Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MBTI Manual
MBTI Manual
MBTI
Myers
Briggs
Type
Indicator
2
DEFINIŢII DE PREFERINŢE
E : EXTRAVERSIE
Cei care preferă extraversia tind să-şi fixeze atenţia către lumea exterioară şi către mediul
exterior. Când eşti extravert eşti stimulat de ceea ce se întâmplă în lumea exterioară şi către
aceasta tinzi să-ţi direcţionezi toată energia. Extraverţii preferă , de obicei, să comunice mai mult
prin viu grai decât prin scris. Simt nevoia să experimenteze lumea pentru a o înţelege şi de aceea
tind spre acţiune.
I : INTROVERSIE
Oamenii care preferă introversia îşi fixează atenţia mai mult către propria lume interioara. Când
eşti introvert, eşti incitat de ceea ce se întâmplă în lumea ta interioară şi aceasta este zona către
care tinzi să-ţi direcţionezi energia. Introverţii tind să fie mai interesaţi şi mai în largul lor când
munca le cere ca o mare parte din activitate să aibă loc în liniştea minţii lor. Le place să
înţeleagă lumea înainte de a o experimenta şi, astfel, adesea meditează la ce au de facut, înainte
de a acţiona.
S : SENZORIALITATE
Calea de a afla este folosirea funcţiei senzitive. Ochii, urechile şi alte simţuri îţi spun despre
ceea ce există acolo şi se întâmplă efectiv, atât înăntru cât şi în afara ta. Simţurile sunt utile în
special în aprecierea realităţilor situaţiei. Tipurile senzitive tind să accepte şi să lucreze cu ceea
ce este ”dat” aici şi acum, devenind astfel realişti şi practici. Excelează în rememorarea şi
mânuirea unui mare numar de fapte.
N : INTUIŢIE
Cealaltă cale de a afla este intuiţia, care îţi dezvăluie înţelesul, realităţile şi posibilităţile ce se
află dincolo de informaţia transmisă de simţuri. Intuiţia cercetează ansamblul şi caută să
descopere modelul esenţial. Dacă preferi intuiţia, devii expert în descoperirea de noi posibilităţi
şi căi de a face lucrurile. Tipul intuitiv apreciază imaginaţia şi inspiraţia.
3
T : GÂNDIRE / CE CREZI
O cale de a decide este gândirea / ce crezi. Ea prezice consecinţele logice ale oricarei alegeri sau
acţiuni, în particular. Când foloseşti gândirea, decizi în mod obiectiv, pe baza cauzei şi efectului
şi iei decizia analizând şi cântărind dovezile, inclusiv realităţile neplăcute. Oamenii care preferă
gândirea caută un standard obiectiv al adevărului. Ei excelează adesea în analiza situaţiilor de
criză.
F : AFECTIVITATE / CE SIMŢI
Cealaltă cale de a decide este afectivitatea / ce simţi. Ea ia în considerare ceea ce este important
pentru tine sau pentru alţii, fără să pretindă că acest lucru ar fi logic, şi decide pe baza valorilor
centrate pe persoană. Când iei o decizie care te priveşte, te întrebi cât îţi pasă sau cât ai investit
din tine în fiecare dintre alternative. Cei care preferă această cale, preferă să aibă de-a face cu
oamenii şi tind să devină empatici, favorabili şi plini de tact. Este important de înţeles că
termenul de afectivitate ( feeling ) folosit aici, înseamnă a lua decizii bazate pe valori; nu se
referă la sentimente sau emoţii.
J : JUDECATĂ
Cei care au o atitudine bazată pe judecată - folosind fie gândirea, fie afectivitatea - tind să
trăiască într-un mod ordonat, planificat, să-şi controleze viaţa. Când îţi foloseşti funcţia judecată,
îţi place să iei decizii, să ajungi la o încheiere şi apoi să treci mai departe. Preferi să fii structurat
şi organizat şi vrei ca lucrurile să fie bine stabilite. Este important de înţeles că termenul
judecată ( judging ) aşa cum este folosit aici, nu înseamnă … judgemental, orice tip poate
dispune de aceasta din urmă.
P : PERCEPŢIE
Celor care preferă procesul perceptiv - fie prin senzorialitate, fie prin intuitie - le place să
traiască într-un mod flexibil şi spontan. Folosind percepţia, aduni informaţia, păstrându-ţi
deschise opiniile. Oamenii care preferă percepţia cauta să înţeleagă viaţa, mai degraba decât să o
controleze. Ei preferă să rămână deschişi experienţei, bucurându-se de ea şi având încredere în
abilitatea lor de a se adapta momentului.
4
E : EXTRAVERSIE I : INTROVERSIE
Cand sunt extravert sunt ... Cand sunt introvert sunt ...
* orientat spre lumea externa * orientat spre lumea interna
* focalizat pe oameni si lucruri * focalizat pe idei, concepte, impresii
* activ * reflexiv
* folosesc incercarea si eroarea cu incredere * gandesc profund inainte sa actionez
* gasesc stimularea in mediul inconjurator * gasesc stimulare inlauntru
Cand imi folosesc senzorialitatea ... Cand imi folosesc intuitia ...
