Capitolul 7
Caracteristici ale cursantului adult
7.1. Caracteristici biopsihocomportamentale ale varstelor Adulte
Anca Murty
7.1.1. Consideratii generale
in secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-a centrat prefs.
renfial asupra copilariei si adolescenfei. Cauzele sunt multiple si nu € cazul sé lines
tariem in extenso, Cert este c& prestatiile unor autorititi in domeniu, precum A, Ges,
S. Freud si J. Piaget, care considerau c& evolutia personalitatii umane este cristling
deja in pragul tinerejii, au alimentat aceast’ stare. Desigur, este o viziune nu num
defectuoasé, ci si profund nedreapti din cel putin trei motive: mai inti, varstele adule
comparativ cu cele ale copiliriei si adolescentei, au o duraté mult mai lung; mai ac,
achizitile si schimbarile continua ; de asemenea, in acest ciclu ontogenetic, care se inte
pe aproximativ patru decenii, individul traverseaza cele mai numeroase experientespeife
umane, Nu este mai putin adevarat c& intrebarile fundamentale se schimb& odati cu visa
(si implicit rispunsurile), ca urmare, si tabla axiologicd a fiecdruia dintre noi se pest
nalizeazi tot mai sugestiv. $i pentru ci umbrele reci ale vietii sunt mai opresive, iar vag
este oricum prea scurt, multi adulti realizeazi c& nu-si mai pot permite luxul lips dt
autenticitate.
Important de mentionat este ci, in limba japonezi, cuvantul sonen (,maturitt’)
sugereaz& indubitabil o perioadi de inflorire (apud Dacey si Travers, 2002, p. 38)
Limitele cronologice ale maturititii, in general, ca si ale substadiilor sale, sunt dificil
Jalonat, pentru c& exist mai multe criterii si unghiuri de perspectiva. Asa cum meni
neaza Dacey $i Travers (2002), culturile preindustriale si cele nonoccidentale mu acceP
© subsecventializare a varstei adulte, care cuprinde intervalul dintre 25 si 60 de asi D
altfel, primul congres najional care s-a desfigurat in 1974 pe tema-calitttii viet a
egida Asociatiei Medicale Americane, plaseaza varsta adult aproximativ in aceeast aa
oad’, adic intre 25 si 65 de ani. Aceste repere cronologice sunt in consonant sin
opinia vehiculatd de scoala romaneasci de psihologie, prin Schiopu si Verza (19
Cat priveste oportunitatea stadializarié varstei adulte, ea este pusi la indoial’
autori, precum Neugarten (1979), deoarece achizitiile dobandite pe traseu, 4
Scanned with CamScanner CARA E CURS
\CTERISTICI ALE CURSANTULUL ADULT Mm
ru sunt atat de expresive incdt si contere o identitate clard fiectrei seevente. Ca urmare,
se recomandd ca analiza maturitaii se marseze cu prioritate ‘pe radiografierea evenimentelor
majore ce 0 populeazd. Un argument cu valoare adiacenti este cel sustinut de J.0. Lugo
j G.L. Hershey (1979), care pledeaza pentru un now concept, cel de varstd compusi,
care inseamnii o medie a celorlate varste: cea cronologicd (care se eontabilizeaza din
momentul nasterit), cea functionald (care se refera la capacitatea de a performa in diverse
domenii, prin abilititi motrice, intelectuale, statut social etc,), cea existentiald (care
inseamni cit de batrani ne simtim). Toate acest crteri evoc de fapt obtuzitatea tendingei
de ane crampona de clasificari artificiale, respectiv de a incerca s& ajustim fortat cea
ce este prin excelen{ multifocal, fluid si imposibil de incorsetat in patul procustian all
unei etapizari rigide. Solidari cu o asemenea premisa, din considerente exclusiv didactice
ne vom organiza analiza in trei registre distincte, dar conexe : unul care vizeazi tineretea,
altul care se referi la varstele adulte mijlocii si al treilea, care abordeaza varstele adulte
taraii
7.1.2. Tineretea (24/25-35 de ani)
Tinerejea este varsta unei detente remarcabile cind, de regulé, toate subidentitatile per-
soanei (social, profesional, maritala si parentala) se cristalizeazd. Avand in vedere viteza
formidabila de rotajie a societitii, precum si multiplele provocari ale vietii moderne,
tndrul adult trebuie s& probeze o buna capacitate adaptativa pentru a face fat’ frecventelor
schimbari cu care se confrunti si, implicit, stresului existential pe care il presupune
dobandirea statutului de adult. Cahn (1998, apud Rose 2012) consider’ ca trecerea la
varsta tineretii e acompaniat& de aparitia subiectivarii, prin care persoana stie si se afle
deopotriva in lumea interioara si in cea exterioar’, aflate in echilibru.
Detaliind conceptul de individuayie, Jung (apud Hughes, 1996) consider’ c& maturi-
zarea persoanei implicd un fericit aliaj intre structurile externe si interne ale vietii.
Concret, este vorba, pe de o parte, despre implinirea in profesie, dobandirea unui partener
stabil si a rolului de pirinte etc., iar pe de alt parte, despre modelarea unei identititi de
sine mai profunde si mai rafinate. Dac abord’m varsta tinereii in arealul ideativ al lui
Erikson (2015), vom preciza ci ea reprezinti a sasea etapa a vietii. Resortul propulsator
care fi asigurd tanrului evolutia ulterioar consti in gasirea unui partener de via’ pe
masura. in caz contrar, insisi capacitatea de relationare cu semenii sai poate fi serios
Periclitata, alimentandu-i tendinta spre insingurare.
Levinson et al. (1978) opteaz pentru termenul anotimp, in locul celui de stadiv.
Important de retinut este ci maturitatea se ob{ine, conform opticii sale, printr-o suitd de
structurari si restructurari. Cat priveste tineretea, aceasta se extinde intre 22 si'30 de ani,
individualizindu-se prin mai multe tristturi, dintre care céteva devin cruciale: dorinta
de a evada din ,marsupiul” parental si de a-si dobandi independenta, nevoia de a-si
transforma visul in realitate, de a-si intemeia o familie, de a gisi un mentor care si-i
indrume pasii. La randul su, Havinghurst (apud Hughes, 1996) consider c& instalarea
Maturitatii presupune realizarea de cAtre individ a opt teme: alegerea unui partener de
Cuplu, exersarea unor strategii de conviefuire cu acesta, dobindirea rolului de parinte,
dezvoltarea unor capacititi optime de educatie a copiilor, administrarea ciminului, acti-
Varea in cadrul unei profesii, gasirea unui loc in comunitatea de care apartine, dezvoltarea
hess
Scanned with CamScanner SPECIFICUL INVATARIE LA ADULTE
122
Cert este cH de calitatea
stu in anii care vin,
in prietenii de durat
lerabil destinul s vi
vretui functioneazat In turagic™ maxing,
eee emiall ndirului functioneazat Ht 7
sib raport ficic, potential oe Ie fae” Mm, ng,
eT fon piditate, 0 bund coordonare motrica, $i o remarci abil tiie la cit!
pose or ar 2) oferdcitera date semnificatve Ia acest capitol, Aste, rt
i organ ier acestea ating parametrii cei mai ridigy, lle
vanele interne, intre 19 si 26 de ani, 2a atin n mai ridica py
borate ete ani, discurile dorsale se stabilizewz tgenerind cleat in ins
tesutul adipos se dezvolti, ceea ce conduce Ia o crestere B grou Py on mug
eel usor, La varta de 30 de ani, randamentul maxim este fins F® Metabolism a,
‘ie indexol cardiac, de capacitatea respirator, de viteza de receptie neuronal, de,
rea de sinitate este, de regul, foarte bung. Malas
ea vitald etc. in tinerete, sta oem
respiatri seroniere si cele cu transmitere sexuaki sunt cele mai des Intlnite, Cerny,
de ultima ord reitereaz din ce in ce mai ferm important capital a stilului de Viag ig
conservarea sinétitii, Aceasta semnificd deopotriva 0 alimentatie rajionala, odihng sy,
enti, moderajie in consumul de alcool, evitarea furmatului, practicarea exercitilor fi,
sia unor hobby-uri, cultivarea prieteniilor de calitate etc, , ;
Ornstein si Sobel (1987) apreciaza ci sindtatea unui individ depinde mai degra y
un stil armonios si constructiv de via, decdt de cuceririle eclatante repurtate de medic
ultimului secol, S-a constatat ci stilul de viata se individualizeaza si in functie de se
in general, barbatii pot raporta un stres profesional mai accentuat decat femeile, Problen,
ins trebuie nuanfat&, cZci, in cazul femeilor cu ,dubla cariera”, cea profesional si ce,
domesticZ, stresul si suprasolicitarea pot spori considerabil.
