CUPRINS

I.REFERAT

1.Introducere

2.Preşedintele României

3. Guvernul

3.1. Rol

3.2. Învestitura

3.3. Componenţa

3.4. Funcţionare

3.5. Organizarea aparatului de lucru

4. Administraţia publică centrală de specialitate

5. Autorităţile administraţiei publice

II. BIBLIOGRAFIE

III. ANEXE
 1.Introducere

România este un stat democratic în care, conform Constituției, puterea este

împărțită pe baza principiului separării și echilibrului puterilor în stat. Astfel, puterea executivă
este exercitată de către Guvern și Președinte, puterea legislativă aparține Parlamentului, iar cea
judecătorească aparține instanțelor judecătoreşti. Acest principiu îşi are originea în perioada
Iluminismului, fiind enunțat pentru prima dată de filozoful francez Montesquieu. La baza
conceptului de separare a puterilor în stat se află evitarea unei acumulări de putere în mâinile
unei singure persoane sau instituţii şi dorința de îmbunătățire a mecanismelor de guvernare, prin
crearea unui proces de colaborare şi verificare reciprocă.

2. Preşedintele României

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei

naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la
respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele
exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate1.

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat. Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel
mult două mandate. Acestea pot fi succesive2. Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi
se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la
depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi
prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă3. În timpul mandatului,
Preşedintele nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate indeplini nicio altă funcţie
publică sau privată. Acesta se bucură de imunitate.

În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei,
Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în
şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii

1
https://www.presidency.ro/ro/presedinte/rol-si-atributii

2
Art. 81 - Constituţia României

3
Art. 83 - Constituţia României
Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se
impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul
deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de
suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru
demiterea Preşedintelui4.

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi
din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României
pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea
deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a
putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la
data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare5.

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de

demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen
de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va
organiza alegeri pentru un nou Preşedinte6.

Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat
din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se
asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata
interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul
şi nu se poate organiza referendumul7.
În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se
publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele
emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României,
acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării,
desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a
4
Art. 95 - Constituţia României

5
Art. 96 - Constituţia României

6
Art.97 - Constituţia României

7
Art. 98 - Constituţia României
forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituiriea stării de
asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de
onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea
graţierii individuale, se contrasemnează de prim-ministru8.
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi
numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere
guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea
primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se
schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca
şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la
propunerea prim-ministrului9.

Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa

Preşedintelui României, jurământul de credinţă10. Preşedintele României nu îl poate revoca pe
primul-ministru. Dacă prim-ministrul îşi pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepţia
revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna
un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile primului-
ministru până la formarea noului Guvern11.

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi

de importanţă deosebită, poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de
interes naţional privind politica externă, apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea
primului-ministru, în alte situaţii. Acesta prezidează şedintele Guvernului la care participă12.

3. Guvernul

Guvernul este definit în Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea

Guvernului României şi a ministerelor ca autoritatea publică a puterii executive, care

8
Art. 100 - Constituția României

9
Art. 85 - Constituţia României

10
Art.104 - Constituţia României

11
Art. 107 - Constituţia României

12
Art. 87 - Constituția României
funcţionează în baza votului de încredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii
interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

3.1. Rol

Prin conținutul trăsăturilor și atributele sale, Guvernul reprezintă una dintre cele
mai importante și distincte instituții ale statului. Importanța acestei puteri decurge din faptul că
ea este cea care organizează și conduce efectiv societatea.

Guvernul este organul executiv al României care, în conformitate cu programul

său de guvernare, asigură realizarea politicii interne şi externe a României şi exercită conducerea
generală a administrației publice centrale. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi
alți membri. Aceștia îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului până la
pierderea susținerii Parlamentului, până la data validării următoarelor alegeri parlamentare
generale sau prin demisie.

3.2. Învestitura

Prin procedura învestiturii, Președintele desemnează un candidat pentru funcția de

prim-ministru. Pentru a-l desemna se consultă cu partidul care are majoritatea în Parlament.
Candidatul trebuie ca în termen de 10 zile să realizeze cele două elemente ce vor fi prezentate în
fața Parlamentului: echipa și programul de guvernare. Se solicită apoi votul de încredere al
Parlamentului, care se va acorda asupra întreg programului de guvernare și întregii echipe. Are la
dispoziție 60 de zile să acorde votul viitorului Guvern, timp în care nu poate respinge decât două
solicitări. După acordarea votului, Președintele numește Guvernul printr-un decret și are loc
depunerea jurământului de credință.

