Sunteți pe pagina 1din 2

Scriitor pasoptist, C.

Negruzzi, ilustreaza cu stralucire principiile esteticie


enuntate de M. Kogalniceanu in articolul-program „Introductie” din revista „Dacia
literara”.
Nuvela A.L. a fost publicata in 1840 iun primul numar al revistei „Daca
Literara”, fiind prima nuvela istorica din literatura romana.
Titlul nuvelei propulseaza in centrul naratiunii personajul eponim care polarizeaza
atentia cititorului. Forma articulata reprezinta un arhaism morfologic. Naratiunea
este de formula clasica, heterodiegetica, realizata la persoana a III-a sg, de catre
un autor omniscient si in general obiectiv, deoarece vocea auctoriala se facae
simtita pe alocuri prin consideratii personale; „desantata cuvantare”, „marsavul
curtezan”, „uratul caracter”.
Tema nuvelei este una istorica. Prin care se actualizeaza destinul unui tiran
medieval, urmarit in evolutia sa.
Relatiile spatio-temporale sunt bine precizate si delimitate, conferind impresia de
verosimilitate ca in orice nuvela. Actiunea este plasata in secolul al 16lea in
Moldova medievala, cadrul de desfasurare al actiunii fiind unul romantic.
(Dumbrava de la Tecuci, cetatea de scaun de la Iasi, cetatea Hotinului).

I. ARGUMENTE PENTRU CARACTERUL ISTORIC:

1. Fidelitatea fata de izvoarele istorice; repectul adevarului istoric .. C. Negruzzi


s-a inspirat din cronica lui Gr. Ureche (Letopisetul Tarii Moldovei) din care a
selectat principalele evenimente ale domniei: cele doua replici ale domnitorului,
masacrul celor 47 de boieri si moartea prin otravire a voievodului. In ceea ce
priveste raportul dintre realitate si fictiune, autorulodificat destinul unora dintre
personaje. El i-a pastrat in discurs pe Spancioc si pe Stroici (pt. accentuarea
conflictului) desi cronicarul afirma ca cei 3 fugisera in Polonia cand Lapusneanul
a revenit in a doua sa domnie.
2. Personajul eponim reprezinta tipul tiranului/despotului medieval, inn jurul
caruia graviteaza boierii intriganti si tradatori, alaturi de domnita angelica.
3. Prezentarea evenimentelor se face in maniera cronologica, secventele
narative luand nastere prin inlantuire.
4. Constructia dinamica a nuvelei, alcatuita din 4 parti, asemanatoare celor 4
acte dintr-o drama.
5. Interesul pentru densitatea faptelor si pentru atmosfera locala a epocii,
realizat prin: lbj. arhaic, corespunzator epocii, descrierea protocolului de la
curtea domneasca, a arhitecturii si vestimentatiei de epoca, conturate prin
pauzele descriptive.
6. Conflictul fundamental este de natura politica. Lupta pentru tron dintre A.L.
si marea boierime.
“Alexandru Lapusneanul” este ca specie o nuvela istorica, iar ca formula
estetica, apartine romantismului.

II. ARGUMENTE PENTRU CARACTERUL ROMANTIC.


1. Tematica istorica
2. Antiteza angelic/demonic. Conturarea unor personaje exceptionale, in
ipostaze exceptionale.
3. Interesul pentru culoarea locala
4. Retorismul stilului, discursul domnitorului din mitropolie.
5. Gustul pentru scenele dure/tari/violente, caract. Romantismului sumbru.
Vigoarea caracterelor dar si constructia echilibrata sunt trasaturi care apartin
Clasicismului.

III. STRUCTURA NUVELEI


4 parti precedate de cate un Motto semnificativ, a carui functie este de a
sublinia mesajul si natura conflictului.
1. “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu.“
2. „Ai sa dai sama, doamna.“
3. “Capul lui Motoc vrem!”
4. “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu.”

IV. CONFLICTELE sunt puternice si de natura:


1. Conflict exterior, politic (domn vs. boieri)
2. De natura morala (d-na este amenintata cu pedeapsa divina de vaduva
unui boier ucis, fiind acuzata ca partasa la crime”
3. Conflict social (multimea razvratita).
4. Conflict interior, psihologic, trait de voievod/ lupta intre vointa si
neputinta.

V. ACTIUNEA nuvelei evlueaza cronologic pe momentele subiectului.


I. Expozitiunea: Lapusneanul se intoarce in Moldova cu ajutor turcesc si
este intampinat la granita de o solie de boieri care ii spune ca tara nu il
vrea.
II. Intriga: arderea cetatilor si pedepsirea boierilor.
III. Desfasurarea actiunii: adunarea din mitropolie urmata de festinul de
la palat.
IV. Punctul culminant: masacrul celor 47 de boieri si linsarea lui Motoc
de catre multime.
V. Deznodamantul: bantuit de stafiile boierilor ucisi (asemenea lui
Richard al III-lea), il cheama pe mitropolitul Teofan sa-l
calugareasca. Reveindu-si din delirul religios, ii ameninta pe toti cu
moartea si moare otravit de catre Ruxanda.

VI. Moduri de expunere


- Naratiunea – mod de expunere fundamental in in genul epic.
- Dialogul
- Descierea/pauza descriptiva.
Cea mai celebra pauza descriptiva este situata in partea a 2a si consta in
descrierea palatului domnescu si a portretului d. Ruxanda.

VI. TIPURI DE PERSONAJE:


Protagonistul (pers eponim, rutund, complex) / Antagonistul
P. secundare / episodice: (Motoc, Spanicoc, Stroici, Veverita)
Colectiv: multimea din afara palatului, masa de manevra, usor de
manipulat