J,,r

\,

Coperta : N. NOBILESCU
n S r/' IOSIF SAVA

PR-IE,TE}{II
MLJZICII
 Dupd IUBITI MUZICA SECOLULUI z0
( Editura Albatros), BU CU RI ILE MU ZICU
(Editura foIuzicald,), um din nou Ttriuile-
giul de a oferi, iubitori.Ior de artd", tine-
rilor in special, citeua ufi e,, pentru orga-
nizarea unor ,,audili{, Ia domiciliu.
Abordind diuerse prableme de stilisticd,
istorie, esteticd, relolii de interferen{d
dintre muzicd" Si alte teritorii ale crea[iei
Trmane, acest seri,al de uolume, rod al e:t-
perien,telor ilobindite in reali,zarea unor
erruisiuni de Radioteleuiziune, reprezi.ntd,
cred, un instrument necesar in tupta
pentru informare muzicald., mod.elare spi-
rituald prin arta sumetelor.

IOSIF SAVA
3 iulie 1985
 CONFESIUNI 146

GUPRINS
I. S. Bach Ei. Scurta Cranicd" a Anei Magtlalena
Bach L46
Compozitori despre cornpozitori :

Claude Debussy 160

Nicolai Rimski-Korsakov ;i muzica rusd a se-
DESCHIDERI colului al XIX-Iea 170
Dinu Bddescu ddruire, pasiune, inteligentd t79
I Bt:ctho'vcniana
-
lui Edouand Flerriot t92
Umanismul marii muzici
Muzic,a qi cateeoriile estetice'.. 18

Compozitorii Ei maximele lor'.. 29

TALMAC,ITORI 206

37 Wilhelm Furtwdngler sau supremalia spiritului

ARHIVE
clasic 206
Ionel Perlea Energie. Rezistenfd. Ddruire 215
Tinere{ea virsta implinirilor artistice -
Carlo Mania Guilini qi refuzul succesului...
Vd -
place Rrahms ? 43
226

Ldealul lui Manuel de I'alla - a fi util

oame-
nilor 53
INTERFERENTE zJo
Dimitrie Cuclin este in Cetate 62
Arthur Honegger qi marile idealuri ale muzicii 70
MaeEtrii claviaturii BO
Goethe
- dragoste Ei orbire fa!5 de arta
sunetelor a,)o
Un filon shakespearean - Romeo qi Julieta 249
G. CSlinescu qi muzica drept disciplind de bazd
INTERPRETARI B9 pentru intelegerea Universului 257
PersonalitdJi muzicale in romanul Doctor
Cvartete beethovenienc in viziunea lui Wilhelm Faustus de Thomas Mann . 280
Berger Ei Tudor Ciortea B9
Aristotel gi puterile eduoative ale artei sunetetror 100
George Breazul Ei ridicarea pirestiSiului artei CALATORII 290
mmzicale in cultura romAneascd Ll2
Emanoil Cioma'c poezia armoniei . t26 Cu Fr6d6ric Chopin prin Europa 290
- Muzica locurilor
Boris Asafiiev - despre muzica secolelor 136 299
 DESCHIDERI

