ce indatorarea creste. Efectul de levier are rol pozitiv. B) Rentabilitatea economica (Re) este egala cu rata dobanzii (d). Re = 12%; d=12%

38

mil lei
Capitaluri proprii: CP Datorii: D D/CP Rez. expl. naintea deducerii ch.cu dob. i imp (12%*100=12) Chelt. cu dobanzile (d xD) Impozit pe profit Rez. dupa deducerea impozit. ?i dob.: Rnet Rentabiiitatea financiara: R, = Pnet/CP 100 0 0 12 80 20 1/4 12 60 40 2/3 12 25 75 3 12

0 (20*12%)=2,4 (12*50%)= (12-2,4)*50%=4,8 6 (12-6)=6 (12-2,4-4,8)=4,8

(40*12%)=4,8 (75*12%)=9 (12-4,8)*50%=3,6 (12-9)*50%=1,5 (12-4,8-3,6)=3,6 (12-9-1,5)=1,5

6/100*100= 4,8/80*100=6%

3,6/60*100=6%

1,5/25*100=6%

6% Daca Re = d => efectul de levier dispare i Rt = Re dupa impozitare (Re = 12*50%=6%), indiferent care va fi gradul de ndatorare. Ex: R, = [12+(12-12)20/80](1-0.5) = 6% C) Rentabilitatea economics (Re) este inferioara ratei dobanzii (d). Re =10%d=12% Re<d mil lei

Capitaluri 100 80 60 25 Datorii: CP D 0 20 40 75 proprii: D/CP 0 1/4 2/3 3 Rez. expl. ded. ch.cu dob. inaintea (12%* 100=12) 10 10 10 12 i imp. Chelt. cu (d xD) 0 (20*12%)=2,4 (40*12%)=4 (75*12%)=9 dobanzile Impozit pe profit 10*50%=5 (10(10(10,8 Rez. dupa 2,4)*50%=3,8 4,8)*50%=2, 9)*50%=0,5 impozit (10-2,4(10-4,8(10-9ded. ?i dob.: (10-5)=5 6 Rentabilitatea Rnot 3,8)=3,8 2,6)=2,6 0,5)=0,5 financiara: 5/100*100= 3,8/B0*100=4, 2,6/60*100=4 0,5/25*100=2 R, = RW,/CP 5% 75% ,33% % Daca R e <d => R f se diminueaza pe masura ce ndatorarea creste. Efectul de levier are rol negativ. Se vorbeste, n acest caz, de "efectul de maciuca". Descompunerea rezultatului exploatarii A) Efectul de levier pozitiv Reluam una din ipotezele n care efectul de levier este pozitiv: Re = 16% > d =12; D/CP = 40/60 = 2/3 mil lei Datorii 40 Capitaluri proprii 60 Resurse totale 100 16 4,8 5,6

Rez. expl. naintea ded. cu dob. i chelt. 6,4(16%*40) 9,6(16%*60) Cheltuieli cu 12%*40 = 4,8 imp. dobanzile Impozit pe profit (6,4-4,8)*50%=0,8 (9,6*50%)=4,8

39

Rez. dupa ded. chelt. dob: imp. i (Rnei) R,= Rne/CP

(6,4-4,8-0,8)=0,8

(9,6-4,8)=4,8

(16-4,8-5,6)=5,6

0,8/60*100=1,33% 4,8/60*100=8% 5,6/60*100=9,33%

Descompunerea rezultatului in funcfie de datorii i capitalurile proprii indica faptul ca datoriile adauga 1,33% la rentabilitatea financiara a capitalurilor proprii de 8%, facand sa creasca rentabilitatea capitalului investit la 9,33%.

40

B) Efectul de levier negativ (efectul de maciuca). Se reia ipoteza in care Re =10% < d =12% D/CP = 40/60 =2/3 mil lei Datorii 40 Capital uri proprii Resurse 60 totale 100

Rez. expl. tnaintea (12%*4) = 4,8 (46 10 4,8 (10ded. chelt. cu dob. ?i 4,8)*50%=-0,4 (6*50%)=3 (6-3)=3 4,8)*50%= imp. Cheltuieli cu (4-4,8+0,4)=-0,4 2,6 dobanzile Impozit pe (10-4,8profit Rez. dupa 2,6)=2,6 ded. Rnet/CP chelt. -0,4/60*100=-0,66% R, = imp. i 3/60*100=5% 2,6/60*100 dob: (Rnei) =4,33% Rentabilitatea financiara a capitalului investit (total) n exploatare de 4,33% se datoreaza Rf a capitalurilor proprii de 5%, diminuata de Rf a imprumuturilor cu 0,66%, ca urmare a efectului de levier nefavorabil (Re<d) Efectul nefavorabil al ndatorarii asupra rentabilitatii financiare adauga riscului economic o dimensiune specifica: riscul financiar. De aceea, este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii de pe piaa, pentru a face mai atractiva investiia n tntreprinderea respectiva,decat n depozitele bancare, iar depasirea ratei de dobanda sa fie proportional cu prima de risc pe care mediul economic al ntreprinderii o prezinta investitorului. , Daca, la scaderea activitaii, R e se diminueaza cu AR e, variatia corespunzatoare (scaderea) a lui Rf, respectiv variatia riscului, va fi ARf, pusa n evidena direct prin relatia: Rf=(1-I)[Re-Re+DAT (Re-re-Rd]-(1-I)[Re+DAT (Re+Rd) CP CP de unde: Rf=-(1-I) Re(1+DAT)
CP

Deci, intensitatea scaderii rentabilitafii capitalurilor proprii (amplificarea riscului financiar) va fi cu atat mai ridicata, cu cat raportul DAT/CP este mai mare. ntrucat numaratorul raportului DAT/CP include toate datoriile bancare, atat pe termen lung cat i pe termen scurt, se poate face o descompunere astfel: DAT=DTL+DTS CP CP CP n care DTL - datorii pe termen lung DTS - datorii pe termen scurt Daca RdTS reprezinta cota medie de dobanda la mprumuturile pe termen scurt i RdTL cota medie de dobanda la mprumuturile pe termen lung, formula rentabilitatii financiare nete devine: Rf= (1-I)[re+(Re-Rdtl)DTL + CP
Efectul de levier pe termen lung

(Re-Rdtl)DTS] CP
efectul de levier pe termen scurt

Aceasta formula evideniaza doua leviere financiare adesea independente, caci, ele corespund celor doua moduri de finanare distincte: credite bancare pe termen lung i credite pe termen scurt.
41

Cum creditele pe termen scurt sunt acordate, in general, la o rata de dobanda mai mare decat cele pe termen lung, aceasta dobanda risca sa depaseasca rentabilitatea economics a ntreprinderii. In aceasta situaie, levierul pe termen scurt, ar putea avea o incidena negativa mai puternica decat influena benefica a levierului pe termen lung, astfel incat rezultanta lor sa determine cresterea riscului financiar. Daca finanarea pe termen scurt are caracter permanent, pentru diminuarea riscului, se prefera cresterea fondului de rulment - printr-o crestere a datoriilor pe termen lung - pentru finanarea nevoilor temporare. De aceea, unii autori recomanda descompunerea levierului pe cele doua componente, ca modalitate de preintampinare sau de diminuare a riscului financiar. Exista nsa o dificultate practica in determinarea levierului pe termen scurt, la ntreprinderile cu activitate sezoniera. Raionamentul porneste de la principiul potrivit caruia suma activului (imobilizari+nevoia de fond de rulment+disponibilitai) este relativ stabila. Ori, aceasta este, n special, valabila pentru imobilizari care sunt active aciclice, dar nu i pentru nevoia de fond de rulment care, din contra, este formata din activele ciclice i sezoniere. Nevoia de fond de rulment cere, deci, doua componente: o parte fixa, reprezentand nevoia de fond de rulment structurala, asimilata nevoilor permanente i finanata din resurse stabile, i o parte variabila conjuncturala, reprezentand nevoile sezoniere, finanata din credite pe termen scurt. De aceea, pentru a face comparabila rentabilitatea activului pe termen lung (imobilizari) cu rentabilitatea activului pe termen scurt (NFR conjuncturala), trebuie sa se ia n considerare valoarea medie a activelor. Altfel, separarea levierului n termen lung i scurt poate fi arbitrara. ntrucat levierul pe termen scurt negativ reprezinta o sursa de risc semnificativa, consideram necesar prezentarea unui exemplu ipotetic pentru ilustrarea modului de calcul. Exemplul4 O societate comerciala produce i comercializeaza apa minerals. Activul industrial imobilizat este de 250 miliarde lei i nevoia de fond de rulment structurala de 80 miliarde lei. Activitatea este sezoniera i NFR conuncturala se ridica la 100 miliarde lei, perioada de desfasurare a activitaii fiind echivalenta cu o treime dintr-un an. Finanarea ei se realizeaza n totalitate prin credite bancare pe termen scurt, la o rata reala de dobanda de 11.5%. Excedentul brut de exploatare al exerciiului contabil este de 52 miliarde lei, iar amortismentele in suma de 18 miliarde lei. Fondurile proprii sunt de 150 miliarde lei i ndatorarea pe termen lung se ridica la 150 miliarde lei exploatare al exerciiului contabil este de 52 miliarde lei, iar amortismentele in suma de 18 miliarde lei. Fondurile proprii sunt de 150 miliarde lei i ndatorarea pe termen lung se ridica la 150 miliarde lei (R<fTL=9% n termeni reali). Cota de impozit pe profit 38%. CalcuIam rentabilitatea bruta a activului economic, Re: Re = (52-18)/(250+80) = 0.103x100 = 10.3% de unde: (1-i)Re = (1-0.38)x10.3% = 6.39% Adapind ca insuficiena fondului de rulment financiar, finanata n mod obisnuit din credite pe termen scurt, influeneaza levierul pe termen lung, trebuie calculat costul mediu ponderat al fondurilor mprumutate pe termen lung (FRF=fondul de rulment financiar). Insuficiena FRNG = 250(activ industrial)+80(NFR structurala)-150(fonduri proprii) -150(datorii pe termen lung) = 30 miliarde lei finanata din credite pe termen scurt Datoriile pe termen lung reprezinta 180 miliarde lei, adica 150 miliarde lei mprumuturi, plus 30 miliarde insuficiena FRNG, iar datoriile pe termen scurt vor fi egale cu NFR conjuncturala medie, adica 100x1/3 = 33 miliarde lei (FRNG=fondul de rulment net global). Costul mediu ponderat al capitalurilor mprumutate pe termen lung Rdtl.devine: Rdtl. = (150x9%+30x11.5%)/180 = 9.41 % In fine, rata de rentabilitate neta a fondurilor proprii (Rf) va fi: Rf= 0.62[0.103+(0.103-0.0941 )180/150+(0.103-0.115)33/150] Rf = 0.62[0.103+0.01068-0.00264]
42

Rf = 6.88% Se observa ca influenta pozitiva a levierului pe termen lung este atenuata de levierul pe termen scurt, care constituie o adevarata sursa de risc. In concluzie, efectul de levier poate fi ameliorat, prin creterea datoriilor pe termen lung la un cost de procurare mai mic decat rentabilitatea economics a ntreprinderii. Este evident ca amplificarea efectului pozitiv al ndatorarii este posibila, n primul rand, prin valorificarea cu randament superior a tuturor resurselor de care dispune ntreprinderea, ea fiind interesata sa asigure folosirea integrala i eficienta a ntregului capital, indiferent de proveniena sa. Aceasta presupune atat sporirea veniturilor, cat i reducerea cheltuielilor n ansamblu, ceea ce se reflecta n cresterea ratei rentabilitatii economice. Dar, rentabilitatea , economica alaturi de rata dobanzii practicata la mprumuturile angajate, care poate varia de la o perioada la alta sub influena mai multor factori, joaca rolul hotarator asupra efectului de levier. Sub acest aspect, este deosebit de relevanta situaia creata n economia noastra n aceasta faza de tranziie, n care rata dobanzii la creditele bancare a atins un nivel deosebit de inalt, coroborat cu limitarea ofertei i cresterea cererii de capital mprumutat.. In aceste condiii, influena exercitata de rata dobanzii asupra efectului de levier devine egal mai adesea negativa. Totusi, chiar i in cazul ratei inalte a dobanzii, deci a costului ridicat al capitalului mprumutat, se poate obine un efect de levier pozitiv prin selectarea judicioasa, in primul rand, de catre agenii economici a aciunilor ntreprinse finantate prin ndatorare, asigurandu-se astfel utilizarea cu eficiena maxima i accelerarea rotaiei ntregului capital. Pe de alta parte, conform relaiei: (Re - Rd) DAT/CP, un factor determinant al marimii efectului de levier este i raportul de marime dintre capitalul mprumutat i capitalul propriu de care dispune intreprinderea. Daca vom considera ca aciunea celorlali factori ramane constanta, un nivel mai ridicat, sau mai scazut al acestui raport, va influena direct proportional asupra efectului de levier rezultat. In aceiasi timp, nsa, ndatorarea este o metoda riscanta pentru mprumutat, dar i pentru mprumutator. Din punct de vedere al ntreprinderii care foloseste mprumuturi, ndatorarea comporta riscul de a nu face faa obligaiilor de plata catre creditori (rambursari i dobanzi), iar un volum mare al datoriilor exigibile neonorate o poate face insolvabila, ducand-o la faliment i pierderea capitalului propriu. Acest aspect nefavorabil apare cu atat mai accentuat, cu cat proportiile capitalului mprumutat i dobanzile aferente sunt mai mari, iar rentabilitatea economica este mai redusa. Analiza riscului financiar i a efectului de levier ce nsotesc apelul la ndatorare, prezinta un interes major pentru optimizarea structurii financiare i asigurarea viabilitaii oricarei ntreprinderi care funcioneaza n condiiile unei autentice economii de piaa. Intrucat rentabilitatea financiara are la origine rentabilitatea economica i este influenata de gradul de ndatorare, se poate stabili o relaie de interdependent ntre eficiena activului economic (Re), gradul de remunerare al capitalurilor proprii (Rf) i mprumutate (rata dobanzii: Rd), relaie care se fundamenteaza pe ideia finanarii integrate a activului economic din capitalurile proprii i mprumutate (fig. nr. 4.2). Eficiena utilizarii activului economic (AE0) n cursul exerciiului financiar se va reflecta la sfarsitul acestuia n marimea profitului (calculat naintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile i a impozitului pe profit = EBIT) care asigura autofinanarea creterii (nete), plata dobanzilor i remunerarea acionarilor prin plata dividendelor. Profitul luat n calculul rentabilitaii economice (sau excedentul brut naintea deducerii impozitului i dobanzilor: EBIT n literatura anglo-saxona) se determine conform relaiei: EBIT = Venituri totale - Cheltuieli totale (exclusiv dobanzile i impozitul pe profit) In acest caz, rentabilitatea economica va fi: Excedentbrutdeexploatare Raeb= n care AE0 = activ economic Activ economic brut (Capital angajat)
43