3.3. Componenţa

În conformitate cu art.2 din Legea nr. 90/2001, pot fi membri ai Guvernului

persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul
drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul din cazurile de
incompatibilitate prevăzute în lege.

Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii

publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, este
incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul
organizaţiilor cu scop comercial, cu exercitarea de acte de comerț, cu excepția vânzării sau
cumpărării de acțiuni ori alte titluri de valoare, cu exercitarea funcției de administrator ori de
cenzor la societățile comerciale sau de reprezentant al statului în adunările generale ale unor
asemenea societăți ori de membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome,
companiilor naționale și societăților naționale şi cu exercitarea unei funcții publice în serviciul
unei organizații străine, cu excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care
România este parte13.Constatarea stării de incompatibilitate se face de prim-ministrul, care va
dispune măsurile necesare pentru încetarea acesteia.

3.4. Funcţionare

  Şedinţele Guvernului se convoacă şi sunt conduse de primul-ministru.Guvernul se

întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.În cadrul şedinţelor Guvernului se dezbat
probleme ale politicii interne şi externe a ţării, precum şi aspecte privind conducerea generală a
administraţiei publice, adoptându-se măsurile corespunzătoare.

În exercitarea atribuţiilor sale Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. Hotărârile se

emit pentru organizarea executării legilor. Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de
abilitare, în limitele şi condiţiile prevăzute de aceasta. Membrii Guvernului pot propune proiecte
de hotărâri şi de ordonanţe şi de asemenea, proiecte de lege, în vederea exercitării dreptului de
iniţiativă legislativă a acestuia. Metodologia de elaborare şi înaintare la Guvern a acestor proiecte
de actele normative se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă în
prezenţa majorităţii membrilor Guvernului, prin consens iar dacă acesta nu se realizează,
hotărăşte prim-ministrul. Hotărârile şi ordonanţele Guvernului se semnează de prim-ministru, se
contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul
Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care
au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

3.5. Organizarea aparatului de lucru

Guvernul este alcătuit din prim-ministru și miniștri. Prim-ministrul conduce

Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le
13
Art. 4 – Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si Ministerelor
revin.Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul de lucru al prim-ministrului,
Secretariatul General al Guvernului, departamente şi alte asemenea structuri organizatorice cu
atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului14.

Aparatul de lucru al prim-ministrului este alcătuit din: corpul de consilieri ai

prim-ministrului, corpul de control al prim-ministrului, aparatul tehnic al corpului de consilieri,

cabinetul prim-ministrului, cancelaria prim-ministrului, compartimentul cu probleme special,

compartimentul documente secrete, compartimentul care asigură protocolul prim-
ministrului.Activitatea corpului de consilieri și a aparatului tehnic al acestuia este coordonată de
unul dintre consilieri, desemnat prin decizie a prim-ministrului.Atribuțiile aparatului de lucru al
prim-ministrului se stabilesc prin decizie a acestuia.

Corpul de control al prim-ministrului este structură fără personalitate juridică în

subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin
decizie a prim-ministrului, și finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Corpul
de control al prim-ministrului controlează și urmărește activitatea ministerelor și serviciilor
publice deconcentrate ale acestora, instituțiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de
specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor,
departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, companiilor și societăților naționale, societăților
comerciale și instituțiilor financiar-bancare cu capital majoritar sau integral de stat. Acesta
controlează activitatea instituțiilor publice subordonate autorităților administrației publice locale,
cu respectarea dispozițiilor legale privind regimul general al autonomiei locale, precum și
organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale.

