Măsuri de protecție pentru vecinătăti

Ing. Traian BOIA

 Introducere
În domeniul construcţiilor există multe
activităţi care presupun lucrul în
condiţii de zgomot şi praf.
Astfel, zgomotul şi praful produs de
lucrările în şantier afectează atât
lucrătorii cât şi vecinătăţile acestuia.

Organizarea oricărui şantier se

va face cu respectarea tuturor
prevederilor de securitate a
muncii şi igienico-sanitare.

Măsuri de protecție pentru vecinătăti

 1. Generalitaţi:
CUPRINS - zgomot
- zgomot ambiental
- praf - pulberi în suspensie
- zgomotul în construcţii – Poluarea
fonică
2. Managementul zgomotului - înainte de
începerea lucrului în şantier şi în timpul
lucrărilor pe şantier
3. Combaterea poluării fonice produsă de
lucrările de construcţii
4. Controlul prafului şi emisiilor de pulberi
în suspensie în activitatea de construcţii.

Măsuri de protecție pentru vecinătăti

1. Generalităţi: Zgomot
 Zgomotul este un sunet complex parazit,
nedorit (nu are conţinut informaţional).
 Zgomotul determină apariţia unor stări psihice şi
fiziologice nocive pentru oamenii expuşi.
 Zgomotul este un factor principal al oboselii şi
nervozităţii.

Datorită urbanizării, lumea a devenit

zgomotoasă în mod cronic.

Măsuri de protecție pentru vecinătăti

1. Generalităţi: Zgomot
 Sub aspectul propagării şi al percepţiei de către om
zgomotul se caracterizează în principal prin trei
mărimi fizice şi anume:
 frecvenţa care este percepută ca un parametru
fiziologic ce semnifică “înălţimea“ sunetului (sunete
inalte, joase, subţiri, groase).
 Domeniul de audibilitate 16-16000 Hz (nouă octave)
sau 20000 Hz, cu sensibilitate mare în intervalul
2000-5000 Hz şi cu percepţii inteligibile pentru
vocea umană în intervalul 500-2000 Hz;
 presiunea acustică sau intensitatea care din punctul
de vedere fiziologic corespunde tăriei sonore;
 viteza de propagare a sunetului este funcţie de
mediu (330 m/s în aer, 1400 m/s în apă şi 6000 m/s
în oţel).
Riscuri specifice - ZGOMOT
1. Generalităţi: Zgomot ambiental
 „Zgomot ambiental” înseamnă sunetul exterior
nedorit sau dăunător, generat de activitățile
umane, inclusiv zgomotul emis de mijloacele de
transport, traficul rutier, feroviar, aerian şi din
amplasamentele unde se desfăşoară activităţi
industriale, cum sunt cele definite în anexa I la
Directiva nr. 96/61/CE a Consiliului din
24 septembrie 1996 privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării.

Zonele în care se desfăşoară astfel de activităţi

generatoare de zgomote trebuie delimitate.

Riscuri specifice - ZGOMOT

 Zgomotul în construcţii – Poluarea fonică
 Poluarea fonică reprezintă expunerea oamenilor
la sunete produse de activitatea umană sau
utilaje, maşini, de nivele deranjante, stresante
sau daunătoare.
 Activitatea din domeniul construcţiilor
influenţează ambientul prin generarea unor
zgomote specifice cauzate de instalaţiile, utilajele
şi procedeele de lucru.
Exemple de operaţii şi lucrări de construcţie
care generează zgomot:
1. Descărcarea unor materiale de construcţie
2. Lucrări de tăiere
3. Alte lucrări de construcţie: săpare/ excavare,
forare, turnarea betonului, demolare etc.

Riscuri specifice - ZGOMOT

2. Managementul zgomotului - înainte de începerea
lucrului în şantier
 Înainte de începerea lucrărilor efective în şantier,
respectiv în faza de organizare a acestuia, se
constată o ceştere a poluării fonice în zonă,
deoarece se intensifică traficul rutier, în special
cel de mare tonaj, datorită necesităţii efectuării
săpăturilor, a transportului de materiale, materii
prime, produse finite necesare desfăşurării
lucrărilor efective.
 Echipamentele şi utilajele generează zgomot,
care deranjează populaţia care trăieşte sau se
deplasează în apropierea punctelor de lucru.

