Sterenco Sabrina, clasa a VIII-a,

IP

profesor coordonator: Stepanyants Maria,

s. Cureșnița Nouă, r. Soroca, 067741065

Condițiile social-politice care au condus la Unirea Basarabiei cu România.

Conform căror principii a avut loc evenimentul?

Basarbia a fost provincia română care de-a lungul secolelor a luptat pentru
libertate politică, socială și teritorială. După războiul ruso-turc din 1806-1812 care
s-a încheiat cu Tratatul de la București, Basarbia a fost anexată la Imperiul Rus, iar
atunci în teritoriul dintre Nistru și Prut a început un intens proces de rusificare și
colonizare. S-a format Gubernia Basarabia care a existat până în 1917 când s-a
proclamat Republica Democratică Moldovenească.

,,Coroana României a fost știrbită și lipsită de una din stelele sale cele mai
prețioase, după răpirea Basarabiei” spunea marele român Alexandru Lahovari,
susțin în totalitate această afirmație pentru că Basarabia și România au fost
întotdeauna două suflete gemene, care nu pot sta despărțite, noi basarabenii și frații
noștri de peste Prut românii avem aceeași limbă, trecut, strămoși, tradiții,
domnitori și poeți chiar și aceleași răni sângerânde.

În perioada dominației ruse cultura, tradițiile, valorile naționale și spiritul

românesc din Basarabia au fost supuse unor mișcări intense de deznaționalizare și
diluare a poporului moldovenesc, s-a încercat introducerea limbii și culturii ruse
cât mai mult posibil. Cu toate acestea poporul basarabean nu și-a pierdut niciodată
speranța și nu a încetat să creadă în ceea că într-o bună zi acest neam va fi liber.
Pentru tendința de păstrare a specificului românesc au luptat mai cu seamă
țărănimea, dar și un cerc de intelectuali. Cum ar fi Grigore Constantinescu-
jurnalist, profesor, preot basarabean de origine română, editor al ziarului ,,Glasul
Basarabiei”, publicat pe 7 aprilie 1913, acesta promova renașterea națională și
luminarea poporului moldovenesc. Pantelemon Halipa, unul dintre cei mai
importanți oameni politici basarabeni, publicist și adept al unirii, el a colaborat
împreună cu Simeon Murafa, Nicolae Alexandri, Gheorghe Stârcea la redactarea
revistei și ziarului ,,Cuvânt Moldovenesc”, publicat în 1915 care a jucat un rol
important în constituirea mișcării pentru unitate națională, a dat glas mesajelor
politice ale mai multor fruntaşi basarabeni. Constantin Stere, marele revoluţionar,
omul care a făcut foarte mult pentru Basarabia şi Blocul Moldovenesc. Eforturile
depuse de oamenii politici, au contribuit la regăsirea identității naționale, ele au
reaprins flacăra speranței în sufletele românilor basarabeni care au mai rămas pe
pământul natal și i-au făcut să continue lupta pentru unirea cu frații lor români. În
primele decenii de stăpânire rusească, până la mijlocul sec. al XIX-lea în Basarabia
au fost înregistrate cele mai masive mișcări de populație – dovada că masele
populare își manifestau nemulțumirea față de politica promovată de către sistemul
țarist.

