Sunteți pe pagina 1din 21

va treziti odihnit ?…………………………………………………………..

cum adormiti ?……………………………………………………………..

care este pozitia preferata in timpul somnului?……………………………

Vise : ce teme preponderente au ?………………………………………………………

Mental : cum va simtiti/va-ti simtit ?…………………………………………………..

ce fel de ganduri predomina………………………………………………...

………………………………………………………………………………

daca ati avut ganduri de sinucidere, in ce fel si in ce context……………………………………


………………………

…………………………………………………………………………………………

ce frici/temeri aveti………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………

Ce iluzii aveti……………………………………………………………….

Ce ganduri ciudate/trasnite va trec sau v-au trecut vreodata prin minte?………………………


……………………………………………….

………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………

Emotional/Temperamental :

Ce fel de fire sunteti ?……………………………………………………….

Va enervati usor? Daca da, cum va manifestati si care sunt motivele enervarii?………………
……………………………………………………

………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………

Va ofensati usor? Cum va manifestati ? Va place sa va luati revansa?……..

…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………

Sunteti gelos?……………………………………………………………….

Sunteti suspicios?…………………………………………………………..
Criteriile de selecţie a fişierului medical electronic potrivit
sistemului de practică medicală primară sau secundară
Dr. Radu Bengulescu, 19-03-2004, 05:45:24 PM Afisari: 2873

1. Introducere Criptarea datelor pentru transfer electronic.

MP/MS Esenţial pentru orice FME modern


Într-un articol precedent am descris

particularităţile sistemelor primare şi


7. Funcţionalitate: Fişa orientată pe probleme
secundare de sănătate şi implicaţiile asupra
(toate aceste funcţionalităţi sunt în principal
sistemelor informatizate (în special a fişierelor
legate de MP)
medicale electronice – FME) destinate acestora.
Lista de probleme
Aşa cum am arătat procesul de alegere a unei
Datarea problemelor pacientului
aplicaţii sau a unui vendor este de multe ori o
Clasificarea problemelor în active/inactive
sarcină dificilă pentru medicii de familie sau
Clasificarea problemelor în diferite categorii
pentru informaticienii din spitale. Cu atât mai
(chirurgicale, factori de risc, internări
mult cu cât odată pusă în funcţiune şi stocând
precedente…etc)
datele pacienţilor în anumite formate şi structuri
Introducerea problemelor în text liber sau
este destul de dificil de înlocuit dacă se dovedeşte
din cataloage standardizate
peste timp a fi necorespunzătoare cabinetului sau
Documentarea statusului unei probleme
spitalului respectiv.
(activă/inactivă etc..)

Acces uşor la lista de probleme a pacientului


Aceasta a dus la crearea în numeroase ţări a unor
la începutul oricărei consultaţii
comisii de informatică medicală care analizează
Posibilitatea de a schimba ordinea
procesele medicale şi standardele necesare
problemelor în lista pacientului
desfăşurării corecte a acestora şi elaborează atât
Sumar pentru fiecare problemă
liste de funcţionalităţi care trebuie să fie
Update al listei de probleme direct din
implementate de vendori pentru a fi acceptaţi pe
secţiunea de „Assessment“/Diagnostic
piaţa de software medical cât şi ghiduri
Cuplarea listei de probleme cu: notele de
(checklisturi) de alegere a FME-urilor
consultaţie/ rezultate de laborator / medicaţie
corespunzătoare destinate medicilor interesaţi
/alte probleme
Acest articol are un scop practic de prezentare a

unor funcţionalităţi de bază ale unui FME modern


8. Funcţionalitate: Prescrierea medicaţiilor
şi de a răspunde întrebărilor care se pun în
Înregistrarea datei, dosei, instrucţiunilor de
momentul introducerii unui FME în practica de zi
administrare pentru fiecare medicament din lista
cu zi. Are la bază experienţa personală acumulată
în ultimii ani în mai multe ţări europene şi Japonia de medicamente

şi câteva documente din SUA şi Germania Clasificarea medicamentelor în active/

considerate ca extrem de practice şi succinte. inactive

Trecerea automată a medicaţiei la „inactive“

2. Clasificarea funcţionalităţil or unui FME când reţeta se epuizează

Posibilitatea de a introduce medicaţiei ca

În general există două tipuri de clasificări, una are text nestructurat de exemplu pentru reţete

în vedere raportarea la legislaţia vizavi de magistrale sau herbale

înregistrarea datelor pacientului (şi aici există Selectarea medicamentelor din cataloage

funcţionalităţi „mandatorii“ sau „suplimentare“), standardizate MS/MP Foarte important atât pentru

iar cea de a doua are în vedere tehnologiile şi rambursarea costurilor, cât şi pentru sistemele

modalităţile de implementare a acestor expert de prescriere sau pentru comunicarea

funcţionalităţi. De exemplu, legislaţia, în electronică cu farmaciile

majoritatea ţărilor, impune înregistrarea codului Reînnoirea medicaţiei pe baza prescripţiei

de asigurare socială a pacientului. Acesta este o vechi MP: Esenţial pentru bolile cronice

funcţionalitate mandatorie. Unele sisteme au Posibilitatea de a printa reţetele

posibilitatea de a citi fie un card magnetic al

pacientului, fie un cod de bare, iar altele, au pur 9. Funcţionalitate: Lista de alergii

