Sunteți pe pagina 1din 7

AFECTIVITATEA Ce este afectivitatea?

Afectivitatea reflecta ,sub forma unor trairi subiective de anumite semne, durate si intensitati , raportul dintre dinamica evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern. Acest raport poate genera activare si traire emotionala: pozitiva (consonanta) si negativa (disonanta);

Teoriile afectivitatii- intre interpretarile intelectualiste si cele biologizante 1. teoria intelectualista- Herbart. trairile afective sunt rezultatul unor raporturi de concordanta sau conflict dintre reprezentarile si ideile noastre despre o situatie. Teoria polarizarii emotionale- Wundt- cuplurile: placut-neplacut excitare-depresie incordare-relaxare 2. Teoria biologizanta-Darwin Trairile afective ale omului reprezinta o forma reziduala a comportamentului adaptativ al primatelor: -comportamentele implicate in etapa pregatitoare a actiunii; -expresiile emotionale comunica un anumit comportament de atac, agresivitate, aparare, fuga. Teoria biologizanta-Darwin Emotia ca forta dezorganizatoare; Creierul emotional in sistemul limbic; acest centru declanseaza reactii ce corespund trebuintelor pentru activitatea moderata si emotiilor cand sistemul este activat la o intensitate mare; Cercetarile par sa confirme teoria lui Darwin. Jaak Pankseepp- propune, in 1982, modelul sintetic al celor patru mari sisteme motivational-emotive: Emotii stimuli reactii 1. Placere 1. Manie 1. Frica stimuli apetitivi frustrare, agresiune durere, pericol de distrugere satisfactie lupta

fuga imobilizare

4. Disperare

pierderea controlului social

vaiete plansete

Modelul celor patru sisteme motivational-emotive innascute: 1.Placerea presupune: -sistemul motivatiilor apetitive-cautarea hranei, a partenerului sexual: comportamente de cautare a placerii, autoexcitare 2.Mania, furia, agresivitatea: -stimuli: lovirea, ranirea, durerea, frustrarea -reactii: atac, lupta, muscaturi (la animale). 3.Frica, angoasa: -stimuli: durerea, pericolul distrugerii; -reactii paradoxale, opuse: fuga/ imobilitatea 4.Disperarea, tristetea- prezenta doar la maimute si la om: -mecanismele biochimice par sa fie legate de endorfine. Teoriile psihfiziologice 1. Teoria periferista James-Lange W. James descrie mecanismele emotiei ca reactii organice, in lipsa reactiilor organice neexistand emotii: suntem tristi pentru ca plingem, veseli pt ca radem etc. Lange- sursele emotiei sunt modificarile vasomotorii, fuxului sangvin; Contraargumente: exista modificari organice care nu declanseaza emotii; de ex. In vis avem emotii fara sa constientizam modificarile organice. Merite: reliefarea rolului componentelor fiziologice ale emotiei. Nuantari: sunt situatii in care reactia emotionala este intarita prin cea fiziologica ( ex. timizii) 2. Teoria centrala Cannon-Bard Elaborata de Cannon intre 1915- 1932 si Bard intre 1928-1950; Teoria lui Cannon se mai numeste si Teoria starii de pericol(emergency): mobilizarea somato-vegetativa, activarea sistemului simpatic sunt o pregatire pentru lupta. Evidentiaza, in mod experimental, rolul talamusului in declansarea emotiei. Teoria centrala Cannon-Bard Mecanismul declansarii emotiei: 1. Receptorul extern determina un impuls catre talamus; 2. Talamusul alimenteaza prin descarcari atat cortexul cat si viscerele, muschii striati unde apar modificari caracteristice emotiei; 3. Apare o reactie de simultaneitate in care rolul central revine talamusului; modificarile organice apar aproape simultan cu trairea emotionala