intr-o societate care fetisizeaza atractivitatea fizicd, indeosebi la sexul feminin, ese
firesc ca femeile, comparativ cu birbajii, si manifeste mai mult grija fard de propr
trup si, in general, si apeleze mai frecvent la serviciile medicale, indeosebi pentru
blemele aferente maternitatii sau pentru diverse afectiuni genitale, Adularea exageratia
corpului s-a transformat astizi intr-o ipostazi veritabila de somatofilie alienanti, ce trebuie
temperatd, reechilibrati prin cultivarea, m&car in aceeasi misura, a dimensiunilor ine
rioare ale fiinjei umane, dar si prin recuperarea limbajului corporal, adic& a acelui ca
profund si atat de subtil ce trebuie decriptat. in esent, asa cum afirma Descamps (198),
raportarea corecté la propriul nostru corp ¢ acompaniat’ de profunde rezonanje metafiie
pentru ci inseamni relansarea, pe noi temeiuri, a dialogului nostru cu natura, dar si
fertilizarea procesului de eliberare a femeii, precum si o nou deschidere spiritual.
Unii autori sustin c& persoanele cisitorite sunt mai sintitoase decat cele care tits
singure, iar durata spitalizarii € mai scurti (cAci sotul valid poate prelua servitutile si
tenjei medicale pentru partenerul su bolnav). La varsta tineretii, prima in topul cauzel
de deces se plaseaz cu obstinatie accidentele rutiere, urmate de maladiile neoplazi
cele cardiace si, in fine, de sinucidere si crim’,
Vorbind despre configuraia psihologica a adultului tandr, vom observa c& persoat®
de sex feminin versus cele de sex masculin‘au un tonus psihologic mai bun, adic si
de reguli, mai binedispuse in aceasti etap ontogenetic (Dacey si Travers, 2002)-
Exercitarea consecventii a unei profesii in functie de specificul ei poate contribui
rafinarea unei anumite capacititi senzoriale, ce se concretizeaza prin aparifia wnor d
alegerig
*
vietii sociale prin angaia
depinde consi
care tanarul Te fa
Me
In
crimindri subtile la nivelul cetor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gusta
olfactiv). Pragul diferential progreseazi pentru toate categorie de senzati. in pss
Profesii (cele de constructor, salvamontist etc.) sau diverse ramuri sportive (parasuts™
gimnastict, alpinism etc.) determin& o evolujie in ceea ce priveste simful echilibru™’
Scanned with CamScanner ‘CARACTERISTICI ALE CURSANTULUL ADULT ms
progresele intelectuale sunt evidente ca un corolar firese al exercitirii profesiei in care
este implicat tintrul, iar antrenarea lui fn cursuri de reciclare sau reconversie profesional
rygmenteazii toate procesele aferente, Conform rezultatelor pe care le comunica Stepanova
{apud Schiopt si Verza, 1997), in urma unei ample investigatii de teren, memoria inr
gistreazii momente de vart la 19, 23, 24 si 30 de ani, in faa fluxului torential de informat
fare it bombardeazi neincetat, tindrul stie si opereze decantiri intre ceea ce este esential
gi neesential, redundant. Mai apoi, el poate apela la diverse strategii.de reactualizare a
Gunostinjelor, uncle descoperite pe baza experientei sale personale, Dincolo de flacira
jaca nestins% a controverselor, ideea-forti care se distileazi este ca randamentul inteligentet
se plaseazit, chiar dacti nu pe toatt durata varstei respective, la cotele cele mai ridicate.
etaliind, in consens cu Stepanova, cele mai inalte niveluri pe traseul inteligentei se
jnregistreazi intre 20 si 23 de ani, respectiv la 32 de ani
Contrar scolii piagetiene, ce presupune cX aparatul intelectiv se definitiveazd in para
metrii s&i esentiali inc din adolescenti, o serie de notabilitiji ale domeniului considera
c& modelarea gindirii operatorii formale continuii. Asa cum 0 demonstreazi Kohlberg si
Gilligan (apud Lugo si Hershey, 1979), 65% dintre indivizi uziteazi operatii formale abia
jntre 21 si 30 de ani, iar procentul scade la 57% pentru adultii cu varsta cuprins& intre
45 si 50 de ani. Putem presupune ci, in intervalul dintre 30 si 45 de ani, se atinge un
maximum al capacititii persoanei de a rula cu operafii formale. S-a constatat, de aseme-
nea, ci atunci cind este vorba despre rezolvarea unor probleme neuzuale, care excedeaza
domeniul lor de competent’, ei apeleaz in continuare la operajii concrete. Studiile mai
recente semnaleazi aparitia operatiilor postformale (Cavanaugh, 1993). Chiar daci nu se
stie inca limpede daci este vorba despre un nou stadiu distinct articulat, pe ruta de evolutie
1 gandirii, operatiile postformale se definese prin cdteva trisituri: relativismul (caci
individul inceteaz s& mai sanctifice vreun adevar, preferdnd truda resemnificirilor per-
manente), caracterul dialectic (ceea ce inseamni ci tintirul recuzi gindirea dihotomica
si incearca s& decanteze ,bobul de aur” posibil in oricare dintre alternative), caracterul
sistemic (care se referd la strdania adultului tanr de a reconcilia tendintele antinomice
in cadrul aceluiasi sistem)
Respectind distinctia pe care o opereazi R.B, Cattell intre inteligenta cristalizat& si
cea fluida, Horn si Donaldson (1976) si Papalia si Wenkos Olds (2010) sustin cd inteligenta
cristalizati cunoaste 0 traiectorie ascensionali de-a lungul ontogenezei, deoarece se
bazeazi pe experiente de inv’tare cumulativa. Cat priveste inteligenta fluid’, care depinde
de viteza gandirii, a dexterititii si a memoriei pe termen scurt, ea progreseazit pani la
adolesceni, inregistreaz un platou pe parcursul tineretii si declina treptat, incepfind cu
maturitatea mijlocie. Evolutia intelectual in ontogenez (inclusiv a inteligenfei) este
fertlizatd, indubitabil, de bog&sia trusoului de cunostinte al persoanei, dar si de persistenta,
travaliului stu intelectual curent. Este o asertiune care se instituie ca o pledoarie supli-
mentara in sprijinul educatiei permanente (conditie indispensabil& inclusiv in conservarea
longevititii intelective). Pentru a descifra, cu un spor de acurate(e, dezvoltarea cognitive
Ja maturitate (inclusiv la adultul tndr), este nevoie de elaborarea unor teste cu destinatie
expresi si organizarea unor investigatii secventiale (de tipul celei realizate de W. Schaie
[apud Lefrangois, 1996]), care pot elimina deficientele studiilor longitudinale si ale celor
transversale,
Referitor la limbaj, testele de vocabular care au fost administrate demonstreazt ci
acesta functioneazd in tinere(e la parametri inalti, ceea ce nu absolva tAniirul de necesitatea
stimulitii asidue a acestei functii. Altfel, adic& in absen{a unei exersiri sistematice,
Scanned with CamScanner SPECIFICUL INVATARIELA ADULTI
ngvistice ale tintirului pot inregistra evidente Croziuni (Deny a
2004). Cat priveste invijarea, definitorie pentru adultul tindr este depart
de greutate de I invitarea dirijatd soctal la autodidacticism, Desig! Wee
reclama, prin insusi specific fr, nvliarea din necesita. Ting), eye arate Pri
de varst& mijlocie, stie de reguld si uziteze cu mai multd abilitate gj Tipsy dey,
ofertele tehnologiei moderne (inclusiv ale calculatorului), cea c¢ Poate * etsy
um stariresentimentare si chiar anxioase, care se pot estompa say chiar grt Chi
vor beneficia de o instruire speciald in domeniu (Czaja si Sharit, 199g) lining a
Certest cd, sla aeast vst, un management inspiral timpulu; gq 7
generate de bioritm, dar si utilizarea unor strategii de memorare sj invite ay