* percep cu cele 5 simturi * percep cu ajutorul memoriei si asociatiilor
* sunt atent la detalii practice si factuale * vad modele si intelesuri
* sunt in contact cu realitatea fizica * intrevad posibilitati
* sunt atent la momentul prezent * proiectez posibilitati pentru viitor
* imi limitez atentia la ceea ce este spus si facut * imi imaginez; citesc printre randuri
* vad lucrurile marunte din viata cotidiana * caut imaginea de ansamblu
* sunt atent la experienta pas-cu-pas * am intuitii ; ideile imi vin de nicaieri
* las ”ochii sa spuna mintii” * las ”mintea sa spuna ochilor”
Cand rationez prin gandire ... Cand rationez prin sentimente ...
* folosesc analiza logica * iau in considerare prioritati personale
* folosesc criterii obiective si impersonale * cantaresc valorile si motivele umane, ale mele si
ale celorlalti
* determin relatii de tipul cauza - efect * apreciez / evaluez
* sunt ferm in gandire * apreciez caldura in relatii
* pretuiesc ordinea logica * pretuiesc armonia
* sunt sceptic * am incredere
Cand judec (am o atitudine rationala) ... Cand percep (am o atitudine nonrationala) ...
* folosesc judecata prin gandire sau sentimente * folosesc perceptia senzoriala sau intuitiva
fata de exterior fata de exterior
* decid si planific * capturez informatii
* organizez si programez * adaptez si schimb
* controlez si reglez * sunt curios si interesat
* sunt orientat spre scop * sunt o minte deschisa
* doresc inchiderea / finalizarea problemei, chiar * ma opun inchiderii / finalizarii si caut sa obtin
daca datele sunt incomplete mai multe date
9
ESTJ folosesc gindirea pentru a administra lumea. Le place sa organizeze proiecte si apoi sa le
vada implinite. Se bazeaza pe gindire, sunt logici, analitici, critici in mod obiectiv si foarte greu
de convins altfel decit prin ratiune. Ei tind sa se concentreze pe munca, nu pe oamenii din
spatele ei.
Le place sa organizeze fapte, situatii si operatii legate de un proiect si fac un efort sistematic de
a-si atinge obiectivele conform programului. Confruntati cu dezordinea si ineficienta, isi pierd
usor rabdarea si pot fi aspri cind situatia o cere.
Comportamentul lor este guvernat de logica. Traiesc pe baza unui set de reguli care le reflecta
judecatile fundamentale despre lume. Orice schimbare in calea lor necesita o schimbare
deliberata a regulilor.
Sint mai interesati de realitatile prezente, decit de posibilitatile viitoare. Aceasta, in fond, ii face
practici, realisti si preocupati de ”aici si acum”. Isi folosesc experienta trecuta in rezolvarea
problemelor si vor sa fie siguri ca ideile, planurile si deciziile sint bazate pe fapte solide.
Le plac sarcinile in care rezultatele muncii lor sunt imediate, vizibile si tangibile. Au o inclinatie
naturala pentru afaceri, industrie, productie si constructii. Ei prefera administrarea, activitate in
care pot sa stabileasca teluri, sa ia decizii si sa dea ordinele necesare. Realizarea lucrurilor eate
punctul lor forte. Ca si alte tipuri J, ESTJ isi asuma prea repede riscul de a decide, inainte de a fi
examinat pe deplin situatia. Ei au nevoie sa se opreasca si sa asculte punctele de vedere ale
celorlalti, in special ale celor care nu sint in pozitia de a riposta. Arareori acest lucru este usor
pentru ei, dar daca ei nu se opresc ca sa inteleaga, pot hotari prea repede, fara sa se sprijine pe
suficiente fapte sau fara sa acorde suficienta consideratie gindurilor sau sentimentelor celorlalti.
ESTJ pot avea nevoie sa se exerseze in a tine seama de valorile afective. Ei se pot baza in asa
masura pe modul lor logic de abordare incit sa piarda din vedere valorile afective - lucrurile de
care le pasa lor sau altor oameni. Daca aceste valori sunt ignorate in prea mare masura, ele pot
crea presiuni si-si pot gasi expresia in moduri inadecvate. Desi ESTJ exceleaza in mod natural
in a vedea ce este ilogic si inconsistent, ei pot avea nevoie sa-si dezvolte abilitatea de a aprecia.
Un mod pozitiv de a-si exersa afectivitatea este de a lua in consideratie meritele si ideile
celorlalti. ESTJ isi fac o regula din a mentiona ceea ce prefera, nu numai ceea ce trebuie
corectat, gasesc ca rezultatele merita efortul, atit in munca cit si in viata lor privata.
10
ENTJ folosesc gindirea pentru a administra lumea. Prefera actiuni de executie si planificare pe
termen lung. Bizuindu-se pe gindire, sint logici, analitici si critici in mod obiectiv si foarte greu
de convins altfel decit prin ratiune. Tind sa se fixeze pe idei, nu pe persoanele din spatele ideilor.
Prefera sa gindeasca in viitor, sa faca planuri, sa organizeze situatii si operatiuni legate de
proiect si sa faca un efort sistematic pentru a-si atinge obiectivele conform planului. Manifesta
putina rabdare fata de dezordine si ineficienta si pot fi aspri cind situatia o cere.
Cred ca logica trebuie sa guverneze conduita . Traiesc pe baza unui set de reguli ce
intruchipeaza judecatile lor fundamentale despre lume. Orice schimbare in viata lor necesita o
schimbare deliberata in regulile lor.
Sint interesati, in principal, de a descoperi posibilitatile ce se afla dincolo de ceea ce este
prezent, evident sau cunoscut. Intuitia le intensifica interesul intelectual, curiozitatea pentru
ideile noi, toleranta fata de teorii si gustul pentru problemele complexe.