3. Teoria corticotalamica-Papez A fost elaborata de catre Papez intre 1937-1939 si revizuita de Mac Lean in 1949; Impune pregnant rolul cortexului; Emotia implica doua conditii: 1. expresia emotionala; 2. trairea subiectiva; Circuitul lui Papez implica mecanisme corticotalamice si hipotalamice, impulsuri senzoriale primare provenite de la viscere, receptorii gustativi si olfactivi,apoi impulsurile sunt dirijate spre corpul mamilar, nucleii talamici si apoi spre cortexul lateral. Acest flux afectiv dezvolta trairi emotionale influentate de intreaga experienta a individului. Contributia lui Mac Lean 1.Reliefeaza rolul hipocampului cu functie predominant simpatica; 2.Reliefeaza rolul asocierii hipocampului cu sistemul amigdalei cu functii predominant parasimpatice. A fost largit astfel circuitul lui Papez 4. Teoria activatorie Lindsley 1951 Rolul formatiunii reticulare Emotiile se pot exprima pe trei cai: 1. Calea activarii corticale (ex. ingrijorarea); 2. Calea viscerala (transpiratia, modificari circulatorii, respiratorii); 3. Calea somatomotorie (tensiunea musculara, expresii faciale); Noutatea: aspectu energizant al emotiei Contributia lui E. Duffy (1957) Asemanatoare cu cea a lui Lindsley; Concluzia autoarei: s-ar putea renunta la conceptul de emotie ca un construct psihologic inutil. Ar trebui sa investigam dimensiunile fundamentale ale comportamentului: nivelul activator; directionarea; discriminarea. Teorii cognitive teoria cognitiv-excitatorie (Magda Arnold 1950) Accentueaz rolul excitator al cortexului; Prezint i elemente cognitiviste; Aceste evaluri iniiaz atracia sau repulsia resimit n plan afectiv fa de anumii stimuli: In prima faza evaluarea apare involuntar;

Impulsul si aciunea angajeaz un pattern motor, ce activeaz i o expresie emoional; 1960- teoria este dezvoltat descriind un circuit al aciunii care conecteaza mai multi centri corticali; Evaluarea este privita ca sistem estimativ legat de circuitul aciunii; memoria afectivreactualizat i recombinat cu imaginile mentale nainte ca aciunea s fie executat;

2. Teorii cognitiv-fiziologice a) Teoria Schachter-Singer (1962) -cercettorii subliniaz existena unei varieti de modificri vegetative tipice pentru diferite emoii; - de exemplu:incadrarea unei stri de emoie ntr-o stare de fric sau bucurie trebuie s fie dublat de anumii factori cognitivi; Emoia trit difereniat ca mnie sau bucurie va apare doar atunci cnd cei doi factori(fiziologic i cognitivi) sunt integrai; Teoria lui Lazarus (1966-1970) -reaciile fiziologice i cele cognitive se afl ntr-o relaie necesar gsind pentru ambele valori particulare n procesul declanrii emoiei. Aspecte fiziologice: structuri nervoase primitive; Aspecte cognitive:cercetri de laborator bazate pe relatrile verbale ale subiecilor i pe indicatorii fiziologici; Schema experimental era: subiecii asistau la film cu intervenii chirurgicale; -concomitent erau conectai la aparate pentru reacii vegetative; Dac filmul era nsoit de comentarii cu coninut diferit, reaciile erau diferite; Concluzie: Modul diferit de influenare a activitii cognitive conduce la modificarea nivelului emoiei; Teoria lui Lazarus (1966-1970 Emoia este un proces adaptativ care depinde de activitatea cognitiv a persoanei n momentul critic. Cognitiv-factorul cognitive apare ca determinant situaional ct i dispoziional Componenta cognitiv implic evaluri i reevaluri (Lazarus): Evaluri de tip primar; Evaluri de tip secundar; Rolul factorului cultural n teoria lui Lazarus 1. Prin intermediul percepiei i evalurii stimulilor emoionali percepui;