precum side eliminare a oboselii (acest obiectiv fiind fertilizat side Potentiahy i
de remontare natural a tandrului). Conform lui Blumberg si Lowe apua 3h
2004), intre 30 si 35 de ani, suprasolicitarea individului provoacd un declin 5,
atengei,fenomen care dispare ulterior ~ mai precs, intre 34 i 40 de an Rete
Tespectiva este acompaniaté de cresterea volumului sia distributivitay, atenfe
Afectivitatea tanarului adult este de o bogatie si o intensitate Particulare, jag
centa dinamicit hormonale asigura un apetit sexual adeseoridebordant, Vi’ a
este agrementati probabil de cele mai multe evenimente exiseniate. Gaines
stabil de cuplu, respectiv c&sdtoria se plaseazi printre cele mai importante, alznus
realizarea profesionala. Savurind deliciile oferite de independenta individuala, ata
Occident au provoeat o staderedrastict @ mumirului de isitoit in decent ae
al secolului XX, ceea ce a determinat autorititile din domeniu si vorbeascy
Veritabild criza a instituiei respective. Explozia mijloacelor anticonceptionale a pene
Proliferarea concubinajului (a uniunii libere) intre parteneri, dar gi experimentarea inj
‘aumar mai mare de relatiiafective sau chiar a ipostazei de celibatar. in acest, content,
cum observa J.C. Kaufmann (apud Aubry, 2005, p. 130), ,cistoria nu mai eseee
mental fondator al cuplului”. Desi cisitoria a fost deposedatt de insemnee scr
care se impiuna odinioara, ea se obstineazi si ramani in inconstientul colectiy ca. lagung
de siguranta si comunjune, ca o valoare cert printreatétea decoruti schimbitoa, ig
daca regulile si ierarhiile axiologice au traversat modificdri de fond, iar perspective ui
divort planeazd mai ameningator ca niciodati. ,Din adancurile dezniidejdii sale”, obert
inspirat C, Roudinesco (2006, p. 179), ,ea pare capabil si devind un licas de tezsead |
fad de tribalizarea organic& a societatii mondializate. $i va reusi, neindoielnic, euconia
totusi de a sti s& pistreze, ca pe un principiu fondator, echilibrul dintre unu gi muligly,
de care orice subiect are nevoie pentru a-si construi identitatea”, Prin urmare, cri de
crestere pe care o traverseaz4 inc’ familia contemporani (postmodern’) aduce mereu m0
dovezi ca, in pofida tuturor aparentelor, cisnicia se impune ca institutia cea mai rezisteall
si mai longeviva a omenirii, _
O interesanta si plauzibila viziune despre modul cum ne alegem partenerul de vial
oferd J. Urdry (apud Sigelman si Shaffer, 1995), prin modelul filtrului. Concret,
de coagulare a unui cuplu presupune traversarea unor secvente, fiecare implicind a
Plinirea unei conditi care ,irig” continuarea drumului. Fara a detalia, aceste Aes
urmitoarele : proximitatea spafiald (ceea ce inseamni cd intdlnirea repetati oo aa
stimuleazi deschiderea afectiva fata de aceasta), atractivitatea Fizicd (0 condite Tt
tant, mai ales in viziunea sexului masculin care, prin extrapolare, atribuie Re
cu un aspect fizic placut si tristturi caracteriale pozitive), similitudinea medi
cultural (adica in ceea ce priveste mediul lor de Provenienta, nivelul de scolarizare
Scanned with CamScanner re
CARACTERISTICT ALE CURSAN HOLT apna es
sonal), similaritatea atitudinal-vatorig
fe de loistr inl fae i a potemtialitor partenert (adied de principii
alitati, ACES wa) conditie decisivit indeosebi la del
ment ii anilor, membrii unui eupla seb ta debutul rel
gura te ;
misun i unt Partajeazi tot n > tres
emerge, complementaritatea psihofizica dintre ate re
Ciuperet (1997) au demonstrat ex
in care biirbatul doming,
. ri comune)
ci, Cu privire la dimensiunea din urna,
Prezenta unci complementarititi de ti
traditional, a a ar femcia accepts postura canard sigur
1 hace aTetil a Pe Filtru depistat de Urdry pentru
ca apotv in relalia respective. Ma $i disponibilitatea celor doi de a se
SN pe obicei, orice iubire poate fi stadializati astiel (Aubry, 2005) : (a) etapa intatnirii
j a idealizarii, cand socul iubirii provoack acel fenomen de cristalizare, identificat inci
de Stendhal, cand partenerii ‘si atribuie cu generozitate unul altuia ca itd inexistente in
realitate, cu marginalizarea pana la anulare a defectelor si diferentelor inerente ; (b) etapa
deziluziei, cand .dusul rece” al realitatii cotidiene declanseaz4 procesul de decristalizare.
‘Arunci, partenerii isi dezvaluie unul altuia profilul lor adevirat, lipsit de orice ,smal”
cosmetizant si transfigurator. Fiecare realizeaza atunci ci celiitalt nu este o intruchipare
perfecti a asteptirilor sale si, adescori, cu aceeasi dezinvoltura cu care odinioara il
jmpodobeau cu trisdturi valorizante, acum fi atribuie defecte inexistente. Stadiul acesta
alimenteazd si cele mai frecvente despartiri; (c) etapa alegerii demareazi cand cei doi
parteneri au forta de a continua drumul impreuna, asumandu-si reciproc dezamigirile si
dilujiile respective. Este momentul cand, liber de iluzii, indragostirea cedeazi locul
jubirii. In continuare, longevitatea intru autenticitate a unui cuplu este alimentati de
capacitatea partenerilor de a reinventa mereu relatia si de a nu depune armele in fata
jnexorabilelor platitudini si wzuri
Debutul parentalitdfii este un alt eveniment crucial ce defineste, adescori, varsta
tineretii, genernd multiple consecinge atit asupra cuplului, cat si a fiecdrui partener, Ne
plasm in descendenta ideativa propust de Mucchielli (1974), care vorbeste despre exis-
tenja unui numir de patru faze in evolutia cuplului marital: (a) cea a ,lunii de miere”
(de la céteva siptimani la aproximativ un an); (b) a existentei conjugal angajate (care
vizeazii o perioad& cuprinsa intre cinci si sapte ani, cnd in mariajul respectiv nu au apdrut
{ncd copii); (c) a caut&rii stabilitatii si organizirii pe termen lung (dureaza intre 5 si 7 ani
si 15 si 20 ani, cand, odati cu nasterea copiilor, relatia conjugal se construieste pe noi
dimensiuni); (d) cea a imb&tranirii cuplului (dupa 15-20 de ani de cisttorie), Putem
observa ci nasterea copiilor corespunde cu cea de-a treia etapa, cand de fapt cuplul devine
o familie in adevaratul sens al cuvantului. Exist opinii conform cdrora, concomitent cu
aparitia primului copil, asistam la o diminuare constant& a satisfactiei maritale (Reibstein
siRichards, apud Birch, 2000; Schultz, Cowan si Cowan, 2006). Alti autori vehiculeazi
ideea unui traseu fluctuant al satisfactiei conjugale, care scade pani cind copilul atinge
Virsta prescolard, creste pufin pani la debutul scolaritatii, descreste considerabil in ado-
lescenfZ, apoi se angajeazi pe un versant evident ascendent dupi ce ultimul copil pAraseste
ciminul familial (Rollins si Cannon, apud Turliue, 2004). Din picate, cand inerentele
conflicte ce tulbura climatul oricirui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiential si in
timp util, unele c&snicii esueazai prin divort. Rata divortialitasii atinge un maximum in
| Primi sapte ani de Ia cAstitorie (Reiss, apud Munteanu, 2004), fiind mai afectate cuplurile
| Gite s-au cisatorit inainte de 20 de ani. Studiile au evidentiat cd Ia indivizit ai cAror paringi
| Au divorjat exist mai mari ganse ca si ei s4 divorjeze, comparativ cu persoanele ai cdror
Mitrofin Si
Piringi au avut o cisnicie stabil (Glenn si Manquardt, 2001).