ENTJ sint rareori multumiti in slujbe care nu pretind intuitie. Sint stimulati de probleme si si
adesea sint de gasit in munci executive unde ei pot sa gaseasca si sa implementeze noi solutii.
Deoarece interesul lor se fixeaza pe tabloul de ansamblu, ei pot pierde din vedere importanta
anumitor detalii. Cum ei tind sa faca echipa cu alti intuitivi, care pot de asemenea sa
subestimeze realitatile unei situatii, au nevoie, de obicei, ca in jurul lor sa existe o persoana cu
simt practic pentru a le pune in fata faptele neluate in seama si a avea grija de detaliile
importante.
Ca si alte tipuri J, ENTJ isi asuma prea repede riscul deciziei, inainte de a examina situatia pe
deplin. Ei au nevoie sa se opreasca si sa asculte punctele de vedere ale celorlalti, in special ale
celor ce nu sint in pozitia de a le riposta. Arareori acest lucru este usor pentru ei, dar daca ei nu
se opresc ca sa inteleaga, pot sa hotarasca prea repede, fara sa se bazeze pe destule fapte sau sa
dea suficienta atentie la ceea ce gindesc sau simt altii.
ENTJ pot avea nevoie sa se exerseze in a tine seama de valorile afective. Bazindu-se prea mult
pe modul lor logic de abordare, ei pot sa piarda din vedere valorile afective - lucrurile de care le
pasa lor sau altor oameni. Daca aceste valori sint ignorate in prea mare masura, ele pot creea
presiuni si-si pot gasi expresia intr-un mod inadecvat. Desi ENTJ exceleaza in mod natural in a
descoperi ceea ce este ilogic si inconsistent, ei pot avea nevoie sa-si dezvolte abilitatea de a
aprecia. Un mod pozitiv de a-si exersa afectivitatea este de a lua in consideratie meritele si ideile
celorlalti. ESTJ isi fac o regula din a mentiona ceea ce prefera, nu numai ceea ce trebuie
corectat, gasesc ca rezultatele merita efortul, atit in munca cit si in viata lor privata.
ISTP sint destul de linistiti si rezervati, desi pot deveni chiar vorbareti, cind se deschide un
subiect in care pot desfasura marea cantitate de informatii pe care o detin. In activitatile zilnice
sint adaptabili, in afara cazului cind unul din principiile lor conducatoare este violat, situatie in
care inceteaza de a se mai adapta. Sint indeminatici, le place sportul si activitatile in aer liber, ca
si tot ceea ce poate furniza simturilor lor o bogatie de informatii.
Daca ISTP si-au dezvoltat puterea de observare a lumii inconjuratoare, ei vor stapini cu
fermitate realitatile oricarei situatii, aratind o mare capacitate de patrundere fata de faptele
importante sau unice, intr-o situatie data. Sunt interesati in a descoperi cum si de ce functioneaza
lucrurile si sint eficienti in stiintele aplicate, mecanica sau inginerie. ISTP ce nu sint interesati de
mecanica sau tehnica isi folosesc adesea talentele pentru a ordona faptele dezorganizate. Aceasta
abilitate isi poate gasi expresia in drept , economie, marketing , vinzari, asigurari sau statistica.
Ei se pot baza in asa masura pe gindire logica, incit pot pierde din vedere lucrurile care ii
afecteaza pe ei sau pe ceilalti. Ei pot decide ca ceva nu este important, numai pentru ca nu este
logic sa-ti pese de el. Daca isi lasa intotdeauna ratiunea sa le domine valorile afectivitatii,
acestea pot determina presiuni, ce-si pot pot gasi expresia intr-un mod inadecvat. Desi eficienti
in a analiza ceea ce este gresit, citeodata gasesc ca este greu sa-si exprime aprecierea. Dar daca
incearca, vor beneficia de acest lucru atit la slujba, cit si in relatiile personale.
ISTP sint, intrucitva, in pericol de a amina deciziile, sau de a rata punerea lor in aplicare. Una
din trasaturile lor fundamentale este economia de efort. Aceasta este un cistig, daca ei judeca cu
precizie cit efort este necesar, ei pot indeplini cerintele situatiei fara sa se agite sau sa faca
miscari in plus. Daca nu reusesc sa judece cu precizie sau pur si simplu nu le pasa, atunci nu vor
realiza nimic important.
Dacă exigenţele muncii lor nu îi obligă altfel, preferă să organizeze mai degrabă ideile şi
cunoştinţele decât situaţiile sau oamenii. Au o intensă curiozitate în câmpul ideilor. Din punct de
vedere social, tind să-şi facă un mic cerc de prieteni şi agreează compania celor interesaţi de
discutarea ideilor. Pot deveni atât de absorbiţi de o idee, încât să ignore sau să piardă din vedere
circumstanţele exterioare.
Sunt tăcuţi şi rezervaţi, deşi pot deveni extrem de comunicativi asupra unui subiect asupra căruia
au meditat îndelung. Sunt adaptabili, în masura în care principiile lor nu sunt violate, punct în
care încetează să se mai adapteze. Interesul lor principal constă în descoperirea posibilităţilor ce
se găsesc dincolo de ceea ce este prezent, evident sau cunoscut. Înţeleg repede şi intuiţia le
potenţează viaţa interioară, ingeniozitatea şi curiozitatea intelectuală.
