Sunteți pe pagina 1din 43

U.A.U.I.M.

ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA ANUL II ARH. 2010 2011 Lect.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 6 SISTEMUL PARCELAR

TEMA ESEU INDIVIDUAL


4 pagini - Times New Roman 12, 1,5rd.

Rezumat max. 7 randuri, Times New Roman 12, 1,5rd.


Fotografii permise max. 10% din eseu. Tematica la alegere:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Noi tendinte in morfologia urbana ca disciplina. Despre limitele orasului. Morfologie si arhetipuri urbane. Tesutul orasului ca depozitar de memorie. Orasul ca text/ texturile orasului. Fondul construit al zonei centrala a Capitalei. Sistem parcelar diversitate culturala.

Format electronic (exclusiv) - doc., txt. Transmitere pe: angelica.stan@gmailcom Predarea: 19.mai 2011.

BIBLIOGRAFIE
MORFOLOGIE SI TIPOLOGIE URBANA
CULLEN , Gordon- Townscape (III 1941) ALEXANDER, Christopher- A Pattern of Languages, MIT Press, 1983 (I 9657) KRIER, Robert - Urban Space LAURIAN, T.- Urbanismul ( II1858) CHIARA, V. - Larte narativa tipologica ( II 4882) NORBERG- SCHULZ, Christian - Genius Locci CHOAY, Francoise - Lurbanisme, utopie et realites ( I2132) GIEDION, S.- Espace, temps et architecture DERER, Petre- Locuirea urbana HARHOIU, Dana- BUCURESTI- Intre occident si orient ELEMENTE TIPOLOGICE PARTICULARE SITTE, Camillo - Arta construirii oraselor, (II 5276) CASTEX, A. - Formes urbaines- de lilot a la barre ( I34T) LYNCH, Kevin - Imaginea orasului (I 2849) RYKVERT, J.- The seduction of Place, 2000, (II 5731) TINTORI, Silvano - Lindividualita urbana ZELLNER,P.- Hybrid space, 1999 (II 5738) PARCELAR MERLIN, Pierre, CHOAY, Francoise, Morphologie urbaine et parcellaire (I 8628) LYNCH, Kevin Good city form (II 5325) *** Regulament parcelare (III 3799) GALLION, A., EISNER, S.- The urban pattern City Planning and design (II 5086) ANALIZA TESUTULUI URBAN LYNCH, K, HACK, G. - Site planning (II 5096) SZCZOT, Frederic - Elements analitiques de lespace urbain BOTEZ M., CELAC, M. - Sistemele spatiului amenajat (I 6444) PIETONALE *** Spatii urbane pietonale (II 4432) *** Urban design street and square(I 8033) *** Pedestrian areas (III 2512) *** Accomodating the pedestrians (II 4957) *** Les espace pietons, 1991 (III 75T)

SISTEMUL PARCELAR

e compus din: Parcela Insula urbana (grupare de parcele delimitata de strazi) Relatiile dintre parcele/ tipuri de parcele/ grupari de parcele

PARCELA
CARACTERISTICI GENERALE Limita posterioara

Suprafata Deschidere la strada Accesibilitate Adancime Forma, proportii Dimensiuni Utilizare (folosinta, functiuni)

Aliniament Limita trotuar Carosabil

Limite laterale

Limite laterale

PARCELA Din punct de vedere spatial- parcela este suprafata orizontala (planul) Din punct de vedere morfologic - parcela este unitate primara in cadrul tesutului urban (urbigena = generatoare de alte elemente urbane mai complexe- ex. insula urbana, vecinatatea, etc ) Din punct de vedere perceptiv - parcela este un ansamblu de linii limite garduri, imprejmuiri Din punct de vedere juridic- parcela materializeaza proprietateateritoriul aflat sub o anume jurisdictie* proprietatea in sensul dat de Codul Civil - TITLUL II
DESPRE PROPRIETATE

Art. 480. Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru n mod exclusiv si absolut, ns n limitele determinate de lege. - inscrierea propietatii in Cartea funciara (cu toate

servitutile) = obligativitate la intocmirea unei documentatii de urbanism

INSULA URBANA
Delimitarea insulelor Factor de evolutie Matrice a formei urbane ulterioare Linia mediana de subimpartire initiala a parcelelor - Caracter agrar perioada medievala, pre-moderna

Bucuresti 1854 Planul Boroczyn

INSULA URBANA

Bucuresti 1911

DINAMICA SISTEMULUI PARCELAR Diversitatea intereselor individuale/ colective Diversitatea formelor de ocupare/utilizare a teritoriului

