SINDROAMELE DE

INSUFICIENȚĂ
CARDIACĂ

Dr. Adriana Mitre

 INSUFICIENȚA CARDIACĂ

Insuficiența cardiacă = un
sindrom clinic determinat de
incapacitatea inimii de a
asigura debitul circulator
necesar nevoilor metabolice
ale organismului;
INSUFICIENȚA CARDIACĂ

• Insuficiența cardiacă = un sindrom clinic

caracterizat prin simptomatologie tipică (dispnee,
edeme gambiere, fatigabilitate la eforturi mici) acompaniată de
semne (distensia venelor jugulare, raluri pulmonare subcrepitante,
edeme gambiere), cauzate de o anomalie structurală/
sau funcțională ce duce la scăderea debitului
cardiac cu presiuni intracardiace crescute în
repaus sau la stres suplimentar.
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ
În funcție de modalitatea de debut a simptomatologiei
• Acută – nou instalată sau acutizarea insuficienței cardiace cronice;
• Cronică – documentată anterior, cu evoluție constantă.

În funcție de modul de afectare a funcției cardiace

• Cu funcție sistolică depreciată – scăderea fracției de ejecție a ventriculului
stâng;
• Cu funcție sistolică păstrată – fracția de ejecție a ventriculului stâng este
normală; presiunile de umplere ventriculară sunt crescute.

În funcție de afectarea predominantă a ventriculului drept sau stâng

• Insuficiență cardiacă stângă
• Insuficiență cardiacă dreaptă
• Insuficiență cardiacă globală
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ
În funcție de severitatea dispneei la prezentare – clasificarea New York Heart
Association (NYHA):

dispnee la eforturi mari; fără limitare a eforturilor

CLASA I NYHA fizice obișnuite.

dispnee la eforturi moderate (de ex. urcarea a

două-trei etaje); limitarea ușoară a activității
CLASA II NYHA
fizice obișnuite.

dispnee la eforturi mici (activități uzuale – igiena

personală, îmbrăcat, deplasarea prin locuință
CLASA III NYHA
etc.); limitare importantă a eforturilor fizice
obișnuite.

CLASA IV NYHA dispnee de repaus.

 ETIOLOGIE
• Hipertensiune arterială
Suprasolicitare de presiune • Stenoze valvulare

• Regurgitări valvulare
Suprasolicitare de volum • Shunturi intracardiace
• Fistule arterio-venoase

Scăderea contractilității
Scăderea umplerii cardiace
• Ischemie miocardică
• Cardiomiopatii primare
• Miocardite
• Boli neuromusculare
• Boli endocrine
• Boli infiltrative
• Toxice cardiace
• Deficite nutriționale
• Boli pericardice
• Obstrucții intracardiace
• Scurtarea diastolei
• Boli infiltrative
INSUFICIENȚA CARDIACĂ
SIMPTOME INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ
Dispnee de severitate variabilă – de efort (eforturi moderate,
mici); dispnee de repaus;

Ortopnee – dispneea se accentuează în decubit și forțează

pacientul să stea în poziție așezată la marginea patului;

Dispnee paroxistică nocturnă cu ortopnee – dispnee care

trezește pacientul din somn și îl forțează să se ridice la
marginea patului;
Tuse – obișnuit neproductivă; se asociază cu expectorație
spumoasă, alb-rozată în edemul pulmonar acut;

Hemoptizii – rezultate prin ruptura unor vase mici

congestionate, cu extravazarea sângelui în bronșii;
Fatigabilitate (oboseală musculară), oligurie/anurie, confuzie/
agitație psihomotorie.
INSUFICIENȚA CARDIACĂ
SEMNE INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ

INSPECȚIE Cianoză centrală sau periferică; paloare.