Scanned with CamScanner 136 SPECIFICUL INVATARILLA ADULT
Aga cum observa White (apuid Birch, 2000), identtateatineregi g
Drint-o duane a interesului fade sine si o deschidere fi de seme
Vitcogitit vie, dar si prin sporirea receptivititit fag de rezonanfle
Aefing
TH (ing
'mane
7.1.3. Varstele adulte mijlocii (35-65 de ani)
Caracterul de criza al varstelor care ocupa perioada de mijloc a vi
nalatd in literatura de specialitate. Conform lui Erikson (2015), i
cele opt stadii pe care le identifica autorul respectiv) sti sub sem;
dintr-un palemos, cum ar spune filosofii greci, adic& dintr-o Confruntare j Ta
dine antinomice. Specific maturitqii mijlocii este conflict dine poe ty
Stagnare, Primul termen are conotai evident altruiste si evock stridanige
ei este
reg
intreaga ony ty
nul uno en a
: ane fa oe Strida ingivigin
Se implica in formarea general tnere, att prin educata proprior coi gy ly
adolescenti), mentorarca colegilor mai tineri de la serviciu, cét si prin Part
serie de aun ule comuniti din care face part ncusiv ese de analy
Referitor a cel de-al doieatermen, acest este impregnat cu nuante egoceng ‘ai
Persoana in cauzl isi fovalizea ate indeosebiasupra ei insti, oa
etapele anterioare, slujindu-i pe cei dragi, s-a neglijat pe sine. inde
Derulénd firulanalizei, vom mentiona c& Levinson etal. (1978) plaseantg
‘vain icervall de virsti 35-45 de ai, Ineseni, ea este comparabilt cu ea gee
in adoleseents,deoarece identtateapersoani devine problematcs. Exit omg
de cauze care pot genera 0 asementa stare schimbiri la locul de mune pe
imbitrniri,decesul unor persoane drai, modificlri in constelatia fama sae
Plecarea copilr ete, Din perspectiva jungland, adutul matur, char dec ang
Populeze ,contextu” exstenal conform dorntelor si, in consecin, este aia
sional, familial si social, tomui el isi constientizeazi w deriva” spiriualt inca tasp,
Intrucdt sia rezervat pres putin timp spre asi grédiniri gtextul” fini. Mai oping
Long si Porter (apud Birch, 2000), vorbese si despre existenta unor adult cat igg
acest anotimp al vietii cu un sentiment de autenicd plenitudine si bucuri, dec
cu papilele” larg deschise posibilele delicii ale acestei varste. Solidari eu pot
Durkin (1995), considerdm cd adultul de varst medie traverseaz’ sau nuo peroadcis
in functie de ,lentila” prin care isi priveste existenta si care depinde nu numaide muta
sa de personalitate, ci si de modul in care a stiut s4 surmonteze provocdrile dramatize
vietii. Ceea ce se distileaza cu certitudine este c& asistim la o perioadi de recur
profunda, ce seamind cu un fel de bilan lucid si responsabil,
Apeldnd la lexicul lui Levinson si al colaboratorilor sti (1978), eriza mais
un examen de calitate al structurii existentiale pe care individul si-a intemeiat vik
pana acum (cu toate liniile de forta ce ii dau contur), pentru ca, imediat dup’ conssm
acest demers, care se intnde pe mai multi ani adult si se angajeze in ea
noi structuri, mai consonant’ cu ceea ce a devenit intre timp. Altfel spus, aftindw-seit
mai bund ,corespondenja” cu sine, tot mai multe intrebiiri faustice il vizitea im)
Puine ori, 0 tristeye desertica i invaluie, obligindu-| si-si constientizeze si
manenei si al perisabilitiji ce guverneaz suveran lumea si propria fiinjare. Dis
Cei mai multi adulti se vor angaja intr-o atitudine ofensivi, de reconstruclié # on)
viet, prin activarea unor valenge latente (conservate, yde la naftalint”) $i 8g
‘unor libertati si roluri noi. Acesta este motivul pentru care unii autori, preci
4
Scanned with CamScanner aes
CARACTERISTICI AL:
TERISTIC! ALE CURSANTULUL ADUIEE a7
hes, 1996), considera eX la a
i Hughe Ta aceasta;
apnd Huse ndul sith, Fox ( Mi vast avem cea mai hunt plirere despre
oi ingine: La U, Fox (apud Hughes, 1996) afirma, pe drept cuvdnt, ch m rea
loci consta in a-ti
4 gestiona el Succes multiplele probleme
tatea de a accepta proximi ale maturiagi
capa ea sufi Sen i
exersa ci ea ‘de o multitudine de ox Mca suferiniel, $i, imtr-adevair, varsta adult medic
este popula ane emai “ eveninente stresamte, unele care se configurenz’ ca
utente iz ee or, al partenerului de cuplu sau al altor persoane dragi
plecarea copiilor de acasi, pensionarea ete.) si care amprenteazst semnificativ nu nun
de sinitate, ci si configuratia psihologics
stared 4
stat gra indoiall, varsta adultX mijlocie e 4 ca
Fara in mijlocie © acomp 4 in plan fizic de schimbiri inerente,
chiar dact acestea se instaleazi (replat, intr-un ritm care diferi de la caz, la caz, in functie
de .trusoul” genetic al individului, de stilul siu de viagi, respectiv de felul in care a stiut
si se adapteze la incercirile dure ale vietii. Inspectind tabelul pe care Spence (apud Dacey
i Travers, 2002, p. 341) il ofera cu privire la involutia unor indicatori fiziologici, de la
30 1a 60, respectiv 80 de ani, rezulté cd la varsta de 60 de ani, comparativ cu cea de 30 de
ani (cand toti indicatorii ating pragul maxim de 100 de ani), se inregistreaz urmitoarele
valori: pentru capacitatea vitali ~ 80; pentru metabolismul bazal - 96; pentru indexul
cardiac - 82; pentru capacitatea respiratorie - 80. Paralel, se produce si 0 modificare a
dimensiunilor antropometrice, indltimea scade gradual, in timp ce greutatea creste (indeo-
sebi datorita sporirii {esutului adipos in detrimentul celui muscular). Trecerea anilor
provoaci eroziuni si asupra aspectului fizic: ridurile se inmultesc, parul incirunteste si
scade in volum etc. Panta descendenta pe care s-a angajat fora fizicl dupa varsta de 30 de
anj continud. Oasele se rarefiazi in densitate, incepind cu etatea de 40 de ani, inregistrind
un ritm mai alert dup% 50 de ani. Abilitatile motrice ale persoanei sunt afectate si ele
odati cu acumularea anilor.
Cit priveste starea de sdindtate, asa cum sesizeazi Dacey si Travers (2002), la aceasti
varsti se pot instala diverse boli cronice ; dintre afectiunile cardiovasculare, cele neopla-
ice si artrozele au cea mai mare incidengi. Conform celor semnalate de Myers (2000),
in aparitia maladiilor cardiovasculare exist factori de risc inevitabili (varsta, sexul,
istoricul familial), dar si factori ce pot fi evitati printr-un regim de viagi siinitos. Este
vorba despre fumat, hipertensiune, diabet, cresterea profilului lipidic (mai precis, al tri-
sliceridelor si al lipoproteinei LDL), precum gi obezitatea. O arma important in preve-
nirea bolilor de inima o constituie practicarea sistematicd a exercitiilor fizice. Conform
aceluiasi autor, pani la instalarea menopauzei, afectiunile cardiovasculare ,,sunt sexiste”,
in sensul c& barbatii, comparativ cu femeile, prezinta un mai mare pericol pentru a dezvolta
boala cardiacd, Acest avantaj se reduce spectaculos la sexul feminin odata cu menopauza,
cind protectia oferiti de prezenta estrogenului si a progesteronului dispare indubitabil.
Cat priveste cancerul, recrudescenta acestei maladii este cu adevarat alarmanti, avand
in vedere c& incidenta Iui a crescut in ultimii 20 de ani cu 63% (Wolf, 2004). Find 0
boald plurifactoriali, céteva cauze ies ins in avanscenii: poluarea, alimentajia nesiini-
toasi, deprinderile diunitoare (fumatul, alcoolismul, viata sedentar’) si stresul multifa-
feat. Chiar dact varsta la care poate debuta o boali neoplazica a scizut considerabil,
intervalul de varst% 45-65 de ani continua si se plaseze in fruntea ierarhiei. Progresele
cclatante ale medicinei alopate pe frontul anticancer si parteneriatul ei tot mai fluid cu
terapiile complementare au detonat prognosticul lugubru, atit de raspandit pani nu demult,
4 diagnosticul unei maladii neoplazice semnificd o irevocabilé condamnare la moarte.