şi simplu, doar un câmp în care medicul introduce Înregistrarea alergiilor pacientului ca text

manual numărul. Amândouă respecta legislaţia. simplu sau codificare (de foarte mare folos în

Pe care îl veţi alege dumneavoastră este însă uşor cuplarea cu prescrierea medicaţiei sau efectuarea

de ghicit. În prezentarea criteriilor de „succes“ ale de tratamente sau intervenţii chirurgicale)

unui sistem voi încerca să las la o parte pe cât

posibil influenţa structurii FME-ului, cu alte 10. Funcţionalitate: Note de consultaţie

cuvinte evit descrierea drept criteriu a necesităţii

unui sistem de a înregistra în fişa pacientului de 11. Funcţionalitate: Antecedente medicale sau

exemplu, Anamneza ca fiind un capitol de sine Istoricul bolilor

stătător. Aceasta pentru că poate în România nu

există încă un standard al Fişei pacientului care să 12. Funcţionalitate: Antecedente familiale

impună Anamneza ca atare, iar daca va exista

poate va fi subalt nume (chiar dacă va avea 13. Funcţionalitate: Anamneza socială

aceleaşi date în structură). De aceea am lăsat

doar cu titlu de menţiune capitolele 10-13 în lista 14. Funcţionalitate: Note de tratament

de mai jos. Voi încerca doar să subliniez Datele personale ale pacientului înregistrate

importanţa unor criterii pentru medicina primară de sora medicală


sau secundară prin scurte note cu abrevierile Evidenţa notelor de vizită/ tratament la sora

„MP“ pentru medicina primară, sau „MS“ pentru de cabinet medical

medicina secundară. Codarea din cataloage standardizate a

procedurilor efectuate de surori medicale MS:

3. Lista funcţionalităţil or unui FME modern Esenţiale pentru activitatea de spital

Înregistrarea medicaţiilor, tratamentelor,


1. Funcţionalitate: Introducerea datelor
etc...efectuate de soră
Introducere text cu ajutorul tastaturii

Introducere text prin dictare. MS: De interes


Template-uri (formulare) customizabile
pentru secţiile chirurgicale unde timpul dedicat
(conţinutul poate fi ales din datele FME) pentru
introducerii datelor de către doctor este limitat
consultaţii prin telefon. MP: De exemplu, prin
Introducere text cu ajutorul unor template-
convorbirea cu un pacient care are Diabet Zaharat
uri predefinite. MP: Esenţial pentru introducerea
se pot introduce în avans, înainte de venirea
datelor în blocuri specifice fiecărei afecţiuni
pacientului sau în timpul unei terapii la domiciliu
Navigare/introducere data cu ajutorul mouse
care trebuie supravegheată de soră, datele
Navigare/introducere data prin keyboard
esenţiale, care, sunt numai în atenţia sorei şi care
shortcuts
sunt necesare pentru urmărirea tratamentului
Introducere de date structurate. MS /MP:

Fără aceasta standardizarea, comunicarea,


15. Funcţionalitate: Prescrierea consulturilor
codificarea datelor este imposibilă
externe
Introducere de date prin transcripţie cu
Completarea şi trimiterea electronică de foi
ajutorul unor template-uri
de consultaţie (pentru alte clinici sau doctori)
Capturare şi afişare de imagini digitale.
MP/MS: Baza comunicării între spitale şi
Capturare şi afişare de imagini radiologice
cabinetele de MP sau între medicii de familie
Capturare şi afişare de clipuri video
Recepţionarea electronică de foi de
Capturarea şi reproducerea de sunete/voce
consultaţie (de la alte clinici sau doctori)
Capturarea de semnale de la aparate de

monitorizare (ex. Holter)


16. Funcţionalitate: Prescrierea analizelor de
Indexare, stocare şi de documente scanate.
laborator şi investigaţiilor
MP: Medicul de familie vine în contact cu o
Completarea şi trimiterea electronică de
multitudine de documente din surse ne-
formulare de analize de laborator, radiografii,
electronice
etc...MS: Esenţial pentru un FME modern şi
Înregistrare de sketch-uri, schiţe grafice.
multidisciplinar MP: Devine şi aici din ce în ce mai
MS: Secţii chirurgicale sau dermatologie
utilizat pe măsura apariţiilor networkurilor de
Procesor de text integrat
laboratoare clinice
Spell-checker medical integrat Completarea şi trimiterea electronică de

Verificare automată a datelor la introducere formulare de tratament sau proceduri

pentru valori în afara limitelor/formatelor definite. Ţinerea în evidenţă a analizelor prescrise şi

MS: Important pentru menţinerea consistenţei fără rezultat primit

FME Afişarea costurilor pentru fiecare test /

Integrare de documente externe (rapoarte procedură / etc...

radiologice, scrisori de trimitere). MS/MP Afişarea locaţiilor de efectuare a testelor.