(imobilizari+nevoia de fond de rulment+disponibilitai) la nceputul exerciiulului iar relaia de interdependent^ dintre Re, Rf i Rd, se stabileste, pe baza mediei aritmetice ponderate, astfel:

44

Re=RfCPo +RdDATo
AEo AEo

unde: Rf=_ Profitnet la sfaritul exerciiulii (P n i) si

_ CheltuiercudobanziletDobj) Capitaluri proportionale(CP 0) Datori initiale(DAT 0) Pentru exemplificare, admitem cazul unei ntreprinderi al carui bilan furnizeaza urmatoarele informaii (anexa A): ANEXA A Bilant la 31.XII N mil lei
Rd=

N-1 N PASIV Capital propriu 660 40 730 Datorii 20 225 financiare** 75 Datorii de exploatare TOTAL 720 1030 TOTAL 720 1030 *) inclusiv activele de trezorerie **) inclusiv pasivele de trezorerie Din contui de profit i pierderi al exerciiului (N) rezulta (mil. lei): cifra de afaceri 1380; cheltuieli pentru exploatare platibile 1115; cheltuieli cu amortizarile 25; dobanzi 75. Cota de impozit pe profit este de 38%. Pentru determinarea rentabilitatii economice, se preiau informaiile din (Anexa B) bilanul functional: ANEXA B mil lei Bilantul functional ACTIV Imobilizari Active circulante* NEVOI Imobilizari NFR N-1 570 130 N 510 445 955 RESURSE Capital propriu Datorii financiare TOTAL N-1 660 40 700 N 730 225 955

N-1 570 150

N 510 520

ACTIV ECONOMIC 700

EBIT = 1380 -1115 - 25 = 240 mil. lei. Impozit pe profit = (240 - 75)x38% = 62,7 mil. lei; Profit net = 102,3 mil. lei Calculul rentabilitatii economice i al rentabilitaii financiare (ca raport): Re = 240-62,7 = 0,25328x100 = 25,328% 700

45

Rf =102.3 = 0,155x100 =15.5% 660 Rentabilitatea economica determinate ca medie aritmetica ponderata a surselor de finanare este: Re = 0,155 + 1,875 40 =0.25328x 100=25.328% 700 700 in care Rd = 75 = 1,875x 100 = 187,5% 40 Intrucat rentabilitatea economica (25,328%) este mai mica decat rata dobanzii (187,5%) ndatorarea are influenta nefavorabila asupra rentabilitatii capitalurilor proprii, asa cum rezulta i din formula rentabilitaii financiare cu evidenierea efectului de levier. Rf = 0,25328 + (0,25328 -1,875)40= 0,155 660 ef ect de levier=-0,09828 In concluzie, rentabilitatea unei ntreprinderi nu poate fi apreciata facand abstracie de riscurile cu care ea se confrunta, riscuri corespunzatoare ultimelor doua tipuri de renabilitate prezentate: riscul economic, concretizat in efectul de levier operational (prezentat in subcapitolul 2.4) i riscul financiar, exprimat prin efectul de levier negativ. Riscul financiar adanceste riscul economic, traducandu-se printr-o mai mare vulnerabilitate a trezoreriei (la cheltuielile privind dobanda adaugandu-se i cele de rambursare a imprumuturilor), care n final genereaza o incapacitate de plata a intreprinderii, adica riscul de faliment (prezentat n subcapitolul 4.2). Exemplul 5 rentabilitate , economica si Pe baza datelor din Anexele I financiaracomercila si II calculati ratele de mil lei Explicate N-2 N-1 N Imobilizari brute 12972 17009 17414 Amortizari 6432 8174 9250 Activ circulant brut 18247 20662 19538 diri care: Disponibilitai 1394 384 1291 NFR globala 16853 20278 20829 din care; In afara exploatarii -160 -728 -1697 Capitaluri proprii 8376 7064 6099 Dividende 211 0 0

46

Situatia indicatorilor privind rezultatele activitatii ANEXA I Indicatori Vanzari de marfuri -Cumparari de marfuri + Variafia stocurilor de marfuri 1) = Marja comerciala Producia vanduta (rata inflatiei) + producia stocata 2) = Productia exerciiului - Cumparari de materii prime + Variatia stocurilor de materii prime i aproviz. + Subvenii de exploatare 3) = Marja industrials 4) = Marja bruta globala (1+3) - alte cumparari i cheltuieli externe 5) = Valoarea adaugata - Cheltuieli de personal - impozite i taxe 6) = Excedentul brut de exploatare - amortizari calculate (dotafii) - variatia provizioanelor de exploatare 7) = Rezultatul exploatarii - cheltuieli financiare + venituri financiare 8) = Rezultatul curent nainte de impozitare - Soldul exceptional al oper. de gestiune (cheltuieli - venituri) - Soldul exceptional al oper. de capital (cheltuieli - venituri) - variatia provizioanelor reglementate (provizioane calculate - reluari asupra proviz.) - impozit pe profit 9) = Rezultatul exercitiului (net) N-2 4211 3666 100 645 75093 (9%) 850 75243 54070 -12 11 21172 21817 9547 12270 7100 1640 3530 1092 -109 2547 1454 29 1122 -215 -6 + 861 285 N-1 2508 1863 164 481 87458 (11%) 1015 86443 66011 3356 201 239989 24470 11742 12728 7683 1798 3247 2319 60 868 2082 56 -1158 -156 0 -766 0 N

mil lei

631 532 -26 73 85624 (11%) 1249 86873 61970 864 312 24351 24424 11271 13151 8193 1836 3124 2121 -390 1393 2296 49 -856 263 -311 -992 131

197

-236

55

Rezolvarea este prezentata n tabelele: 4.9; 4.10; 4.11 i 4.12.

47

a)Ratele de rentabilitate comerciala

Explicatii
1)Rata marjei comerciale =marja comerciala vanzari de mf.

N-2
645 =0.153 4211

N-1
481=0.192 2508

N
73=0.116 631

2) Rata marjei brute de expl.=EBE CA 3) Rata marjei nete = Rezultatul net CA 4)Rata marjei nete de expl.: Rezultatul expl. CA 5) Rata marjei brute de autofinanare = CAF CA Determinarea CAF Excedentul brut de exploatare + Venituri financiare -Cheltuieli financiare -Soldul exceptional al oper. de gestiune -Impozit pe profit 6) Rata marjei asupra valorii adaugate = EBE VA

3530 = 0.045 79304 197 = 0.002 79304 2547 = 0.032 79304

3247 = 0.036 89966 -236 = nesemnif 89966 868 = 0.009 89966

3124 = 0.036 86255 55 = 0.001 86255 1393 = 0.016 86255

2035= 0.026 79304 2035 3530 29 1454 -215 285


3530 =0.288 12270

1377 =0.015 89966 1377 3247 56 2082 -156 0


3247 = 0.255 12728

483 =0.006 86255

483 3124 49 2296 263

131 3124= 0.238 13151

Se observa o degradare generala a majoritatii ratelor, n cursul perioadei analizate

48

.b) Ratele de rentabilitate economica Explicatii a) Rentabilitatea activului economic brut: Raeb= EBE Activ economic b) Rentabilitatea economica bruta Raeb= EBE Capital economic brut N-2
3530

N-1 =0.113
3247

N =0.086
3124

=0.084

31219

37671

36952

33530

=0.117 3247 =0.085 29985 38015 .

3124

=0.078

39940

c) Rentabilitatea economica neta: 2547 =0.108 868 =0.029 Rezultatul exploatarii 23553 29841 en ' Capital economic net

1393

=0.045 30690

Dupa o scadere semnificativa a ratelor de rentabilitate economica n exercrfiul (N-1), se constata o relativa stabilitate n anul urmator. Comparand rezultatele obinute cu rata inflaiei, corespunzatoare aceleiasi perioade, se constata o deteriorare importanta a situaiei societaii. Determinarea capitalului economic si a activului economic Mii lei EXPLICATII N-2 N-1 N Imobilizari pentru exploatare 12972 17009 17414 +NFRE 17013 21006 22526 =Capital economic 29985 38015 39940 -Imobilizari in afara exploatari =Capital investit +NFRAE +Disponibilitati =Activ economic brut (capital angajat) 29985 -160 1394 31219 38015 -728 384 37671 39940 -1697 1291 36952

c) Ratele de rentabilitate financiara EXPLICATII 1) Rentabilitatea financiara neta =rezultatul net capitaluri proprii 2) Rentabilitatea financiara inainte de impozitare =rezultatul curent inainte de impozitare capitaluri proprii 2) Randamentul capital proprii =Dividende capitaluri proprii *} n.s. -> rata nesemnificativa

N-2
197 =0.002 8376 1122 = 0.13 8376

N-1
-236=n.s. 7064 -1158 = n.s. 7064

N
55 =0.01 6099 -856=n.s. 6099

211 =0.22 8376

0 = n.s. 7064

0=n.s. 6099

49

Daca n anul (N-2) se poate vorbi de o rentabilitate financiara (fie ea cat de mica), n urmatoarele exercitii societatea lucrand n pierdere in (N-1)), sau cu un profit insuficient (n N), ratele devin nesemnificative. Se remarca urmatorul fapt: rezultatul curent n exerciiul (N-1) i N este inferior rezultatuiui net, n timp ce n exerciiul (N-2) situaia se prezinta invers. Aceasta se explica n special prin constituirea provizioanelor reglementate n exercitiul (N-2) i reluarilor asupra acestor provizioane n anul urmator. Aceasta diminuare a provizioanelor se regaseste n variaia negativa a capitalurilor proprii. Ratele structurii financiare Aceste rate caracterizeaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung i pe termen scurt, apreciaza importana ndatorarii asupra gestiunii financiare a ntreprinderii, evideniind i principalele mutaii intervenite n structura mijloacelor i surselor, generate de schimbarile interne i de interaciunea cu mediul economico-social. Ratele structurii financiare cuprind, n sinteza, trei grupe:ratele echilibrului financiar;ratele de ndatorare;ratele privind structura activului i pasivului. Ratele echilibrului financiar Ratele echilibrului financiar sunt de fapt expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung i scurt i a echilibrului functional, evidentiind existena sau inexistena fondului de rulment (FR), a nevoii de fond de rulment (NFR) i a trezoreriei nete (TN) (indicatori de echilibru financiar). Din aceasta categorie fac parte ratele de finantare i ratele de lichiditate. A) Ratele de finanare pun in evidena modalitaile de finanare a investiiilor ntreprinderii, investiii care pot fi: strategice, de exploatare i de echilibru. 1) Rata de finantare a imobilizarilor sau Rata fondului de rulment evideniaza concepe de finanare ale imobilizarilor. Poate fi exprimata prin doua modalitati, dupa cum fondul de rulment este determinat n optica funcionala (fond de rulment functional: FRF, sau fond de rulment net global: FRNG), sau n optica analizei lichiditate- exigibilitate (fond de rulment net: FRN sau financiar). R Resurse durabile _ R Capitaluri permanente FRF FRN Active imobilizate brute Active imobilizate nete O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantat din resursele durabile, respectiv din capitalurile permanente. Aceasta rata exprima n termeni relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment n valoare absoluta. Cresterea valorii raportului corespunde, teoretic, unei ameliorari a structurii de finanare, iar diminuarea lui exprima o deteriorare a situaiei, cu excepia cazului n care aceasta este voluntara i datorata stabilizarii structurilor financiare (reducerea capitalurilor proprii initial foarte ridicate, rambursarea mprumuturilor neutilizate, etc.). In termeni nominali, valoarea ratei nu reflecta ntocmai realitatea, ntrucat omogenitatea ntre numarator i numitor este adesea denaturata de inflatie. De asemenea, poate fi determinate o rata referitoare la finanarea proprie a imobilizarilor, denumita.rata fondului de rulment propriu, sau rata de finanare a capitalurilor proprii, care se doreste a fi supraunitara. Rfrpropriu= capitaluri proprii Activele imobilizate brute 2) Rata autofinanarii investitiilor (Raf), masoara partea investiiilor autofinantate i poate fi exprimata cu ajutorul raportului: Capacitatea de autofinantare (CAF) Investitiile exerciiului + Variatia nevoii de fond de rulment pentru exploatare
50

Daca valoarea raportului este mai mare decat 1, nseamna ca tntreprinderea are capacitate de autofinanare suficienta pentru a finana noile investitii precum i creterea nevoii de fond de rulment pentru exploatare, generata de acestea. 3) Rata de investire (Rinv). determina, mai exact decat precedenta (RAF),proportia de investire a ntreprinderii, n cursul exercitiului, facand posibila aprecierea cresterii ntreprinderii in raport cu politica de investitii promovata. Investire anuala RINV== Valoarea adajgata 4) Rata finanarii activului economic (RAE), comparand valoarea capitalului financiar, pune n evidena echilibrul financiar functional, daca valoarea sa este supraunitara. Rae= Resurse durabile = Resurse durabile Nevoi stabile + NFR pentru exploatare Capital economic Aceasta rata trebuie analizata in stransa corelaie cu rata de finanare a imobilizarilor. Astfel, daca rata finanarii activului economic este subunitara, iar rata de finanare a imobilizarilor este supraunitara, ntreprinderea trebuie sa recurga la credite bancare curente pentru a putea finana excedentul nevoilor de fond de rulment pentru exploatare n raport cu resursele durabile. Se ridica urmatoarea problema: resursele durabile pot sa finaneze ciclul de exploatare pentru soluionarea acestei probleme facem apel la analiza functionala, care confera nevoii de fond de rulment pentru exploatare un caracter dual, corespunzator elementelor structurale i conjuncturale. De aceea, componenta structurala poate fi, n mod normal, finanata de resursele stabile, n timp ce componenta cnjuncturala (legata de sezonalitate, conjunctura economica, factori aleatori ai exploatarii, etc.) trebuie finanata din credite bancare curente. 5) Analiza echilibrului financiar functional (RAE) poate fi completata cu rata de finantare a nevoii de fond de rulment pentru exploatare (RNFRE), care evidentiaza proporia corespunzatoare din fondul de rulment functional ce finaneaza partea cea mai stabila a nevoilor de fond de rulment legate de exploatare (stocurile). RNFRE = Fond de rulment functional Nevoia de fond de rulment pentru exploatare Raportul se considera satisfacator daca fondul de rulment functional reprezinta aproximativ 2/3 din stocuri. Aceasta rata prezinta, n general, marele inconvenient de a compara un element static (fondul de ruiment) cu un element fluctuant (stocurile). 6)Ratele de finantare bancara a exploatarii sau rata creditelor de trezorerie (Rct), complementara cu rata de finanare a nevoii de fond de rulment pentru exploatare, masoara gradul in care intreprinderea angajeaza credite bancare pe termen scurt pentru a suplini capacitatea de autofinanare a investiiilor de exploatare. RCT = Credite de trezorerie Nevoia de fond de rulment pentru exploatare B) Ratele de lichiditate sau de trezorerie caracterizeaza situaia financiara a ntreprinderii, pornind de la structura bilanului financiar (etajul inferior al acestuia). In fapt, ratele masoara capacitatea de plata a ntreprinderii, respectiv solvabilitatea pe termen scurt. Ratele de lichiditate sunt semnificative In cazul unei comparaii ntre ntreprinderile din acelasi sector sau ntre ratele cronologice realizate de aceeasi ntreprindere. Gradul n care ntreprinderea poate face faa datoriilor pe termen scurt, este dat de un sistem de rate de lichiditate, care cuprinde: rata lichiditafii generale(globale); rata lichiditapi reduse;
51