În funcţie de interesele lor, ei sunt eficienţi în ştiinţa pură, cercetare, matematică sau inginerie;
pot deveni savanţi, profesori sau se afirmă în domenii de activitate ca economia, filosofia sau
psihologia, prin puterea gândirii abstracte. Sunt mai interesaţi să-şi măsoare forţele în găsirea de
soluţii la probleme, decât de eficienţa practică a soluţiilor.
12
Dacă nu-şi dezvoltă funcţia senzaţie (opusă intuiţiei), sunt în pericol de a câştiga prea puţine
cunoştinţe şi experienţă în ce priveşte lumea. Atunci, gândirea lor se desfăşoară în gol şi nu iese
nimic din ideile lor. Lipsa de contact cu lumea exterioară poate de asemenea să le creeze
probleme în a se face înţeleşi. Ei vor să exprime adevărul exact, dar îl complică adesea atât de
mult încât nu oricine îi poate urmări. Dacă reuşesc să înveţe să-şi simplifice argumentele, ideile
lor vor fi mai larg înţelese şi acceptate.
INTP pot să se bazeze în aşa măsură pe raţiunea logică încât să piardă din vedere lucrurile care îi
afectează pe ceilalţi sau pe ei înşişi. Ei pot decide că ceva nu este important, numai pentru că nu
este logic să-ţi pese de el. Dacă îşi vor lăsa mereu logica sa le domine afectivitatea, aceasta poate
da nastere la presiuni si poate ajunge sa se exprime intr-un mod inadecvat.
Desi exceleaza in analiza ideilor, le este greu sa-si exprime aprecierea faţă de ceilalţi. Dar daca
vor incerca, vor gasi ca acest lucru este eficient atit in munca lor, cit si in relatiile personale.
pentru a afla ce se cere cu adevarat sau ce este nevoie. Pot avea idei ferme despre ce trebuie si
nu trebuie si sa si le exprime liber.
Este foarte greu pentru ei sa admita adevarul in probleme ce privesc oamenii si lucrurile la care
tin. Daca nu reusesc sa infrunte faptele dezagreabile sau refuza sa ia in consideratie criticile
dureroase, ajung sa incerce sa-si ignore problemele, in loc de a cauta solutii.
aceste subiecte. Isi exprima rareori sentimentele profunde; tandretea lor interioara e mascata de
o rezerva tacuta.
In problemele zilnice sint toleranti, deschisi la minte, intelegatori, flexibili si adaptabili. Dar
daca le este amenintata loialitatea interioara nu dau inapoi nici un pas. Nu au dorinta de a
impresiona sau domina decit in ce priveste munca lor. Oamenii pe care ii pretuiesc cel mai mult
sint cei care isi fac timp sa le inteleaga valorile si telurile.
Interesul lor principal e fixat pe posibilitatile ce se afla dincolo de prezent, evident sau cunoscut.
Sint de doua ori mai buni cind lucreaza la ceva in care ei cred, deoarece sensibilitatea afectiva
intensifica energia eforturilor lor. Vor ca munca lor sa contribuie la ceva ce conteaza pentru ei -
intelegere umana, fericire sau sanatate. Vor sa gaseasca un tel, dincolo de plata, oricit de mare ar
fi ea. Sint perfectionisti atunci cind sint interesati de ceva.
Sint curiosi fata de ideile noi si tind sa aiba o viziune interioara si de amploare. Multi sint
interesati de carti si de limbaj si au darul exprimarii; daca au talent, pot fi excelenti scriitori. Ei
pot fi ingeniosi si pot urmari cu persuasiune subiectele entuziasmului lor, care sint tacute, dar cu
radacini adinci. Adesea sint atrasi de munca de consilier, profesor, literatura, arta, stiinta sau
psihologie.
Problema unora dintre ei este ca pot simti un asemenea contrast intre idealuri si realizarea lor
efectiva incit sint coplesiti de un sentiment de inadecvare. Aceasta se poate intimpla chiar atunci
cind ei au fost, in mod obiectiv, tot atit de eficienti ca si altii. E important pentru ei sa-si
foloseasca intuitia pentru a gasi cai de exprimare a idealurilor lor; altfel, vor continua sa viseze
imposibilul si nu vor realiza decit foarte putin. Daca nu gasesc un canal pentru idealurile lor, pot
deveni sensibili si vulnerabili, cu o incredere tot mai scazuta in ei insisi si in viata.
mai degraba folosind regulile, sistemele sau circumstantele existente intr-un mod original, decit
sa se lase blocati de ele.
Iau decizii folosindu-se mai mult de analiza logica decit de valorile si sentimentele personale.
Gindirea ii face capabili sa reziste cind situatia cere incapatinare si ii ajuta sa inteleaga
principiile fundamentale. Ei invata mai mult din experienta directa decit din studiu sau citit si
sint mai eficienti in situatiile reale decit la testele scrise. Ideile abstracte si teoriile nu le cistiga
increderea pina cind nu le-au incercat in practica. Poate ca trebuie sa lucreze in scoala mai greu
decit alte tipuri, dar pot sa o faca daca vad necesitatea.
Sint eficienti in cariere ce necesita realism, actiune si adaptabilitate. De exemplu inginerie,
politie, investigatiile de credit, marketing, tehnologii folosite in sanatate, constructii,
productie,industrii de divertisment, servicii alimentare etc.
Sint maestri in arta de a trai. Gasesc mult haz in viata, ceea ce face din ei o buna companie. Se
bucura de bunurile materiale si acorda timp obtinerii lor. Gasesc bucurie in hrana, haine, muzica
si arta. Le plac exercitiile fizice si sportul si, de obicei, sint buni in acest domeniu.