Deplasarea impulsului apexian datorată dilatării

PALPARE
cordului.
Extensia ariei de matitate cardiacă;
PERCUȚIE Matitate la percuția câmpurilor pulmonare – în prezența
pleureziei
Tahicardie/bradicardie;
Zgomote de galop (atrial, ventricular, de sumație);
Sufluri asociate valvulopatiilor; frecvent – suflu sistolic
apical cu iradiere în axilă
AUSCULTAȚIE Auscultația pulmonară: raluri de stază – subcrepitante
(audibilie, de obicei, bazal bilateral); diminuarea/abolirea
murmurului vezicular (în prezența pleureziei); expir
prelungit; respirație șuierătoare – wheezing – audibil în
timpul expirului.
INSUFICIENȚA CARDIACĂ
SIMPTOME INSUFICIENȚA CARDIACĂ DREAPTĂ

Inapetență, greață, vărsături, balonare;

Dureri în hipocondrul drept/epigastru cauzate de

staza hepatică (distensia capsulei hepatice
determină durerea).

Discomfort abdominal, creștere în greutate, edeme

INSUFICIENȚA CARDIACĂ
SEMNE INSUFICIENȚA CARDIACĂ DREAPTĂ

Icter prin afectarea funcției hepatice;

Distensia abdomenului - ascită
Edeme periferice, declive, mai marcate la nivelul
INSPECȚIE gambelor sau sacrat; se pot extinde scotal și la nivelul
peretelui abdominal; palparea lasă godeu;
Jugulare turgescente; reflux hepato-jugular;

Semnul Harzer – pulsațiile ventriculului drept dilatat sunt

PALPARE palpabile în epigastru;
Hepatomegalie sensibilă
Matitate la percuția abdomenului în prezența lichidului de
PERCUȚIE ascită.

Tahicardie;
AUSCULTAȚIE Galop ventricular drept;
Suflu sistolic de insuficiență tricupidiană;
 Simptome Semne
Paloare/cianoză, transpirații
Raluri pulmonare subcrepitante, simetrice
Dispnee
Tahicardie
Tuse, hemoptizii
Deplasarea laterală a șocului apexian
IC stângă Respirație Cheyne-
Mărirea ariei matității cardiace
Stokes
Galop protodiastolic VS ( ZIII)
Astenie, fatigabilitate
Suflu sistolic apical ( IMi secundară)

Edeme periferice/ generalizate, declive

Cianoză
Subicter/icter
Hepatalgii Hepatomegalie dureroasă
Grețuri, balonări, Jugulare turgescente
IC dreaptă anorexie Reflux hepato-jugular
Edeme periferice Revărsate lichidiene
Semnul Hartzer
Galop protodiastolic de VD ( ZIII)
Suflu sistolic endapexian ( ITr secundară)
Semne și simptome tipice pentru IC

Simptome Semne

Tipice Mai specifice

Dispnee
Presiunea venoasă jugulară crescută
Ortopnee
Reflux hepatojugular
Dispnee paroxistică nocturnă
Zgomot 3 (galop)
Toleranța la efort redusă
Șoc apexian deplasat lateral
Fatigabilitate,oboseală
Suflu cardiac
Edeme perimaleolare

Mai puțin tipice Mai puțin specifice

Creștere ponderală (>2 kg/săpt)

Scădere ponderală (în IC avansată)
Cașexie
Tuse nocturnă
Edem periferic (glezne,scrotal,sacrat)
Wheezing
Raluri crepitante
Meteorism abdominal
MV diminuat, matitate la percuție în bazele pulmonare
Scădere apetit
Tahicardie
Confuzie (în special la vârstnici)
Puls neregulat
Depresie
Tahipnee
Palpitații
Respirație Cheyne-Stokes
Amețeli
Hepatomegalie
Sincopă
Ascită
Bendopnee
Extremități reci
Oligurie
Presiune puls scăzută
 LINK-URI UTILE

• https://youtu.be/OzVDwFJtZOs

• https://youtu.be/3YddwXPWVSc

• https://youtu.be/wAiJQeddf6I ( EPA)

•
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ

Insuficiența cardiacă acută:

- debutul brusc al simptomelor de insuficiență cardiacă sau
- agravarea semnificativă a insuficienței cardiace cronice.