Posibilitatea de customizare a ecranelor de MP: Important pentru compunerea formularului

introducere a datelor. MS/MP Esenţială pentru de analize

flexibilitatea FMEşi eficientizarea activităţii Sisteme de asistare decizională pentru

diferiţilor utilizatori selecţia testului cel mai potrivit

Afişarea de informaţii legate de asigurarea

2. Funcţionalitate: Stocarea datelor medicală a pacientului. MS/MP Esenţială pentru

Mediu de stocare permanentă a fişelor active controlul costurilor pacientului / unităţii

şi inactive ale pacienţilor Sisteme de notificare automată a pacienţilor

Mecanisme de backup şi recuperare a planificaţi pentru un test

datelor Codificarea tuturor testelor prin cataloage

Un sistem total electronic, fără documente standardizate MS/MP Funcţie de bază pentru

pe hârtie comunicarea cu laboratoarele clinice sau MS-MP

Acces facil şi rapid la testele de laborator

3. Funcţionalitate: Prelucrarea informaţiilor MS/MP Medicul poate revizui printr-o singură

Access la informaţii şi baze de date clinice comandă/click analizele pacientului din orice

Acces/Incorporare în fişa pacientului de secţie a FME

ghiduri/protocoale de diagnoză/tratament bazate Afişarea limitelor normale pentru fiecare test

pe consens sau EBM (evidence-based medicine). Afişarea grafică a testelor de laborator (pe

MP: Esenţial pentru medicina viitorului MS: În axa cronologica) MS/MP Foarte importantă mai

secţii de oncologie sau boli cronice ales când este cuplată cu afişarea simultană a

Acces Internet medicaţiei sau a datelor clinice relevante; oferă

Posibilitatea de definire de cea mai bună analiză a evoluţiei pacientului

ghiduri/protocoale. Posibilitatea de a edita datele incorecte din

Remind-ere pentru consultaţii, tratamente, analize sau de a introduce manual rezultate noi

administraţii de medicaţie MS/MP Important Documentarea efectuării analizei rezultatelor

pentru tratamentele de lungă durată de către medic (clasificare în „analizate“ şi

Trimiterea automata de mesaje reminder „pentru analiză“)

pacienţilor MP: (idem mai sus) Înregistrarea altor tipuri de rapoarte ale
Mesaje de alertă în caz de interacţiuni inter- unor servicii auxiliare

medicamentoase, alergii, rezultate anormale.

MS/MP Vital pentru siguranţa tratamentelor şi 17. Funcţionalitate: Printare/Faxare

scăderea costurilor secundare Posibilitatea de faxare din FME

Generarea de rapoarte din parametrii Posibilitatea de printare a întregului FME

variabili (de ex. toate pacientele între 45 şi 55 de pentru un pacient

ani care au avut rezultate anormale de probe Posibilitatea de printare a unor selecţii /

biologice X în ultimul an). MP: Funcţie de baza a view-uri customizabile din FME

FME Posibilitatea de printare a unui sumar al

Salvarea seturilor de parametrii pentru FME. MP/MS Importantă pentru comunicarea

rapoarte inter-spitale/clinici a fişei pacientului

Generarea de rapoarte la intervale fixe de Posibilitatea de printare a unor template-uri

timp. MS/MP Important pentru managementul pentru introducerea manuală a datelor

performanţelor medicale şi financiare ale unităţii Posibilitatea de a printa imagini sau grafice.

sanitare. Posibilitate de a exclude informaţii

Urmărirea protocoalelor de imunizare confidenţiale din documentele printate MS/MP

Importantă pentru studii clinice sau farmacologice

4. Funcţionalitate: Comunicarea informaţiilor Posibilitatea de printa corespondenţa către

Index unic al pacienţilor (eventual standard pacienţi sau alt personal medical

naţional) Instrucţiuni customizabile pentru pacienţi

Introducerea de seturi minime de date

Codificarea diagnosticelor/ procedurilor prin 18. Funcţionalitate: Costuri şi contabilitate

cataloage standardizate (funcţie de baza pentru MP, dar importantă şi

Standarde de comunicare/ export al datelor pentru MS când FME include şi modulul financiar)

Interfeţe către sisteme externe Înregistrarea în FME a costurilor totale ale

Disponibilitatea FME 24x7. MS: Esenţial pacientului

pentru spitale (secţii de terapie intensivă, Înregistrarea în FME a surselor de

pediatrie, neonatologie etc.) rambursare a costurilor

Timp de răspuns sub 2 secunde la Codificare automată a diagnosticelor şi

schimbarea view-urilor în aplicaţie MS: Foarte procedurilor terapeutice, pentru a servi ca suport

importantă pentru secţiile cu activitate intensă pentru definirea costurilor MS/MP Baza aşa-

(terapie intensivă) numitelor „DRG“ Diagnostic Related Groups

Sistem automat de verificare a generării

5. Funcţionalitate: Prezentarea datelor unei note de plată pentru fiecare consultaţie

Afişarea de mesaje de alertă ca de exemplu Identificarea fiecărui tip de asigurare


alergii, boli contagioase înaintea începerii oricărei Generarea unor formulare sau template-uri

proceduri medicale pentru consultaţii adaptate fiecărui tip de

Afişarea simultană a mai multor secţiuni a asigurare medicală

unei fişe electronice Comunicare prin e-mail cu personalul unităţii

Afişarea simultană a mai multor fişe sau alte unităţi sanitare

electronice Status complet/incomplet al notelor de

Posibilitatea de lucru simultan a mai multor consultaţie

utilizatori pe aceeaşi fişă electronică MS: Esenţială Înregistrarea pozei pacientului ca parte din

pentru un sistemde lucru în network datele demografice

Posibilitatea de afla uşor medicul de familie Tipul sistemului de operare (Windows /Unix

afiliat din orice secţie a fişei electronice /Dos)