Cit de eficienti sint, depinde de cita ratiune dobindesc. Pot avea nevoie sa-si dezvolte ratiunea,
astfel incit sa-si poata gasi suporturi comportamentului lor, directie si tel vietii lor. Daca nu au
ratiunea suficient de dezvoltatapentru a le da tarie de caracter, sint in primejdie de a se adapta
prea mult placerii de a trai.
nu le testeaza in viata. Poate ca trebuie sa lucreze mai mult in scoala decit alte tipuri, dar pot sa o
faca atunci cind inteleg necesitatea.
Sint eficienti in servicii ce presupune realism, actiune,si adaptabilitate, cum ar fi serviciile de
sanatate, vinzarile, designul, transporturile, industria de divertisment, secretariat, munca de
birou, servicii alimentare, conducerea grupurilor de lucru, operatii mecanice etc.
Sint maestri in arta de a trai. Gasesc mult haz in viata, ceea ce face din ei o buna companie. Se
bucura de bunurile materiale si acorda timp obtinerii lor. Gasesc bucurie in hrana, haine, muzica
si arta. Le plac exercitiile fizice si sportul si, de obicei, sint buni in acest domeniu.
Cit de eficienti sint, depinde de cita ratiune dobindesc. Pot avea nevoie sa-si dezvolte ratiunea,
astfel incit sa-si poata gasi suporturi comportamentului lor, directie si tel vietii lor. Daca nu au
ratiunea suficient de dezvoltatapentru a le da tarie de caracter, sint in primejdie de a se adapta
prea mult placerii de a trai.
le-o ofera. Obiceiul de a rationa ii face, de asemenea, destul de obiectivi in abordarea proiectului
lor si fata de oamenii din viata lor.
Nu agreeaza nici o acupatie ce nu le poate furniza multe provocari noi. Cu talent, ei pot fi
inventatori, oameni de stiinta, jurnalisti, pot lucra in marketing, pot fi analisti pe computer,
promotori sau aproape orice le suscita interesul.
O dificultate pentru ei este ca urasc rutina lipsita de inspiratie si gasesc extrem de dificil sa se
aplece asupra unor detalii, citeodata necesare, detalii ce nu sint legate de vreun interes major de-
al lor. Mai rau, pot sa se plictiseasca de propriile proiecte, indata ce problemele majore au fost
rezolvate sau provocarea initiala a fost depasita. Ei trebuie sa invete sa duca lucrurile la bun
sfirsit, dar sint mai fericiti si mai eficienti in slujbe care le permit mereu un nou proiecti si avind
pe altcineva care sa preia proiectul, indata ce situatia a fost tinuta in mina. Deoarece vor fi
intotdeauna atrasi de emotia provocarilor unor noi posibilitati, este esential ca ei sa-si dezvolte
judecata / ratiunea ( judgment ). Daca judecata / ratiunea lor nu este dezvoltata, ei se pot angaja
in proiecte rau alese, nu izbutesc sa duca nimic la bun sfirsit si-si irosesc inspiratia cu sarcini
incomplete.
Vad atit de multe noi proiecte posibile, incit citeodata au dificultati in a le alege pe cele cu
potentialul cel mai mare. La acest punct sensibilitatea lor poate fi foarte folositoare, ajutindu-i sa
selectioneze proiectele, cintarind valoarea fiecaruia. Judecata lor sensibila poate, de asemenea,
sa adauge profunzime viziunii interioare oferite de intuitia lor.
Sensibilitatea lor afectiva se arata in privinta oamenilor. Ei sint abili in minuirea oamenilor si
adesea au o intuitie remarcabila in privinta posibilitatilor de dezvoltare ale altora. Sint extrem de
patrunzatori in ce priveste atitudinile oamenilor si tind mai degraba sa-i inteleaga decit sa-i
judece. Sint foarte talentati pentru consiliere, pot fi profesori inspirati si inspiratori, in special
cind au libertatea de a inova. Cu talent, pot reusi in aproape orice domeniu care le capteaza
atentia : arta, jurnalistica, stiinta, reclama, vinzari, preotie, beletristica etc.
O dificultate pentru ei este ca urasc rutina lipsita de inspiratie si gasesc extrem de dificil sa se
aplece asupra unor detalii, citeodata necesare, detalii ce nu sint legate de vreun interes major de-
al lor. Mai rau, pot sa se plictiseasca de propriile proiecte, indata ce problemele majore au fost
rezolvate sau provocarea initiala a fost depasita. Ei trebuie sa invete sa duca lucrurile la bun
sfirsit, dar sint mai fericiti si mai eficienti in slujbe care le permit mereu un nou proiect si avind
pe altcineva care sa preia proiectul, indata ce situatia a fost tinuta in mina.
20
Deoarece vor fi intotdeauna atrasi de emotia provocarilor unor noi posibilitati, este esential ca ei
sa-si dezvolte judecata sensibila ( feeling judgment ). Daca judecata / ratiunea lor nu este
dezvoltata, ei se pot angaja in proiecte rau alese, nu izbutesc sa duca nimic la bun sfirsit si-si
irosesc inspiratia cu sarcini incomplete.
Sint independenti si individualisti, fiind guvernati de inspiratiile ce le vin prin intuitie. Aceste
inspiratii per atit de valabile si importante, incit lor le vine citeodata greu sa inteleaga de ce nu
toata lumea le accepta. Independenta lor interioara adesea nu este vizibila, deoarece ei pretuiesc
armonia si prietenia. Ei se straduie sa-i convinga pe altii sa aprobe si sa coopereze la telurile lor.
