3.

2 Masurarea unghiurilor orizontale5) Msurarea unghiurilor orizontale se face prin mai multe metode, cele mai utilizate fiind: - metoda diferenelor de citiri, - metoda cu zero n coinciden, - metoda n tur de orizont. Pentru control i pentru eliminarea anumitor erori instrumentale msurtorile se fac n ambele poziii ale lunetei. 3.2.1 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda diferentelor de citiri (simpla) Procedeul se practic atunci cnd urmeaz a se msura un singur unghi din staie. Se procedeaz astfel: se instaleaz instrumentul n staie (centrare, calare) i se vizeaz cu luneta n poziia I catre punctul A. Dup punctare se execut citirea la cercul orizontal a direciei unghiulare orizontale ctre A; se deblocheaz aparatul, se rotete n sens topografic (orar), se vizeaz i puncteaz semnalul din punctul B, se citete la cercul orizontal direcia unghiular orizontal ctre B;
5) Manea Raluca, Iordan D., Calin M. C.-Ghid de rezolvare a problemelor de topografie, Buc.Cartea Universitara 2009,pg 79-84

n figura 3.2.1 s-au folosit urmtoarele notaii: -V punctul de staie al aparatului -C1 direcia unghiular orizontal citit din punctul de staie ctre punctul A; -C2 direcia unghiular orizontal citit din punctul de staie ctre punctul B; - unghiul orizontal dintre cele dou direcii calculat ca diferen dintre acestea dou.

Figura 3.2.1 Metoda simpl de msurare a unghiurilor orizontale

Pentru control se recomand s se repete msurarea i n poziia a doua a lunetei. n acest caz se va viza nti punctul B apoi rotind n sens antiorar se va viza punctul A, efectund citiri ctre fiecare punct. Diferena citirilor reprezint unghiul . Dac este eroarea de citire a unei direcii ntr-o singur poziie a lunetei, atunci valoarea unghiului orizontal se calculeaz ca medie aritmetic a celor dou valori.

NOTA! Cnd se calculeaz media aritmetic a direciilor dintre poziia nti i poziia a II a se vor pstra gradele din prima poziie i se va face media aritmetic a minutelor din cele dou poziii. 3.2.2 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda n tur de orizont5) Metoda se utilizeaz atunci cnd se dorete msurarea mai multor unghiuri dintr-un singur punct de staie, dar i atunci cnd se msoar un singur unghi din staie (cazul drumuirilor).

Figura 3.2.2 Metoda turului de orizont

Aceast metod presupune instalarea aparatului in staie (centrare, calare), iar apoi msurarea direciilor orizontale prin vizare cu aparatul ctre punctele A,B,C i D. Obligatoriu la aceast metod este ca dup citirea direciilor orizontale ctre punctele A,B,C i D turul de orizont s se incheie cu o nou citire spre punctul de inceput (A).Dup terminarea msurtorilor pe teren se verific eroarea de neinchidere in tur de orizont care reprezint diferena dintre citirile direciei orizontale ctre punctul cu care sau inceput i s-au terminat msurtorile. Eroarea trebuie s se inscrie in tolerana permis in tur de orizont care se calculeaz cu formula: unde p reprezint precizia de citire a teodolitului, iar n numrul de direcii vizate. Dac eroarea nu se inscrie in toleran msurtorile se reiau. Pe baza erorii se poate face compensarea turului de orizont. Compensarea turului de orizont 1. Calculul coreciei: 2 Calculul coreciei unitare: 3 Repartizarea coreciei unitare msurtorilor efectuate, in progresie aritmetic incepnd cu punctul B

4. Calculul direciilor compensate prin insumarea algebric a mediilor valorilor msurate cu corecia acordat 5.Verificarea compensrii: compensarea este corect dac valoarea msurat ctre punctul A este identic cu cea compensat ctre A 6.Calculul unghiurilor orizontale intre direciile msurate 3.2.3 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda repetitiei Aceast metod se aplic la msurarea cu precizie a unghiurilor orizontale. Metoda presupune msurarea unui unghi de mai multe ori,avnd de fiecare dat ca origine de citire valoarea unghiului obinut in determinarea precedent.Pentru msurarea repetat a unghiului orizontal AB vom proceda astfel: - se vizeaz punctul A i se efectueaz citirea CA; - se vizeaz punctul B i se efectueaz citirea CB dup care se blocheaz micarea inregistratoare i se rotete aparatul inapoi ctre A; - cu viza pe A se deblocheaz micarea inregistratoare i se vizeaz din nou B efectund citirea dup care se blocheaz micarea inregistratoare i se rotete aparatul inapoi ctre A; - cu viza pe A se deblocheaz micarea inregistratoare i se vizeaz din nou B efectund citirea i operaiile se pot repeta de n ori; n final se calculeaz n valori pentru unghiul orizontal ca diferen de citiri, iar valoarea definitiv a unghiului AB va fi media aritmetic a celor n valori calculate. 3.2.4 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda reiteratiei Se aplic atunci cnd vrem s eliminm erorile de divizare ale limbului i const in efectuarea mai multor serii cu origini diferite. Intervalul dintre originile seriilor se calculeaz cu relaia: unde n este numrul de serii, iar m este numrul dispozitivelor de citire 3.3 Masurarea unghiurilor verticale Unghiurile verticale se vor citi direct in aparat, fr a fi calculate prin diferen de direcii cum am fcut la unghiurile orizontale. Modul de lucru pe teren - instalm aparatul in punctul A; - msurm inlimea aparatului care este distana pe vertical de la ruul punctului de staie pn in axa orizontal a aparatului;
5) Manea Raluca, Iordan D., Calin M. C.-Ghid de rezolvare a problemelor de topografie, Buc.Cartea Universitara 2009,pg 79-84