Revoluția din februarie 1917 din Rusia și abdicarea țarului Nicolae al II-lea
a provocat schimbări politice, sociale şi mentale profunde în rândurile supuşilor
marelui imperiu, numit o adevărată „închisoare a popoarelor”. Revoluția
democratică din Rusia a condus la renașterea popoarelor asuprite, inclusiv și a
românilor basarabeni dintre Nistru și Prut. Noul climat politic a determinat
reîntoarcerea acasă a intelectualilor patrioţi moldoveni care au organizat formarea
Partidului Național Moldovenesc, fondat la  31 martie 1917, acesta a fost prima
organizaţie naţională din Basarabia din această perioadă care a adus un aport
extraordinar la declanşarea mişcării de emancipare națională.  Pe plan mondial era
în desfășurare Primul Război Mondial în cadrul căruia au fost recrutați și
basarabeni, aceștia luptau pe diferite sectoare ale frontului de est dar, şi pe sectorul
românesc al frontului, ceea ce a avut o influenţă puternică asupra nivelului
conştiinţei lor naţionale. Soldații basarabeni nu erau altcineva decât ţărani rupţi de
la coarnele plugului, socializaţi şi alfabetizaţi în grabă în vâltoarea „Marelui
război”.
 În toamna anului 1917 la data de 20 octombrie în sala Eparhială din
Chișinău a fost desfășurat Congresul Militarilor Moldoveni, care a reunit peste 700
de ofițeri, soldați și marinari de pe toate fronturile.  Congresul a preluat iniţiativa şi
şi-a asumat răspunderea pentru destinul provinciei, declarând la 21 octombrie
autonomia politică şi teritorială a Basarabiei, iar la 23 octombrie a pus bazele
organului legislativ Sfatul Ţării. Anume ostaşii basarabeni, coordonaţi de la
Chişinău de Partidului Naţional Moldovenesc, condus de Pan Halippa, au creat
Sfatul Ţării la 21 noiembrie 1917, acesta  a fost primul organ reprezentativ al
Basarabiei care a urmat voinţa poporului, avea ca scop ocrotirea vieții oamenilor și
a libertăților câștigate prin revoluția rusă din februarie 1917.
Sfatul Țării pe data de 2 decembrie 1917, sub președinția lui Ion Inculeț,
declară întemeierea Republicii Democratice Moldovenești, care făcea parte din
Republica Federativă Rusă. Această nouă republică promova idea de renaşterea
naţională a moldovenilor români. Republica Democratică Moldovenească îşi
croieşte drumul spre independenţă, proclamată la 24 ianuarie 1918, o dată aleasă
nu întâmplător, întrucât coincidea cu actul de Unire al Moldovei cu Muntenia din
1859 şi anticipa astfel actul istoric din 27 martie 1918 de Unire cu România.
 Unul dintre cele mai importante evenimente din istoria românilor a fost
ședința Sfatului Țării, consiliul legislativ al Republicii Democratice Moldovenești,
care a avut loc la data de 27 martie 1918, în cadrul căreia s-a votat unirea
Basarabiei cu România. La această ședință au participat Ion Inculeț președintele
Sfatului Țării, preşedintele Consiliului de Miniştri al Regatului României,
Alexandru Marghiloman, membrii Prezidului: Pan Halippa, Boris Epure, Cristo
Misircov, Ion Buzdugan, politicianul Constantin Stere, toți membrii cabinetului
moldovenesc. Alexandru Marghiloman a dat citire declarației Guvernului Român
care prevedea faptul că ,,Votul universal, egal, direct şi secret va servi ca bază
pentru alegerile din Basarabia în sate, oraşe şi zemstve. Libertatea individuală,
libertatea cuvântului, a presei, cugetului şi adunărilor şi toate libertăţile
cetăţenilor se garantează de către Constituţie pentru Basarabia, ca şi pentru
întreaga ţară.” În timpul evenimentului a fost pusă la vot deschis rezoluția
Blocului Moldovenesc: "Republica Democratică Moldovenească, în hotarele ei
dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia
acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului
istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi
hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa
România."  extras din procesul verbal al şedinţei Sfatului Ţării din 27 martie 1918.
Rezultatele votării au fost de 86 de voturi, împotriva a 3 voturi iar, rezoluția
Blocului Moldovenesc a fost primită. Astfel, Basarabia a fost prima dintre
provinciile istorice româneşti care a revenit acasă, la Patria-Mamă. La 30 martie
1918, o delegaţie din Basarabia a plecat la Iaşi şi a prezentat Regelui Ferdinand I
Actul Unirii. Actele înfăptuite în 1918 în Basarabia au fost recunoscute oficial de
către Marile Puteri la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1919-1920.
Anton Mărgărit scrie despre ,,Marea Unire din 1 decembrie 1918” că ,,fără
dorința, voința și energia basarabenilor, această unire ar fi fost imposibilă”, ceea ce
consider adevărat pentru că autodeterminarea și ambiția poporului basarabean a
fost un sprijin major pentru ceilalți români dezlipiți de pământul matern și aflați
sub jug străin. Consider că neamul românesc este unul de învingători, un neam
puternic care de-a lungul veacurilor a rezistat tuturor încercărilor, chiar și celor mai
crâncene războaie, un neam care a luptat pentru un scop nobil și anume ,,Unirea cu
România – mama”.

Surse:

1. https://moldova.europalibera.org/a/2249199.html
2. ,,Sub jug străin!...”ediția II, Gh. Dighiș
3. https://tvrmoldova.md/sfatul-tarii-100-de-ani-file-de-istorie/istorici-
convocarea-sfatului-tarii-una-dintre-deciziile-epocale-ale-elitelor-
basarabene/
4. history.md