Reprezintă o urgență medicală, necesitând spitalizare pentru a identifica și trata

factorilor cauzatori/precipitanți și pentru a ameliora simptomele.
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ
Factorii precipitanți ai insuficienței cardiace acute includ:
1. sindroamele coronariene acute și complicațiile lor (ruptura septului
interventricular, a pereților ventriculari, a mușchilor papilari – cu insuficiență mitrală
acută asociată);
2. trombembolismul pulmonar acut;
3. tulburările de ritm și de conducere;
4. disfuncțiile valvelor native sau a protezelor valvulare (tromboză,
endocardită, progresia faldului de disecție aortică la nivelul valvei aortice);
5. infecțiile extra-cardiace (pulmonare, renale, biliare);
6. exacerbările bolilor pulmonare cronice;
7. anemia;
8. stresul asociat intervențiilor chirurgicale majore sau evenimentelor
cerebrovasculare acute;
9. lipsa de complianță la tratamenent – regim alimentar inadecvat; hidratare
necorespunzătoare; omiterea administrării medicamentelor recomandate sau
automedicația (antiinflamatoare steroidiene și nesteroidiene, inotrop negative,
toxicitate digitalică).
•
 •
Edemul pulmonar acut

• anamneza: de obicei sugestivă de boală cardiacă preexistentă

• examenul obiectiv: pacient agitat, anxietate marcată

• dispnee severă, cu debut brusc, cu tahipnee (> 35 respiraţii/minut) şi

ortopnee, utilizarea mușchilor respiratori accesori- travaliu respirator
crescut

• tuse cu expectoraţie rozată, spumoasă, aerată

• transpiraţii profuze, reci, tegumente marmorate

• cianoza extremităţilor,

• se pot asocia semne de presiune venoasă centrală ↑ (jugulare turgescente,

hepatomegalie sensibilă, edeme periferice)
 •
Edemul pulmonar acut

• pulmonar: raluri crepitante şi subcrepitante > 1⁄2 inferioară +/– sibilante

(datorate bronhospasmului asociat)

• tahicardie/tahiaritmii +/– galopVS, sufluri

• HTA (! reactivă) sau TA ↓ (ca semn de DC ↓)

• uneori evoluţie nefavorabilă: respiraţie ineficientă, superficială, somnolenţă,

comă, deces (insuf. respiratorie acută/şoc cardiogen)

• necesită tratament de urgență!!!

INTERMACS- Interagency Registry for Mechanically Assisted Circulatory Support
Scale for Classifying Patients With Advanced Heart Failure 

“ too late”

“too early”

Published in Revista espanola de cardiologia 2011

Usefulness of the INTERMACS Scale for predicting outcomes after urgent
heart transplantation.
E. Barge‐Caballero, M. J. Paniagua-Martín, +13 authors M. Crespo-Leiro
 Suportul circulator mecanic

ECMO LVAD Impella

(Extracorporeal Membrane Oxygenation) (Left Ventricular Assist Device)
www.umfst.ro
Pentru uz intern © D.Dobreanu Este interzisă copierea ș i distribuirea neautorizată a acestui material.
Recomandări de implantare a suportului mecanic circulator la pacienții cu IC refractară
Recomandări Clasaa Nivelb

LVAD trebuie luat în considerare la pacienții cu IC-FER în stadiul terminal, în ciuda unei terapii medicale și
prin dispozitive optime, pacienți eligibili pentru transplant cardiac, pentru a putea îmbunătăți IIa C
simptomatologia, pentru a reduce riscul spitalizărilor datorită IC și riscul de moarte prematură (indicația
de”punte către transplant”)

LVAD trebuie luat în considerare la pacienții cu IC-FER în stadiu terminal, în ciuda unei terapii medicale și
prin dispozitive optime, pacienți ineligibili pentru transplant cardiac, pentru a reduce riscul de moarte IIa B
prematură
Indicații și contraindicații de transplant cardiac

IC în stadiu terminal cu simptomatologie severă, prognostic prost și fără alte alternative de tratament.
Pacienți cu
Motivați, bine informați, și stabili emoționali.
indicație
Capabili de a fi complianți tratamentului intensiv necesar recuperării post-operatorii.