Varsta adult mijlocie este frisonati si de instalarea climacteriului, care se insoteste,
Pentru ambele sexe (chiar dacii mai pregnant la femei decat la barbafi), de multiple efecte
Scanned with CamScanner se0pOTOz4. incontinenss ay
14 de 700 de grame, dacs ta
mu in ultimal ting, et Bags
ma
Referitor la atitudinea femeii fe menopauzd. €a culiseaz’ inte
Cand persoana in cauzd s-a lésat prea mult confiscaté de mirajul Uneregj rey Re,
fzice, ea va wataclimacterul cape un veritabil dezastra. [nsS,cénd fam.
i savoarea unor valori mai putin perisabile, precum cele interioare, h
este privité ca o eliberare de servituile biologiei, pentru a se deschige Peas
suplimenrtemeiurile ma inal ale vet adic penta @ infor pe up pas
(Fodor si Franks, 1990). Nuanyind lucrurile, savoarea 2cestei mamaria soma
valabila mai ales in cazul femeilor cu un statut profesional Superior (Todd ea g
Dacey si Travers, 2002). Be
in ceca ce priveste andropauza, nu este vorba despre o sistare totale 8 prodaggs
androgen (indeosebi a testosteronuu), ci despre 0 sere tepiat’ i disc me
conserva fertilitatea barbatului adult (Rowland et al., apud Dacey si Travers, 2002). ty :
climacteriumul masculin erodeazd potenta si libidoul. Dup& opinia iui Herman ¢
Dacey si Travers, 2002), acesteconsecine negative incrimineazd mai mult ans
logice decat hormonale, De asemenea, nu trebuie bagatelizat nici cligeut mult ge
conform c&ruia inaintarea in varst provoacd fatalmente impotenta, ceea ce inseam g
mecanismul profejiei care se autorealizeaza functioneaza si in acest caz. in conc
andropauza este, pentru adult, mai ales o provocare de naturi
din partea acestuia o adaptare flexibila la realitafile uneori asp
capcanslor tentante si a surogatelor posbile, pentru a investi intr-un nou ses erseas
Referitor la activitatea sexuala, contrar unor prejudecti desuete, ea poate constitu, pear
individu] matur, indiferent de sex, un izvor inc& nesecat de voluptate si cure,
Focalizandu-ne atentia asupra planului senzorial, vom incepe cu precizarea cvisa
adulté mijlocie afecteazd tofi analizatorii fundamental. Astfel, dupa 40 de ani, oily
nACces ” aferente traverseaz’ o serie de deteriorari ce diminueaz’ acuitatea vini
dea recepta obiectele apropiate, cele slab luminate sau cele aflate intr-un noian dest
Perturbatori. Comparativ cu vederea central, cea periferica scade gi ea. De aemet2.
declind adaptabilitatea vederii atit la lumina intens&, ct si la intuneric, fn pls, sedi
hucava abilitatca de a identifica anumite culori, indeosebi nuanfele de albastra st
(Dacey si Travers, 2002),
Auaul este cel mai afectat de varstd, Coneret, sunt receptate cu dificult ai
inalte (Rupp, apud Lugo si Hershey, 1979), eft gi vorbirea in soapt. in plus, pi
auzului este mai evidentt la brbati decat la femei. Complexul gustativo-lfict 5
Jeaza $icl pe o pants descendenti. $i anume, dupi 50 de ani, scade capacitatea init
de a repera stimulii de intensitate redusa, indiferent daca ei sunt de naturd si
olfativa. Se conserva inst abilitatea de a diferenfia gusturi pronunfate, respect
Psihosociald, ce retan,
re ale varstei, cu evine,
4
Scanned with CamScanner CAMACTERISTICH ALE CUpsascrut iy ADL
NTULUL ADULT
ic jonensitatl dlferte, Pe pacate, sensibilitate
ean, coe Ces implicit, diminucars confor
snoigenta si amploarea suFerinei croniee y
vanatizind modul de configurare a proceselor intel
sent generalzabi sunt greu de distil,
areal din multiple Moxive (absenta unop
arvos, dar $i persistenia travaliului intelectual fiind printre cele
acitafii mnezice, in diverse ctape omtogenetice, a cunoscut in ultinit ant
re in ccea ce priveste registrul tematic si acura in aa cee
rafinare . 5 atic $i acuratelea metodologica. Poposind asupra
icei perechi memorie mecanicd - memo cd mame) ea is
csi oe decling inceps : rie logicd, se reitereaza constatarea conform
careia prima declind incepand cu varsta adult mijlocie (Salthouse, 1994), iar cealal
jane performanti si in continuare. Mai apoi, abil 7 eee
ramane Ps 15 atinge a ‘al apoi, abilitatea mnezicd in ceea ce priveste
informajia verbal atinge apogeul intre 50 si 60 de ani (Schaie et al., apud Lefrancois.
1996). Memoria primara (pe termen scurt) inregistreazd deteriorari evidente comparativ
cu memoria secundard (pe termen lung), care este mai pujin expusé la patina corozivl @
timpului. Referitor la memoria tertiard (adicd aceea datoritd careia putem arhiva amintiri
sirivechi), aceasta rimane imperturbabild, conform celei mai frecvente opinii vehiculate
de specialistii din domeniu.
Meinz si Salthouse (apud Munteanu, 2004) acrediteaz, prin suport experimental, c&
memoria muzicala scade odat& cu varsta chiar si pentru muzicienii profesionisti. Referitor
Ja memoria de perspectiv’, gratie céreia individul nu uité s& efectueze Ia timp anumite
activitati cotidiene (fara sd apeleze la diverse strategii de atengionare), aceasta se deterio-
reazi pe mésura inaintirii in varsté. Derapaje apar si la nivelul memoriei-surs, ce se
refer la capacitatea adultului de a-si aminti de unde si de cand provine o anumiti infor-
matie. Din fericire, capacitatea de a memora chipurile umane riméne nealterati in timp.
Vorbind despre procesele memoriei, mentioniim c4 mai rebele la eroziunile cauzate de
varstd sunt capacitatea de recunoastere, fixare si conservare a informatiilor in memoria
de lungd durati. Cat priveste capacitatea de reproducere, ea se angajeaz pe un versant
descendent, mai ales dup 55 de ani.
Analizind problema inteligenfei, semnalim ci o serie de cercetari autorizate senate
de Horn si Donaldson (1976) si de Horn (1982) afirmé c&, intre 30 si 60 de ani, inteli-
genta cristalizat (care se intemeiaza pe acumularea de cultura si experient) creste, in
timp ce inteligenta fluid (care depinde de viteza gindirii, dexteritate si memorie pe
termen scurt) inregistreazd o scidere, ceea ce genereaz o reducere a coeficientului inte~
lectual (IQ) cu 3-7 puncte la fiecare deceniu. Concluzia de mai sus a fost confirmati mai
recent de Kaufman et al. (apud Dacey si Travers, 2002). Horn (apud Lugo si Hershey,
1979) sugereaz’ existenta unui aliaj intre cele doua tipuri de inteligeng’ (cea cristalizati
sicea fluid’), care duce la omnibus intelligence, adici lao medie a clrei curba riméne
Constanta pe traseul maturititii.
Un studiu mai vechi semnat de Lehman (apud Munteanu, 1994) vehicula o idee inte-
Tesanti, si anume cA fiecare domeniu soliciti prioritar fie inteligenta fluid& (si atunci
Marile performante din matematici, muzicd, poezie sau chimie se inregistreazi la varsta
tinerefi), fie inteligenta cristalizata (ceea ce determini ca succesele eclatante din filosofie,
istorie, psihologie, literaturd sau astronomie si fie apanajul varstei adulte mijlocii).
Incercdnd si surmonteze carenfele deopotriva ale studiilor transversale, cat si a celor
longitudinale pe aceasta tema (efectul cohortei, ,moartea” experimentala, adic diminu-
tea pe traseu a esantionului si, nu in ultimul rind, investigarea repetatd a.acelorasi
at Va durere se
augmentearé dupé
‘ul existential al persoanei, avénd
¢ amplificd odat4 cu trecerea
clive, Ya maturitate vorn ob
Pentru cé diferentele inter
maladii degene
individuale su
Scanned with CamScanner gpniclHiCuL INVATARIELA ADULT 4
Lin gi Wenkos Olds, 2010) « experimen
seth a fost i at periodic, din gapig it tujy
fiecare 1elestare UM NOW EsAntion ce Me ge
Dintre acestea, jy. 0p!