UMANISMUL MARII MUZICI

Lttdtoig uan BeethoDen ... Muzica trebuie s6 fie sctn-

toia cc erprinde focul in spiritul omenesc...
Itxt.nz Sclrubert ...De-a lungul intregii sale viefi, omul
trcbuie sd se entuziasmeze de frumos. Dar numai dacd
acel frumos e qi adevdrat...
Gustuu Mahler ... Ceea ce compunem, nu este altceva
decit omul cu toate sentimentele, toate gindurile, bucuri-
ile Ei durerile sale...
George Enescu ... Menirea sfintd a muzicii este sd
stingd urile, sd potoleasci patirnile qi si apropie inimile
intr-o caldd infrdfire...
Iati citeva ginduri ce reflectd nu numai spiritul uma-
nist aI marilor creatori, ci vocalia umanistd a muzicii,
faptul cd deasupra tuturor marilor epoci creatoare, dea-
supra curentelor, polemicilor -. dincolo de structurile
unor sisteme estetice gi coloratura unor modalitdli de or-
ganizare artisticd mu2lss, marea muzicd., a parcurs
veacurile, numai pe- orbiteie umanismului, renumilii com-
pozitori avind, intotdeauna, in centrul ideologiei lor omul
ca valoare suprem5, conceptul omului ca subiect activ
creator al istoriei, ideea dezvoltdrii necontenite a persona-
litdtii umane, ideea nelimitatelor posibilitdli de autoper-
Zonele culturii muzicale fecfionare a omului, ca fdu- supuse tutelei teologiei, dar in care
au fost intotdeauna ritor aI propriei sale condilii gdsim totuEi incin_
tdtoare incercdri de emancipure urtirti"d
marcate de umane, ideea luptei impo- l'rii pentru viitoare formurdri curturate,necesare acumu-
marile idealuri triva oricdrei forme de in- artistice umaniste izbucnesc detiniiiv in rnar'e idealuri
ale umanismului strdinare, de dezumanizare. Renagtere.
Determinat de prefacerile sociale ce pregdteau
Zonele culturii muzicale nagte_
au fost intotdeauna marcate de prezenla marilor idealuri rea epocii burgheze, sintetizind multiplete" '"t.
ale umanismului, au fost un real cod aI principiilor uma- "ro""i"
nismului. Zonele culturii muzicale au avut o inaltd in- umanismurui
Forfere i,ffi'fti:1":Ft$"Jr,ill?,
circdturd umanistS, au fost o inegalabild qcoald a ndzuin-
renascentist extinzind u";;; ";""";il:
{ei spre ideal, umanismul a fost gi este sensul marii !ie, considerind ci. idearur
muzici.
Diclionarele filozofice qi estetice, definind umanismul,
"il?ii;H": ..T""Xffii"1rlll_
voltat s-a intruchipat in cultura umanismul re_
nascentist a opus ascetismului medievat
"rrti"a,
se rezumd de obicei la formuldri ce vorbesc, pe de o ;
parte, de migcarea culturali europeand din epoca Re-
umanistd proclamind legitimitatea
fericirii ";;;pti';
pami"t"iti,-i"_
gitimitatea ideaiurilor c-ivice...
naqterii care, in lupta impotriva clericalismului, a pus
in centrul ideologiei sale omul, iar pe de altd parte, in $i in gaieria ilugtriror reprezentanti ai umanismurui
renas<'r'ntist intri si marii fdurari
sens mai larg, de conceplia (cristalizatd de Renaqtere) ce de tonuri au fa .forq"i"
<le l)r'cs la Ockheghem
recunoagte ciemnitatea, valoarea si posibilitd{ile de desS- ;i Obrecht (ultimul, ,u p"r", Jorr_
silicr rnuzical al marelui umanist Errasm), de la palestrina,
virqire a fiinlei umane, mi-
Umanismul este inseparabil litlnd, in consecinld, pentru Marenzio si Gabrielli, Byrd, Morley,- Dowland,
Ia Hans
Iegat de arti ciezvoltarea liberd a perso- Lee Hassler, de la Jannequin, Gouiimel,
la Orlando di
*^
gi destinul ei istori'c nalltdlii. Lasso, Gesualdo di Venosa, Claudio
Montevercli-:---
In fapt, umanismul este Animatd de marile idealuri umaniste, Renagterea
mai mult decit un concept legat de Renaqtere, etr este optts misticismului medieval * cuitul omului, a
legat de intreaga istorie a dezvoltdrii civiliza{iei gi cul- cuitul ra_
fiunii, increderea in forfa creatoare a omului, exaltarea
turii umane, este corolarul, am spune, al culturii, inse- valorilor omeneqti, afirmarea multilaterala a'perronati_
parabil de artd. ;i destinul ei istoric. tdlii umane... $i aceste idealuri ale Renagterii vor
