Poluarea cu nitrati

Profesor: Badulescu Liliana

Student: Moga Cristina

POLUAREA CU NITRA I NITRAI

Unul dintre nutrientii cu rol esential n functionarea mediului acvatic este azotul. Azotul poate exista sub forma gazoasa (N2 atmosferic, NO2-), dizolvat (NO2-, NO3-, NH4+) sau sub forma "solida" n materia organica. Poluarea cu nitrati provine mai ales din agricultura. Azotul e element esential pentru viata si n ape sufera foarte multe procese chimice si biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos si cel fixat n compusii organici, grupe ntre care exista continue transformari/tranzitari, formandu-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea methemoglobinemie la copii, cancer gastric. Sursele de azotati in ape sunt naturale si antropice. Sursele naturale sunt : Din precipitatii: Oxizi de azot din atmosfera, produsi de fulgere si de arderea combustibililor fosili; Aportul prin spalarea din roci si cenusa de vegetatie arsa ajunsa in ape; Din nitrificarea amoniului (prin microorganismele nitrosomonas si notrosococcus) si a nitritilor (prin nitrobacter); Din izvoare n urma dizolvarii lor la adancime n roci (nitratul avnd solubilitate crescuta n ape); Din eroziunea solurilor ce contin azotat. Aceste surse "naturale" posibila afectare a sanatatii umane:

sunt adesea indirect tot antropice. Surse antropice "directe" sunt cele punctiforme (deversari de ape uzate continnd azotati) si difuze, n principal azotatii proveniti din agricultura, din

ngrasamintele chimice si din ngrasamintele naturale - gunoi de grajd - aplicate pe cmpuri. Dejectiile contin de fapt uree si amoniu, care se transforma n azotat de catre microorganisme prin nitrificare. Pentru zootehnie putem calcula echivalenta aproximativa de productie de dejectii 1,5 vite adulte = 7 porci = 100 gaini ouatoare. Apare frecvent exces pe camp de azotat pe care plantele nu-l pot absorbi, fie pentru ca pe ansamblu cantitatea e prea mare, fie pentru ca a fost aplicata la momentul gresit, n afara perioadei de vegetatie. Acest fapt se ntampla frecvent prin mprastiatul toamna sau iarna a gunoiului de grajd pe camp. (Multe tari interzic gunoirea n perioada 15 octombrie - 15 februarie). Astfel excesul de nitrati ajunge n sol si n ape, pe care le polueaza. ndepartarea nitratilor din apa potabila este scumpa si complicata. S-au experimentat tehnici chimice (schimbatori de ioni) si biochimice sau se recurge la amestecarea apelor contaminate cu altele cu concentratie mai redusa de azotati. n plus, pentru surse individuale (fntani) preventia e singura sansa, altfel trebuie abandonate. Exista posibilitatea tehnica de a masura de rutina azotul din sol nainte de nsamntare n timpul si dupa recolta, ceea ce permite aplicarea dozei exacte necesare, fara exces. n apa subterana, NO3 este modificat, transformat de microorganisme, reactioneaza cu fier, sulfati sau bicarbonati etc. Astfel solul este un "filtru" bun dar

daca i se depaseste capacitatea, concentratia de azotat va creste brusc. n apele de suprafata sau subterane sau nu va creste azotatul ci sulfatul pe care l dezlocuieste din combinatii azotatul! In plus nitratii pe care i tot deversam actualmente n sol vor ajunge n unele acvifere peste doar ani sau decenii, cand ne putem trezi brusc cu o prabusire a calitatii multor ape. Azotatii au asupra organismului animal efect de toxicitate prin multe mecanisme, direct sau prin alti compusi pe care i formeaza (azotiti, nitrozamine etc.)

D. CI DE REDUCERE A POLURII CU NITRAI DIN AGRICULTUR n vederea reducerii potentialului de poluare cu nitrati n zonele vulnerabile se impun urmatoarele masuri: - utilizarea metodelor specifice sistemelor de agricultura durabila si biologica: rotatia culturilor. Culturile de leguminoase perene (dar si anuale) sunt preferate pentru mbunatatirea bilantului azotului n sol, utilizare de materiale organice reziduale provenite de regula din sectorul zootehnic (de preferinta a celor solide compostate), n combinatie cu ngrasamintele minerale se folosesc pentru asigurarea cu nutrienti a culturilor dar si pentru conservarea starii de fertilitate a solului. Dozele de ngrasaminte, ce urmeaza a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilant a elementelor nutritive din sol n scopul evitarii supradozarii, mai ales n cazul azotului, att pentru reducerea cheltuielilor de productie ct si a poluarii mediului; - depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie sa respecte anumite reguli, n

scopul minimizarii poluarii; utilizarea de tehnici de irigare care sa nu duca la infiltrarea fertilizantilor in subsol; protectia solului impotriva eroziunii ; amplasarea n afara zonelor sensibile si departe de sursele de apa;

- capacitate de stocare suficienta; constructie corespunzatoare, care sa nglobeze toate sistemele de siguranta si protectie; conditii de exploatare n siguranta, optime si eficiente; - cai corespunzatoare de acces; protectie mpotriva incendiilor; protectie mpotriva eventualelor scurgeri din hidranti.