Posibilitatea de afla uşor casa de asigurare a

pacientului din orice secţie a fişei electronice MP: 19. Funcţionalitate: Planificare consultaţii

Criteriile financiare sunt vitale în mangementul Modul de planificare sau interfeţe cu sisteme

pacienţilor în medicina de familie de planificare existente

Posibilitatea de afla uşor datele demografice Posibilitatea de a studia programul/orarul

ale pacientului din orice secţiea fişei electronice oricărui personal/unitate medicală afiliată în

vederea programării unei consultaţii

6. Funcţionalitate: Securitatea şi

confidenţialitatea datelor 4. Sfaturi practice

Limitarea accesului prin password În momentul deciziei introducerii în practica

Sistem automat de monitorizare a accesului medicală a unui FME aceasta lista va poate ajuta

Password-uri customizable şi setabile de în selectarea variantei optime din punct de vedere

utilizatori functional.

Nivele de securitate şi acces la date

customizable în funcţie de necesităţile Alte variabile de luat în calcul ar fi:

utilizatorului Măsura în care sistemul ales răspunde

Înregistrarea automată a datei şi timpului prevederilor legale şi normelor de practica

introducerii sau modificării datelor în sistem medicală (structura şi conţinutul fişei pacientului,

Sisteme de audit al datelor modificate sau definite de Ministerul Sănătăţii sau Direcţii

şterse Sanitare, etc.)

Posibilitatea de a reconstitui evoluţia fişei Studierea costurilor pe termen lung (licenţe

pacientului la orice moment din trecut MP: Funcţie pentru sisteme de operare, baze de date)

de bază deoarece medicina de familie este un Uşurinţa cu care sistemul poate fi updatat cu

sistem longitudinal în timp de management al module noi


pacientului Formatul în care sunt stocate datele înainte

Log-out automatic al utilizatorului de a fi exportate/transmise, în cazul în care

Posibilitatea de a semna electronic formatul este standardizat (CSV, XML, etc…)

documentele utilizatorul are control asupra cuplării cu alte

[sus] aplicaţii sau prelucrarea în pachete standard (MS

Office). Altfel, formatele proprietare vă vor face

permanent dependenţi de firma producătoare a

FME.

Pentru informaţii suplimentare contactaţi

radu.bengulescu@systema.info

O sursă foarte bună de informaţii pentru FME din

medicina primară (în modelul european) este

articolul (în germană) „Was bei der Auswahl eines

Praxis-EDV-Systems zu Beachten ist“ din volumul

pe 2004 al revistei „Der Computerführer für Ärzte

und EDV-Entscheider im Gesundheitswesen

ANAMNEZA.- 35637ojn49opu5n prin


aceasta se pot obtine informatii cu privire la
subiectul intrat in procesul de diagnosticare
in scopul reconstituirii biografiei celui testat
si analizei conditionarii social-educative a
personalitatii.Analiza modului concret de
viata,a conditiilor de lucru si a situatiei
familiale ,a modalitatii de debut si evolutiei
in timp a tulburarilor psihice,aprofundarea
problematicei cauza-efect arata importanta
anamnezei in psihodiagnoza etiologica.

Chestionarele :
a)cu raspuns inchis
b)cu raspuns inchis
c) cu raspuns la alegere din cateva posibilitati

Raspunsurile inchise sunt usor de codificat ,cele deschise prezinta avantajul


elaborarii unor aprecieri mai larga asupra psihologiei subiectului,pe cand
chestionarele cu raspunsuri la alegere trebuie mai intai realizata o scara de
evaluare gradata a raspunsurilor pe baza schemei de raspunsuri posibile .

35637ojn49opu5n Cele mai importante pentru psihodiagnostic sunt


chestionarele de personalitate care investigheaza capacitatea de adaptibilitate
,atitudinile,temperamentul si caracterul alaturi de chestionarele de
investigare asociabiliatii.

35637ojn49opu5n Chestionarul trebuie sa indeplineasca anumite conditii :

-trebuie pretestat inainte de a fi aplicat pe scara larga

-sa fie scurt ,sa nu ceara informatii ce pot fi obtinute si pe alte cai

-intrebarile chestionarului sa fie clare

-sa existe veridicitatea raspunsurilor

-sa tina cont de nivelul de informatii al subiectului asupra caruia este aplicat

-sa se evite termenii ambiguë


-intrebarea sa contina un singur aspect

-sa se evite intrebarile fara sens

-sa se evite dubla negatie

-sa se evite intrebarile cu caracter personal si intim

35637ojn49opu5n Testele au fost elaborate tocmai cu scopul de a masura


diferentele individuale iar cele dintai cercetari privitoare la variatiile
individuale sub aspectul proceselor psihologice se leaga de numele lui Cattel
care a introdus si termenul de test.Cuvasntul test desemneaza ansamblul
experientelor efectuate asupra unui individ supus unor probe in prealabil
etalonate pentru a obtine o masura .

35637ojn49opu5n Scopul folosirii testelor este obtinerea intimp scurt a unor


date informative cuantificabile despre trasaturile psihologice ale subiectului
testat .