Riscuri specifice - ZGOMOT

2. Managementul zgomotului - înainte de începerea
lucrului în şantier

 Rezultă că este necesar ca încă din faza de

poiectare a lucrărilor să fie prevăzute în proiect
mijloace şi metode de combatere şi limitare a
efectelor cauzate de acest risc specific -
zgomotul.
 Imprejmuirea şantierelor de lucru este o bună
practică pentru a preveni accidentele datorate
defectuoasei semnalizări a zonelor de lucru şi
pentru a limita efectele negative ale zgomotelor
inerente în activitatea de construcţie.

Riscuri specifice - ZGOMOT

3. Combaterea poluării fonice produsă de lucrările de
construcţii
 Pentru a reduce severitatea problemelor
determinate de zgomotul transmis mediului exterior,
de exemplu, maşinăriile şi vehiculele pot fi
construite astfel încât să producă mai puţin zgomot.
 Specificaţiile care indică nivelul zgomotului pe care
îl produce un echipament, utilaj pot determina
alegerea unor alternative mai silenţioase.
 Imprejmuirea şantierelor cu panouri din materiale
fonoabsorbante reprezintă metoda cea mai
eficientă pentru combaterea efectelor nocive ale
zgomotului.

Riscuri specifice - ZGOMOT

3. Combaterea poluării fonice produsă de lucrările de
construcţii
 Consultarea cu specialişti în domeniul acusticii
referitor la problematica zgomotului, astfel încât să
fie realizat un plan de măsuri şi acţiuni fiabil;
 Limitarea vitezei, programarea traficului şi a
lucrărilor astfel încât să fie evitate orele de repaus.
 Elaborarea unui plan privind amplasarea utilajelor
şi instalaţiilor generatoare de zgomot faţă de
receptorii sensibili şi de vecinătăţi;

Riscuri specifice - ZGOMOT

4. Controlul prafului şi emisiilor de pulberi în
suspensie în activitatea de construcţii
 O cantitate majoră de praf şi particule în suspensie
existente în atmosferă, provin din activitatea de
construcţii/demolări. În acest tip de activităţi trebuie
reglementate o serie de măsuri concrete pentru a se
micşora emisia prafului şi a altor particule.
 Pentru fiecare activitate desfăşurată în şantier,
generatoare de praf se vor identifica şi aplica măsuri
eficiente de reducere a acestor emisii.
 Astfel pornim de la evaluarea impactului asupra
calităţii aerului aplicată pentru fiecare activitate din
şantier.
 Acestă evaluare trebuie să se realizeze înaintea
începerii oricărei activităţi lucrative în şantier.

Riscuri specifice - PRAF

4. Controlul prafului şi emisiilor de pulberi în
suspensie în activitatea de construcţii

Se vor utiliza următoarele măsuri de bună practică:

 Ridicarea unor bariere eficiente în jurul zonelor în
care se desfăşoară activităţi generatoare de praf
sau în zonele de limitare a şantierului;
 Elaborarea unui plan privind amplasarea utilajelor
şi instalaţiilor generatoare de praf faţă de receptorii
sensibili şi de vecinătăţi;
 Curăţarea eficientă a vehiculelor şi spălarea roţilor
acestora la plecarea din şantier;

Riscuri specifice - PRAF

4. Controlul prafului şi emisiilor de pulberi în
suspensie în activitatea de construcţii
 Acoperirea tuturor încărcăturilor în vrac în timpul
transporturilor în şi din afara şantierului;
 Echipamentul de taiere să utilizeze apă ca să
încorporze praful rezultat;
 Interzicerea aruncării de la înălţime a unor
materiale care se pot împrăştia, prin folosirea unor
metode adecvate de coborâre a acestora (burlane,
jgheaburi);
 Impunerea unor limite de viteză pentru traficul din
jurul şantierelor;
 Stropirea cu apă a căilor de acces şi circulaţie în
şantier;
 Aspirarea tuturor reziduurilor de praf şi nu
măturarea lor.
Riscuri specifice - PRAF
 CONCLUZIE

În concluzie o bună organizare a lucrărilor de şantier

asigură limitarea efectelor nedorite ale tuturor
riscurilor specifice activităţilor desfăşurate.

Măsuri de protecție pentru vecinătăti

PROTECŢIA LA ZGOMOT -PRAF