Formd a congtiin{ei sociale, ndscutd din viafd, reflec- acum incolo, (intr-o mai mare sau mai micd fi de
tare a vielii qi a experienlei umane, arta a fost dintot- mdsu;t
deauna, de la inceputurile ei pind astdzi, un instrument
eclipse istoric determinate.,. dar
Ei cu rabuf"iri ;;;i"gi";
toare rezonanfe in veacuri), farurile cutturii... ""
de formare a omului qi a personalitdlii urlane. Din secolul aI XVII_lea, primul din veacurile ce au
Primul mare exemplu ni-l oferd, ca intotdeauna cind stat sub strdlucirea iuminilor aruncate in istorie
cdutdm modele de culturd artisticS, antichitatea clasicd prezentanlii umanismului renascentist, geniali de re-
elin5, prin stdruinla cu care a crezut in artd, prin hotd- arfriiecli,
pictori, poe{i qi muzicieni, au acfionat pe
rirea cu care teoreticienii catarsi'sului au impus arta european, printr-o operd de semnificatie
tot teritoriul
drept un factor esenlial in modelarea qi innobilarea spi- universald, pen_
tru implinirea fiinfei umane, pentru descoperirea omu_
ritelor... lui in om...
Dupd EvuI Mediu, in care a existat mai pu{ind in- din acest punct de vedere trebuie sd vedem crealia
credere in puterile cognitive ale omului, cind artele erau ,lui. flBach qi Haendel
- drept ,r., -"." tri,r-f. spiritului
"t
t0
11
ldealurile Renagterii umanist qi realist, alungind
farurile - orice resturi de contempla-
vremurilor tivitate mistici perpetuat$
de culturi in motetele maegtrilor Re-
nasterii..
Operele lui Haendel, marile sale oratorii, reuqesc, de
pild6, sd puni in lumind cu grandoare, gravitale qi far-
mec, for{a marilor colectivitd}i umane, for-ta marilor idea-
luri aie umanisrnlului : adevdr, pace, bucurie. Flaendel
transformd marile sale lucrdri vocal-simfonice in gene-
roase, patetice, eroice spectacole dramatice.
ln numele ideilor universalitifii, ideilor umaniEtilor
RenaEterii, in spiritul marilor sinteze ale cunoaqterii pe
care le presupune umanismul iqi insuqeEt_e'
- Haendel
alituri de toli creatorii de semnificalie ai epocii, valorile
continentului european, le integreazd. viziunii sale expre-
sive, dind muzicii capacitatea de a reflecta profund, ald-
turi de celelalte arte, problemati,ca uman5.
De vreme ce umanismul reprezintd sensul marii arten
a fost firesc ca latura morald sd se constituie intr-un ade-
v:irat nucleu al atitudinii umaniste in acest proces fun-
damental de a cultiva Ei a sluji omui.
Marile idealuri umaniste, demnitatea, universalitatea,
perfectibilitatea omului dezvoltarea liberd a persona-
iitalii umane stau in -continuare pe firmamentele ma-
rilor opere de-culturd...
ln planul muzicii reprezentanlii clasicismului vienez,
Ilaydn, Mozart, Beethoven, devin purtitorii idealurilor
umaniste.
Apdrind prin pozilia gi prin opera lor demnitatea
umatte, demnitatea artei, ei mdrturisesc, inainte de toate,
o inaltd atitudine morald, un
Clasicii Vienei inalt ethos aI angajdrii qi
-
purtitori ai idealuritror responsabilitdlii'
irmaniste Fiu aI unei epoci revolu-
lionare, hrinit cu lecturi ditl
Plutarh, Shakespeare, Goethe ._ cintdret al eroismului
uman, fiuritor de epopei muzicale, Beethoven ne oferio
printr-o operd uriag6, prin totalitatea celor 135 de opu-
iuri, o 1ec{ie de eticd, o lec{ie de umanism, prin preocu-
parea constantd de a inlelege coordonatele viefii.-qi cji-
matul timpului, prin eficienla fiecdreia din ac{iunile sa1e,
prin intransigenla cu care rezolvS problemele de conEti-
12'-
{n!d pe care gi le-a pus necontenit, prin modul in care
in mai'ile simfonii
- inCuurtete,
dovedeste S[mfonia cu cor si in
Sonate, in Fidelio si in uitimele in concertul
lmperial si Coriolan c6 eti,ca poate deveni, eu{n s-a
spus, o refleclie umanistd- despre viala demnd.
Beethoven este unul dintre primii mari oarneni de
,arti ai veacului al XIX-lea, primul dintre romantici, care
prin opera sa duce la o binefdcdtoare impulsionare a do-
meniului culturii printr-o mai largd gi receptivi deschi-
dere fatd de viafd, fald de ceea ce prof. Al. Tinase nu-