rata lichiditatfi imediate. 1) Rata lichiditaii generale (RLG), sau rata capacitaii de plata a ciclului de exploatare, reprezinta un mod de exprimare relativa a fondului de rulment financiar. Lichiditatea generala (globala) reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma ntr-un termen scurt n lichiditai pentru a satisface obligaiile de plata exigibile. Lichiditatea globala se apreciaza favorabila atunci cand rata lichiditaii generale are o marime supraunitara (cuprinsa ntre 2 i 2,5)5 Rlg= Active cu lichiditate sub un an sau Active circulante Pasive cu exigibilitate sub un an Datorii exigibile pe termen scurt Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, cel puin pe termen scurt, ntreprinderea are capacitatea de a-i achita datoriile exigibile. Aceasta constituie pentru banca, un grad de sigurana, n acordarea noilor credite, concretizat n existena unui fond de rulment financiar care ii permite ntreprinderii sa faca faa incidentelor care apar n micarea activelor circulante, sau unor deteriorari n valoarea acestora. Cu cat raportul este mai mare decat 1, cu atat mai mult ntreprinderea este pusa la adapost de o insuficiena de trezorerie care ar putea fi provocata de rambursarea datoriilor la cererea creanierilor. Lichiditatea generala, nsa, are o marja sporita de aproximare datorita numarului mare de variabile care o influeneaza cum ar fi: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rotaia activelor circulante, intensitatea sezonalitaii, etc. De aceea, lichiditatea trebuie stabilita i prin implicarea n analiza a gradului de realizare a activelor, respectiv pasivelor circulante. Rata lichiditaii generale compara ansamblul lichiditailor poteniale (active transformabile in moneda pe termen scurt) cu exigibilitaile potentiale (datorii rambursabile pe termen scurt). Daca lichiditaile sunt mai mici decat exigibilitaile poteniale (RLG <1), nseamna ca datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite, n principiu, de capitalurile circulante, astfel ca fondul de rulment financiar a devenit negativ. Aceasta situate sesizeaza faptul ca intreprinderea a imobilizat o parte din fondurile provenite din creditele bancare pe termen scurt, ceea ce contravine regulilor de finanare. Valoarea subunitara a raportului nu prezinta pericol, n condiiile in care gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decat cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Aceasta nseamna ca stocurile se reduc treptat, pentru a putea achita datoriile exigibile pe termen scurt, fara a stanjeni continuitatea produciei, iar datoriile se rennoiesc n mod constant. In ceea ce priveste analiza evoluiei lichiditaii, nu este suficient ca raportul sa fie supraunitar, ci este necesar ca sensul acesteia sa fie crescator. O evoluie descedenta a lichiditaii ilustreaza o activitate n declin, creditorii trebuind sa fie circumspeci n acordarea de noi mprumuturi. 2) Rata lichiditaii reduse (RLR) exprima capacitatea ntreprinderii de a-si onora datoriile, pe termen scurt, din create i disponibilitai. Rlr=Active lichidabile sub un an - Stocuri sau Creane + Disponibilita Pasive exigibile sub un an Datorii exigibile pe termen scurt Valoarea supraunitara a ratei evideniaza faptul ca stocurile nu sunt finanate prin datorii pe termen scurt (cel mult prin avansuri i aconturi primite de la clieni). In general, raportul este subunitar i nu produce dificultai, n condiiile n care ntreprinderea dispune de stocuri sanatoase i previziuni de trezorerie corecte. In teoria economica, sunt pareri potrivit carora o rata cuprinsa ntre 0,8 i 1 ar reprezenta situaia optima n ceea ce privete solvabilitatea pariala. 3) Rata lichiditafii imediate [Rli}, sau rata capacitaii de plata imediata, caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor,tinand cont de ncasarile (disponibilitaile) existente. Ea asigura interfaa elementelor cele mai lichide ale activului cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului. Rli= Disponibilita sau Lichidita
52

Datorii imediat exigibile Teoria economica apreciaza corespunzatoare o rata a lichiditaii imediate mai mare decit 0,36. Capacitatea de plata este o rezultanta a fluxurilor materiale i baneti, un efect i o conditie a rotaiei de ansamblu a fondurilor i a echilibrului financiar, fiind satisfacatoare-atunci cand firma dispune de lichiditai i alte valori transformabile imediat n moneda corespunzatoare acoperirii obligaiilor scadente. Interpretarea ratei implica i alte informatii privind condiiile de desfasurare a activitaii. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate ridicata, ea poate avea i alte semnificaii, cum ar fi, folosirea neeficienta a resurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicata nu poate fi o garanie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante are un grad redus de lichiditate. O valoare redusa a ratei de lichiditate imediata poate fi compatibila cu meninerea echilibrului financiar, daca ntreprinderea minimizeaza valoarea ncasarilor sale, deinand n schimb valori de plasament, creane, stocuri usor lichidabile n concordanta cu exigibilitatea obligatiilor imediate. Meninerea capacitaii de plata este rezultatul activitatii complexe desfaurate de ntreprindere n sectoarele de aprovizionare, producie, comercializare i impune luarea unor masuri tehnice, economice i financiare, care sa asigure un circuit normal al capitalurilor. Rata lichiditaii imediate este un indicator puin relevant, datorita instabilitatii ncasarilor. De aceea, capacitatea de plata reclama o corelare judicioasa a termenelor de plata a obligatiilor cu cele de ncasare a drepturilor banesti. Pentru a spori fiabilitatea analizei, trebuie luata n calcul viteza de rotate a capitalurilor asa cum se procedeaza ntr-un subcapitol distinct intitulat "Ratele privind rotaia capitalurilor". Gradul n care ntreprinderea face fata datoriilor totale este dat de rata solvabilitatii pe termen lung ( RSTL), exprimata prin raportul: Activ total = Capitaluri proprii + Datorii totale RsTL = Datorii totale Datorii totale Valoarea raportului mai mare decat 1,5 dovedeste ca ntreprinderea are capacitatea de a-si achita obligate baneti, imediate i ndepartate, faa de teri. Intreprinderea poate fi solvabila chiar daca, la un moment dat, din lipsa de lichiditate nu prezinta capacitate de plata. Solvabilitatea este generata de o activitate eficienta, iar lipsa capacitaii de plata i a lichiditatii poate avea caracter temporar daca ntreprinderea se bazeaza pe o solvabilitate generala. Aceasta rata exprima n termeni relativi un indicator echivalent n valoare absoluta corespunzator activului neangajat n datorii: situatia neta. O valoare mai mica decat 1,5 evideniaza riscul de insolvabilitate pe care i l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispoziia ntreprinderii, risc evideniat si, n analiza echilibrului financiar, de valoarea negativa a situaiei nete. In cazul n care dificultatile financiare ale unei ntreprinderi devin periodice acestea pot pune n pericol echilibrele fundamentale i pot afecta, atat imaginea firmei ce capata o reputatie de "rau platnic", cat i desfaurarea activitatii viitoare. Ratele de ndatorare Ratele de ndatorare, dimensionate n optica analizei lichiditate-exigibilitate, evidentiaza importanta ndatorarii asupra gestiunii financiare a ntreprinderii. Comparand finanarea externa prin datorii, cu fondurile proprii, ratele pun n evidena componena datoriilor din pasiv, dar i repartiia capitalurilor permanente ntre fondurile proprii i cele mprumutate pe termen mediu i lung. Se pot stabili urmatoarele rate de ndatorare: 1) Coeficientul tolal de ndatorare sau "rata levierului" (L) reflecta gradul n care capitalurile proprii asigura finanarea activitatii ntreprinderii. Acest indicator poate fi interpretat i ca o rata a autonomiei financiare a ntreprinderii, indicand gradul n care angajamentele sale, pe termen lung i scurt, sunt garantate de capitalurile proprii ale ntreprinderii L=Datorii totale (termen lung i scurt) Capitaluri proprii
53

Cu cat rata levierului este mai mare decat unu, cu atat ntreprinderea va depinde mai mult de creantierii sai. Daca levierul este subunitar, banca va acorda in continuare imprumuturi n condiii de garanie sigura. 2) Rata datoriilor financiare (R DF) exprima gradul de ndatorare pe termen lung. Rdf= Datorii financiare (termen lung i mediu) Capitaluri permanente Intreprinderea poate beneficia n continuare de credite bancare pe termen lung i mediu, daca rata datoriilor financiare este mai mica de 0.5. 3) Rata independent financiare a ntreprinderii (RiF), complementara cu rata datoriilor financiare, masoara ponderea capitalurilor proprii n ansamblulresurselor permanente. RIF = Capitaluri proprii Capitaluri permanente In general, rata trebuie sa fie superioara sau cel puin egala cu 0,5 din aceleasi considerente impuse de normele bancare, n relaiile de credit cu ntreprinderea. 4) Rata capacitaii de mprumut (R ci) compara resursele proprii cu mprumuturile contractate pe termen lung. RCI = Capitaluri proprii Indatorarea la termen In cazul n care resursele proprii sunt mai mici decat datoriile la termen, respectiv Rci < 1, capacitatea teoretica de mprumut a ntreprinderii este saturata. De aceea, normele bancare recomanda un raport supraunitar. 5) Rata capacitatii de rambursare, sau rata acoperirii creditelor, exprima, teoretic, n numar de ani, capacitatea ntreprinderii de a rambursa n totalitate imprumuturile contractate pe termen lung (RCRTL). Rcrtl=Imprumuturi (termen lung Capacitatea de autofinantare Cu cat valoarea raportului este mai mica, cu atat mai mare (buna) va fi capacitatea de rambursare. Intervalul maxim, impus de normele bancare, pentru rambursarea teoretica a mprumuturilor la termen prin capacitatea de autofinanare, reprezinta 3 ani, iar (RCRT) pentru rambursarea datoriilor totale (termen lung i scurt) 4 ani. Rcrt=mprumuturi totale (termen lung i scurt) Capacitatea de autofinantare 6) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (Rpc) pune in evidena capacitatea de plata a costului ndatorarii, separand ntreprinderile sanatoase de cele falimentare. Rpc=Cheltuieli financiare Excedent brut de exploatare Daca raportul este mai mare decat 0,6 ntreprinderea analizata se confrunta cu dificultati de gestiune financiara riscand sa intre n stare de faliment. 7) Costul ndatorarii, sau rata medie a dobanzii (RDOB). poate fi exprimat prin raportul: RDOB = Cheltuieli financiare I mprumutun totale In masura n care rata medie a dobanzii este inferioara ratei de rentabilitate economica a ntreprinderii analizate, ndatorarea favorizeaza finanarea prin mprumuturi. In aceasta situaie apare efectul de levier cu influena benefica asupra rentabilitaii capitalurilor proprii. 8) Ponderea creditelor curente n ndatorarea globala (RCc) exprima alegerea realizata de ntreprindere ntre mprumuturile pe termen mediu i lung i creditele bancare curente (credite pe termen scurt). Rcc=Credite bancare curente Indatorare globala
54

O proportie mare a creditelor bancare curente n ndatorarea ntreprinderii poate semnifica o situate de vulnerabilitate care tine de tipul acestor resurse i de costul lor ridicat. Ratele privind structura activului si pasivului Ratele referitoare la structura bilanului contabil, sau ratele de structura patrimoniala, stabilesc ponderea fiecarui post sau grupe de posturi de activ sau pasiv n totalul bilanului, oferind posibilitatea exprimarii bilanului n procente. Important acestui demers consta n aceea ca permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanului i ofera date cu privire la evoluiile cele mai semnificative n timp. Informaiile privind situaia financiara a ntreprinderii vor fi edificatoare, mai ales, n cazul analizelor comparative n timp i spatiu. A) Ratele privind structura activului sunt expresia simplificata a structurii productive a ntreprinderii. Cele mai semnificative ca valoare informativa dar i frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: 1) Rata activelor imobilizate (RAI) masoara ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziia ntreprinderii n mod permanent, in totalul activului.
x RAI = Active imobilizate 100 Activ total Datorita structurii diferite a activelor imobilizate, deci a gradului de investire a capitalului diferit, teoria i practica economica recomanda determinarea unor rate analitice: a) Rata imobilizarilor corporate (Ric), are o marime determinate, tn general, de natura activitaii ntreprinderii: . Ric = Imobilizari corporale x100 Activ total Fiind dependentsade specificul activitati cat i de caracteristicile tehnice ale ntreprinderii, rata va nregistra valori diferite de la o ramura la alta. Astfel, n ramurile industriei grele i n cele care solicita echipamente importante ca volum, rata nregistreza valori ridicate, n timp ce n ramurile cu dotare tehnica slaba, rata imobilizarilor corporale este relativ redusa. Chiar i pentru ntreprinderile aparinand aceleiasi ramuri, rata este diferita, ea depinzand de strategia financiara a fiecareia precum i de condiiile concrete n care-si desfasoara activitatea. Datorita incidenei diferiilor factori asupra ratei imobilizarilor corporale, este foarte dificil de stabilit o marime de referina, o rata optima. Cu toate acestea, specialisti apreciaza ca, pentru ntreprinderi comparabile, rata imobilizarilor corporale arata n ce masura firma va putea rezista unei crize economice, tiut fiind faptul ca o imobilizare foarte ridicata a capitalului n active fixe implica riscul netransformarii rapide a acestora n lichiditai. Cu cat valoarea raportului este mai mare, cu atat mai greu ntreprinderea va putea sa opereze o conversie n caz de schimbare brusca a tehnicii sau a cerinelor pietei, a preferinelor consumatorilor, etc. b) Rata imobilizarilor financiare (RIF). dependenta de legaturile financiare pe care ntreprinderea analizata le ntreine, n special, cu ntreprinderile la care ea deine participaii la capitalul social, se determina prin raportul: RIF = Imobiliza ri financiare x 100 Activ total Ca masura a politicii de investiii financiare, marimea indicatorului este strans legata de marimea ntreprinderii. In practica financiara occidentala, aceasta se explica, prin valorile mici nregistrate de rata imobilizarilor financiare la ntreprinderile mici, respectiv valorile foarte ridicate n cazul holdingurilor. Din considerente de egalitate bilaniera, se poate calcula o rata mai puin semnificativa pentru restul imobilizarilor (necorporale plus alte valori): RRI= Alte valori imobilizate x100 Activ total

c) Rata activelor circulante (RAC). complementara cu rata activelor imobilizate, se calculeaza astfel:
55