DIVERSITATE A FORMEI URBANE

DIVERSITATE CULTURALA

Fragmentare Divizare Subdivizare Parcelare Reparcelare

ANALIZA SISTEMULUI PARCELAR


Criterii de analiza

Dupa mod de provenienta Dupa accesibilitate Dupa forma- proportii / deschidere la strada Dupa densitate- fragmentare Dupa functiuni Dupa regimul juridic Dupa eficienta utilizarii parcelei (POT, CUT)
RELATIILE SISTEMULUI PARCELAR

- DINTRE PARCELAR SI RELIEF - DINTRE TRAMA STRADALA SI PARCELAR - DINTRE FUNCTIUNI SI PARCELAR

ANALIZA SISTEMULUI PARCELAR

Parcelar urban - traditional- organic Parcelar urban de interventie/proiectat (industrii, lotizari noi, blocuri) Parcelar urban periferic (fost agricol, recent intrat in intravilan) Parcelar rural Parcelar agricol- in extravilan

PRINCIPII DE ORGANIZARE PENTRU O LOTIZARE P+1-2 NIVELURI LOCUINTE IZOLATE / CUPLATE, ZONA URBANA/PERIFERICA cca. 60 UNITATI, NIVEL MEDIU DE PRET

1. ACCESIBILITATEA CAROSABILA

relatia rapida si facila cu o artera importanta de relationare cu orasul intrare fluenta (preferabil giratoriu), dimensionare min.2 benzi/sens (14 m carosabil) semnalizare corespunzatoare, ierarhizarea circulatiilor interioare (ex. de la 14 m la min.7m carosabil artere dublu sens, min.6m artere sens unic) fluenta circulatiilor interioare (prin traseu geometric controlat, intersectii corect rezolvate, spatii de refugiu pentru transport in comun, spatii pentru parcari laterale, benzi pentru biciclete pe trasee special concepute)

2. ACCESIBILITATEA PIETONALA

Sistem pietonal integrat = circulatii pietonale trotuare + circulatii pietonale si platforme (piete) de promenada/ comerciale /de agrement/sport Dimensionarea trotuarelor in raport cu tipul de strada gabaritul strazii + functiunile dominante Separarea circulatiilor pietonale de cele carosabile- spatiu plantat intermediar Orientarea si utilizarea elementului natural lac, padure, spatiu amenajat de tip parc, scuaruri/ gradini de cartier, Relationarea sistemului pietonal cu zonele de invatamant (scoala, cresa, gradinita) Relationarea sistemului pietonal cu arterele si nucleele comerciale si in relatie cu transportul in comun si cu pistele de biciclete (incurajarea utilizarii transportului alternativ automobilului)

3. MIXITATE SI COMPATIBILITATE FUNCTIONALA

Dozarea functiunilor (de la cele mai atractive- comert, servicii, loisir la cele mai putin atractive locuire, depozitare, industrie) in relatie cu gabaritele circulatiilor carosabile propuse Utilizarea unei mixitati de functiuni in zonele cu caracter central (fie in imobile cu functiuni mixte -comert si servicii la parter, mezanin + locuire al etejele superioare, sau mixitate la nivel zonal) Evitarea incompatibilitatilor functionale industrie/locuire, depozitare/ locuire, comert /parc, scoala/alimentatie publica Evitarea crearii de nuclee monofunctionale in zonele de interes central Plasarea unitatilor de invatamant obligatoriu (scoala, gradinita) in raport cu aria de deservire (cca. 50m)- in interiorul zonelor de locuit si cu deservire de pe artere secundare, dar in vecinatatea statiilor de transport in comun

4. COERENTA SPATIULUI PLANTAT

Realizarea unui sistem plantat integrat in relatie cu cel pietonal si cu circulatiile carosabile. Acest sistem plantat trebuie orientat catre elementul natural existent (daca exista) Sistemul plantat trebuie ierarhizat in corelare cu gradul de interes public spatiile cele mai mari catre zonele cele mai atractive Sistemul plantat trebuie sa ajunga sa deserveasca toate zonele propuse prin gradini, scuaruri, piatete la nivelul fiecarei insule urbane
5. COERENTA INALTIMILOR

Altimetria generala a zonei trebuie conceputa in relatie cu: Topografia naturala a terenului Geometria si gabaritul circulatiilor carosabile Accentele verticale trebuie distribuite astfel incat sa serveasca semnalizarii si marcarii locurilor semnificative ale ansamblului