Domeniul de aplicabilitate a testelor este foarte mare,ele solicitand anumite


aspecte ale vietii psihice dar psihologia moderna are tendinta de a renunta la
investigarea fiecarui proces psihic
:senzatii,perceptii,reprezentari,memorie,gandire
,imaginatie,afectivitate,vointa si in acelasi timp de a le grupa intr-o sfera
cognitiva si una volitional –afectivea,care permite o clasificare a testelor in :

teste cognitive cu estimari cantitative

-tehnici proiective cu estimari calitative

Tehnici proiective :

-tehnici asociative(Rorschach)

-tehnici constructive(Testul aperceptiei tematice)

-tehnici de completare(Testul Rosenzweig)


-tehnici de ordonare(Testul Szodi)

-tehnic expresive(Testul arborelui)

35637ojn49opu5n

35637ojn49opu5n Testul Rorschach care fundamentat pe conceptia


psihanalitica conteaza pe eliberarea preferintelor,inclinatiilor, dorintelor care
desi neconstientizate influenteaza totusi asupra
comportamentului.Caracteristica stimului in acest caz este tocmai
ambiguitatea consta in a interpreta 10 planse prezentate intr-o anumita
ordine s pozitie,reprezentand imagini simwtrice si nedefinite realizate in
contrast alb-negru sau color.

35637ojn49opu5n Formele trebuie sa fie destul de vagi pentru a propune


semnificatii fara importanta anume si a caror solutie variaza in functie de
mobilul celui ce rezolva testul.

Fiecare raspuns este notat in raport cu trei criterii principale :

1.aprehensiunea

2.deterninantul reprezentat de forma petei, culoarea ,textura ,miscarea


contururilor

In cadrul testului Rorscach mai importante sunt caracteristicile formale decat


continutul interpretarilor.Astfel,perceperea amanuntului formei,a detaliului
constituie martorul unei activitati intelectuale pozitive iar asocierea formei
cu culoarea sugereaza un temperament sociabil .Folosirea spatiilor albe
denota ostilitate,incapatanre ,perseverenta .

Emotiile interiorizate sunt exprimate in raspunsuri de miscare.

Cand raspunsurile de culoare sunt mai putine decat cele de miscare,se


considera ca simptomele sunt pe plan ideativ iar cand raspunsurile de
culoare sun t mai numeroasr decat cele de miscare,manifestarile sunt
predominant somatice si motorii.
Testul T.A.T se bazeaza pe faptul ca tot ce vede pacientul intr-o imagine este
influentat de antecedentele lui .

Testul se bazeaza pe prezentarea a 30 de imagini executate in alb si


negru,ambiguë ,reprezentand una sau mai multe persoane intr-o situatie
incerta .Sarcina subiectului consta pentru plansele prezentate in negru sa
inventeze cate o povestire in legatura cu imaginea prezentate,referindu-se
atat la antecedentele evenimentului cat si la prezentul scenei.,inclusiv
finalitatea ei.Acest lucru este redat de subiect in functie de ceea ce gandesre
si simte.O plansa alba ,pentru care subiectul trebuie sa inventeze atat
imaginea cat si povestirea .Plansele sunt suferite pentru
femei,barbati,adolescenti.Se urmareste maximum de spontaneitate din partea
subiectilor,iar dim,ensiunile povestirii trebuie sa aiba in jur de 300 de
cuvinte.Analiza datelor obtinute nu se opreste numai la bogatia de
idei,structura frazelor,continutul povestiruu,amploarea detaliilor
,plasticitatea limbajului,ci se tine cont ca subiectul ca subiectul are tendinta
de identificare cu eroul povestirii,cu atitudinile sale preferentiale ,cu
motivatia actiunilor efectuate de eroul povestirii,acestea din urma reflectand
tendintele si conflictele interne ale subiectului.

35637ojn49opu5n In ansamblul ambelor teste Roscach si T.A.T.,trebuie sa


tinem cont ca interpretarea imaginilor oferite subiectului,nu reprezinta numai
o proiectie a eului latent,afectiv,o imbinare intre stimul si atitudinea fata de
stimul ci si de faptul ca ceea ce se pertrece in lumea nterna a subiectului este
de fapt o proiectie a lumii exterioare .

35637ojn49opu5n Testul Rosenzweig,toleranta si modul de reactie la stress-


urile zilnice prin situarea individului in fata unor situatii in care satisfacera
trebuintelor si aspoiratiilor intampina diverse obstacole.Testul este format
din 24 de desene ,pune in fata subiectului prin intermediul fiecarei imagini ,2
personaje ,in primele 16 desene un obstacol produce situatia frustranta ,iar
subiectul trebuie sa raspunda spontan ca si cum el subiectul se va identific a
cu persoana frustranta ,proiectand asupra ei modul de a simti si agandi.,

Raspunsurile se vor raporta la ;

directia agresiunii
la tipul de reactie.In general bolnavii cronici au tendinte revendicative iar pe
baza notei de ostilitate a lor se pot stabili si selectiona cazurile cu indicatii
pt. Pshoterapie.

Tehnica arborelui imaginata de Koch evidentiaza stadiile de evolutie a


personalitatii si distorsiunile produse prin imbolnavire.