1
cioso, aul Pap
Seagal, Covet tou inital le ab
rat 2g ae ai, har bt
Y atyeaed total de 28 ke al, cane re
2 aa or evzate ase expel inteetaale, Dinu vic
’ 1 eonservatt urmitoarele + Injelegere vert A
vn gt oientare spilt Un dectin evident 5 ig
umerice, in coneluzie, study, iting!
ijloci Malle «
ctor sdk inst aul. miflocie sung aj gt
c deci minusurile, infelexerea verbal ng jn Meg,
c, 2006), La rindul su, Baltes (apy :
gente pragmatice (
mvaturitit
auibiceti), Selitie
investigane,
pparatiy’ cu tinere feat, soul
yerbald, ragioname
Auiditate
ce priveste viteza pe
de Schaie si colabor
plusurite eagnitive ach
chiar si
erveplivd
re
erertor ta cupaciatea de fvayare si, mai ales, 1a ritmul acesteia, npg
domeniului subseriu la constatarea ci aceasta declin’ odati cu trecerea anil,
disipa orice umbri de pesimism, vom adiuga faptal om define intent
fret, o importantt abilitate de invajare, dack se aloci suficient timp perry
(Bowwinick, 1984). in literatura de specialitate se acred deca existenei ung
cu privire la viteza si randamentul invaigiritintre 45 si $0 de ani. Asa cum men
Dacey si Travers (2002), aduljii de virsti mijlocie versus tinerii manifesto mojgg
scizutl fari de invajarea ce se desfigoari in conditii artificiale, de laborator, fy
coeficientul lor de anxietate sporeste considerabil atunci cdnd realizeaz& cl se unig
testarea calitigii lor intelectuale.
Ritmul bulversant de multiplicare a cunostin{elor, precum si schimbatile necony
din profesie si via fi determin pe multi adulti si revini in invatimdneul oficial Usiy
fac din respect pentru propria carier’ (in care nu mai pot supravietui fd o perferjon
continu), alfii pentru a descoperi noi orizonturi si a-si insusi noi deprinderi,capailes
le ,indulceasci” gustul fad al pensionirii. De menjionat ci multe femei adult bala
portile scolii, intr-un fel de ,meci de revangi” pentru niste visuri rimase suspenta a
tinereje sau, pur si simplu, pentru a-si fortifica imaginea si demnitatea de sine, ia hyd
cu toate avariile cauzate de vreme.
Pe scurt, asimilarea unor noi cunostinte si abilitati (inclusiv cea de utilizare a cake
latorului) constituie pentru adult, indiferent de sex, o cale de a infuza cu un at pri
varatic performanta si entuziasmul din propria profesie, intr-un valorizant ,cinte &
lebada”.
Poposind asupra limbajului, mai multe studii realizate cu ajutorul unor teste de
bular atesti ruta ascensionali pe care se angajeazi capacitatea verbal pe toa
maturititii, reusind si rman’ constant’ chiar gi la 65-70 de ani. Este poate unjoe 0%
Pensatoriu pentru deteriorarile ce apar in sfera abilit%ilor perceptive si a celot
deteriorari ce se instaleaz’ in perioada de varsti de 30-40 de ani. onli
{In continuare vom degaja céteva inferente si cu privire la configuratia pene",
adultului de varsti medie. $i anume, dincolo de controversele inc active, 8
venta opinie este aceea conform céreia varsta adult mijlocie mu genereazl
Semnificaive in sferatristturilor de personalitate, Referitor la raportl intro/ext™*
Scanned with CamScanner ~ CARACTERISTICI ALT CURSANTULUI ADULT
131
i" wz un ascendent al
nic instrumentate metodologic (deci
@ acestui raport de-a lungul maturitatii mij-
pate ae serie de cercetiri mai recente, vom
Nn anilor, individul se externalizeant i a sini
peciza ¢ Sees ee a ¥ (ernalizeazit in privinya stinatatii,
act 2 ae acral Personale gi se internalizeazé in fora Sees
ye, Vorl S| cler, Majoritatea eminey i it i
sociale. V0 > “t cminen{elor din c er ch acesta
SX getvarseste in pragul maturieagi, NK n domeniu considera c4 acesta
© Ca expresie de sintezi a intregti personaliay, pore
camod de Viatl, se poate dezvolta mereu d
Cit prives!
Fea el, odatl cu acumularea
avi pot ruil creativ general al adultului,
it faci individul este coopta erseze a 4
Sfnfostie natural prin practcareaomanizai a unor tent special laborate in acest
gens (Munteanu, 1994). Rularea unei asemenea strategii inseamni efervescenti, deschi-
gere, prospetime, deoarece, in fond, asa cum remarca Hallman (apud Dacey si Travers,
2002. p. 395), ~creativitatea este o distractie profundi”. Unele investigatii au relevat c&
nivelul performantei creative depinde de domeniul vizat. De pilda, cercetarea in psihologie
atinge apogeul Citre 40 de ani, dupi care scade treptat (Dixon si Hultsch, 1999).
Crepusculul maturititii, care se plaseazi intre 55 si 65 de ani, provoacd o serie de
mutatii atat in planul subidentititii parentale (prin autonomizarea si plecarea copiilor de
acasa), cat si al subidentititii profesionale (prin pensionare). Dupii ce vor depisi sindromul
cuibului gol”, cei doi parteneri se pot regisi intr-o nou’ i nesperata tandrefe si armonie,
bplanda si catifelati ca lumina dulce a toamnei. Aparitia nepotilor, ca un veritabil ,.calus
afectiv”, poate timidui suplimentar fracturile cauzate de trecerea anilor, pentru a reinventa
speranta. Si in aceast constelatie afectiva adultul invata mai ales drumul catre sine, cici
a sosit timpul marilor viraje axiologice si atitudinale. Chiar dac& o serie de calititi s-au
ofilt ireversibil, individul céstiga in adancime, prin deplasarea accentelor dinspre virtutile
exterioare spre cele interioare. Conservarea elasticitiii intelectuale si afective constituie
insi o conditie indispensabil pentru a domina si surmonta, fara avarii destabilizatoare,
vicisitudinile incenusate ale vieyii. Rezumand, putem afirma c& si aceasti varst§ tezauri-
zeazi o imens& combustie si frumusefe, pe care nu trebuie si le ratim.
7.1.4. Varstele adulte tarzii (peste 65 de ani)
0 provocare major pentru secolul XXI este abordarea sapientiali a senectutii, din cel
pufin dowd considerente: pe de 0 parte, s-a produs o sporire considerabili a longevitatii
umane, pe de alti parte, societatea contemporan’, dat fiind criza generalizatd pe care 0
traverseazi, nu isi poate permite s& ignore nicio resurst, indiferent de varsta care 0 teza-
urizeaz’. Mai apoi, chiar dacd in lumea occidental se cristalizeazi tot mai agresiv 0
lamentabili gerontofobie, in paralel cu un cult obsesiv al tineretii, nu trebuie sa uitim
C4, ined din timpuri imemoriale, orice societate care a promovat macar un elementar cod
Moral a respectat si valorizat varsta senectuti ; :
incercénd si schiteze identitatea imbatrinirii, Erikson (1968) propune ca dinam al
dezvoltarii la aceasti varst% confruntarea dintre dou’ tendinte polare, si anume dintre
imegritatea Eului si disperare. Coneret, in cazul varstnicului, se pune problema de a-si
conserva coeziunes interioara, in pofida diverselor ,ulcerari” pe care le suferd, in tandem
Cu deznidejdea care se instaleazA inexorabil, dacd nu reuseste si se adapteze multiplelor
tioriri fizice si psihice, si vidul existential provocat de numeroasele absente, dar si
Spectrul apropiat al mortii.