Infecția acută
NU!!! Boală arterială periferică sau cerebro-vasculară severă
Hipertensiune pulmonară ireversibilă farmacologic (LVAD trebuie luat în considerare cu o reevaluare
ulterioară pentru stabilirea eligibilității).
Neoplasmul (este necesară o colaborare cu specialiștii oncologi pentru stratificarea riscului de
reapariție a tumorii la fiecare pacient).
Contraindicații Disfuncție renală ireversibilă (clearance-ul creatininei <30 ml/min).
Boală sistemică multiorganică.
Alte comorbidități grave cu prognostic prost.
IMC pre-transplant ≥35 kg/m2 (se recomandă atingerea IMC <35 kg/m2).
Consumul de toxice (alcool și droguri).
Orice pacient pentru care nu există suficient suport social pentru atingerea complianței necesare
recuperării la domiciliu.

European Heart Journal, Volume 37, Issue 27, 14 July 2016, Pages 2129–2200
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ
Acordați o importanță deosebită semnelor și simptomelor de congestie
pulmonară sau sistemică și a celor de hipoperfuzie periferică!

• Congestie: ortopnee, raluri pulmonare, edeme periferice bilaterale, jugulare

turgescente, reflux hepato-jugular, ascită, inapetență, greață, vărsături.

• Hipoperfuzie periferică: tegumente transpirate, reci, palide, cianotice sau chiar

marmorate (în stadii avansate), oligurie/anurie, vertij, confuzie, agitație
psihomotorie, presiunea pulsului redusă.

Atenție la semnele de efort respirator anormal: tahipnee (frecvență respiratorie

>25/min), efortul respirator marcat, cu implicarea mușchilor respiratori accesori,
bradipneea (frecvență respiratorie <8/minut), în ciuda dispneei!
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ
Monitorizarea pacientului cu insuficiență cardiacă acută poate include diverși
parametri, în funcție de gradul de severitate și cauzele subiacente:
1. Monitorizarea ECG continuă – ischemie acută, anumite tulburări de ritm și de
conducere;
Anunțați medicul dacă observați tulburări de ritm ventriculare, orice fel de
tahicardie cu frecvență >120/minut sau bradicardie <40/minut!
2. Monitorizarea TA – neinvaziv sau invaziv;
Anunțați medicul dacă TA sistolică scade <90 mmHg!
3. Monitorizarea saturației în O2 a sângelui capilar;
Anunțați medicul dacă saturația O2 scade <90%!
4. Monitorizarea aportului hidric și diurezei; monitorizare zilnică a greutății;
Semnalați medicul dacă diureza este <0,5 ml/kg/oră!
5. Efectuarea seriată a analizelor de laborator – la indicația medicului.
Hipercapnia (PaCO2 >45 mmHg), acidoza (pH <7,35) și creșterea nivelurilor de
lactați (>2 mmoli/l) determinate prin analiza gazelor de sânge trebuie semnalate
medicului!
SINDROAME DETERMINATE
DE TULBURĂRILE DE RITM
ȘI DE CONDUCERE
Dr.Adriana Mitre
SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR AL
INIMII
SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR
AL INIMII
 TULBURĂRILE DE RITM
Tulburările de ritm sunt modificări
ale ritmului cardiac în ceea ce privește
originea ritmului, regularitatea ritmului
sau frecvența cardiacă.
Simptomele cel mai frecvent
asociate cu tulburările de ritm sunt
palpitațiile, amețeala, sincopa și
uneori dispneea.
Semnele tulburărilor de ritm sunt:
tegumente transpirate, palide,
tahicardie, uneori hipotensiune
arterială, pulsatilitatea venei jugulare
interne („frog sign”).
 TULBURĂRILE DE RITM
Clasificare
În funcție de originea ritmului,
aritmiile pot fi:
¬ sinusale, cu originea la nivelul
nodului sinoatrial;
¬ atriale, cu originea la nivelul atriului
drept sau stâng;
¬ joncționale, cu originea la nivelul
nodului atrioventricular;
¬ ventriculare, cu originea la nivelul
ventriculului drept sau stâng.
 TULBURĂRILE DE RITM
În funcție de regularitatea ritmului:
- regulate, când intervalele dintre
depolarizările ventriculare sunt constante,
- neregulate, când intervalele dintre
depolarizările ventriculare variază.
În funcție de aspectul complexului QRS:
- cu complex QRS subțire
- cu complex QRS larg.
În funcție de frecvența cardiacă: aritmiile
se clasifică în
- tahiaritmii, când frecvența cardiacă este
peste 90 bătăi/minut
- bradiaritmii, când frecvența cardiacă este
sub 60 bătăi/minut.
Aritmiile pot avea debut și oprire progresivă
sau bruscă. În ultimul caz, aritmiile se vor numi
paroxistice.
 TULBURĂRILE DE RITM