Secretariatul General al Guvernului este instituție publică cu personalitate

juridică, în subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar general cu rang de ministru,
ajutat de doi secretari generali adjuncți, înalți funcționari publici, numiți în condițiile legii.
Secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al
Guvernului, precum și pentru instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației
publice centrale din subordinea Guvernului și din subordinea, respectiv coordonarea prim
ministrului. Acesta are rolul de a asigura derularea operațiunilor tehnice aferente actelor de
guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice și tehnice ale activității

14
https://gov.ro/ro/guvernul/organizare
Guvernului și a prim-ministrului, reprezentarea Guvernului și a prim-ministrului în fața
instanțelor judecătorești.

Departamentul este o structură organizatorică fără personalitate juridică și fără

unități în subordine, subordonat prim-ministrului, având rolul de coordonare și sinteză în
domenii de interes general, în conformitate cu atribuțiile Guvernului. Este condus de un demnitar
iar în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, conducătorul departamentului emite ordine cu caracter
individual. Înființarea, modul de organizare și funcționare, precum și atribuțiile departamentului
se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Departamentul pentru Lupta Antifraudă - DLAF este structură cu personalitate

juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, finanțată
de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de un șef cu
rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului pe o perioadă de 5 ani, ordonator
terțiar de credite. DLAF este instituția de contact cu Oficiul European de Lupta Antifraudă -
OLAF și asigură, sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea obligațiilor ce revin României
privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art.
325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având atribuția de control al obținerii,
derulării sau utilizării fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente15.

Departamentul pentru Relații Interetnice este structură fără personalitate juridică,

în subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar de stat, ajutat de 2 subsecretari de stat,
numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, și finanțată prin bugetul
Secretariatului General al Guvernului. Principala atribuție a departamentului este de a pune în
aplicare politica stabilită prin Programul de guvernare în domeniul relațiilor interetnice.

Alte departamente : Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, Departamentul

pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat.

4. Administraţia publică centrală de specialitate

Administraţia publică centrală de specialitate este formată din ministere, alte

structuri aflate în subordonarea sau în coordonarea Guvernului sau a ministerelor şi autorităţi
administrative autonome. Ministerele şi celelalte organe de specialitate din subordinea
Guvernului şi a ministerelor au un secretar general şi pot avea unul sau mai mulţi secretari

15
https://gov.ro/ro/guvernul/organizare/aparatul-de-lucru-al-guvernului
generali adjuncţi al căror număr se stabileşte prin actul de înfiinţare. Funcţiile de secretar general
şi de secretar general adjunct se pot stabili şi la nivelul autorităţilor administrative autonome,
dacă prin legile de înfiinţare a acestora nu se prevede altfel.

Ministerele sunt organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care

realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora.Acestea se organizează
şi funcţionează numai în subordinea Guvernului şi sunt conduse de miniştri, în urma acordării
votului de încredere de către Parlament. Ministerele au personalitate juridică şi au sediul în
municipiul Bucureşti.

În funcţie de natura atribuţiilor, unele ministere pot avea în domeniul lor de

activitate compartimente în străinătate, stabilite prin hotărâre a Guvernului şi pot înfiinţa în
subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curţii de Conturi. Mai pot avea în subordinea lor
servicii publice, care funcţionează în unităţile administrativ-teritoriale.

Guvernul are în subordine 16 ministere şi anume : Ministerul Finanţelor Publice,

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul
Apărării Naţionale, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Ministerul
Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi
Administraţiei, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale16.

5. Autorităţile administraţiei publice

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în

comune şi oraşe sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi
primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale
administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile legii.

16
https://gov.ro/ro/guvernul/organizare/ministere
 În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei
publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean.

 În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, Guvernul numeşte câte un

prefect.Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice
descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-
teritoriale. Acesta poate ataca, în total sau în parte, în faţa instanţei de contencios administrativ,
hotărârile adoptate de consiliul local sau de consiliul judeţean, precum şi dispoziţiile emise de
primar sau de preşedintele consiliului judeţean, în cazul în care consideră aceste acte sau
prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt
suspendate de drept.