Scanned with CamScanner SprieHtcuL INVATARILA ADULT
a . 212), obyinerea nel reprezentt Himper,
Con Ra encanta de 0 nnullitudine de steregy
ae vont expec dle viatl) $i negative (ri
Sa eae) Deel, in estat eee un Sap
ei acest eaitate 0 € apanajul Seneca,
et al, 2010) a demonstrat Pea imi ie ores mn
se manifeste sporadic lao pera t= este 0 realitate inconte
ees
. iv cu cele aflate in curs de dezvol
QArile dezvoltate comparativ cu ce oer
de birbai), revendicd wn spectra amp! lu $! : : rr ra ca
hie il constiuie un ingredient erucial in sporiteaIongey
eee preven tezilion(ei la varstnic (Goly
cite aspect esenae ae test prone rez teh Vi Col, a
inet sonst iene ag ile sere, hy
umorului pentru pigmentarea vielii cotidiene ; Promovarea activitatitor Widice 6
rol debunie ruciiarea mecanismulu sublime prin orentarea ener dig
inactiv ne; meiner une sexo ate; culvarea une i
se expini suoulent Gianfrancesco (1999, apud Muntan, ag ig
~persoana reziienti spune da. viefi, acolo unde viata spune nu”, Pas,
in continuare vom trece la schijarea multifaietatt a profilului identi
La nivel fc, const un rit de sehr neomogen pe pain sie
organelor corpuluiatit Ia aceeasi persoand, ct si la diver Persoane de aceeasiyq
dati cu atrofierendiscurlor vertebral, intkimea virsticuli sade, jr
(care afta indeosei femeile) exunea risculfacurilor si acidemaigy 2
sexe, Elasticitatea piel sade colorata devine mai pal, iar diminuarea feng
provoaci rispandirea ridurilor. Parul devine alb si se rireste, Mai apoi, mMajoritatea o
nelor funcjioneaz& satisficttor, dar inima devine mai vulnerabili. Scéderes muni
expune pe varsinic in faa diverselor maladii(Papaia etal, 2010) Creierlfntgne
de aceea scad volumul si greutatea acestuia, fiind afectate indeosebi Cortexut fron
motiv pena care rece st mai lente (Von Hippel, 2007), Din fete, apap
Semmaleaza Eriksson etal. (1998), procesul de neurogeneziifunctioneaak slaw
Varsti, ceea ce inseam eX din celulele stem ale hipocampului apar neuroni agi,
in plan senzorial si psihomotor se inregistreazi diferente apreciabile intre varsniy
Degenerarea maculard trebuie incriminaté indeosebi pentru dificultiile de vedere, Ci
mai frecvente afectiuni ale vizului sunt cataracta si glaucomul. Capacitatea au
degradeaza apreciabil cu varsta, fiind mai evidenta la indivizi albi decat la cel de
Sia barbati decat la femei (Schoenborn et al., 2006, apud Papalia et al,, 2010) De
Bustului si ale mirosului sunt mult mai putin severe. Cat priveste simu tac, lal
inlregului comp, acesta se conservii pan la virsteinaintate, exceptand sensibilateatil
4 palmei, care se diminueazi, Reactia la durere a varsinicului nu a fost incd et
Ar controversele continua. Afectarea perceptiei echilibrului influenjeaz’ sporirea
ficativa a ciderilor si a accidentirilor,
Promovarea unui stil de viai optim (prin alimentatie adecvati si activitate fit
tornica) asigura bitranului o stare
de snitate acceptabili. Psihopatologia batrnel®
dominaté de tulburari depresive, dar si de anxietate, ambele fiind ins’ pet %
tratament, Dementa (Seilitatea), adicd degradarea cognitiva gi comportamen
Origine fiziologics, se instaleaz4 la unii varstnii, Exists demenfe reversibile (0s
Imen{cle $i delirium tremens) si demengele ireversibile (maladia Parkinson, maladit
dic
te
uti py
PUT po,
ity
team’
ional
abil (fing
es Drecum «4
at de cauze, Aste, eqn
at al sy
Scanned with CamScanner CARACTERISTICL Al
HE CURSANTULUL ADUILE iE
4 Atzneimer ete). Accasta din urn are, in ulti
j freeventl Ia femei decit Ia bitbati, probabil si pentru et acesten irtiese, de
nai mult. Speranta de viagi in boata Alzheimer ee de s:10 ani, ar medica
rah oa eSOMNPEAZALSiMpLoMee, Spectacoll pe Se
nant, deoarece el ii pierde teptat automo
agit lent si inexorabil al inet umane™ (Fontain
sa er ieectua ivegiSeAZ 0 serie de
vid lx individ. Fontaine (2008) semnateaza ei in ahordarea inteligentei exist dowd
gic: unt CORN, fare st Dazeazl pe aspectul adaptatv al inteligentei (promovat
ie Piaget si Schai), si alta psihometric& (vehicutata de Cattell §i Horn), care se ba
yariabilitatea performantelor la testele de inteligenta pe misura in
prima directie stabileste trei coeficienti (verbal, de performanti si total). Conc
ficientul de inteligenti verbal, care se hazea7a pe cunostintele acumulate, este aproxim
constant pani la 80 de ani, in schimb IQ-ul dectini dupi 45 de ani si scade sever dupa
70 de ani, intrucit implicx rezolvarea unor probleme noi. Aceste dou tipuri de inteligentd
reediteazH solutia bifactorialt a imteligentei propust de Cattell si care opereazi distinctia
dinire inteligenta cristalizata si cea fluida. Studiul realizat de Horn si Cattell (1966, apud
Papalia si Wenkos Olds, 2010) deceleaza apogeul inteligentei fluide la 14-15 ani, urma
de un regres treptat, Referitor la inteligena cristalizata, aceasta inree!
rai ridicat la 18-20 de ani si se menjine constanté pani la adanci bitrineti. Interesant
este ci acest tip de inteligent& nu depinde de starea de stinitate, oboseali si nu fluctueazi
de-a lungul zilei, asa cum se intémpla cu inteligenta fluid. Studiul longitudinal Seattle
a demonstrat c& prezenta la un varstnic a unui nivel inalt de instruire, precum si practica
unei activititi mentale constante pe traseul vietii pot evita degradarea cognitiva si chiar
pot imbunatati realizarile intelectuale (Schaie si Willis, 1996, apud Papalia et al., 2010).
Referitor la memorie, aceasta declind treptat si oscileaza de la caz la caz. Structurile
cerebrale responsabile de activitatea mnezica sunt hipocampul si lobii frontali. Evolutia
memoriei la varsta a treia are o structura plurald. L. Poon (1995, apud Fontaine, 2008)
opereaza distinctia dintre memoria senzoriali, cea primar (pe termen scurt), care igi
subordoneazi memoria de lucru, memoria secundara (pe termen lung) i memoria tertiari
(ce athiveaza amintirile vechi). Se prezumd cX memoria senzoriala este destul de rebel
cu trecerea anilor, iar memoria primard si respectiv memoria de lucru se erodeaz’ inc’
de la varsta adult mijlocie (Swanson, 1999). Vorbind despre memoria de lung’ durati
(care se consteleazi tridimensional prin: memoria episodic, semantica si procedural’),
mentionim ci se inregistreaza la bitrine{e urmitoarea dinamicd: memoria episodic’,
mai precis capacitatea de reactualizare a informatiilor recente se diminueazi evident (Smith
siarles, 1996); memoria semanticd (informatii despre evenimente, locuri ete.) se con-
servi sila senectute; memoria procedural (care stocheazi deprinderile, precum mersul
pe bicicleté, dactilografiere etc.) nu se degradeazi cu varsta (Kausler, 1990). in fine,
memoria tertiard este suficient de statornica la trecerea timpului.