Poluarea cu nitrati se produce prin migrarea acestora pe diferite cai. Una din aceste cai o constituie: a) Apa subterana care este poluata ca urmare a infiltrarii prin straturi permeabile a apelor pluviale care au antrenat poluantii evacuati n atmosfera, au spalat spatiile improprii de depozitare a materiilor prime si auxiliare, produselor, subproduselor si produselor secundare, au strabatut rampe de depozitare a deteurilor, neamenajate sau ilegale, au strabatut suprafete agricole cu nacarcare ridicata de nutrienti, si care antreneaza

substantele depuse sau mprastiate pe suprafata solului. Producerea poluarii apelor subterane freatice prin intermediul apelor de suprafata. n acest caz, poluarea se produce prin infiltratii de mal pe o zona situata longitudinal cu rul (n general lunca si terasa joasa a acestuia ), iar latimea zonei de influenta variaza functie de marimea rului si permeabilitatea stratelor din lunca joasa a acestuia. Sunt n general afectate de poluare captarile de mal (hidrostructurile cantonate n lunca rului). b) Alta cale de migrare este apa de suprafata: siroirea apelor de pe terenurile cu ncarcatura de nutrienti mare si ajungerea n apele de suprafata; antrenarea compusilor cu azot (amoniac, oxizi azot) din atmosfera de catre precipitatii; deversarea n apele de suprafata a apelor uzate.

Azotul, element cu o pondere covrsitoare n atmosfera terestra, este indispensabil agriculturii durabile. Daca n stare libera nu poate fi utilizat direct de catre plante, prin fixare n sol si mineralizare sub actiunea bacteriilor specializate, trece n forme accesibile de N-NO3 si N-NH4. O parte din rezerva de azot este consumata de plante; o alta este supusa denitrificarii si volatilizarii; in fine, anumite cantitati pot patrunde n panza freatica, aici devenind o sursa importantade poluare, tinnd cont ca din sursa freatica se alimenteaza cu apa potabila majoritatea asezarilor umane.

Pentru realizarea echilibrului intre aportul de azot in sol si nevoile plantelor de cultura, n vederea limitarii la maximum a poluarii cu nitrati a surselor de apa, au fost initiate cercetari si modele de utilizare a azotului care au dus la cunoasterea arealelor susceptibile de a fi poluate pentru aplicarea unitara a masurilor menite sa reduca acest risc. n acest context, trebuie cunoscute foarte bine conditiile de mediu, n ceea ce priveste invelisul de soluri, regimul climatic, sursele de apa de suprafata si freatica; tipul si gradul de dezvoltare al exploatatiilor agricole, tehnologiile folosite, s.a. Odata identificate zonele vulnerabile, poate fi urmarit circuitul azotului pentru perioade mai mari de timp. Este bine cunoscut faptul ca formele cel mai usor accesibile plantelor provin din aplicarea ngrasamintelor, fie organice, fie chimice, de aceea trebuie stiut exact cum se efectueaza aceasta. n functie de rezultatele cercetarilor, modelul de evaluare al bilantului azotului la nivel de ferma pentru valorificarea eficienta ecologic si economic a ngrasamintelor organice si minerale va avea n vedere rezultatele concrete determinate prin studii de caz pe teritorii cu oarecare vulnerabilitate la poluare cu azot, va verifica si stabili strategia pentru utilizarea azotului n fermele agricole, tinind cont de specificul perimetrului respectiv, va stabili necesitatea unor informatii (situatia fondului funciar pe total si proprietari, tehnologii de cultura, numar de animale pe specii, ngrasaminte cu azot mineral folosite s.a.) si periodicitatea culegerii datelor, va reglementa modul de aplicare a ngrasamintelor, efectele benefice pe termen lung