RAC = Active ci rculante x100 Activ total In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata stocurilor, rata creane\or comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilitai, valori mobiliare de plasament, etc.). -Rata stocurilor (Rs) este influenata de natura activitaii ntreprinderii cat si de lungimea ciclului de exploatare. Rs=Stocuri (Valori de exploatare) x100 Activ total Rata stocurilor nregistreaza valori mai ridicate la ntreprinderile din sfera produciei i cea a distribuiei de marfuri i foarte scazute n sfera serviciilor. Fiind determinate direct i de durata ciclului de exploatare, la ntreprinderile cu ciclu de exploatare lung, rata va fi mai ridicata i invers. Nivelul stocurilor modificanduse sub influena factorilor cojuncturali i a cerinelor pietei, interpretarea evoluiei n timp a stocurilor necesita corelarea cu nivelul cifrei de afaceri. n mod normal, indicele cifrei de afaceri trebuie sa depaseasca indicele stocurilor, iar durata de reinoire a stocurilor prin cifra de afaceri sa fie cat mai mica (accelerarea rotaiei stocurilor). Rata stocurilor poate fi, la randul ei, descompusa n rate analitice, n raport cu natura constitutive a stocurilor (materii prime, producie n curs de fabricate, produse finite, marfuri). -Rata creantelor comerciale (Rc) reflecta politica comerciala a ntreprinderii i este influenata de natura clienilor (populate, alte ntreprinderi, etc.) i de termenele de plata pe care ntreprinderea le acorda partenerilor exten din aval. Creane comerciale Rc = Creante comerciale x100 Activ total Rata nregistreaza valori nesemnificative (sau nule) la ntreprinderile aflate n contact direct cu clienii care realizeaza plata n numerar (comertul cu amanuntul, prestari de servicii catre populaie etc.) i valori mai ridicate n cazul relaiilor dintre ntreprinderile cu decontari fara numerar. -Rata activelor de trezorerie (RAT) reflecta ponderea disponibilitailor banesti i valorilor mobiliare de plasament n patrimoniul ntreprinderii: RAT = Activ de trezorerie X 100 Activ total Valoarea ridicata a activelor de trezorerie reflecta o situaie favorabila n teoria echilibrului financiar, daca nivelul lor depaseste nivelul pasivelor de trezorerie. n caz contrar, ntreprinderea face apel la credite bancare curente pentru finanarea nevoilor de exploatare. B) Ratele privind structura pasivului, furnizand informaii referitoare la structure resurselor ntreprinderii, definesc politica de finanare a ntreprinderii. Doua caracteristici majore ale politicii de finanare rein n mod deosebit atenia, respectiv stabilitatea resurselor i autonomia financiara globala a ntreprinderii. 1)Rata care pune n evidena structura pe termen a pasivului este data de raportul dintre capitalurile permanente i pasivul total (ansamblul resurselor)si este un indicator global referitor la stabilitatea finanarii, purtand denumirea de rata stabilitapi financiare. Rafg=Capitaluripermanente x100 Pasiv total 2) Pe de alta parte, repartitia ntre resursele proprii i datoriile din pasivul bilanului este apreciata prin urmatoarele doua rate : a) Rata autonomiei financiare globale (R AFG ) este un indicator global referitor la autonomia financiara a ntreprinderii apreciata n ansamblul finanarii sale. Capitaluri proprii RAFG= x100 Pasiv total
56

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare ntreprindere, valoarea indicatorului poate sa difere de la o ntreprindere la alta facand dificila stabilirea unui raport optim, a unei rate de referina. Cu toate acestea, specialisti recomanda ca satisfacatoare, pentru echilibrul financiar, o rata mai mare sau cel puin egala cu 1/3, iar bancile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net (capitalurilor proprii) faa de totalul pasivului. b)Complementar cu aceesta se calculeaza rata de ndatorare globala ( RIG ) care masoara ponderea datoriilor, indiferent de durata i originea lor, n patrimoniul ntreprinderii: Rig=Datorii total x100 Pasiv total Aceasta rata.prin natura ei este subunitara, i pe masura ce valoarea raportului se diminueaza ndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiara creste. Intrucat ultimele doua rate (a i b) dau o apreciere globala asupra independentei financiare a ntreprinderii, pentru a spori eficacitatea analizei se recomanda completarea lor cu ratele de ndatorare (prezentate anterior). Studii de caz: Presupunem urmatoarele situaii: Situaia 1 : o ntreprindere nendatorata; o ntreprindere cu datorii egale cu jumatate din capitalurile proprii; o ntreprindere cu datorii egale cu capitalurile proprii; Rata rentabilitatii economice 20 %; Rata medie a dobanzii 10% (n termeni reali); Cota medie de impozit pe profit 39% (caz ipotetic); Situaia 2: Rata rentabilitatii economice 7%; Celelalte informaii raman neschimbate; Calculai rata rentabilitaii financiare nete i explicai efectul de levier al ndatorarii. Structure simplificata a bilanului unei ntreprinderi ncheiat la 31.12.N se prezinta n tabelul BILANT ncheiat la 31.12.N mil lei Activ N Pasiv N

Imobilizari nete 200 Stocuri Clieni 150 Disponibilitati 150 100

Capital uri proprii 250 Datorii financiare pe termen lung i mediu 50 Datorii de exploatare 150 Credite bancare curente 150

TOTAL 600 TOTAL 600 Alte informaii (mil lei) privind exerciiul N: profitul inaintea deducerii cheltuielilor financiare i a impozitului pe profit: 240; rata medie a dobanzii la creditele bancare: 10% (n termeni reali) cota medie de impozit pe profit (pentru simplificare): 50% Se cere: a)Calculai rentabilitatea economica fi rentabilitatea financiara, pe baza datelor prezentate mai sus, i explicai efectul de levier al ndatorarii. In acest scop se va avea n vedere costul aparent al datoriilor
57

totale dupa deducerea impozitului aferent acestora (Cheltuieli financiare dupa deducerea impozitului/ Datorii totale). b)Intocmii bilanul functional (care evideniaza imobilizariile, nevoia de fond de rulment i disponibilitatile n activ), stabilii pe baza acestuia rentabilitatea economica, rentabilitatea financiara i explicai, efectul de levier al ndatorarii, prin modificarile produse n structura rentabilitatii financiare. Costul datoriilor utilizat n calculul rentabilitatii financiare va fi, n acest caz, costul real al datoriilor bancare (Cheltuieli financiare dupa deducerea impozitului / Datorii bancare). Bilanul unei societai comerciale la 31.12. N are structure prezentata in tabelul

BILANT mil lei Pasiv N-1 N Capital social 6000 6500 Rezerve 500 650 Rezultatul 250 400 Credite bancare pe exerciiului termen lung 5400 6200 Datorii furnizori 1050 4000 TOTAL 13200 17750 TOTAL 13200 17750 Informatii complementare pentru exercitiul N : 1. excedentul brut de exploatare este egal cu 1550 mil. lei; 2. veniturile financiare (din dobanzi) sunt in suma de 530 mil. lei iar cheltuielile financiare (din dobanzi) sunt de 1400 mil. lei; 3. impozitul pe profit reprezinta 200 mil. lei; 4. s-au contractat noi credite pe termen lung n valoare de 1000 mil. lei si s-au rambursat n valoare de 200 mil. lei; 5. s-au achiziionat noi utilaje industriale in valoare de 2580 mil. lei i au fost casate imobilizari corporale in suma de 80 mil. lei. O parte din profitul net al execiiului (N-1) a fost incorporat n rezerve, iar diferena s-a distribuit sub forma de dividende. Se cere: 1. Sa se realizeze diagnosticul financiar prin sistemul de rate; 2. Sa se ntocmeasca Tablou! de finanare" i sa se confrunte rezultatele oferite de acesta cu cele obinute prin analiza statica pe baza de bilan. societate comerciala vizeaza realizarea unei investitii de 100 mil. lei la 01.01 .N care ii va genera un rezultat net de 20 mil. lei. Cota de impozit pe profit este de 38%. Alegerea modalitatii de finantare se poate face ntre: finanare totala prin fonduri proprii; finantare mixta, respectiv fonduri proprii 60 mil. lei i mprumuturi 40 mil. lei la o rata anuala de dobanda de 10%. Stabiliti structura (modalitatea) optima de finance a investiiei. Pe baza datelor din bilanul contabil prezentat n tabelul i a contului pe profit i pierderi al exerciiului N (de la acelasi studiu de caz) determinati: 1. Rentabtlitatea economica, calculata ca raport dar i prin relaia mediei aritmetice ponderata a surselor de capital. 2. Rentabilitatea financiara, calculata ca raport dar i prin relaia care evideniaza efectul de levier. 3. Interpretai rezultatele obinute.
58

Activ Imobilizari nete Stocuri Clieni Disponibilitai

N-1 7500 2000 3500 200

N 10000 2400 5000 350

Ratele privind rotatia capitalurilor Analiza patrimoniala, desi evideniaza indicatorii semnificativi pentru aprecierea lichiditaii (FRF,NFR,TN), prezinta anumite limite, ntrucat ea ofera informaii statice cu valoare descriptiva insuficiente pentru o judecata de fond i nu furnizeaza nici o indicate privind comportamentul elementelor din structura nevoii de fond de rulment. Ratele de rotaie, furnizand cele mai importante informatii calitative privind analiza bilanului financiar, sunt recomandate in analiza lichiditaii, pentru completarea ratelor de trezorerie. Studiul lor este logic n optica analizei lichiditate-exigibilitate care recomanda o marja de securitate, sub forma fondului de rulment financiar, pentru absorbirea decalajelor (ntarzierilor i accelerator) ce pot apare la nivelul activelor i pasivelor sub un an. Analiza ratelor de rotaie permite aprecierea comportamentului fiecarei componente a nevoii de fond de rulment, deoarece ratele masoara ritmul de rennoire a elementelor patrimoniale, respectiv lichiditatea stocurilor i creanelor comerciale pe de o parte i exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alta parte. Ori evoluarea lichiditaii activelor i a exgibilitaii datoriilor reprezinta un element esenial i pentru aprecierea fondului de rulment. Pentru analiza activelor i pasivelor mai mici de un an, pot fi utilizate rate de rotate exprimate n numar de rotaii (kr = coeficient de rotaie) dar i n numar de zile (D=durata unui circuit de rotaie a capitalurilor prin cifra de afaceri). Relaia de legatura ntre cele doua forme ale vitezei de rotaie este data de raportul Vz = 360 n care Vz reprezinta viteza exprimata n numar de zile. Kr Cifra de afaceri ncorporeaza componentele valorice necesare pentru acoperirea cheltuielilor de fabricate, reinoirea stocurilor de materiale, a masinilor i utilajelor, pentru plata furnizorilor de materiale i echipamente, plata salariilor, rambursarea creditelor, cat i pentru acoperirea altor nevoi de dezvoltare i stimulare a personalului, asociailor sau acionarilor dupa caz. Drept urmare, fiecare element de activ va fi rennoit ntr-un interval de timp specific prin cifra de afaceri, iar fiecare datorie va fi achitata ntr-un anumit timp prin componenta valorica corespunzatoare din cifra de afaceri, timpi numii durate de rotaie a capitalurilor prin cifra de afaceri. Durata de rotaie globala a capitalurilor (DR) exprima numarul de zile n care cifra de afaceri totala sau anuala rennoiete activele sau achita datoriile, fiind data de relaia: Dr=Active (Datorii) totale x360 Cifra de afaceri totala Ratele exprimate printr-un coeficient de rotaie compara fluxurile nregistrate in contul de rezultate cu soldurile din bilan. Rotaia de ansamblu a capitalurilor n raport cu cifra de afaceri este data de raportul: Kr= Cifra de afaceri totala Active(Datorii) totale. Kr=viteza de rotatie globala exprimata in numar de rotatii pe an Viteza de rotaie (numarul de rotaii) calculate pentru fiecare element corespunzator activelor circulante, respectiv datoriilor de exploatare (in cea mai mare parte datorii catre furnizori) se prezinta n continuare: 1) Pentru stocuri se poate calcula o viteza de rotaie globala (Vr), in funcie de cifra de afaceri i valoarea stocului mediu global reflectata n bilan:
Vr=Cifra de afaceri(fara TVA) n care, stocul mediu global poate fi Stoc mediu global calculat n doua moduri:

Stoc mediu global=Stoc initial + Stoc final . 2 Stocsf. trim I+Stocsf. trim Il + Stocsf. trim III+Stoc sf. trim IV Stoc mediu global = 4

59

In scopul identificarii aspectelor favorabile, dar mai ales celor nefavorabile ale gestionarii resurselor, se recomanda determinarea vitezei de rotaie pe fiecare categorie de stoc, astfel: Vrmarfuri+ Costul de cumparare al mafuri lor Stocul mediu de marfuri Vrmaterii prime=Materii prime cuprinse n vanzai (faraTVA) Stocul mediu de materii prime Vrproduse finite=Vanzari la cost de productie
Stocul mediu de produse finite