Szoldi imaginat de autor in 1939 sub numele de analiza destinului


subiectului ii sunt prezentate o serie de fotografii grupate in 6 serii de cate 8
poze,reprezentand figuri caracteristce unor psihopati ,subiectul trebuind sa
aleaga din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2 care-i displac
,alegerea bazandu-se pe simpatie sau antipatie ,indicand in cea mai mare
masura tendintele sale profunde..Proba se repeta pt.asonda gradul de
stabilitate a alegerii.Se constata ca subiectul alege fotografiile in functie de
trebuintele pulsionale,trebuitele nesatisfacute fiid active.Se disting 4 pulsiuni
;p.sexuala.p.paroxistica .p. eului.p.de contact,sarcina examinatorului consta
in analiza datelor si sesizarea trebuintelor refulate

Chestionarul multifazical lui Woodworth constituie materialul cu care s-a


lucrat in prezenta lucrare pt.investigarea unor aspecte Al personalitatii
subiectilor testati.Pentru veridicitate testelor trebuie sa inlaturam unele erori
:

-erori datorate conditiilor experimentarii

-factori care tin de conditiile ecologice

-erori datorate insasi organizarii experimentarii

-erori datorate modificarilor de atitudini afective si de confort psihic in


timpul experientei.Asigurarea validitatii ,fidelitatii si sensibilitatii testelor
sunt modalitati de inducere a unei cercetari eficiente si corecte .

Investigarea capacitatilor cognitive

35637ojn49opu5n
Pentru evidentierea deteriorari imentale se folosesc teste ori baterii de teste
de inteligenta.Utilizarea probelor de inteligenta trebuie sa ajute la sesizarea
diferentelor intre eficienta intelectuala fata de potentialul intelectual care de
obicei este pastrat.Masurarea eficientei intelectuale a fost initiata de de Binet
si Simon

Stabilirea coeficientuli intelectual(I.Q) se face dupa formula I.Q =VARSTA


MENTALA/VARSTA CRONOLOGICA X 100.

D.Wechsler a alc. In 1939 bateria care-i poarta numele formata din 6 teste
verbale si 5 teste nonverbale cu varianta pt.copiii W.I.S.C,Ac.sala cuprinde
informatii generale,intelegere generala,rationament aritmetic ,memorare de
cifre,similitudini ,vocabular,completare de imagini.ansablare de obiecte
,cuburi KOHS SI cod

TESTELE DE FORMARE DE CONCEPTE-PICHOT SAU TESTE DE


GANDIRE CONCEPTUALA-DELAY

Cu ajutorul probelor de alegere ,de clasare dupa forma,culoare,aspect se


observa daca bolnavul poate trece de la un criteriu de grupare la altul dau
daca bolnavul poate verbaliza criteriile.

Aceste teste sunt folosite in :

-ptr. Bolnavii cu leziuni de lob frontal

-ptr.subiectiinedesvoltati intelectual(oligofreni)

-ptr.bolnavii cu pierderi cognitive in urma unor traumatisme cranio-cerebrele

-ptr.bolnavii cu encefalopatii

-ptr.bolnavii cu leziunicerbrale organice de etiologii diverse

-in starile de involutie

in dementele senile

in afazii si chiar in schizofrenii ,ptr.aprecierea modolitatii de functionare a


gandirii si stabilirea deteriorarii.
MATRICELE PROGRESIVE RAVEN

Testul standard consta din 5 serii (A-E)de cate 12 matrice ,fiecare din
acestea fiind formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte
trasate in culore neagra pe fond alb .In coltul din dreapta jos lipseste un
fragment sauunul din elementele componente ale matricei.Segmentul care
lipseste este dat intre alte 6-8 desene mai mult sau mai putin asemanatoare in
partea de jos a foii ,subiectul trebuind sa-l indice .Autorul cosidera ca
matricele progresive servesc la aprecierea ‘’abilitatii educative innasute’’a
capacitatii persoanei examinate de a reliza comparari ,rationamente prin
analogie ,de a –si dezvolta o metoda logica de ganfire independenta de
informatia anterior castigata..

TESTUL PRAGA

Capacitatea subiectului de a-si distribui atentia pusa in evidenta prin


inaltimea curbei (distanta dintre difgeritele puncte si abcisa)

Caracterul stabil sau fluctuant de manifestare a atentiei distributive

Rezistenta la oboseala si capacitatea de adaptare la sarcina (atunci cand


aspectul general al curbei este ascendent)sau fatigabilitatea (tendinta de a
obosi usor,caracterizata unor subiecti cand aspectul general al curbei este
descedent)

I.Q. CLASIFICARE

130-SI PESTE 130 INTELIGENTA F.INALTA

120 – 129 INTELECT SUPERIOR

110 – 119 INTELECT PESTE MEDIE

90 – 109 INTELECT NORMAL

80 – 89 INTELECT SUB MEDIE

70 – 79 INTELECT DE LIMITA
69 – SI SUB 69 DEFICIT MINTAL

Modificari cutanate vasculare indicatoare ale abuzului si dependentei de


alcool

Cutaneous vascular lesions in alcoholic patients are easy to observe and


diagnose. Their pathogenic mechanism is not totally understood. Many
theories are proposed: dilatation of dermic vassels induced by alcohol,
alteration of central vascular control, deacresed metabolism of estrogens.

Dr. Dana Dragan Medic specialist dermato-venerolog

Termenul de alcoolism a fost utilizat prima data in 1949 de medicul suedez


Magnus Huss. In 1979, termenul 'alcoolism' a fost eliminat din clasificarea
internationala a bolilor si inlocuit cu „sindromul de dependenta alcoolica'.
Alcoolul este cea mai raspandita substanta utilizata in scop adictiv.