Pot fi mari conducatori, atunci cind se daruie implinirii unei inspiratii intelepte, atragindu-si
adepti prin entuziasmul si credinta lor.
Cea mai mare multumire le aduc activitatile care le satisfac deopotriva intuitia si sensibilitatea
afectiva. Posibilitatile care-i atrag cel mai mult sint cele care implica oamenii. Profesoratul ii
atrage in mod special, indiferent daca se desfasoara in domeniul educatiei superioare, si de
asemenea arta si preotia. Intuitia le daruieste puterea de a patrunde in intelesurile adinci ale
subiectului si au o mare satisfactie ajutind la dezvoltarea individuala a studentilor.
Cind sint interesati in domeniile tehnice, ei pot fi remarcabili in stiinta sau cercetare. Intuitia le
sugereaza noi abordari, iar sensibilitatea afectiva genereaza entuziasmul ce le inflacareaza
energiile. Intuitia, energizata de sentimente, poate fi de o imensa valoare in orice domeniu, daca
nu este inabusita de o munca de rutina.
Pot sa apara unele probleme din devotiunea lor exclusiva pentru inspiratii. Ei pot vedea telul cu
atita concentrare, incit sa piarda din vedere celelalte lucruri, care uneori pot intra in conflict cu
acesta. Este important, de asemenea, ca sensibilitatea lor afectiva sa fie dezvoltata, din moment
ce aceasta le va furniza judecata / ratiunea (judgment) necesara. Daca judecata / ratiunea lor nu
este dezvoltata, vor fi incapabili sa-si evalueze viziunea interioara si nu vor da atentie parerilor
celorlalti. In loc sa-si concretizeze inspiratiile in actiuni efective, ei pot doar incerca sa regleze
totul, atit in problemele mici cit si in cile mari, potrivit propriilor idei, astfel incit vor realiza
prea putin.
22
ISTJ ISFJ
“FAC CEEA CE TREBUIE FACUT” “UN INALT SIMT AL DATORIEI”
ISTP ISFP
“GATA DE A INCERCA ORICE O DATA” “VEDE MULT DAR SPUNE PUTIN”
INFJ INTJ
“O INSPIRATIE CATRE ALTCEVA” “TOTUL POATE FI IMBUNATATIT”
INFP INTP
“INDEPLINESC SARCINI NOBILE “PASIONATI DE REZOLVAREA
PENTRU A AJUTA SOCIETATEA” DE PROBLEME”
ESTP ESFP
“REALISTUL ULTIM” “TRAIESTI O SINGURA DATA”
ESTJ ESFJ
“ADMINISTRATORI AI VIETII” “CEA MAI BUNA GAZDA DIN LUME”
ENFP ENTP
“SMULGE DE LA VIATA TOT “O PROVOCARE DUPA ALTA”
CE SE POATE”
Orientat spre oameni - Creativ Argumenteaza ambele fete ale unei probleme
Cauta armonia - Viata mondena Omul marginilor - Testeaza limitele
Mai multe inceputuri decit finalizari Entuziast - Idei noi
ENFJ ENTJ
“CONVINGE CU VORBA BUNA” “LIDERI NATURALI AI VIETII”
• Informatiile asupra tipului tau ti-au fost date pentru a te ajuta sa te intelegi pe tine insuti si
interactiunile tale cu ceilalti. Cea mai potrivita utilizare a acestor informatii este sa ajute
oamenii sa recunoasca propriile calitati si calitatile celorlalti.
• Tipul tau este combinatia de preferinte pe care le alegi cand raspunzi la MBTI.
• Nu exista tipuri individuale ”bune” sau ”rele” si nu exista combinatii bune sau rele ale
tipurilor care intra in relatie unele cu altele.
• Toti utilizam toate functiile si atitudinile in momente diferite. Tipul nostru rezulta din cele
care le preferam in cea mai mare masura.
• Scorurile la MBTI indica doar cat de consecvent manifesti fiecare preferinta.
• Tipul nu este o scuza pentru a face sau a nu face ceva.
• Tipul propriu nu trebuie sa te retina de a lua in considerare orice cariera sau activitate.
• Tipul nu explica totul si MBTI nu masoara abilitati.
• Definitii: o preferinta pentru afectivitate inseamna ca iti place sa iei decizii bazate pe valori;
nu se refera la emotii si sentimente. O preferinta pentru judecata inseamna ca preferi o
abordare organizata a lumii exterioare.
APLICATII
Cunoasterea tipurilor in general si a celui personal in special este utila pentru intelegerea
calitatilor proprii si ale celorlalti. Aceasta te poate ajuta in alegerea carierei, abordarea
oamenilor, problemelor de viata si sarcinilor de munca.
Succesul in orice intreprindere este asigurat de tipuri variate, fiecare la locul potrivit. Cea mai
clara viziune asupra viitorului o vom gasi la un Intuitiv, cel mai practic realism la un Senzorial,
cea mai incisiva analiza la un Rational, si cea mai mare indemanare in relatiile cu oamenii la un
Afectiv. Tipurile opuse se completeaza unul pe celalalt in orice intreprindere comuna. Cand doi
oameni abordeaza o problema din perspective opuse, fiecare vede lucruri care pentru celalalt nu
sint vizibile. Ei vad problema diferit si tind sa ofere solutii diferite. Uneori au dificultati in a
intelege punctul de vedere al celuilalt.