Aceasta rata stabilete numarul de cicluri pe care stocul le descrie n medie n cursul unei perioade, Tinand cont de ritmul operatiilor de aprovizionare, producie i vanzare. Numarul de rotatii ale diferitelor categorii de stocuri difera n funcie de natura activitaii, cat i de condiiile de gestiune din ntreprinderea respectiva. Aplicarea acestor rate ridica adesea probleme tehnice datorate neomoge-nitaii celor doi termeni de calcul, motiv pentru care se recomanda exprimarea indicatorilor n preturi fara taxe, asigurandu-se astfel comparabilitatea datelor. 2) Viteza de rotate a creanelor (coeficientul) pune n evidena numarul rennoirilor portofoliului mediu de create, prin fluxul anual de vanzari. Vr creante=Cifra de afaceri (inclusiv taxele Valoarea medie a creantelor client i conturile asimilate Pentru a asigura comparabilitatea celor doua marimi luate n calcul, atat vanzarile, cat i creanele vor fi exprimate n preturi care includ taxele (n special TV A). 3) Viteza de rotate a datoriilor catre furnizori evideniaza numarul de rotatii ale creditelor furnizori, respectiv de rennoire (achitate) a datoriilor catre furnizori, generate prin fluxurile de aprovizionare: Vr furnizori= Cumparari de marfuri i alte cheltuieli exteme (inclusiv TVA) Datorii fumizori i conturi asimilate Ratele exprimate n coeficieni de rotaie au o putere informativa redusa, ramanand totusi sub aspectul coninutului niste marimi abstracte, care nu redau n termeni concrei realitatea economica. Aceste limite pot fi depasite daca, n analiza financiara, se utilizeaza ratele de rotatie exprimate n numar de zile. Fiind exprimate sub forma de marimi concrete (durata de rotaie a stocurilor, durata de ncasare a clienilor, de achitare a furnizorilor, ale celorlalte datorii ale ntreprinderii) i oferind un grad ridicat de comparabilitate a marimilor realizate n perioadele anterioare sau cu cele realizate de ntreprinderi aparinand diferitelor sectoare de activitate, ratele exprimate sub forma duratelor de rotaie au o putere informativa superioara tuturor indicatorilor financiari utilizai n analiza (exprimai n marimi absolute dar i n marimi relative).Pornind de la relaia de calcul ce exprima durata de rotaie globala a capitalurilor prin cifra de afaceri, prin descompunerea activului, respectiv a datoriilor n componentele valorice ale cifrei de afaceri, se obin durate de rotaie specifice fiecarui element de activ sau de pasiv n raport cu ponderea corespunzatoare din cifra de afaceri.
Active (Datori) x360 =360x Elemte de activ x componente valorice ale CA Cifra de afaceri componente valorice Cifra de afaceri Durata de rotatie globala Durata de rotatie specifice Rata de structura Rata1xRata 2 Rata 1 Rata 2

Rata 1 exprima durata de rotatie a posturilor din bilan n raport cu cifra de afaceri, iar Rata 2 exprima ponderea fiecarei componente valorice a cifrei de afaceri fata de cifra de afaceri anuala. Este o rata de structura sau un coeficient de ponderare, deoarece pune n evidena structura costurilor ntreprinderii. Durata de rotate (Rata 1) poate fi exprimata i n raport de cifra de afaceri totala prin relaia: Durata de rotatie = Element de activ x 360, Cifra de afaceri totalaxP%
60

n care P% reprezinta ponderea componentei valorice corespunzatoare elementului de activ sau de datorie n cifra de afaceri totala. Prin nmulirea duratei de rotaie a fiecarui post bilanier (Rata 1) cu rata de structura corespunzatoare (Rata 2) se obin ratele cinetice. Elementele de activ sau de datorie necesare dimensionarii ratelor cinetice reprezinta marimi medii ale soldurilor din bilan, iar componentele valorice ale cifrei de afaceri se preiau din contul de profit i pierdere. Duratele de rotaie ale capitaluriior ntreprinderii n raport cu cifra de afaceri se prezinta de asemenea pe principalele grupe bilaniere: stocuri, clienfi, fumizori, alte elemente patrimoniale. 1) Duratele de rotate ale stocurilor, in funcie de component^ta acestora pot fi: Durata de rotate a stocurilor de materii prime i materiale ( DMP ) DM P =M PX360 CA x m% n careMP= valoarea consumurilor de materii prime si materiale de la teri (bilan); m%= ponderea consumurilor de la teri n cifra de afaceri Durata de rotaie a stocurilor de produse in curs de fabricate (DCF): Dcf=Pcfx360 CAx(m%+f%) 2 PCF= valoarea produselor n curs de fabricafle(bilan); f%= ponderea cheltuielilor de fabricate (salarii, amortizari) n cifra de afaceri. Durata de rotaie a stocurilor de produse finite (DPF): Dpf=Pfx360 . ncare Pf= valoarea produselor finite (bilan); CA x c% c%=ponderea costului de producie n cifra de afaceri. Durata de rotaie a stocurilor trebuie examinata n funcie de natura activitaii i condiie de gestiune. Facand posibile comparaiile sectoriale, aceste rate permit evidenierea performanelor ntreprinderii n materie de gestiune a stocurilor. De asemenea, evoluia duratei de rotaie trebuie examinata comparativ cu evoluia cifrei de afaceri, cresterea cifrei de afaceri antrenand inevitabil o majorare a stocurilor. Deci, marimea stocurilor este eseniala, ea reprezentand o componenta majora a nevoii de fond de rulment pentru exploatare. ncetinirea rotaiei stocurilor, formarea stocurilor fara miscare sau cu micare lenta este un aspect nefavorabil datorita dificultailor de transformare n lichiditai i consecintelor negative asupra solvabilitatii ntreprinderii. O cretere exagerata a stocurilor poate proveni din cumparari speculative care pot reprezenta n timp o buna afacere, desi pe moment mareste riscul de insolvabilitate. De aceea, analiza trebuie sa se faca cu prudena, sa se identifice cauzele variaiilor nregistrate, sa se aiba n vedere situatiile conjuncturale. Pentru conducerea unei ntreprinderi, indicatorii rotaiei stocurilor prezinta o importana deosebita, ntrucat interesul acesteia este de a avea p rotaie a stocurilor cat mai rapida posibil. Rotaia stocurilor depinde de o serie de factori -interni i externi: In categoria factorilor externi putem include : cojunctura economica, intervalul de timp acceptat de furnizori pentru plata facturiior, etc. In cadrul factorilor interni includem: durata ciclului de exploatare; complexitatea procesului tehnologic care influeneaza marimea stocului de producie n curs de execute; durata de viaa a produsului; caracterul sezonier al productiei; particutaritatile produselor stocate (produsele alimentare sunt de regula perisabile, iar cele de tip industrial se pot pastra o perioada mai ndelungata).
61

Analiza posibilitailor de accelerare a vitezei de rotate a stocurilor presupune cercetarea cauzala pe cele trei faze ale ciclului de exploatare : aprovizionare, producie sau transformare i comercializare. Caile de accelerare a vitezei de rotaie in faza aprovizionarii pot fi: aprovizionarea ritmica cu resurse materiale ,dimensionarea optima a stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar. Realizarea practica a acestor cai presupune urmatoarele masuri: aprovizionarea cu resurse materiale de la cele mai apropiate surse i cu mijloacele de transport cele mai economice; ncheierea la timp i respectarea contractelor; reducerea pe cat posibil a perisabilitailor la materiale pe timpul transportului i depozitarii prin mecanizarea, automatizarea operatiilor privind incarcarea, descarcarea, mbunatatirea conditiilor de pastrare; nlaturarea supra i subdimensionarii stocurilor de materii i materiale i a programelor de aprovizionare; reducerea consumurilor specifice; asigurarea unei evidente operative i clare a materialelor i urmarirea operativa a nivelului stocurilor extinderea calculelor de optimizare a stocurilor, etc. In faza produciei, caile de accelerare a vitezei de rotaie vizeaza, in principiu, reducerea costurilor i a ciclului de fabricate. Masurile practice care se impun pentru realizarea acestor obiective sunt: perfecionarea i modernizarea tehnologiilor de fabricate; mecanizarea, automatizarea i robotizarea proceselor de fabricate utilizarea tuturor capacitailor de producie, folosirea integrala a timpului de lucru, aprovizionarea raionala a locurilor de munca; cresterea coeficientului de schimburi, ridicarea calificarii personalului, ncadrarea stricta in normele de consum, eventual reducerea acestora acolo unde este posibil, dimensionarea corecta a stocurilor de producie neterminata, etc. In faza comercializarii, accelerarea vitezei de rotatie presupune reducerea duratei de imobilizare a capitalului circulant i a nivelului stocurilor de produse finite. Masurile ce trebuie luate in aceasta faza vizeaza:asigurarea ritmicitaii desfacerii; respectarea clauzelor contractual; evitarea fabricarii unor produse fara desfacere asigurata; reducerea timpului de sortare, ambalare, formare a loturilor livrabile; alegerea celei mai avantajoase forme de decontare cu beneficiarii; urmarirea operativa a decontarii produselor; evitarea expedierii n avans a produselor, etc. Accelerarea vitezei de rotaie are efecte favorabile asupra gestiunii financiare concretizate in eliberarea unor resurse financiare (E) ce pot fi utilizate pentru noile investiii n active fixe sau fructificate pe alte cai. Relaia de calcul este urmatoarea: CA1 E(l) = (Dn - Dr0) x -ZZT = mii lei . n care E(l) = eliberari (imobilizari) de resurse financiare; Dr1 = durata de rotatie din perioada accelerarii; Dro = durata de rotatie din perioada anterioara accelerarii; C A 1 cifra de afaceri din perioada accelerarii. Consecinele ncetinirii vitezei de rotaie se concretizeaza n masa imobilizarilor de capitaluri (I), cuantificata cu ajutorul aceleiasi relatii, (rezultatul pozitiv). Incetinirea este determinate, n principal, de apariia stocurilor supranecesare sau de reducerea cifrei de afaceri. Stocurile supranecesare, pe lnga blocarile de capitaluri, genereaza i alte efecte negative (costuri de stocare suplimentare, plata unor dobanzi mai mari, degradarea unor valori materiale) cu consecine directe asupra capacitaii de plata a ntreprinderii. 2) Durata de ncasare a clientilor ( Dr): Dr= Cl x 360 CAxi% , n care Cl = valoarea creditelor clieni (bilant); i%= ponderea ncasarilor n cifra de afaceri, inclusiv T.V.A (considerate 100 %). Durata de ncasare a clienilor variaza n funcie de importana, dar mai ales specificul ntreprinderii, astfel ca aprecierea ei trebuie facuta n raport cu duratele medii ale ramurilor din care fac parte ntreprinderile analizate. Astfel, daca durata medie de ncasare a clienilor este superioara normelor de
62

ramura situaia este defavorabila (ncetinirea vitezei de rotaie), cazul contrar evideniind o situaie favorabila concretizata n reducerea duratei de ncasare (accelerarea ncasarilor) i deci creterea vitezei de rotaie a clientilor. Marimea acestui indicator este influenata de urmatorii factori: strategia ntreprinderii furnizoare privind piaa de desfacere. Astfel, agenii economici care urmaresc extinderea pietei vor acorda clienilor un interval de plata mai mare, comparativ cu concurenii lor. natura clientelei. In acest sens; furnizorii pot acorda un interval de plata mai mare ntreprinderilor ce se aprovizioneaza regulat de la ei, ntreprinderilor din afara granitelor tarii daca acestea le stimuleaza exportul precum i agenilor economici care prezinta garanii materiale si financiare sanatoase. natura produselor. Durata de decontare va fi mai mica pentru marfurile alimentare perisabile i mult mai mare pentru echipamentele industriale. conjunctura economica. n condiii favorabile, furnizorii de produse finite manifesta tendina de acordare a unor intervale de timp mai largi,iar n condiii de instabilitate economica se iau masuri de reducere a termenelor de decontare. Durata medie de ncasare a clienilor reprezinta un instrument de politica economica i financiara la latitudinea agentului economic. Orice ntreprindere va consimti la majorarea duratei numai n masura n care vanzarile sporesc, iar vanzarile suplimentare sunt generatoare de profituri suplimentare. Pentru a-i asigura mijloacele de plata, ntreprinderea trebuie sa promoveze o politica de diminuare a creditelor acordate clienilor sai, dar si de prelungire a termenelor de achitare a datoriilor catre furnizori. In condiiile n care durata de ncasare a creanelor este mai mica decat durata de achitare a fumizorilor are loc o atragere de surse relativ gratuite din partea furnizorilor pentru finanarea ciclului de exploatare. Prin urmare, viteza de rotaie a furnizorilor se aprecieaza cu ajutorul duratei de achitare (plata) a datoriilor fata de acestia. 3) Durata de achitare a furnizorilor (Dfz): Dfz= Fz x 360. n care CA = cifra de afaceri (inclusiv T.V.A) CAxm% F2 =valoarea creditelor furnizori (bilan) De asemenea, aprecierea realista a duratei de achitare a furnizorilor se face prin raportarea acesteia la duratele medii ale ramurii. Daca durata medie a ntreprinderii analizate este superioara normelor de ramura, din care face parte intreprinderea analizata, situaia este favorabila evideniind o ameliorare a termenelor de plata numai daca este justificata de o solvabilitate convenabila i comenzi regulate i nu de dificultai de trezorerie conducand la ntarzierea platilor. Aceasta prelungire a termenelor de plata poate fi considerate mai degraba un "termen de graie" decat un termen de creditare. Durata de achitare a furnizorilor, inferioara duratelor medii de ramura evideniaza o situaie nefavorabila, care poate fi datorata reducerii termenelor de plata consimtite de furnizori din cauza lipsei de solvabilitate a tntreprinderii sau dezvoltarii economice slabe, i nu datorita unei situaii de trezorerie satisfacatoare autorizand ntreprinderea analizata sa plateasca mai rapid furnizorii. Variabilitatea vitezei de rotaie a furnizorilor depinde, n mare parte, de factorii enumerai la rotatia clientilor. 4) Alte durate de rotatie: a) Durata de amortizare a activului imobilizat (Dam)): Dam=Valoarea ramasa a imobilizailor x360 CAxa% In care
63

a% = ponderea amortizarii n cifra de afaceri b) Durata de rambursare a datoriilor financiare (DDf): Ddf=Soldul datoriilor financiare x360 CA-Ra% In care Ra% = ponderea ratelor anuale n cifra de afaceri. c) Durata de achitare a obligaiilor fiscale (Dof): Dof= Soldul obligatiilor fiscale x360 Cax0% o% = ponderea obligatiilor fiscale n cifra de afaceri. Pentru postul de activ "Disponibilitai" nu se calculeaza viteza de rotaie, acestea (lichiditaile) exprimand n fapt rezultatul final al rotaiei capitalurilor. De asemenea, nu se calculeaza viteza de rotatie nici pentru capitalul propriu.acesta nefiind exigibil, decat n situaii extreme. Rata cinetica va rezulta din ecuaia situaiei nete: ACTIV - DATORII TOTALE. Pe baza ratelor cinetice se poate intocmi Bilanul intreprinderii sub forma ratelor cinetice, iar pe baza lui pot fi dimensionati indicatorii echilibrului financiar lichiditate - exigibilitate exprimai n numar de zile de recuperare a elementelor patrimoniale prin cifra de afaceri. Indicatorii financiari n marimi cinetice, avand caracter dinamic, vor surprinde mai bine echilibrul financiar al ntreprinderii, fapt pentru care sunt recomandai n calculele de previziune financiara, n conditii de relativa stabilitate economica a ntreprinderii (nu intervin modificari sensibile n condiie de exploatare ale ntreprinderii i n structura costurilor de producie). Convertirea marimilor cinetice n marimi absolute se face dupa relatia: Indicator de echihbru financiar in marime absoluta= CAx Rata cinetica 360 Relatia de calcul prezentata mai sus devine fundamentals pentru calculele de previziune financiara prin metoda normativa. Metoda normativa, eliminand influena volumului specific de activitate, permite compararea echilibrului financiar al ntreprinderilor de marimi diferite. Aceasta metoda permite, de asemenea, efectuarea unor simulari ale corelatiei (cifra de afaceri - echilibru financiar) din care se desprind concluzii cu privire la politica financiara a ntreprinderii, asigurand n acelasi timp o mai buna previzionare a evolutiei fondului de rulment. Pentru orientarea politicilor financiare ale ntreprinderilor, atat n faza de constituire, cat i n cea de functionare, se impune cunoasterea ratelor cinetice medii caracteristice diferitelor ramuri i subramuri economice, evident n conditii de stabilitate economica. Astfel, cunoasterea ratelor cinetice privind nevoia de finantare a ciclului de exploatare va permite o clasificare a ntreprinderilor aparinand diferitelor sectoare de activitate n functie de marimea ratelor. Evident, grupa cu ratele cinetice cele mai ridicate va include ntreprinderile apartinand sectoarelor cu stocuri mari sau cicluri de exploatare foarte lungi (industria extractiva, lemnului, constructoare de masini, etc.) in timp ce comertul cu amanuntul va grupa ntreprinderile cu cele mai mici rate cinetice (maxim 15-30 zile) datorate ciclului de exploatare scurt, care degaja o trezorerie disponibila, ca urmare a existentei creditelor- furnizori mult mai mari decat creditele- client (aproape inexistente). Exemplul 6 In vederea determinant ratelor de rotate a capitalurilor la o societate comerciala, prezentam n tabelul ,soldurile medii bilaniere i n tabelul structura cifrei de afaceri n exerciie (N-1) i N. SOLDURILE MEDII BILANTIERE mii lei N-1 N-1 ACTIV N PAS1V N