Abuzul de alcool genereaza consecinte organice si psihice cu care medicii de


orice specialitate se confrunta zilnic, in acelasi timp fiind cauza a peste 50%
dintre accidentele rutiere mortale(8). Din punct de vedere psihiatric, conform
Manualului de Diagnostic si Statistica al Afectiunilor Mintale (Diagnostic
and Statistical Manual of Mental Disorders - DSM-IV)(4), afectiunile legate
de consumul de alcool includ abuzul de alcool si dependenta de alcool.

Abuzul de alcool este caracterizat de cortegiul de manifestari datorate


efectului consumului de alcool: incapacitatea de indeplinire a obligatiilor
sociale, comportament haotic si hazardat, probleme legale si interpersonale
legate de acest consum.

Dependenta de alcool este o afectiune cronica in relatie cu factori genetici,


psihosociali si de mediu, caracterizata de preocuparea permanenta de a
consuma alcool, continuarea consumului in ciuda unor efecte negative si
modificari compulsive legate de consumul de alcool.

Consumul abuziv de alcool poate avea si o serie de manifestari cutanate.


Este vorba atat de stigmatele cutanate ale alcoolismului cronic, cat si de
manifestari ale abuzului de alcool recent. Manifestarile cutanate pot fi
specifice, pot aparea in cadrul afectarilor clinice ale altor organe si sisteme
sau pot fi exacerbari ale unor afectiuni cutanate preexistente.

Anamneza atenta si istoricul real al ingestiei de alcool sunt primul pas in


recunoasterea si tratarea acestor afectiuni. Familiarizarea medicului cu
spectrul de manifestari cutanate ale abuzului de alcool si ale bolii hepatice
de etiologie toxic-alcoolica este importanta pentru depistarea precoce si
tratamentul eficient, in vederea scaderii riscului de morbiditate.

MODIFICARI CUTANATE VASCULARE LA PACIENTUL ALCOOLIC

Figura 1. Telangiectazii
la nivelul fetei

Modificarile vasculare secundare consumului daunator de alcool sunt dintre


cele mai usor recunoscute si facil observabile manifestari dermatologice la
pacientul alcoolic. Mecanismul prin care apar este inca necunoscut, fiind
propuse mai multe teorii. Sunt incriminate vasodilatatia indusa de alcool la
nivelul vaselor dermice, alterarea mecanismelor de control vasomotor
central, scaderea metabolismului estrogenilor(7). Pe langa efectele datorate
vasodilatatiei, pot aparea de asemenea sindroame vasculare proliferative( 3).
Multe din modificarile vasculare apar secundar afectarii hepatice si este
important de precizat daca afectarea hepatica este intr-adevar datorata
alcoolului sau nu.

1. Telangiectaziile

Pe primul loc in ordinea frecventei intre modificarile vasculare sunt


telangiectaziile sau stelutele vasculare(12). Clinic, se prezinta sub forma
unor macule eritematoase in varf de ac, reprezentand o arteriola centrala
inconjurata de arteriole eferente radiale. La diascopie pot fi observate
pulsatiile arteriolei centrale. Distributia este caracteristica la nivelul fetei,
decolteului, toracelui superior, bratelor, mainilor, rar la nivelul mucoaselor,
abdomenului si membrelor inferioare. In etiopatogenia lor se pare ca sunt
implicati estrogenii; astfel de leziuni apar si in sarcina. Totusi, aparitia si
evolutia lor sunt fluctuante, independent de nivelul de estradiol, intalnindu-
se si la 10% din populatia sanatoasa( 9). Exista o asociere clinica intre
numarul lor si varicele esofagiene, un studiu aratand aparitia hemoragiilor
esofagiene la 50% dintre pacientii cu mai mult de 20 de stelute vasculare(5).
2. Eritemul palmar

Eritemul palmar este asociat cu consumul de alcool cu afectare hepatica.


Clinic, se prezinta sub doua forme. O varianta clinica este reprezentata de
exagerarea desenului vascular palmar normal si cresterea temperaturii locale.
A doua varianta, mai des intalnita, se prezinta sub forma de eritem bine
delimitat, proeminent, la nivelul eminentelor tenare si hipotenare(1). Talpile
pot fi afectate in acelasi mod. Eritemul poate fi pulsatil, dar dispare la
presiune. Subiectiv, pacientii se pot plange de furnicaturi si disconform
local. Eritemul palmar se mai intalneste in sarcina, leucemii, precum si
constitutional, fara semnificatie patologica. Un alt aspect clinic rar intalnit
este dilatatia difuza a venulelor superficiale care devin palpabile, foarte rar
pulsatile si dispar la diascopie(10).

3. Dilatatiile vasculare sclerale

Figura 2. Telangiectazia
nevoida unilaterala

Dilatatiile vasculare sclerale Corkscrew reprezinta mici artere tortuoase care


apar la periferia sclerei oculare. Ele sunt atribuite cresterii perfuziei locale si
vasodilatatiei(2).

4. Caput medusae

Caput medusae se refera la vene periombilicale vizibile la nivelul peretelui


abdominal. Ele reprezinta vene colaterale care devin aparente ca rezultat al
hipertensiunii portale, cu suntarea secundara a sangelui portal in sistemul
venos periferic(1).