Extrasistolele
- bătăi premature (care apar mai devreme decât ar fi de așteptat).
- se suprapun peste un ritm de bază și cauzează o aritmie intermitentă.
- Intervalul dintre ultimul complex QRS al ritmului de bază și complexul
QRS al extrasistolei este mai scurt decât intervalul dintre complexele QRS al
ritmului de bază.
- Extrasistolele sunt urmate de o pauză compensatorie, deci de un interval
între complexele QRS mai lung decât intervalul ritmului de bază. Pot avea
originea la nivel atrial, joncțional sau ventricular.
TULBURĂRILE DE RITM

Tahicardia sinusală
- se datorează creșterii frecvenței de depolarizare a nodului sinoatrial.
- tahicardie regulată, cu complex QRS subțire, cu debut progresiv și cu
toate cele 4 criterii de ritm sinusal prezente.
- Poate fi fiziologică, ( efort fizic, stress emoțional sau secundară unor boli
cardiace, respiratorii sau în cazul anemiei, ca mecanism compesator pentru
menținerea unui debit cardiac corespunzător în condițiile unui aport insuficient
de O2 la țesuturi.
 TULBURĂRILE DE RITM
Tahicardia paroxistică
supraventriculară este o
tahicardie regulată, cu complex
QRS subțire, cu debut și oprire
bruscă. Poate avea originea la
nivel atrial, și, în acest caz, se
pot identifica unde P, sau la
nivel joncțional
 TULBURĂRILE DE RITM
Fibrilația atrială este o aritmie supraventriculară neregulată, cu complex QRS subțire,
cauzată de activitate electrică atrială haotică. Datorită depolarizării neuniforme a
atriului, pe EKG nu se mai disting unde P, acestea fiind înlocuite cu mici deflexiuni ale
liniei izoelectrice numite unde f
TULBURĂRILE DE RITM
Flutterul atrial este o aritmie supraventriculară, de cele mai multe ori
neregulată, cu complex QRS subțire, datorată depolarizării într-un circuit
închis a atriului. Undele P sunt înlocuite de niște unde cu aspect particular de
dinți de fierăstrău, numite unde F.
TULBURĂRILE DE RITM

Tahicardia ventriculară apare datorită inițierii depolarizării de la nivel

ventricular.
- Este o tahicardie regulată, cu complex QRS larg, de cele mai multe ori
cu disociație atrio-ventriculară (activitatea electrică atrială este independentă
de activitatea electrică ventriculară)
Eficiența contracțiilor în tipul tahicardiei ventriculare este scăzută, ceea ce
poate conduce la deterioarea hemodinamică a pacientului.
Este o urgență cardiacă, de multe ori fiind nevoie de resuscitare
cardiacă!
TULBURĂRILE DE RITM