2. prin influena diferiilor factori culturali asupra expresiei emoionale: un tip de cultur modeleaz tipuri de expresii, gesture incluse n patternul comportamental apparent; 3. prin formarea unor relaii socio-culturale: n Japonia exist o noiune din sfera afectivitii fr echivalent lingvistic european: amae- iubire cu dependen de alt persoan. 4. prin forme de comportament convenional sub influena unor factori culturali tradiionali; Teorii motivaionale . Teoria afectiv-emoional (Bandura) emoia i motivaia pot fi studiate i interpretate neuropsihologic ntr-o singur formul pentru c structurile neuronale implicate n emoie sunt aceleai cu cele implicate n motivaie. Bandura consider factorii motivaionali i afectivi ntr-o structur neurocomportamental unic pe care o denumete central motive state-CMS. (stare motivaional central Teoria hedonist Young (1961) dup Young procesele afective constituie o form aparte de evaluare primitiv care transmite o anumit informaie organismului. Aceste procese se intind de-a lungul unui continuum hedonic (axa bipolar trire intens pozitiv/negativ) disperare/desftare. Young consider c modelele de aciune neurocomportamentale sunt organizate subcortical conform principiului hedonistic. Teorii socio-culturale Componenta socio-cultural i pune amprenta asupra comportamentului afectiv. A avut loc un experiment cu copii 4 i 8 ani Au vizualizat filme; Tririle afective la 4 ani 19% prin cuvnt 79% prin privire 2% prin gest La 8 ani 74% prin cuvnt 16% prin privire 10% prin gest 2. Teoria relaiilor interpersonale Maisonneuve

Rezult c cea mai important cale de socializare- este cea a relaiilor interpersonale; Maisonneuve considera c: sentimentele noastre sunt mult mai puin personale dect ne place s credem; ele sunt comunicabile adesea contagioase; private de aproape par supuse condiionrii sociale mai mult dect cea biologic; n grup se dezvolt relaii de intercunoatere i de interaciune afectiv; Moreno- relaiile afective n grup intervin spontan i sunt supuse autoreglajului grupului; Ribot considera relaiileincontiente expresie a unei logici aparte a sentimentelor;

. teoria consistenei cognitive- F. Heider conform acestei teoriipartenerii care se simt atrai sau respini tind s accentueze similitudinile atitudinale; D. Byrne i D. Nelson susin c nu atracia determin tendina de ntrire a atitudinilor similare ci tocmai atitudinea nsi constituie o surs a atraciei;; Schachter- identific o relaie direct proporional ntre gradul de anxietate i tendina spre afiliere -izolare social crete anxietate; -anxietate nalt- tendn social de afiliere Teoriile axiologice -reunesc att teoriile cognitiviste ct i pe cele socio-culturale. Cercetrile de antropologie cultural i etnopsihologie au demonstrate faptul c modelel culturale sunt criterii i etaloane ale evalurii n tririle affective. -valorile elaborate socio-cultural preced valorizarea afectiv; Teoria interacionist a mprejurrilor de via (P. P. Neveanu) ansamblul tririlor subiective se confrunt cu ansamblul condiiilor obiective evocate sau proiectate; termenul de imprejurare de via include i condiii subiective n raport cu cele obiective, include sistemul de personalitate n raport cu mediul; Imprejurarea de via sistem interacionist n care condiiile interne ale subiectului i n, primul rand ,trebuinele, cunotiinele, deprinderile, capacitile sale se proiecteaz asupra a tot ce reprezint altceva i pe altcineva; Emoia reflect mprejurarea concret a vieii, dar se implic i n nprejurare prin dinamica sa evolutiv; P.P.Neveanu- cuantum afectiv al mprejurrilor de via ce i modific permanent relieful, parcurgnd faze de tensionri, conflicte etc mprejurarea poate fi: intern-extern;

Subiectiv-obiectiv; Existenial-activ;