Sunteți pe pagina 1din 3

FAPTE ISTORICE ALE MODERNIZĂRII (PROIECTE ŞI REFORME)

• Regimul fanariot (secolul XVIII, înc. sec. XIX):


o reformele fanariote
▪ desfiinţarea şerbiei,
▪ introducerea funcţionarilor publici plătiţi (administraţia modernă),
▪ primele coduri de legi.
o proiectele boiereşti propun:
▪ revenirea la domniile pământene, reforme interne,
▪ autonomia internă,
▪ unirea românilor și chiar independența (sub garanția marilor puteri)..

Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1821)

• obiectivele revoluţiei: înlăturarea domniilor fanariote, reforme pentru toate categoriile


sociale.
• Proiectul Cererile norodului românesc:

• limitarea boierilor greci din Divan,


• plata impozitelor de către categoriile scutite,
• desfiinţarea vămilor interne şi libertatea comerţului,
• înfiinţarea unei armate naţionale.

• Regulamentele organice (1831, 1832)


o reforme
▪ separaţia puterilor în stat
▪ introducerea votului cenzitar
▪ crearea justiţiei moderne (cu funcţionari speciali: judecători, procurori
avocaţi)
▪ desfiinţarea vămilor interne
o păstrarea unor realităţi specifice evului mediu:
▪ sunt menţinute privilegiile boiereşti
▪ nu se prevăd drepturi şi libertăţi cetăţeneşti

• Revoluţiile de la 1848
o obiectivele revoluţiilor: revoluţiilor: adoptarea unor constituţii moderne,
împroprietărirea ţăranilor, unirea românilor şi independenţa.
o proiecte de modernizare:

• Petiţia – Proclamaţie de la Iaşi – program moderat


o cere respectarea Regulamentului Organic.
• Proclamaţia de la Islaz – program radical, prevede:

• desfiinţarea privilegiilor,
• împroprietărirea ţăranilor,
• domn ales pe 5 ani din toate categoriile sociale,
• Adunare aleasă din toate categoriile sociale

• câteva reforme au fost realizate de către guvernul revoluţionar din Ţara


Românească (desfiinţarea privilegiilor, abolirea Regulamentului Organic)
dar acestea au fost anulate după înfrângerea revoluţiei.

• Unirea Principatelor Române (1859)


o Congresul de Pace de la Paris (1856) – hotărăşte întrunirea adunărilor ad-
hoc.
o Proiectul Adunărilor ad-hoc (1857) cere:
▪ unirea Principatelor într-un singur stat
▪ conducerea unui prinţ străin
o Convenţia de la Paris (1858), ţine loc de constituţie şi prevede:
▪ unirea Principatelor într-un stat, dar cu instituţii politice alese
separat (domn, Adunare, Guvern),
▪ drepturi şi libertăţi cetăţeneşti,
▪ desfiinţarea privilegiilor.
o Dubla alegere a lui Cuza (5 şi 24 ianuarie 1859);
o Marile puteri recunosc unirea deplină, acceptând unificarea Adunărilor şi
guvernelor, doar pe timpul vieţii lui Cuza (1861).

• Domnia lui Al. Ioan Cuza (1859-1866)


o principalele reforme (1863-1865):
▪ secularizarea averilor mănăstireşti,
▪ reforma agrară: împroprietărirea ţăranilor, în funcţie de numărul de
vite deţinute,
▪ învăţământul primar gratuit şi obligatoriu,
▪ înfiinţarea universităţilor (Iaşi, Bucureşti).
o regimul autoritar (1864-1866):
▪ dizolvarea Adunării;
▪ noua lege electorală prevede scăderea censului;
▪ noua constituţie, Statutul Dezvoltător…, prevede:
▪ două camere ale Parlamentului (Adunarea Deputaţilor şi
Senatul)
▪ puteri mari pentru domnitor
▪ domnul are singur iniţiativă legislativă,
▪ numeşte majoritatea membrilor Senatului.

• Domnia regelui Carol I (1866-1914)


o reforme:
▪ adoptarea Constituţiei liberale (1866),
▪ crearea partidelor politice moderne (Partidul Liberal, Partidul
Conservator),
▪ proclamarea României ca regat (1881),
▪ crearea Băncii Naţionale a României (1881),
▪ legi de încurajare a industriei,
▪ reorganizarea învăţământului (1898) – se instituie bacalaureatul.
o politică externă:
▪ recunoaşterea independenţei (Tratatul de la Berlin, 1878),
▪ proclamarea independenţei (1877),
▪ aderarea României la Puterile Centrale (1883),
▪ participarea la al Doilea Război balcanic (1913).

• Domnia regelui Ferdinand I (1914 -1927)


o reforme:
▪ formarea statului naţional unitar (Marea Unire, 1918),
▪ votul universal (1918),
▪ reforma agrară (1921),
▪ constituţia democratică (1923).
o politică externă:
▪ participarea la Primul război mondial (1916-1918)
▪ recunoaşterea internaţională a Unirii (Saint-Germain - 1919,
Trianon - 1920)

S-ar putea să vă placă și