5. Facies pletoric

Faciesul pletoric este caracterizat de eritem facial persistent, considerat


secundar vasodilatatiei cronice si pierderii controlului vasomotor(10).

6. Flushing

Flushing-ul consta intr-un eritem tranzitoriu intalnit mai ales la consumatorii


de alcool cu rozacee, la cei care utilizeaza concomitent anumite
medicamente (ex. disulfiram) sau sunt genetic predispusi, cu un deficit de
enzime metabolizatoare. Alcoolul este metabolizat la nivel hepatic prin
oxidare la acetilaldehida cu ajutorul alcool-dehidrogenazei. Aldehid-
dehidrogenaza transforma in continuare acetaldehida in acetat. 50% din
populatia orientala de exemplu si aproximativ 20-30% dintre caucazieni
prezinta un deficit mostenit al uneia sau ambelor dintre izoenzimele
aldehiddehidrogenazei. Acumularea acetaldehidei la acesti pacienti este
responsabila de aparitia flushing-ului si tahicardiei. Flushing-ul indus de
alcool poate fi limitat de administrarea de aspirina si antihistaminice( 11).

7. Telangiectazia nevoida unilaterala

Telangiectazia nevoida unilaterala (TNU) reprezinta un sindrom proliferativ


vascular asociat cu consumul excesiv de alcool in special la barbati. La
femei, TNU este asociata cu prezenta unui exces de estrogeni, ca de exemplu
in sarcina. S-au raportat si cazuri de TNU congenitala sau idiopatica,
considerate cazuri de nevi vasculari unilaterali latenti, care devin evidenti in
sarcina, in timpul terapiei de substitutie cu estrogeni sau in cazuri de scadere
a catabolismului estrogenilor, cum ar fi in afectarea hepatica cronica
alcoolica. Un factor provocator ar putea fi alterarea hemodinamica din ciroza
hepatica( 7). Clinic, leziunile constau in arii localizate de telangiectazii fine,
distribuite in special in partea superioara a corpului, pe aria trigeminala sau
corespunzatoare C3, C4 si dermatoamelor adiacente. Unii autori considera
distributia non-dermatomala mai curand pe liniile Blaschko(6).

Tratamentul modificarilor cutanate vasculare din cadrul abuzului si


dependentei de alcool consta, in primul rand, in interzicerea consumului de
alcool si tratarea eventualei afectari hepatice. Se vor evita expunerile la
soare, frig si vant, diferente la mari de temperatura, mesele rapide si
copioase, precum si consumul condimentelor, conservelor, sosurilor,
ciocolatei, cafelei etc. Se recomanda, de asemenea, evitarea stresului,
emotiilor puternice, enervarii.

BIBLIOGRAFIE

1. Bean W.B. The arterial spider and similar lesions of the skin and mucous
membrane. Circulation. 1953; 8:117-129.
Despre aparitia si evolutia dependentei de alcool avem astazi mult mai multe
cunostinte decat in prima jumatate a secolului trecut.

De-a lungul ultimelor decenii, o serie de specialisti cu pregatire stiintifica si


nestiintifica in problemele toxicomaniei nu s-au mai putut multumi cu
cunostintele invechite despre urmarile intoxicatiei fizice si s-au straduit sa
dobandeasca mai multe cunostinte referitoare la ceea ce se intampla cu
psihicul bolnavilor inaintea si in timpul producerii evolutiei dependentei de
alcool.

O contributie notabila in acest domeniu o are profesorul american E. M.


Jellinek care a stabilit o tipologie a consumatorilor de alcool, el propunand
impartirea acestora in cinci categorii.

Formele alcoolismului
(dupa prof. E. M. Jellinek)

Bautorii de tip ALFA

Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin


aceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra
consumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta.

Bautorii de tip BETA

Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata


dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice
datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.)

Bautorii de tip GAMA

Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai
pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare nu se pot
opri pana la inbatare).

Bautorii de tip DELTA


Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada
mai lunga conprolul asupra cantitatii de alcool cansumata (nu se imbata tare,
dar nici nu pot renunta).

Bautorii de tip EPSILON (periodici)

Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva


zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv.

Se poate sustine ca biografiile persoanelor dependente de alcool sunt la fel


de diferite sau de asemanatoare ca si biografiile oamenilor in general.

Pornind de la acesta profesorul E.M.Jellinek a elaborat o descriere sintetica a


evolutiei dependentei de alcool care se potriveste unei mari parti a
alcoolicilor, oferind prin aceasta descriere un ajutor important in sensul ca
ceea ce fusese pana atunci vazut ca un destin tragic si aleator, devine
evolutia naturala a unei boli - alcoolismul

Profesorul Jellinek stabileste patru faze de evolutie a dependentei de alcool


prezentand si o suita de simtome caracteristice acestora. Simtomele descrise
nu trebuie sa apara in mod obligatoriu la fiecare caz in parte in ordinea
enuntata si nici nu trebuie sa fie prezente toate simtomele unei faze. Prezenta
catorva simtome ale fazei respective arata ca ea a fost atinsa.

Fazele evolutiei dependentei de alcool


(dupa prof. E. M. Jellinek)
Faza prealcoolica
Faza de debut
Faza critica
Faza cronica