Cand tipurile opuse trebuie sa munceasca sau sa traiasca impreuna, o cunoastere a tipului
contribuie la diminuarea frictiunilor. Dezacordul este mai putin iritant atunci cand intelegi ca el
sau ea nu ti se opune intentionat, ci pur si simplu este un tip opus. Tipurile opuse pot fi foarte
utile unul celuilalt atunci cand isi ofera aceasta sansa. Listele care urmeaza arata cateva dintre
aceste modalitati.
25
Tipul si Relatiile
Intr-o relatie apropiata, cunoasterea tipului ajuta la intelegerea si aprecierea calitatilor
partenerului si a calitatilor proprii. Relatia poate fi astfel inceputa cu deplina recunoastere a
faptului ca persoana este diferita si are dreptul sa ramana diferita, si cu toata bunavointa de a se
concentra pe virtutile celuilalt tip, mai degraba decat pe slabiciunile lui.
Nu exista combinatii ”bune” si ”rele” ale tipurilor in relatiile apropiate. Fiecare combinatie
particulara - toate preferintele comune, toate preferintele opuse, sau alte combinatii de preferinte
- are setul sau unic de bucurii si probleme. Oamenii cu toate preferintele asemanatoare pot
comunica usor si impart valori comune, dar ei impart si aceleasi ”pete oarbe”. Un cuplu cu toate
preferintele opuse poate munci mult la a se intelege unul pe celalalt, dar de asemenea poate
experimenta bucuria si vitalitatea acestor diferente.
Tipul Intuitiv are nevoie de Tipul Senzorial: Tipul Senzorial are nevoie de Tipul Intuitiv:
Tipul Afectiv are nevoie de Tipul Logic: Tipul Logic are nevoie de Tipul Afectiv:
Alegerea carierei
Oamenii tind sa fie atrasi de, si sunt mai satisfacuti in, slujbe si cariere care le ofera
oportunitatea de a-si exprima si utiliza preferintele. Propria combinatie a perceptiei cu judecata,
aceasta fiind exprimata in preferintele SN si TF (cele doua litere din mijloc ale tipului tau)
genereaza o multitudine de diferente in tipul de munca pe care doresti sa-l faci cel mai bine si
care iti place cel mai mult. Daca munca ta obisnuita solicita tipul de perceptie pe care tu in mod
natural il preferi, atunci vei fi capabil sa faci munca mai bine si o vei gasi mult mai
satisfacatoare. Daca munca ta obisnuita solicita felul de a decide de care tu dispui in mod
natural, atunci deciziile tale vor fi mai bune si vor fi facute cu mai multa incredere. In alegerea
intre mai multe cariere, afla care dintre ele iti ofera in mai mare masura sansa sa iti folosesti
propria combinatie a perceptiei cu judecata.
Persoanele ST sunt interesate in special de realitatea unei situatii date. Realitatea pentru ei este
ceea ce poate fi observat, colectat, si verificat direct prin simturi - vaz, auz, atingere, etc.
Deoarece modul de a judeca in care au incredere este gindirea, ei isi elaboreaza decizia prin
analiza logica, printr-un proces rational ce se desfasoara pas cu pas, de la cauza la efect, de la
premise la concluzie.
Persoanele NF isi elaboreaza deciziile cu caldura personala, dar intrucat prefera intuitia, ei sunt
interesati nu de fapte ci de posibilitati. Sunt atrasi de noi proiecte, lucruri care nu s-au intimplat
inca dar ar putea fi facute sa se intample, noi adevaruri care nu sunt cunoscute inca dar ar putea
fi aflate, si, inainte de toate, de noi posibilitati pentru oameni.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
27
Prin aceasta ei Practici & Simpatetici & Entuziasti & Logici &
tind sa devina : analitici prietenosi intelegatori analitici
Isi pot folosi Indemanare Ajutor practic & Intelegere & Dezvoltare
abilitatile in : tehnica cu servicii pentru comunicare cu teoretica & tehnica
obiecte & fapte oameni oamenii
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
In timp ce principalele domenii de interes sunt legate direct de felul perceptiei si judecatii pe
care o preferi, toate preferintele tale sunt importante in legatura cu cariera ta. Genul de munca pe
care te vei bucura cel mai mult s-o faci in interiorul unui domeniu particular poate sa depinda de
preferinta ta EI - daca preferi sa-ti folosesti procesul favorit extravert, in lumea externa a
oamenilor si lucrurilor, sau introvert, in lumea interna a impresiilor si ideilor. Modul in care te
raportezi la o sarcina particulara poate sa fie determinat de preferinta ta JP.
De exemplu, sa luam persoanele cu combinatia de preferinte ST. Introvertilor (IST-) le place sa
organizeze fapte si principii legate de o situatie, ceea ce este un lucru util in economie sau drept,
de exemplu. Extravertilor, iar dintre ei mai ales celor care prefera judecata (ESTJ), le place sa
organizeze situatia ei insisi, sa includa si sa activeze pe oricine ar sta deoparte, sa puna totul in
miscare, ceea ce este folositor in afaceri si industrie.
Desi cunoasterea preferintelor te poate ajuta alegerea unei cariere, este important sa-ti
reamintesti ca tipul nu explica totul si nu trebuie sa fie singurul lucru pe care il iei in considerare
cand iti alegi cariera.