II.BIBLIOGRAFIE
 Constituţia României
 Legea nr.90 din 26 martie 2001privind organizarea şi funcţionarea
Guvernului României şi a ministerelor
  LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001 - Legea administraţiei publice
locale
 Guvernul României - Codul administrativ din 03 iulie 2019
 https://gov.ro/ro/guvernul
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Rom
%C3%A2niei#Prefecturi
 https://www.presidency.ro/ro/presedinte

ANEXA I
Termeni de specialitate :

1.Învestitură=  Act prin care cineva este învestit cu o demnitate

( https://dexonline.ro/definitie/%C3%AEnvestitur%C4%83 )

2. Referendum = 1. Consultarea cetăţenilor de către conducerea unui stat în legătură cu

problemele importante, la care urmează să se răspundă prin da sau nu 2.
Votul populaţiei cu privire la statutul său internaţional.

(https://legeaz.net/dictionar-juridic/plebiscit-referendum )

3.Ordonator de credite= persoana fizică, ce ocupă funcţia de conducere a unei instituţii publice
şi exercită atribuţiile în procedura bugetară.

(https://legeaz.net/dictionar-juridic/ordonator-de-credite )

4.Decret = Act juridic emis de organul suprem al puterii de stat prin care se reglementează
situații generale și impersonale sau situații individuale concrete

( https://dexonline.ro/definitie/decret )

5. Interimat = Situaţia celui care exercită în mod provizoriu o funcţie în locul titularului;
perioadă de timp în care cineva exercită această funcţie .

(https://www.dictionarroman.ro/?c=interimat )

ANEXA II
 GRILE

1) Este o structură fără personalitate juridică :

a) Departamentul pentru lupta Antifraudă;
b) Corpul de control al prim-ministrului;
c) Secretariatul General al Guvernului ;

Varianta corectă : b)
Argumentare : Corpul de control al prim-ministrului este structură fără personalitate
juridică în subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar de stat, numit și
eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului, și finanțată prin bugetul
Secretariatului General al Guvernului

Variantele a) şi c) sunt incorecte deoarece cele două structuri au personalitate

juridică, prima fiind condusă de un şef cu rang de secretar de stat iar a doua condusă
de un secretar general cu rang de ministru .

2) Preşedintele României este :

a) Ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat ;
b) În măsură să îl revoce pe primul-ministru ;
c) Pus sub acuzare de către Camera Deputaţilor şi Senat pentru înaltă trădare, în
şedinţă comună, cu votul a cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi
senatorilor ;

Varianta corectă : a)
Argumentare : Prevederea art.81 alin.(1) din Constituţia României

Varianta b) nu poate fi acceptată, dat fiind că – potrivit art. 107 din Constituție, Preşedintele
nu îl poate revoca pe primul-ministru.
Varianta c) nu este corectă deoarece pentru a putea fi pus sub acuzare, este nevoie de votul
a cel puţin două treimi din nr. deputaţilor şi senatorilor.

3) Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului :

a) Au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară sau în străinătate;
b) Pot exercita funcţia de cenzor la o societate comercială ;
c) Pot exercita funcţia de deputat sau senator;

Varianta corectă : c)
Argumentare : Prevederile art.105 din Constituţia României
 Varianta a) este greşită deoarece un membru al Guvernului trebuie să aibă
domiciliul în ţară.
Varianta b) nu este corectă deoarece funcţia de membru al Guvernului este
incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizată
în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.

4) Ministerele :
a) Au personalitate juridică şi funcţionează în subordinea Parlamentului ;
b) Nu pot înfiinţa în subordinea lor organe de specialitate ;
c) Sunt organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care realizează
politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora ;

Varianta corectă : c)
Argumentare : Art. 34 din Legea 90 din 26 martie 2001privind organizarea şi
funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor

Varianta a) este greşită deoarece ministerele se organizeză numai în subordinea

Guvernului.
Varianta b) este incorectă deoarece acestea pot înfiinţa în subordinea lor
organe de specialitate, cu avizul Curţii de Conturi .

5) Şedinţele Guvernului :
a) Sunt convocate şi conduse de către prim-ministru ;
b) Sunt prezidate întotdeauna de către Preşedinte ;
c) Se desfăşoară lunar sau de câte ori este nevoie .

Varianta corectă : a)
Argumentare : Art. 35 Alin.(1) din Codul administrativ din 03.07.2019

Varianta b) este greşită deoarece Preşedintele prezidează doar şedinţele la care

participă - art.87 Constituţia României
Varianta c) este incorectă deoarece şedinee Guvernului se desfăşoară
săptămânal sau de câte ori este nevoie .