ANSAMBLU LOCUINTE SOCIALE - CHITILA

CONCEPTUL DE ORGANIZARE LA NIVEL DE ANSAMBLU

Organizarea de ansamblu a parcelrii a urmrit : 1- Asigurarea dezvoltrii compacte a localitii Chitila (cca 12.500 de locuitori) 2- integrarea fireasc cu vatra existent a localitii Chitila prin continuarea tramei stradale i meninerea unor legturi imediate cu zona central. 3- Punerea n legtur direct a ct mai multor parcele cu elementele favorabile de cadru natural prin orientarea n evantai a strzilor spre Valea Saulei. 4- Realizarea unei mixiti necesare i dorite funcionale prin rezervarea unei suprafee importante de teren pentru dotri-echipamente colective.

CONCEPTUL DE ARHITECTURA

Parcelarul in mediul rural

Caracteristici:
dimensiuni mari ale parcelelor/ tarlale folosinte diferite: locuinta, anexe, agricultura forme neregulate adancime foarte mare accesibilitate redusa
sate care au evoluat in timp, dezvoltare spontana: structura organica

Tipuri de asezari rurale care duc la structuri parcelare diferite:

sate de intemeiere,colonizare: structura ordonata pe baza unor planuri prestabilite

Tipologie
Dupa ocupatia dominanta
- satele cu functii predominant agricole - specializate fie in cultura cerealelor si a plantelor tehnice, fie in viticultura, fie in cresterea animalelor etc. - satele agro-industriale, unde alaturi de practicarea agriculturii se disting si unele activitati - industriale: prelucrarea lemnului, exploatarea resurselor minerale s.a. -satele cu functii agricole si de servicii (comert, transporturi, turism).

Dupa numarul locuitorilor


- sate mici (sub 500 locuitori), - sate mijlocii (500- 1500 de locuitori) - sate mari (1500- 4000 de locuitori) -sate foarte mari (cu peste 4000 de locuitori)

Tipologia geografica
Dupa tipul de organizare:

- Sate risipite, regiuni montane / pastorit/ gospodarii izolate,


fiecare avand in jur propriul teren de folosinta;

-Sate rasfirate, prezente in special in regiunile de deal si de


podis, au gospodariile situate la distante mai mici unele de altele. O parte din terenul agricol (livezi, vii, gradini de legume) este cuprinsa in vatra satului, dar cea mai mare parte ramane in exteriorul vetrei;

-Sate adunate, la campie si in depresiuni,


vatra bine conturata gospodariile sunt lipite unele de altele, terenurile agricole se detaseazanet in exteriorul vetrei - sat cu piata centrala (tipic pentru Germania, Marea Britanie), - satul circular (kraal) al crescatorilor de animale din Africa de Sud, - satul linear sau satul- strada (in Tarile Romane)

Tipologia morfo-spatiala Dupa tesut / texura:

satul cu case izolate satul rsfirat satul de vale satul ngrmdit satul de-a lungul drumului satul dreptunghiular satul compact adunat satul circular satul radial.

Diferentierile provin din: Evolutii istorice diferite Factori naturali Mentalitati, obiceiuri, traditii Necesitati de supravietuire/aparare Legi, regulamente

Relatia parcelar - tip de sat


parcelar proiectat Sat colonie geometrizat

parcelar mixtorganic si proiectat Sat rasfirat:

parcelar tentacular Sat adunat

parcelar linear alungit Sat alungit, rasfirat

parcelar compact Sat adunat

Parcelar dispersat Sat risipit

Evolutia parcelarului in mediul rural


Cea mai veche form de proprietate n satele romneti a fost stpnirea prin DEVALMASIRE de ctre OBSTILE SATESTI.

-satele devlmae
- fiecare familie avea un lot egal n folosin - dar lotul (delni n ara Romneasc, jirebie n Moldova, sesie n Transilvania) se trgea la sori n fiecare an. - pdurea, apele, punile erau folosite n comun. - cu timpul, obtile steti au nceput s se diferenieze, loturile devenind ereditare i inegale ca ntindere. Astfel a nceput s se formeze o ptur mai nstrit care avea s joace rol conductor n perioada feudala. Totui, n perioada feudal i chiar pn n perioada modern, s-au pstrat, n special n regiunile de munte i de deal, sate libere deinute razesii din Moldova, mosnenii (sau moteni) din ara Romneasc, iar n Transilvania i Banat funcionau liber comunitati de avere.
BIBLIOGRFIE RECOMANDATA: Stahl, Henri H., Contribuii la studiul satelor devlmae romneti, Editura Cartea Romneasc, Bucureti, 1998