64

ACTIVE IMOB1LEATE ACTIVE CIRCULANTE -Stocuri de materii prime -Producfie n curs de

2980427 16519995 1449999 3464822 286685 459199 858847 1341901 771741 33134

350016 752309 -Creane clieni i conturi 50349 asimilate 10640 -Disponibilitafi

execute -Produse finite

CAPITALURI 2947104 PROPRII Datorii 1.102.712 financiare mai mari de un an Datorii furnizori fi 380610 conturi asimilate

16207036 3.101.643

676138

443042 1998481 4430426 19984817 Ratele de rambursare a 6 datoriilor financiare sunt 220540 mii lei in (N-1) si 516940 mii lei n N. 7 STRUCTURA CIFREI DE AFACERI EXPLICATII CIFRA DE AFACERI Materii prime i alte cheltuieli externe de exploatare Impozite, taxe i varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul Amortizari i Provizioane Impozit pe profitul aferent cifrei de afaceri N-1 % 2532423 100 1118740 44,18 215032 671322 36576 220681 8,49 26,51 1,44 8,72 N % 5662219 100 3310890 58,47 354157 6,25 1317404 23,27 60411 1,07 278561 4,92

Profitul net aferent cifrei de afaceri 270072 10,66 340796 6,02 Pe baza soldurilor medii i a structurii cifrei de afaceri se ntocmeste bilanul exprimat sub forma ratelor cinetice . BILANTURILE EXPRIMATE SUB FORMA RATELOR CICLICE N-1 ACTIV Imobilizari Stocuri de materii prime Producie n curs de execuie finite Produse Creane clieni i conturi asimilate Disponibilitati Total R1 R2

N R1xR R1 2 423,69 98445, 61 40,75 49,93 49,75 77,3 106,94 95,81 7,16 49,07 1,51 629,8 2,11 R2 R1xR2

29335 1,4443 92,25 85,56 132,65 7,16 1,51 44,18 58,15 80,62 100 100 -

1,0669 1050,32 58,47 70,64 89,06 100 100 29,19 54,6 85,33 49,07 2,11 1270,62

PASIV

N-1 R1

R2

N R1x R2 R1
65

R2

R1xR2

Capitaluri proprii

418,95

1030,43

Datorii financiare mai 1800 8,71 156,74 2160 9,129 197,20 mari de un an Datorii furnizori i 122,48 44,18 54,11 73,52 58,47 42,99 conturi asimilate Total 629,8 1270,62 Pe aceste date, principalii indicatorI ai echilibrului financiar vor avea urmatoarele marimi exprimate n numar de zile de recuperare prin cifra de afaceri: Pentru exerciiul (N-1): 1) Fondul de rulment financiar=(Capitaluri proprii+Datorii financiare mai mari de un an) Imobilizari FRF = (418,95+156,74) - 423,69 = 152 zile 2) Nevoia de fond de rulment=(Stocuri+CreanJe) - Datorii catre furnizori) NFR = (40,75+49,75+106,94+7,16) - 54,11 = 150,49 zile 3) Trezoreria neta = FRF - NFR TN = 152-150,49 = 1,51 zile Pentru exerciyul N: FRF = -177,31 zile NFR = -175,2 zile TN =-2,11 zile Astfel exprimate, aceste marimi cinetice reprezinta echivalentul indicatorilor financiari n valori absolute. Exercifiul (N-1): Exerciiul N: FRF = 2532423X152= 1069245,2 mil lei FRF = -2788800,1 mii lei 360 NFR=2532423X150.49=1058623.1 mii lei NFR=-2755613.2 miilei 360 TN = -10622,1 mii lei TN = -33186,9 mii lei Bilanurile exprimate sub forma ratelor cinetice evideniaza mutatiile care au avut loc, n decursul celor doua exerciii, n cadrul duratelor de reinnoire a fiecarui element de activ, i de achitare a fiecarei datorii, prin cifra de afaceri. Astfel, se constata ca durata de amortizare a activului imobilizat creste aproape de 2,5 ori concomitent cu cresterea capitalurilor proprii (situatia neta). Aceasta situaie poate sa reflecte o majorare propriu-zisa a imobilizarilor, sau poate fi consecina unor reevaluari a activelor corporate. Drept urmare, aceasta din urma modificare nu influeneaza echilibrul financiar pe termen lung, ea fiind operata simultan n activul i pasivul bilanului. Privita prin prisma numarului de zile a unei rotaii, viteza de rotaie a stocurilor (materiale, producie n curs de execuie, produse finite) cunoaste fenomenul accelerarii n exerciiul N fata de (N-1): Dr = Dr1 - Dro =Sm1x360 Sm0x360 =169.12-197.44=-28.32 zile CAi CAo n care: Dr = variaia duratei de rotaie; Smi (Smo) = stocul mediu n perioada accelerarii (anterioara); CA1 (CAO) = cifra de afaceri n perioada accelerarii (anterioara). Calculele efectuate ne arata ca n anul N faa de (N-1) durata unei rotatii s-a redus cu 28,32 zile, deci viteza de rotate a stocurilor a crescut. Aceasta reducere cu 28,32 zile a fost determinate de reducerea stocurilor de materii prime i produse finite cu 33,17 zile (11,56+21,61) influenata negativ de cresterea duratei stocurilor de producfie n curs de execuie cu 4,85 zile. Factorii care au generat aceasta situaie sunt: modificarea soldului mediu al stocurilor i modificarea cifrei de afaceri (timpul nemodificandu-se, influena lui este nula):
66

Dr = Sm + CA Influena modificarii soldului mediu al stocurilor (Sm): Sm=Sm1x360 - Sm0 x 360 = 378,13-197,44= 180,69 zile CAo CAo Cresterea soldului mediu, cu 1270937 mii lei, influeneaza negativ asupra duratei de rotaie determinand prelungirea acesteia cu 180,69 zile. Influenza modificarii cifrei de afaceri (CA): CA= Sm1x360 - Sm0 x 360 = 169,12-378,13=-209,01 zile CAo CAo Se constata ca reducerea duratei unei rotaii s-a realizat n exclusivitate pe seama cresterii cifrei de afaceri al carei ritm (123,58%) depaseste ritmul de crestere al soldului mediu total (91,49%). Cresterea considerabila a cifrei de afaceri anihileaza efectul nefavorabil al cresterii stocurilor asupra duratei de rotaie, determinand i o reducere a acesteia cu 28,32 zile. Consecinele accelerarii vitezei de rotaie se concretizeaza n eliberarile de resurse financiare (E) n suma de 445427,89 mii lei, adica: E - (Dr1 - D,o) x CA1= -28,32x 5662219 = -445427,89 mii lei 360 360 Ca un aspect nefavorabil, sesizam creterea duratei medii de ncasare a clienilor cu 41,91 zile i reducerea duratei de achitare a furnizorilor cu 11,12 zile. Aceasta situaie, n care decalajele de ncasari nefavorabile (credite-clienfi) au crescut iar decalajele de plati favorabile (creditele-furnizori) s-au redus, a determinat cresterea nevoii de fond de rulment. Deci, cresterea nevoii de fond de rulment este consecinta ncetinirii ncasarilor i a urgentarii platilor n exercifiul N faa de (N-1). Aceste implicaii ale marimilor cinetice asupra echilibrului financiar se reflecta i n modificarile indicatorilor financiari n marime absoluta. Exemplul (ipotetic) urmator ilustreaza modul de determinare a nevoii de fond de rulment previzional utilizand metoda normativa, care spre deosebire de metoda statica (analiza patrimoniala) se sprijina pe urmatoarele principii: fiecare componenta a nevoii de fond de rulment este exprimata ntr-un numar de zile corespunzator duratei de rotaie a stocurilor, a creanelor i a datoriilor. Astfel, fiecare ntreprindere poate sa cunoasca aproximativ duratele de rennoire a stocurilor, sa estimeze durata creditului consitit de clieni, sau obinut de la furnizori; fiecare componenta a nevoii de fond de rulment este exprimata n numar de zile de vanzari (fara T.V.A) cu ajutorul unui coeficient ponderator, n scopul omogenizarii calculelor. nevoia de fond de rulment exprimata, n prealabil, n numar de zile de vanzari este, n final, transformata n valoare absoluta pentru a fi comparata cu nevoia de fond de rulment statica oferita de studiul bilanului financiar. Exemplul 7. O ntreprindere produce i vinde numai la comanda. Toate comenzile prezinta particularitatea de a fi identice. Informaiile privind intreprinderea respective se refera la: 1) Piaa: Producia fabricate i vanduta: .120 comenzi pe luna facturate la preuri unitare de 12800 mii lei (fara T.V.A). Producia este continue pe 12 luni i vanzarile nu sunt marcate de fenomenul sezonier. 2) Valori de exploatare: Stocurile de materii prime de baza asigura consumul pentru doua luni ntregi (60 zile). Stocurile de materiale consumabile (alte materii prime i furnituri), ca i producia n curs de fabricate, pot fi neglijate.
67

Stocurile de produse finite vor asigura o luna de vanzari (30 zile). Costul produselor finite nu va include decat cheltuielile variabile de fabricate (materii prime de baza, alte materii prime, manopera directe, cheltuieli sociale calculate asupra manoperei directe). 3) Date cantitative privind fabricaia i costurile de producie: Costuri variabile (proportionate) de producie angajate pentru fabricarea unei comenzi: - materie prime de baza : 1300 kg la pre unitar de 4 mii lei; - alte materii prime i furnituri: 800 mii pe total comanda; - manopera directa de produce : 46 ore la 50 mii/h; - cheltuieli sociale : 40% la manopera directa (procent ipotetic). Costul orar al manoperei directe tine cont de concediile platite i de toi ceilali factori care pot influenza tariful pe ora de manopera (absenteism, accidente de munca, somaj tehnic, etc). Cheltuieli fixe lunare: - salarii (remunerare bruta): 90000 mii lei; - cheltuieli sociale 40% la salariile brute; - cheltuieli fixe legate de structura : 1800000 mii lei. 4) Alte informatii (luna N este considerate luna de referina): - calculele vor fi efectuate pe baza fluxurilor medii ale perioadei (ncepand cu 15 ale lunii N); - personalul va primi pe data de 5 ale fiecarei luni (luna N+1) remunerarea sa pentru luna precedents (luna N), iar cheltuielile sociale aferente acestor salarii vor fi achitate pe data de 15 ale lunii N+1; - furnizorii de materii prime i materiale vor fi platii dupa 60 de zile, pe data de 10 ale lunii urmatoare expirarii acestui termen, data nceperii termenului de creditare fiind fixata la 15 ale lunii n cursul careia au loc cumpararile de materiale; - cheltuielile fixe seminficative legate de structura vor fi platite, in medie,la 15 ale lunii urmatoare i se poate estima ca 50% din ele sunt supuse T.V.A; - livrarile se realizeaza, n medie, pe 15 ale lunii, iar creditul consimtit de ntreprindere clienilor sai este fixat la 60 de zile, termenul de ncasare fiind ultima zi din luna (N+2); - taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului pentru fiecare comanda este de 1089 mii lei, cu termen de plata pe data de 25 ale lunii urmatoare(N+1). Rezolvare: Calculul costului unitar de producie : Materii prime directe : 1300 kg x 4 = 5200 Alte materii prime i furnituri: 800 Man. directa de producie : 46h x 50= 2300 Cheltuieli soc. aferente man. directe: 2300 x 40% = 920 Costuldeproductiealuneicomenzi =9220miilei Activ circulant (nevoi) Zile Coeficient de Zile de vanzSri ponderare (K) (fara TV A)
Stocuride materii prime de baza Stocuri de materiale consumabile Stocuri de produse finite Clienide exploatere 60(1) 0,40625(4) neglijate 30(2) 0,7203125(5) 75(3) 1,180(6) 88,5 24,38 21,61 134,49 Doua luni de stocaj, respectiv 60zile O luna de vanzari, respectiv 30zile 3) N+1 15

15

N+2 15

30 luna

Crean ta medie
3OZ+3OZ+15Z=75Z 68

4)

K =costul unitar al mat.prime consumate (fara TVA)=1300x 4=


Pret de vanzare(fara TVA) unitar 12800
0,40625

5)K =cost de productie unitar


Pret de vanzare (fara TVA) unitar 12800

=9220= 0,7203125
12800

Pret de vanzare(fara TVA) unitar

6)K=pret de vanzare (inclusiv TVA) =12800 x 1.18 =1,1180 Datorii de exploatare (resurse) Furnizori - de materii prime directe - de materiale consumabile - cheltuieli fixe Manopera - directa - indirecta (fixa) Cheltuieli sociale - asupra manop. directe - asupra manop. indirecte T.V.A. de plata Zile Coeficient de ponderare (K) 0,479375(10) 0,07375(11) 0,1277343(12) 0,1796875(13) 0,0585937(14) 0,071875(15) 0,0234375(16) 0,0850781(17) Zile de vanzari (f3ra TVA) 40,75 6,27 3,83 3,59 1,17 2,16 0,70 3.40 61,87