constind n ameliorarea protectiei naturii si n cresterea calitatii activitatii cu specific agricol, n contextul aplicarii conceptului de agricultura durabila. Cresterea concentratiei de nitrati n orizontul superior al solurilor, n apele de suprafata si freatice impregna cu anumite modificari care apar in lantul trofic pot avea efecte nsemnate asupra sanatatii omului si al ecosistemelor in general. Sindromul blue baby, eutrofizarea si alte afectiuni ale sanatatii si mediului nesemnalate distinct sau care contribuie la degradarea sanatatii au produs ingrijorare si au impus legislatie n domeniu si dezvoltarea cercetarilor pentru : - desemnarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati, avnd n vedere continutul ridicat de nitrati n corpurile de apa ( peste 50 mg/litru N-NO3) ; - desemnarea ( prin programme de simulare pe baza datelor referitoare la sistemul sol-teren, ape, activitati socio-economice etc) arealelor din care se poate produce poluarea cu nitrati ; - cercetarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati si desemnarea zonelor potential vulnerabile la poluarea cu nitrati prin studii de specialitate (pedologice si agrochimice, analize de ape, ingrasaminte etc.) si controlul acestora. Salata, denumit n latin lactuca sativa, este unul dintre cele mai vechi alimente folosite de oameni. Semine i frunze uscate de salat, datnd de acum 4.500 de ani, au fost descoperite i n cteva vase din mormintele faraonilor egipteni. Salata are un coninut sczut de calorii i grsimi saturate, fiind recomandat adesea n cazul regimurilor de slbire, dar numai asociat cu zeam de lmie, care i mrete coninutul de vitamina C. Cele dou vitamine prezente: vitamina A i B9, sunt strict necesare reproducerii celulare. Fr acidul folic, forma solubil a vitaminei B9, copierea codului genetic se face incorect, ceea ce duce n timp la apariia

unor celule din ce n ce mai nepotrivite cu organismul, fenomen considerat a fi una dintre cauzele declanrii cancerului. ngrmintele numite generic azotai sunt sruri ale acidului azotic fr de care plantele nu pot tri, ntruct sunt strict necesare formrii clorofilei. De regul, pmntul conine azotai pentru c nite bacterii care triesc la suprafaa solului consum azotul gazos din aer (atmosfera conine 78% azot) i elimin azotai. Agricultorii adaug adesea azotai n apa cu care stropesc culturile, mai ales n timpul iernii, cnd lumina soarelui e slab i cldura din sere nu e suficient pentru a stimula creterea frunzelor. Folosirea azotailor prezint dou pericole: ori azotaii coboar n sol pn la nivelul pnzei freatice i afecteaz apa de but, ori se acumuleaz n exces n legumele stropite. Studii efectuate n anii 70 despre acumularea azotailor n legumele cultivate n sere au dovedit c majoritatea plantelor nu absorb din sol dect azotatul pe care l metabolizeaz. Doar plantele cu multe frunze suculente acumuleaz un surplus de azotai. Cum cele mai susceptibile legume de a fi pline cu astfel de ngrminte erau salata i spanacul, mai multe ri au limitat prin lege coninutul admisibil de azotai din legume.n Romnia, n anul 2002 a fost emis Ordinul 84-91 al minitrilor sntii i agriculturii, publicat la numrul 255 n Monitorul Oficial din 16.04.2002, prin care se impun limite maxime ale compuilor numii azotai n salata verde i spanac. Neincluderea celorlalte legume n acest ordin se datoreaz faptului c acestea nu absorb niciodat att de mult ngrmnt nct s devin periculoase pentru sntate. Salata cu cpn este mai periculoas dect cea fr pentru c are frunze care nu sunt verzi i conin azotai neprelucrai. Adulii au n sistemul digestiv o serie de bacterii care i protejeaz de multe substane toxice.. La sugari, bacteriile protective lipsesc i nitraii ajung direct n snge. Acolo ei se reduc n nitrii i fixeaz hemoglobina, transformnd-o n

metahemoglobin. Aceste reacii reduc capacitatea sngelui de a transporta oxigen i pielea bebeluilor se albstrete, ca i cnd n-ar respira. Dac ingerarea de nitrai dureaz mai multe sptmni, copiii mai mici de apte luni pot muri din cauza azotailor. Tot din acest motiv nu se recomand ca n dieta bebeluilor de sub apte luni s se introduc salat sau spanac. Salata obinuit conine o substan din familia opiumului numit lactucarium. Aceast substan are efecte sedative i analgezice. Dac se face un extract de lactucarium concentrat se obine un veritabil drog, cu efecte euforice similare cu ale opiumului, dar fr efecte secundare. Drogul e cunoscut nc din vremea Egiptului Antic, dar a fost studiat n amnunime abia n secolul XIX, n Polonia. A fost adoptat oficial ca medicament sedativ i n Statele Unite (n 1898) i Marea Britanie (1911). Cel mai amplu studiu asupra salatei a fost realizat de ctre Academia de tiine Agricole din Dublin, Irlanda fiind una dintre rile care a refuzat s impun restricii privind folosirea ngrmintelor la salat i spanac. Conform acestuia, salata i spanacul acumuleaz nitrai numai n frunzele care nc nu sunt verzi. Dac sunt expuse la lumin, ambele plante transform nitraii n clorofil. Dac lumina este insuficient, ca n lunile de iarn, frunzele nu pot transforma toi nitraii n clorofil. Bibliografie: http://www.ecomagazin.ro/

10