28
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---
Efectele Fiecarei Preferinte in Situatiile de Munca
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---
EXTRAVERTI INTROVERTI
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---
Sunt constienti de unicitatea fiecarui eveniment Sunt constienti de noile provocari si posibilitati
Concentrati pe ceea ce lucreaza acum Concentrati pe cum ar putea fi imbunatatite lucrurile
Le place sa faca lucrurile intr-un mod bine stabilit Le displace sa faca acelasi lucru in mod repetat
Sunt multumiti sa aplice ceea ce deja au invatat Sunt bucurosi sa invete noi indemanari
Lucreaza constant; au o idee realista asupra duratei Lucreaza in explozii de energie potentate de entuziasm,
cu perioade slabe intre ele
De obicei ajung pas cu pas la o concluzie Pot ajunge rapid, prin salt, la o concluzie
Nu sunt prea des inspirati si pot sa nu aiba Isi urmeaza inspiratia si intuitiile
incredere in inspiratie atunci cand o au
Sunt atenti la fapte Pot intelege faptele putin eronat
Pot fi buni intr-o munca de precizie Le displace sa piarda timpul cu precizia
Pot suprasimplifica o sarcina Pot supracomplexifica o sarcina
Accepta realitate curenta ca pe un dat cu care Se intreaba de ce lucrurile sunt asa cum sunt
trebuie lucrat asa cum e
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sunt buni pentru a pune lucrurile in ordine logica Le place armonia; vor sa munceasca pentru a o instala
Raspund mai degraba ideilor oamenilor decat Raspund valorilor oamenilor in aceeasi masura ca si
sentimentelor lor gandurilor lor
Anticipa consecintele logice ale alegerilor Sunt buni la a sesiza efectele alegerilor la oameni
29
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---
Vei gasi cativa pasi in acest exercitiu mai usori decat altii. Primii, pentru ca iti folosesc
procesele preferate, sunt mai degraba amuzanti, in timp ce pe ceilalti ii poti gasi ca fiind mai
grei. Utilizand toate procesele, vei invata mai mult despre acelea care nu reprezinta preferintele
tale naturale. De exemplu, daca afectivitatea este procesul tau favorit, folosirea gandirii logice iti
va face vizibile toate consecintele unui act, si vei putea constata cum, uneori chiar si cele mai
bune intentii pot conduce la efecte gresite, daca nu sunt trecute prin gandire. Daca gandirea
logica este procesul tau favorit, folosirea afectivitatii te poate face sa intelegi valorile celorlalti
oameni, si prin aceasta sa-ti explici de ce intalnesti atata opozitie.
Dificultatea anumitor pasi provine din faptul ca ei cer de la tine sa dispui de punctele forte ale
tipurilor opuse. Cand problema pe care o ai este importanta, o dovada de intelepciune este sa
consulti pe cineva care dispune de aceste puncte forte in mod natural. Este socant sa vezi cat de
diferit poate sa arate o situatie data in ochii unei persoane de tip opus, dar aceasta te va ajuta sa
intelegi si sa folosesti aspectele neglijate mai inainte.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CONTRIBUTII ADUSE DE FIECARE PREFERINTA FIECARUI TIP
31
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Tipuri Senzoriale Tipuri Intuitive
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
32
TEMPERAMENTUL
Cercetarile asupra tipului efectuate de Dr. David Keirsey si Marilyn Bates, la Universitatea din
California, arata ca anumite combinatii de litere sunt atat de strans legate intre ele incat pastrarea
a doua litere pentru un tip devine de la sine inteleasa. Keirsey si Bates au constatat ca a doua
litera in tipul individual determina temperamentul sau. Daca a doua litera pentru o persoana este
S, atunci urmatoarea litera importanta este ori J, ori P. Daca a doua litera este N, atunci
urmatoarea litera importanta este ori T, ori F.
Pentru mai multe informatii consultati “Please Understand Me: Character and Temperament Types” de David
Keirsey & Marilyn Bates (1978) , Prometheus Books, Box 2082 , Del Mar , California 92014.
33
------------------------------------- -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
34
METODE CAPCANE
CALITATI OBLIGATII
SJ’s SJ’s
--------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------
-
SP’s SP’s
--------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------
-
NF’s NF’s
--------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------
-
NT’s NT’s
--------------------------------------------------- -------------------------------------------------------
STILURI DE CONDUCERE
STILURI DE INVATARE
STILURI DE PREDARE
STILURI TERAPEUTICE
Focalizat Nevoi
pe ierarhia organizatiei de apreciere
Orientare
produsul conform standardelor
EXPLICAREA SCORURILOR
1- 9 ~ preferinta slaba
10 - 19 ~ preferinta moderata
20 - 39 ~ preferinta clara si constanta
> 40 ~ preferinta puternica
Nu uitati! MBTI nu este un test de personalitate - nu exista raspunsuri bune si rele (gresite).
MBTI este pur si simplu numai un indicator al preferintelor dvs. personale.
Dumneavoastra veti hotara cat este de corect pentru propria dvs. persoana. Exista
un larg camp de variatie in cadrul fiecaruia dintre tipuri. De asemenea, nici unul
dintre tipuri nu este mai bun sau mai de preferat decat oricare altul. Fiecare dintre
noi suntem individualitati unice in cadrul propriului nostru tip MBTI. Obiectivul
nostru este recunoasterea si intelegerea sursei diferentelor intre subiecti si utilizarea
acestor diferente in mod creativ in situatiile de conducere si rezolvarea de
probleme.