85(7) 85(7) 30 20(8) 20(8) 30(9) 30(9) 40

7)

15

N+1

15

N+2

15

N+3

30

10 luna

datorie medie

30z+30z+15z+10z=85z

8) Datoria Medie

15

N 15z+5z=20z

30

N+1

luna

9) Datoria Medie

15

N 15z+15z=30z

30

N+1

15

luna

K= CostuI unitar al mat. prime consumate (inclusiv TVA) = 5200 x 1.18 =0,479375 Pret de vanzare (fara TV unitar 12800

69

K= CostuI unitaral mat.consumabile (inclusivTVA) = 1800 x 1,18 =0,07375 Pret de vanzare (fa-aTVA) unitar 12800 K=Costuri fixe unitare (inclusivTVA) =(750x1,18) + 750 = 0,1277343 Pret de vanzare (faraTVA) unitar 12800 Costuri fixe pe comanda: 180000= 1500 mii lei 120 Costuri fixe unitare supuse TVA : 1500 x 50% = 750 mii lei 2300 rt = K = Manopera directa / comanda 2300 =0,1796875 Pre de vanzare (faraTVA) unitar 12800 K = Manopera indirecta / comanda = _750_ = Pret de vanzare (faraTVA) unitar 12800 Manopera indirecta / comanda = 90000 = 750 120
0,0585937

K=Cheltuieli sociale asupra manoperei directe = 2300 x 40%=0,071875 Pre de vanzare (faraTVA) unitar 12800 K=Cheltuieli sociale asupra manoperei indirecte = 750x40% =0,0234375 Pre de vanzare (faraTVA) unitar 12800 TVA de plata / comanda =1089 =0,00850781 K= Pret de vanzare (faraTVA) unitar 12800 Nevoia de fond de rulment normativa : - n numar zile de vanzare (fara TVA): 134,49 - 61,87 = 72,62 zile necesare pentru rennoirea nevoii de fond de rulment prin cifra vanzarilor -n valoare absoluta: 12800x120 x 72,62=3718144 mii lei 30 zile APRECIEREA RISCULUI DE FALIMENT Complexitatea aspectelor pe care le implica conceptul de risc de faliment explica si varietatea metodelor de diagnosticare de analiza a acestora: analiza lichiditate-exigibilitate, analiza ratelor, analiza indinamica. Investigarea riscului de faliment permite evidentierea performantelor trecute ale intreprinderii informand asupra viitorului acestuia. Intrucat rezultatele unei intreprinderi se degradeaza foarte re;pede apare tot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor, la riscul de faliment. Organismele financiare internationale s-au preocupat tot mai mult de perfectionarea metodelor de evaluare a riscului de faliment. Aceste metode se bazeaza pe tehnicile statistice ale analizei caracteristicile financiare. O prima grupare a metodelor o reprezinta: Metoda stocurilor In teoria ec au fost elaborate o serie de metode bazate pe metoda stocurilor dintre care: modelul Altman, metoda Holder si Conan, modelul bancii franceze. Modelul Altman elaborat in SUA 1968 foloseste informatiile obtinute in urma studierii unui larg esantion de firme atat din randul celor care au dat faliment cat si a celor care supravietuiesc. El a descoperit ca analiza
70

bazata pe mai multe variabile facuta cu ajutorul a 5 indicatori a permis prevederea a 75% din faliment cu 2 ani inaintea producerii lui. Modelul Altman se prezinta astfel: Z=1,2R1+1,4R2+3,3R3+0,6R4+1.0R5 Se calculeaza variabilele R1-R5 sunt indicatori economico financiari, iar constantele cu care sunt amplificate sunt de natura statistica si exprima intr-o natura semnificativa ponderea sau importanta variabilei in logica economica. R1=capital circulant Total activ R1 ne arata ponderea capitalului circulant (active circulante-pasive circulante) in total activ. Cu cat situatia este mai mare cu atat este mai buna. R2=profitul reinvestit Total activ R2 o masura a capacitatii de finantare interna a intreprinderii. Cu cat situatia este mai mare cu atat este mai buna. R3=profitul inaintea platii dobanzilor si impozitul pe profit (RE) Total activ R3 are semnificatia unei rate de rentabilitate economica si este de dorit sa fie cat mai mare. R4=capitalizarea bursiera Datorii pe termen lung R4 exprima gradul de indatorare a intreprinderii. Cu cat situatia este mai mare cu atat este mai buna. R5=cifra de afaceri Total activ R5 exprima un indicator de eficienta a utilizarii activelor care exprima rotatia activului total prin cifra de afaceri. Din continutul acestor 5 indicatori rezulta ca nivelurile sunt cu atat mai bune cu cat se inregistreaza o valoare absoluta mai mare , de aceea scorul Z se interpreteaza astfel: Z<1,8 situatia de faliment iminenta Z> 3 situatia este buna si banca poate avea incredere in intreprindere Z> 1,8-3-situatia dificila cu performante vizibil scazute si apropiate de pragul de faliment. Modelul Holder si Conan, se aplica intreprinderilor cu un nr de la 10-15 angajati. Se bazeaza pe analiza lichiditate-exigibilitate. Modelul a fost stabilit pe un esantion de 190 intreprinderi din care jumatate au dat faliment. Z=0,34R1+0,22R2+0,16R3-0,16R4-0,10R5 R1=EBE Datorii totale R2= capitaluri permanente Activ total R3=activ circulant(-stocuri) Activ total R4= cheltuieli financiare Cifra de afaceri R5=cheltuieli cu personalul Valoarea adaugata Cu cat Zeste mai mica cu atat intreprinderea este mai vulnerabila. Z>0,16 , intrep. este foarte buna , riscul de faliment este mai mic de 10% Z<0,16, >0,1 situatia este buna, iar riscul de faliment 10-30% Z>0,04,<0,1 intreprinderea este in alerta iar riscul de faliment 30-65%
71

Z>-0,05, <-0,04 este in pericol iar riscul de faliment 65-95% Z<-0,05 esec total riscul de faliment mai mare de 95%

BUGETUL INTREPRINDERII SISTEMUL BUGETAR AL INTREPRINDERII A planifica, a prevedea necesarul de finantare si sursele de capital posibile de mobilizat, este esential pentru viata unei intreprinderi. Intreprinderile occidentale nu intreprind nimic din punct de vedere economic, tehnic fara a face o bugetare a acestor actiuni, indiferent de ampolarea si insemnatatea lor in activitatea generala a intreprinderii.aceste preocupari sunt insotite, in mod firesc de cele privind respectarea prevederilor propriului buget, evident pana la limita cand tocmai bugetul ar putea deveni o restrictie in cresterea eficientei. Prin bugetarese stabilesc resursele si responsabilitatile pe fiecare centru de activitate. Deci bugetul reprezinta previziunea cifrata a afectarilor de resurse si de responsabilitati pe centre de activitati, in vederea realizarii cat mai eficiente a obiectivelor strategice ale intreprinderii. Procesul bugetar are rolul de a orienta activitatea tuturor compartimentelor spre acelasi obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor. Bugetele se elaboreaza, in general pentru o perioada de un an. In tarile occidentale exista si bugete cu periodicitate mai mare de un an (planul de finantare) dar si cu periodicitate mai mica de un an( bugetul trezoreriei) Sistemul planificarii financiare poate cuprinde 3 tipuri de bugete: -bugetele de orientare generala -bugetele anuale specifice pe diferite activitati ec;aprovizionare, productie desfacere -bugetele rezultative pentru estimarea situatiei patrimoniale si monetare Legatura sistematica dintre cele trei tipuri de bugete consta in elaborarea lor succesiva,pornind de la planul strategic, continuand cu transpunerea anuala a acestuia in bugetele specifice pe activitati si incheindu-se cu bugetele de trezorerie ca rezultanta concreta, monetara a previziunilor din toate celelalte bugete. In sistemul bugetar al intreprinderii exista bugete principale si bugete secundare. Unele dintre aceste bugete au caracter imperativ iar altele orientative. Bugetele imperative interzic responsabililor financiari si conducerii intreprinderii depasirea previziunilor bugetare. Acestea sunt, in general, bugetul administratieisi bugetul investitiei. Celelalte sunt orientative, oferind posibilitatea corectarii prevederilor initiale in functie de evolutia conditiilor concrete ulterioare. In totalitatea sistemului bugetar, bugetul trezoreriei are o importanta deosebita, fiind bugetul rezultativ si deci masura realismului prevederilor in toate celelalte bugete. Daca la nivelul acestui buget nu se realizeaza echilibrul dintre incasari si plati, atunci el determina corectii asupra prevederilor din celelalte bugete. Daca la nivelul acestui buget nu se realizeaza echilibrul dintre incasari si plati, atunci el determina corelatii asupra revederilor din celelalte bugete. Bugetul trezoreriei, fiind consecinta tuturor bugetelor el constituie o restrictie in procesul de planificare financiara, restrictie datorata necesitatii de asigurare permannta a capacitatii de plata a intreprinderii. Pentru rolul de atestare finala a constructiei echilibrate a intregului proces bugetar, bugetul trezoreriei a beneficiat de o atentie speciala in cadrul previziunii trezoreriei. Bugetul productiei Bugetul productiei se constituie ca buget principal, esential pentru previziunea activitatii din anul viitor, iar prevederile lui sunt determinate pentru dimensionarea celorlalte bugete. In elaborarea bugetului productiei se parcurg trei etape: 1. previziunea cantitatilor de productie a se fabrica-planul de productire 2. previziunea costurilor de productie-antecalculatia
72

3. defalcarea prevederilor bugetare pe perioade de timp mai mici de un an si pe subunitatyi ale intreprinderii 1. Elaborarea planului de productie Planul de productie urmareste armonizarea prevedertilor comerciale cu capacitatea productiva a intreprinderii, in conditiile satisfaceruu cat mai complete a prevederilor comerciale si a utilizarii depline a capacitatii factorilor de productie. In planul de productie se stabilesc cantitatile de produse previzionate a se fabrica in anul viitor (Qf), in functie de cantitatea prevazuta a se vinde (Qv) si de variatia previzibila a stocurilor de produse in curs de fabricatie si de produse finite, la inceputul (Si) si la sfarsitul (Sf) perioadei conform relatiei: Qf=Qv-Si+Sf Datele privind stocurile initiale sunt furnizate de contabilitate iar stocurile finale se planifica in functie de cifra de afaceri planificata (CA1) si durata de rotatie planificata a acestor stocuri (Dr1). Durata de rotatie planificata se determina in raport de durata efectiva ajustata in functie de previziunile anului de plan, in sensul scurtarii sau prelungirii acesteia. Stocurile finale de productie in curs de fabricatie (Sfpc) se determina astfel: Sfpc=CA1 X Dr1pc 360 Dr1pc=soldul contului prod. in curs x 360 Chelt materiale+chelt de fabricatie 2 Dr1pc=durata de rotatie planificata a stocurilor de productie in curs de fabricatie Stocurile finale de produse finite (Sfpf) sunt date de relatia: Sfpf=CA1 x Dr1pf in care 360 Dr1pf=soldul contului prod.finite x 360 Costul de productie Dr1pf= durata de rotatie plsanificata a stocurilor de produse finite Indicatorul dominant in planificarea bugetaras este productia de vandut, urmatoarea etapa a planificarii va fi dimensionarea productieu de fabricat. Productia de fabricat trebuie raportata la capacitatea de productie disponibila a ntreprinderii, care se determina pornind de la structura de producie existenta i luand n calcul prevederile pentru anul de plan din bugetui investiiilor (cresteri previzionate ale capacitailor de producie sau iesiri ale acestora prin diferite modalitai: casari, vanzari, etc.). Daca n bugetui vanzarilor cerina este de crestere a cifrei de afaceri, n bugetul produciei condiia programarii produciei este de "saturare" a capacitatilor instalate, respectiv de optimizare a utilizarii factorilor de produce, n special a echipamentelor tehnologice i a forjei de munca. Aceasta confruntare a necesitaii cu posibilitatea are n vedere o matrice tehnologica* a consumurilor normate de materiale, de manopera i de utilaje pentru fiecare produs de fabricat (fisa tehnologica de fabricate a produsului). Aceasta matrice stabileste, pe fiecare fel de materie prima, pe fiecare treapta de calificare i pe fiecare utilaj, normele de consum n care se poate realiza producia pe exemplul unei ntreprinderi din industria constructoare de masini.
consumuri specifice Factori de d e p rod u c i e Materii prime i materiale - Materie prima X - Materie prima Y - Materie prima Z A PRODUSE B C Preuri unitare ale factorilor de producie pre unitar de aproviz. pe categorii de materii prime (lei / UM) pre aprovizionare / X pre aprovizionare / Y pre aprovizionare / Z

Cant. X/A Cant. Y/A Cant. Z/A

Cant. X / B Cant. Y / B Cant. Z / B

Cant. X / C Cant. Y / C Cant. Z / C

73

Fora de munca fare - munca) - prelucrare mecanica - frezare - strunire - reglare, etc. Utilaje (ore - utilaj) - strung -.freza, etc.

ore prel. / A ore frez. / A ore str. / A ore regl./A

ore prel. / B ore frez. / B ore str. / B ore regl. / B

ore prel./C ore frez. / C ore str. / C ore regl. / C

tarif orar pe categorii de operaii (lei/ora) tarif / ora prelucrare tarif / ora frezare tarif / ora strunire tarif / ora reglare norma de amortizare orara pe categorii de utilaje (%) norma amortizare pentru strung / ora norma amortizare pentru freza / ora

ore str. / A ore frez./ A

ore str. / B ore frez./ B

ore str. / C ore frez./ C

Totodata, realizarea programului de producie impune anumite restrictii privind caracterul limitat al factorilor de productie, atat sub aspectul volumului lor, cat i al randamentului acestora. Daca restrictiile se refera la volumul maxim al forjelor de produce ce poate fi angajat pentru anul viitor se au n vedere: capacitatea de aprovizionare cu resurse materiale, volumul personalului angajat pe fiecare treapta de calificare, numarul de utilaje care sa realizeze diferitele categorii de operaii, etc. Programul de producie al ntreprinderii trebuie, nsa, realizat ntr-o solutie optimala. Funcia de optimizare este cea care evideniaza cum anume sa se mbine, sa se armonizeze, utilizarea factorilor de produce pentru a atinge obiectivul major al ntreprinderii (cresterea rentabilitaii i implicit maximizarea valorii ntreprinderii). Corelarea cerinei de crestere a cifrei de afaceri i de maximizare a profitului, cu capacitatea de producie existenta i previziunile pentru cresterea ei, evideniaza complexitatea planificarii produciei. Pentru rezolvarea acestei probleme se recurge adesea la tehnici de optimizare (programare liniara, optimizarea stocurilor, etc.) i la tehnici informatice (programe pe calculator).