FIBRILAȚIA VENTRICULARĂ
- aritmie datorată activității electrice haotice la nivel ventricular.
- pe electrocardiogramă nu se pot distinge complexe QRS, doar deflexiuni
ale liniei izoelectrice neidentificabile.
Datorită absenței sistolei ventriculare în acest caz, pacientul este în stop
cardiac și trebuie inițiate de urgență manevrele de resuscitare.
 TULBURĂRILE DE RITM
Dacă pe electrocardiogramă
identificați o aritmie, în special
ventriculară:
1. Evaluați repede starea clinică a
pacientului: - Cum vă simțiți? Aveți
palpitații? Sunteți amețit? Vă ajunge
aerul?
2. Măsurați presiunea arterială și
saturația oxigenului capilar: dacă PA și
SaO2 sunt scăzute, inițiați
oxigenoterapia.
3. Anunțați medicul.
4. Dacă este posibil, monitorizați ECG
continuu pe monitor. Dacă nu,
mențineți electrocardiograful în
poziție.
4. Pregătiți o cale de acces venos și
trusa de resuscitare
 LINK-URI UTILE
• https://youtu.be/-cjExcU0R8U

• https://youtu.be/SMXBR_YFocs

• https://youtu.be/37qYP4EqCfo

• https://youtu.be/_fC8JQwm-UU

•
 TULBURĂRILE DE CONDUCERE
Tulburările de conducere sunt modificări care apar
în propagarea depolarizării fie la nivelul sistemului
excito-conductor, fie la nivel miocardic.
Clasificare
În funcție de sediul tulburării de conducere,
acestea pot fi:
¬ Blocuri atrioventriculare: când este afectată
conducerea impulsului electric de la atrii la
ventriculi;
¬ Blocuri de ramură: când este afectată
conducerea impusului electric de la fasciculul His
spre ventriculi prin una din cele două ramuri,
stângă sau dreaptă.
Simptome: blocurile atrioventriculare se asociază
cu amețeală, presincopă sau sincopă.
Semne: tulburări de conștiență, obnubilare,
bradicardie, hipertensiune arterială compensatorie.
 TULBURĂRILE DE CONDUCERE
Blocul atrioventricular (BAV)
- fie întârzierea impulsului la nivel
atrioventricular mai mult decât ar fi
normal (blocul atrioventricular grad I),
- fie blocarea intermitentă a
conducerii impulsului electric de la atrii
la ventriculi (blocul atrioventricular
grad II) sau
- blocarea completă a impulsurilor de
la atrii la ventriculi (blocul
atrioventricular grad III).
Pentru identificarea blocurilor
atrioventriculare se urmăresc pe
electrocardiogramă durata intervalului
PQ și relația dintre undele P și
complexele QRS.
TULBURĂRILE DE CONDUCERE
 TULBURĂRILE DE CONDUCERE

Blocul de ramură, stângă

( BRS) sau dreaptă (BRD):
- apare atunci când impulsul
electric nu se poate propaga pe
una dintre cele două ramuri. Pe
electrocardiogramă se observă
unde P urmate de complexe
QRS largi.
TULBURĂRILE DE CONDUCERE
 TULBURĂRILE DE CONDUCERE
Dacă pe electrocardiogramă
identificați o bradicardie, unde P
blocate sau porțiuni lungi pe care
nu se înregistrează nimic:
1. Evaluați repede starea clinică a
pacientului: - Cum vă simțiți? Sunteți
amețit? Vă ajunge aerul?
3. Anunțați medicul.
4. Dacă este posibil, monitorizați
ECG continuu pe monitor. Dacă nu,
mențineți electrocardiograful în
poziție.
5. Pregătiți o cale de acces venos și
trusa de resuscitare.
6. Pregătiți defibrilatorul cardiac
extern cu modul de descărcare
sincronă.
 TULBURĂRILE DE CONDUCERE
Stimulatoarele cardiace- “ pace-
maker”= generator de puls/baterie+
sondă/sonde ( VD, AD sau VD+AD);
- “sentinelă”- funcționare la
frecvențe cardiace < decât
frecvența programată.
- evitarea câmpurilor
electromagnetice;
- evitarea traumatizării/
traumatismelor la nivelul bateriei;
- nu necesita tratament
anticoagulant.