Butranejea afecteaza limbajul, atat cel oral, cat si cel scris. Se produce o diminuare
® Vocabularului, apare preferinja pentru stereotipie si concrete(e, iar debitul verbal este
mai lent. Grafismul varstnicului se deformeazii, acesta devine nesigur, adeseori plin de
(emurituri si pauze, sugerdnd neglijenta (Golu, 2015). fnvétjarea functioneaza si la varsta
‘trea, fiind inst mai cronofaga. Dac’ informatiile de asimilat au conexiuni cu domeniul
Ge expert al varstnicului, caitatea invari lui crest.
anal 0 ta alarmanti de proliferare,
na
int
gin
wea!
unasemene:
tea, pe scurt, este .un
‘aine, 2008, p, 199)
nodificdri la senectute, care variaza de la
pacient
este
Scanned with CamScanner SPECIFICUL INVATARILLA ADULT
ir cu profilul de personalitate sp
te iat de abr a acest problem
. a capsih srricd, lansatd de Cattell si Eysenck, se Preocupy gg
© abondarca psihomerrica,
es erindu-i spe
personalitatea, conferindu-i sp
San mae trail este Big Five, ce aliniazit urmito
extraversiunen deschiderea spre experi: h ;
rilor psihomen aut
© in ontogene tena
ta
cele mai multe
; prosbilst si constiinciozitatea, Concluzia cercet
ii continu ;
nalitatii este stabil $i Go | ; ;
+ abordarea developmental, consaerata de Jung, Erikson si Loevingey on
etapelor care marcheazi ontogeneza. Jung urmeste dinamicg ‘agg
une-intoversune si a eelei dintre feminitate-masculinita ;
virste, bitrinul devine mai introvertit si cu 0 tending mai explicits
Dacai prima parte a concluziei jungiene ramane controversaty,
Confirmatd de cateva studi empirice. Cat priveste conceptia ly Erikson, 2
‘mai mentionat, conflict pe care trebuie st il rezolve varsinicul ee intre’s
Personal si disperare, adicd inte o batréneje luminoast si una drama
Brin moarte, Sentimentul dominant al etapei este intelepciunea, ci 3
zarea un in lucid ie c= st props si cea realzat.Cind pg Re
doua tendinte nu este mare, bitranul incearcd un tonifiant Sentiment ge ut
care fi insenineaza ultimii ani ai vieti. Investigatile ulterioare an confirma
conceptei lui Erikson. Refertor la modelul lui Loevinger, acesta adanes
eriksonian, impértisind o opinie, prezenti sila ali autor, conform Careig
tatea este un nucleu organizator al fiintei umane. Calitatea imbatranirij este cong:
de parcurgerea unui numar de sase stadii pani ce se ajunge la inegrare ar
de intuit, nu orice persoand reuseste si traverseze toate aceste etape. Inpan
Tetinut este ci teoria lui Loevinger a fost sustinuta de mai multe cercetiri de
* abordarea sociocognitiva surprinde senectutea in imensa ei diversitate (Whit
apud Fontaine, 2008) si considera cX resortul evolutie oricérui om depinde de ai
sa. Concret, in funetie de conjuncturi, el face atribuiri Cauzale, fie interne, een
in functie de felul cum masurim diversele structuri de Personalitate, concluziile dif
| Din dorinja de a imbogati fisa de identitate a Personalitatii varstnicului, vom c
si alte aspecte definitorii, Studiile au demonstrat ca, la actuala generatie de batrani,
a varstnicului Pentru hrana, preocupare care adeseori gliseaza in licomie, fenomen
cabil avand in vedere functia sa, evident, compensatorie (Riemann si Kleespies,
Pe misura inaintirii in vases asistim la optimizarea strategiilor de coping. Bi
fecurge prioritar la copingul centrat pe emotie, si nu pe problema (Papalia et al, 2
jirtePertoriul acestor strategi, practice spirituale si cele religioase ocupa un loci
oe Srapa ontogenetic’. Yang (2008) a demonstrat ci, la varsta a treia, gl
ae is ae estentala este mai crescut decat la adultii mai tineri, iar numérul af
Scanned with CamScanner 135
sacercind st distilim cAteva inferente de fin 5 -
Ine wei amenin(lri majore: retrageren dinyeen Te eee
Din fericre, tate cng le ie, declinul structurilor psihofizice
si apeniy atlitate, clei exis aaa ene existeniae respective nu actioneaz
i see incercit, ea st lupte pang la capac feat cul ile ve ees
le sunt fot atdtea modalit8ti prin care ei redobin een tie cu prictenti,
calttori sc frumo: cee © el redobiindese sensul gi bucuria de trai,
aid baeraines eae Studii care demonstreazi ed |» Pentru conservarea sanatatii
gia sarii de Dine, decisivt este implicarea in activitate, indiferent dact este vorba de
gexvitsi productive saul de timp liber. in plus, vehicularea de edie individ a unci optici
postive despre aenieirad influenteaza favorabil longevitatea lui (Jopp si Smith, 2006).
Chiat dact reele sociale Sunt mai rarefiate decat in trecut, o imbitrinire de succes
este influentatd decisiv de cultivarea vechilor prieteni, care le ofert nu numai un mirabil
rilej cathartic, de sgienizare psihici, dar si un companion savuros pentru petrecerea
timpului liber. Desi varstnicii preferé si nu locuiascd in comun cu proprii lor copii
(exceptind inc situatia din {arile traditionaliste), relatia cu acestia se consolideaza datorit&
suportului practic si emotional pe care il primesc din partea lor (Papalia et al., 2010).
Cisttorille care rezisté pana la senectute sunt de regula benefice pentru ambii parteneri,
iar in caz de vaduvie, numirul barbatilor recasitoriti este semnificativ mai mare decat al
femeilor recdsitorite la aceasti varstd. Cat priveste singuratatea, ea este cu adevarat
devastatoare pentru un batran, deoarece impulsioneaza procesul de deteriorare somatopsi-
hicd. in absenta unei familii de suport, institurionalizarea nu se dovedeste, din piicate, o
solutie fezabila pretutindeni in lume, nu numai datoriti unor prejudeciti desuete, ci si
datoriti modului deficitar in care este organizati in unele tari. Rezidentii varstnici ai
acestor institutii sunt indeosebi persoanele singure sau cele pentru care rudele nu pot sau
nu doresc si le ofere ingrijire, precum si cei bolnavi sau cei cu invaliditati grave. Cert
este cl diversificarea si umanizarea strategiilor de asisteng complexa a varstnicilor devine
un imperativ incandescent.
inconcluzie, senectutea nu este fatalmente o statie terminus cenusie si sumbra, deoa-
rece ea tezaurizeazi suficiente resurse si motive pentru ca persoana in cauza st redescopere
lumina de a fi.
al, puitem sia
evi
getivie
7.2. Profilul metacognitiv al adultilor
Claudia Borca
7.2.1. Consideratii generale
Cu toate cX metacognitia este un termen frecvent intalnit in literatura de specialitate din
Ukimele patru decenii, nu exist’ un consens al comunititii stiintifice cu privire la o defi-
‘itie agreat unitar. Delimitarea conceptual consacrati a metacognitiei face referire la
»8inditea despre gindire” (Flavell, 1979), iar, recent, teoreticienii si cercetitorii sunt de
Scord ci metacognitia se refer la capacitatea de a deveni constienti de gandurile, cog-
‘ile si comportamentele noastre, aceasta devenind asifel un aspect fundamental al
Scanned with CamScanner SPECIFICUL INVATARI LA ADULT
joare Ja om (Dunlosky si Metcalfe, 2009), puring g Te
iriva (Koriat, 2007) si ere anak 20). »Metag, slg
Ade reflectia critic’ si evaluarea pro Cae poate ad Bia
in eeare fl inva.” (Anderson, 2005, apud Zhang, 2018, p, iy tig
Acest proces cuprinde eunostingle despre cognitc, reglarea eopniig A
Tarricone, 2011), monitorizarea si controlul cognitiv (Koriat si Goldsmith, 1
1996), dar sicunostinte si abiliifi metcognitive (Veenman si Spaany 1
Nan Hout-Woiters si Aflerbath, 2006), Abilitile metacognitve su 0;
tualizate ca un set de competente interrelationate Pentru invajare gi gan cle eae |
dintre abilititile necesare invavarii active, gandirii critice, judecayij reflec tag
problemelor si luarii deciziilor (Dawson, 2008). Cercetitorii au circuses
S-ar putea să vă placă și
- Emotiile CarteDocument12 paginiEmotiile Cartemilea melaniaÎncă nu există evaluări
- Curs Dezv PersonalaDocument9 paginiCurs Dezv Personalamilea melaniaÎncă nu există evaluări
- Caiet Abilitati PracticeDocument36 paginiCaiet Abilitati Practicemilea melaniaÎncă nu există evaluări
- Ghid Persoane ExploatateDocument20 paginiGhid Persoane Exploatatemilea melaniaÎncă nu există evaluări
- Fisa de Lucru EmotiiDocument2 paginiFisa de Lucru Emotiimilea melaniaÎncă nu există evaluări