- vizm pe mira instalat in punctul B astfel inct firul reticular orizontal s se proiecteze pe mir la diviziunea corespunztoare inlimii aparatului; - citim in aparat valoarea unghiului vertical indicat de cadranul notat cu V, aceasta este valoarea unghiului zenital dac diametrul de 0g 200g este dispus in acelai plan cu axa de vizare rO. Se recomand s se efectueze citiri in ambele poziii ale lunetei, astfel: Poziia I: Z1=C1 Poziia aIIa: Z2=400g C2 Unghiul de pant poate fi calculat in funcie de unghiul zenital mediu: = 100g Z sau 1 = 100g C1 2 = C2 300g

Figura 3.3 Masurarea unghiurilor verticale

Etapa de calcule 1.Calculul orientarilor laturilor de sprijin

2.Calculul orientarilor provizorii ntre punctele de drumuire

5) Manea Raluca, Iordan D., Calin M. C.-Ghid de rezolvare a problemelor de topografie, Buc.Cartea Universitara 2009,pg 79-84

3.Calculul erorii orientarii de drumuire

4.Calculul orientarilor definitive ale punctelor de drumuire

5. Calculul distantelor reduse la orizont

6. Calculul coordonatelor relative provizorii

7.Calculul erorii i corectiei coordonatelor relative

Erorile pe x si pe y trebuie sa se inscrie in toleranta:

8. Calculul coordonatelor relative compensate

9. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

Verificarea calculului coordontelor punctului C se face prin compararea coordonatelor determinate prin calcul cu cele date initial. 3.4 Ridicarea planimetrica a detaliilor 3.4.1.Metoda coordonatelor polare Se dau: coordonatele punctelor de drumuire: 1, 2, 3, 4 Se masoara: distantele nclinate din punctele de drumuire cstre punctele radiate, directiile unghiulare orizontale i unghiurile verticale Se cere ss se calculeze coordonatele X, Y, H ale punctelor radiate: 201, 202, 203, 301, 302, 303
6

Figura 3.4.1 Metoda coordonatelor polare

Etape de calcul 1.Calculul distanelor orizontale Unde: Lij este distana nclinat msurat ntre punctul de drumuire i punctul radiat; ij este unghiul vertical(unghi de pant) msurat ntre punctul de drumuire i punctul radiat. De exemplu:
5) Manea Raluca, Iordan D., Calin M. C.-Ghid de rezolvare a problemelor de topografie, Buc.Cartea Universitara 2009,pg 79-84

2.Calculul unghiului de orientare al staiei 2

3.Calculul unghiului de orientare al staiei

4.Calculul orientrilor punctelor radiate

5.Calculul creterilor de coordinate

De exmplu:

6.Calculul coordonatelor absolute

5) Manea Raluca, Iordan D., Calin M. C.-Ghid de rezolvare a problemelor de topografie, Buc.Cartea Universitara 2009,pg 79-84

Concluzie: Coordonatele punctelor radiate se determine n functie de coordonatele punctului de statie din care a fost mesurat punctul respective. 3.4.2.Metoda coordonatelor rectangulare (terenuri cu panta mai mica de 5g) Se dau: coordonatele punctelor de drumuire 1, 2, 3 Se cer: coordonatele X i Y ale punctelor radiate A i B, puncte aflate pe colturile unei cladiri. Se masoara cu panglica distantele D1, D2, D3. Latura AB este paralele cu latura 23, astfel nct vom duce perpendiculare din punctele A i B pe latura 23 obtinnd punctele A1 i B1. Distanta D1 este mesurate de la punctul 2 la punctul A1, D2 este lungimea perpendicularei AA1, iar D3 este lungimea laturii AB.

Figura 3.4.2 Metoda coordonatelor rectangulare

1.Calculul orientrii laturii 23

2.Calculul coordonatelor punctului A1

3.Calculul coordonatelor punctului A

5) Manea Raluca, Iordan D., Calin M. C.-Ghid de rezolvare a problemelor de topografie, Buc.Cartea Universitara 2009,pg 79-84

4.Calculul coordonatelor punctului B

10