Previziunea (antecalculatia) costurilor de producie


Antecalculaia costurilor reflecta dimensiunea efortului financiar pentru realizarea produselor stabilite n programul de producie, n condiie normelor de consum ale factorilor de productie ai ntreprinderii i n condiiile unor cheltuieli generale planificate pentru anul viitor. De aceea, n antecalculaie, principala operatie o reprezinta separarea (identificarea) cheltuielilor directe pe produs (cu materiale, manopera) de cele indirecte (cheltuieli indirecte de productie, cheltuieli generale de administratie, cheltuieli de desfacere). Antecalculatia costului de productie unitar se face pe articole de calculaie, stabilite n functie de separarea cheltuielilor directe i indirecte n raport cu producia. Cheltuielile directe repartizate pe produse cuprind doua articole de calculaie: materiale directe (Md) calculabile n functfe de consumurile specifice de materiale (cm) i preturile unitare de aprovizionare (pa) n vigoare; salarii directe (Sd) determinate n raport de consumurile de manopera (cs) i tarifele orare (th) n vigoare. Cheltuielile indirecte, planificate independent de producia fizica, se repartizeaza pe produse cu ajutorul unor chei succesive de repartizare n raport cu un articol de cheltuieli directe semnificative sau n raport cu o suma de articole de calculate reprezentative. Repartizarea cheltuielilor indirecte conduce la formarea costului unitar de producie i n final a costului unitar complet. Determinarea costului unitar complet presupune urmatoarele etape: 1) Calculul cheltuielilor directe: Mdu = Cm X pa Asigurari sociale = Sd x 25 % Protecie sociala = Sd x 5 %
74

2.Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie (cheltuieli de secie cuprinzand cheltuielile cu intreinerea i funcionarea utilajelor si cheltuielile generale seciilor) folosind drept baza de repartizare salariile directe (sau numarul orelor de manopera directa): Cheltuieli indirecte de producie (unitare) = Sdu x K, . .. Total cheltuieli indirecte de producie undeK,= ----------------------------- - ------ Salam directe totale pe seciei 3.Determinarea costului unitar de producie (Cpu): Cpu = Mdu + Sdu + Asigurari i protecie sociala pe unitatea de produs + Cheltuieli indirecte de producie unitare. 4.Repartizarea cheltuielilor generale de administrate (CGA), folosind ca baza de repartizare costul de producie aferent produselor fabricate: CGAU = Cpu x K2 K2= Total cheltuieli generale de administrate Total cost producie 5.Repartizarea cheltuielilor de desfacere (CD), folosind drept cheie de repartizare raportul acestora faa de costul total de produce inclusiv cheltuielile generale de administrate: CDU = (Cpu + CGAU) x K3 . Total cheltuieli de desfacere unde K3 = ----------------------------------Total cost de produciie + CGA 6.Determinarea costului complet unitar (Ccu): Ccu = Cpu + CGAU + CDU Cheltuielile n afara produciei (CGA i CD) pot fi repartizate folosind, dupa caz, i alte baze de repartizare: costul de producfie al produselor vandute; cifra de afaceri precum i alte baze considerate reprezentative.

PREVIZIUNEA TREZORERIEI Trezoreria evideniaza rezultatul ntregii activitai a ntreprinderii i modul de respectare a cerinelor echilibrului financiar. In teoria echilibrului financiar al ntreprinderii, trezoreria a fost definita ca surplusul resurselor de finanare ce se degaja din ntreaga activitate economica, respectiv diferena dintre fondul de rulment i nevoia de fond de rulment (metoda ,,resurse - necesare"). Aceasta accepiune, cu caracter mai mult teoretic, fiind neoperaionala pentru gestiunea eficienta a trezoreriei, poate fi nlocuita cu o definire n termeni de active si pasive de trezorerie. Deci
TREZORERIA = ACTIVE DE TREZORERIE - PASIVE DE TREZORERIE TREZORERIA = LICHIDITATI + ACTIVE FINANCIARE - (SOLDUL CREDITOR AL CONTULUI CURENT + CREDITE DE TREZORERIE + CREDITE DE SCONT)

In economiile occidentale, gestiunea trezoreriei are urmatoarele obiective: - asigurarea disponibilitailor de finanare (cresterea capitalului, credite pe termen lung, mediu i scurt) la cel mai mic cost real al acestora; - cresterea operativitaii ncasarii creanelor ntreprinderii fara a afecta politica fata de clieni; -esalonarea echilibrata a scadenelor obligaiilor de plata ale ntreprinderii; - asigurarea trezoreriei la nivel zero (sold 0) n scopul evitarii costurilor de finanare sau al celor de oportunitate; - plasarea excedentului de trezorerie, cat mai rentabil, cat mai puin riscant i cu cea mai buna lichiditate.
75

Bugetul de trezorerie urmareste asigurarea permanenta a capacitaii de plata a ntreprinderii, prin sincronizarea ncasarilor cu platile. Nerealizarea acestui obiectiv, in condiii acceptabile, determina modificari in ansamblul bugetelor anuale, n ritmul investitor, politica creditelor - clienti, etc. ", presupune doua faze mai importante i anume: - previziunea ncasarilor i platilor; - determinarea i acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea ncasarilor cu platile. Fluxurile de ncasari i plati pot fi grupate n patru mari categorii: a) fluxuri de exploatare, generate de operatiunile curente care includ:ncasarile din activitatea de exploatare (ncasari din activitatea de baza, cat i din alte activitai, subvenii de exploatare, alte ncasari din exploatare) i platile pentru activitatea de exploatare (cumparari de materii prime i materiale, impozite i taxe, cheltuieli salariale i alte cheltuieli de exploatare); b) fluxuri de trezorerie in afara exploatarii, care includ ncasarile i platile nelegate direct de activitatea de exploatare. Platile n afara exploatarii includ si fluxurile anuale de "repartizare" a profitului ntreprinderii ntre participantii direci la viaa economica a acesteia:stat (impozit pe profit),salariai (participarea la profit) i acionari sau asociai (dividende); c) fluxuri pur financiare, legate de operatie privind mprumuturiie ntreprinderii pe termen lung i aportul actionarilor sau asociailor la creterea capitalului social; d) fluxuri de investire si dezinvestire, ce cuprind ncasarile din vanzarea activelor imobilizate i platile pentru achiziionarea activelor fixe sau pentru cumpararea titlurilor financiare. Toate aceste fluxuri modifica zilnic nivelul conturilor bancare ale ntreprinderii antrenand o serie de decizii ale trezorierului ntreprinderii. Acesta trebuie sa fie n permanenta preocupat de acoperirea soldurilor de trezorerie. Aceasta operatiune (faza a doua a elaborarii bugetului) presupune acoperirea prin credite pe termen scurt a deficitului de trezorerie sau plasarea excedentului de trezorerie. Orizontul de previziune al trezoreriei difera, n functie de scadenele ncasarilor i platilor ntreprinderii cat i de interesele acesteia. Astfel, daca ncasarile i platile sunt trimestriale, i ntreprinderea urmareete soldul anual al trezoreriei, periodicitatea bugetului poate fi un an. Daca scadenta ncasarilor i platilor este lunara i ntreprinderea urmarete optimizarea structurii de finanare pe termen scurt, orizontul de previziune poate fi de cateva luni. In fine, cel mai frecvent, orizontul de timp este de ordinul zilelor pana la o luna ntocmindu-se, n acest caz, graficul zilnic al ncasarilor i platilor cu scandente semidecadale, decadale i chenzinale. O previziune realista a trezoreriei presupune ntocmirea unui buget anual cu defalcare pe luni i cu o detaliere pe saptamani pentru primele trei luni ale anului. Aceasta previziune va fi actualizata n permanent. In cursul anului i detaliata n funcie de necesitaile ntreprinderii. BugetuI de trezorerie se elaboreaza pe baza a trei documente de evidena i previziune, respectiv: bilanul exerciiului ncheiat, care reprezinta bilantul de deschidere al perioadei de previziune, contul de rezultate previzional i bilanul previzional. Trezoreria va fi determinate de fluxurile financiare ale perioadei de previziune. (veniturile i cheltuielile din contui de rezultate) i de modificarea soldurilor creanelor i datoriilor de la nceputuI i sfarsitul perioadei (bilanul de deschidere i bilanul previzional) conform relaiilor: Incasarile perioadei=creante initiale+venituri planificate ale perioadei creante finale

Elaborarea bugetului de trezorerie

76

Platile perioadei=datoriile initiael+cheltuieli planificate ale per.-datorii finale In mod concret constructia bugetului de trezorerie urmareste cele doua faze, indiferent de orizontul de previziune
Simb. Op. Faza 1 A B Operatiuni financiare Orizonturi de pereviziune Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna . Luna t

E F

G H

J K L M Faza 2 N

Previziunea incasarilor si paltilor Soldul initial al terzoreriei S0 (+) incasari din activ. de exploatare: incasari din activ. De baza incasari din alte activitati subventii de ezploatare alte incasari din exploatare (-) plati pentru activitatea de exploatare: cumparari materii prime si materiale impozite si taxe cheltuieli de personal alte chelt. de exploatare Fluxul trezoreriei de exploatare (+) incasari in afara exploatarii (-) plati in afara exploatarii: impozitul pe profit participarea salariatilor la profit dividende alte plati Fluxul trezoreriei in afara exploatarii (+) incasari din activitatea financiara: venituri financiare crestere capital majorarea creditelor pe termen lung subventii pentru investitii alte incasari financiare (-) plati pentru activitatea financiara: cheltuieli financiare rambursarea creditelor pe termen lung alte plati financiare Fluxul operatiunilor financiare J=H-I (+) incasari din activitatea exceptionala: cesiunea imobilizarilor alte incasari exceptionale (-)plati pentru activitatea exceptionala: achizitionarea imobilizarilor alte plati exceptionale Fluxul operatiunilor exceptionale M=K-L Determinarea si acoperirea soldului de trezorerie a) determinarea soldului de trezorerie inainte de acoperire Soldul de trezorerie inainte de acoperire N=A+ D + G + J + M b) acoperirea soldului de trezorerie

77

P R S T

Pasive de trezorerie: soldul creditor al contului curent credite noi de trezorerie credite noi de scont Costul creditelor Active de trezorerie: active financiare lichiditati Incasari din plasamente de trezorerie c) determinarea soldului final al trezoreriei T=N+P(-S)

Previziunea incasarilor si platilor:; acoperirea soldului de trezorerie Previziunea incasarilor, fiind fundamentata pe cifra vanzarilor, trebuie sa tina cont in permanenta de repartizarea acestuia pe luni cat si de modificarile ce vor avea loc in structura vanzarilor si gardul de solvabilitate al clientilor intreprinderii care vor influenta decalajul intre termenele livrarilor si cele ale incasarilor. In fumctie de ramura economica, intre momentul vanzarilor si cel al incasarilor corespunzatoare exista un decalj de 30 pana la 90 de zile. Aceste decalaje determina o esalonare in timp a incasarii veniturilor lunare ce se vor inscrie in bugetul trezoreriei. Previziunea paltilor se face pornind de la previziunea cheltuielilor anuale si de esalonarea previzibila a platilor aferente acestor cheltuieli. In principiu, previziunea platilor se face asemanator cu cea a incasarilor, tinandu-se cont de natura diferita a cheltuielilor care vor determina o serie de particularitati, atat in privinta previziunii marimii lor anuale , cat si a esalonarii scadentelor de plata. De exemplu aprovizionarile cu materiale se planifica in functie de stocurile existente si de previziunea aprovizionarilor din programul de fabricatie sau de comercializarea marfurilor. Scadenta platii aprovizionarilor se stabileste similar cu cea a incasarilor. Cheltuielile de personal se planifica in functie de politica intreprinderii privind forta de munca, in contextul obiectivelor financiare urmarite. Scadenta de plata a salariilor nete este, de regula, chenzinala ,in timp ce plata cheltuielilor sociale este lunara. Obligatiile fiscale se detrmina in functie de marimea veniturilor. Termenele de plata sunt in general lunare. In previziunea platilor se mai tine cont si de scadentele previzibilae ale platilor din celelalte bugete. Soldul trezoreriei, rezultat din compararea incasarilor si platuilor, poate fi deficitar sau excedentar. Deficitul previzionat al terzoreriei urmeaza a fi acoperit din credite noi de trezorerie sau de scont, selectate in functie de marimea costului real al acestora. Inainte de apelarea la credite noi se impun a fii luate unele masuri prin care: avansarea unor incasarisi amanarea legala a unor plati : reducerea temporara a platilor prin renuntarea la efectuarea unor cheltuieli: realizarea unor incasari din activitatea exceptionala, etc. Excedentul previzional al trezoreriei poate fi consecinta unui fond de rulment prea mare determinat de angajarea unor datorii pe termen lung fara o intrebuintare imediata . in al doilea rand, excedentul de trezorerie poate proveni dintr-o nevoie a fondului de rumlent mai mica decat fondul de rulment. Aceasta nevoie este determinata de scadenta mult mai

78

mare a platilor generate de activitatea de exploatare, decat cea a incasarilor. Trezorierul intreprinderii va urmarii un plasament al excedentului de trezorerie in conditii de rentabilitate ridicata, risc redus si lichiditate crescuta. Costul creditelor angajate pentru acoperirea soldului de trezorerie genereaza plati suplimentare care majoreaza necesarul de finantat, iar plasamentele de terzorerie sunt aducatoare de venituri care majoreaza incasarile. De acea, la determinarea soldului final de terzoreie se vor avea in vedere si aceste ultime influente. Daca plasarea excedentului de lichiditati constituie un obiectiv cu o insemnatate deosebita in activitatea trezoreriei, atunci reducerea cheltuielilor financiare, aferente creditelor de trezorerie reprezinta o sarcina de baza a acestuia, realizabila prin: angajarea de credite numai atunci cand se justifica necesitatea lor alegerea creditelor care se adapteaza cel mai bine la situatia concreta din intreprindere obtinerea celor mai favorabile conditii de acordare a creditelor privind costul, plafonul maxim si flexibilitatea creditului etc. in concluzie activitatea trezoreriei, in stabilirea previziunilor de finantare poate fi sintetizata in urmatoarele trei directii principale: evaluarea costului real al fiecarui credit si stabilirea unei ierarhizari a imprumuturilor: cuantificarea efectelor disponibile dupa natura lor: selectionarea surselor de finantare care genereaza cel mai redus cost al finantari

79

S-ar putea să vă placă și