rneEte, in cartea sa Culturd" ;i umanism, funclia civiliza-
toare qi innoitoare a artei, capacitatea ei de a forja un
model uman, ca sintezd intre individualitate si soci-abiti-
tate, intre libertate si necesitate.
Rdscoli{i de problematica omului, romanticii evadeazd
uneori in exagerarea singuiarizdriior inciividualiste, unor
<lep.rimante singurdtdfi, dar, in esenld, ei rdmin, in pri-
mul rind, prin pitimaga ndzuinld spre ideal, tribuni ai
l)rogl ('sului in artd, iar prin universalitatea preocupirilor
Ior', clcmni continuatori ai spiritului renascentist, ai iaeii
niultilateralei afirmdri a persona[tetii artistice.
Printre cei care formuleazd for,rnele specifice de expri-
rnare ale romantismului muzical, printre reprezentantii
umanismului veacului al XIX-Iea il intilnim, aldturi de
Hector Berlioz qi Franz Liszt, pe Robert Schurnann.
Schumann compune, dd concerte, editeazd reviste mu-
zicale, organizeazl, reuniuni muzicale, este preocupat de
Rornanticii
- continuarori tl",il:fTtr J:i??ltil*:;
aispirituluirenascentist tuiuror-artigtilor, descoperd
si lanseazd talente.
Schumann se ddruie artei, muzicii, se diruie cunoaste-
rii, nu cu voluptatea enciclopedistului, cu ardoarea omu-
lui de culturd, dornic de a-i exploata erudi{ia, ci cu o
reald vocalie umanistd si, parafrazindu-l pe George Cdli-
n€scu, putem spune cd in opera de o viali a lui Schumann
simli sfortarea veritabiluiui umanist de a trece de la
particular 1a universal.
- Toli romanticii au invdlat de Ia genialul Beethoven
abecedarul lgRtei pentru demnitatea omului, pentru drep-
turi sociale. Romanticii aspiri prin muzica si cuvintele l-or
spre lumind si libertate. lnsuqindu-Ei conceptele umaniste,
l'onanticii au, pe pla"n artistic, conqtiin{a responsabilitdtii
13
in mdsura in care descoper6 filoaneie folclorice, in care
reinnoiesc sau creeazd noi forme de expresie in care se
gindesc la destinul artei.
Printre romanticii cei mai consecvenli, printre cei pe
care-i putem socoti exemple de responsabilitate umanistd
trebuie sd-i amintim pe Frederic Chopin.
Opera lui Chopin este o tulburdtoare imagine a artis-
tului care miiiteazd pentru libertatea poporului sdu, pen-
Chopin
tru triumful idealurilor u-
- maniste. Chopin nu poate fi
umanismul m,uzicii definit prin expresii salo-
narde, Chopin nu poate fi socotit (aga curn incearcd unii
teoreticieni ai modernismultii, ca Rene Leibowitz, de
pilde) ,,cel mai mare amator si superficial dintre toate
creator de adincime, avind congti-
geniile'(
- ci drept unsociale.
inla responsabilitdlii Chopin este unul dintre
artiqtii care a vorbit lumii despre istoria poporului siu,
un artist care s-a impotrivit oricdror conceplii sentimen-
taliste.
,,,IJmanismul, noteazS, Zoe Durnitr:escu-Bugu1enga, este
in fiecare epocd a istoriei europene cea mai frumoasS
amintire a ldriior bdtrinuiui continent 9i o chezSgie pds-
tratd pentru certitudinile privitoare Ia soarta viitoare a
omului. Din orice crizd gravd umanitatea poate ieEi spri-
jinindu-se de acest trainic suport(.
lntr-adevdr, in epoci de derutd, baza\i pe temeinicul
suport aI umanismului, increzdtori in funclia civilizatoare
qi umand a artei, in continua posibilitate de perfectio-
nare, de amplificare a potenliaiului uman in toate epocile,
creatorii de elitd s-au opus oricdror tendinle ezoterice,
oricdror forme de instrdinare, de dezumanizare a artei.
$i, pind la urmd, dezrdddcinate de filoanele umanismu-
Iui, aceste forme de instrdinare s-au dovedit artificiale,
fiind anulate de insdEi evolulia culturii ; in acelaqi timp
istoria a ,,ndscut(, in fiecare epocd in care s-a atentat la
bazele umaniste ale artei, marile personalitdli capabile
sd lege pun{i intre veacuri, sd replice fenomenelor tribu-
tare lipsei de firesc... Printre aceste personalitd{i trebuie
sd-i amintim pe toli creatorii veacului al XX-Iea, adinc
inrdddcinali in epocd qi care se opun, printr-o operd de
vibra{ie sociald, oricdror inclinalii spre pesi,rnism, impa-
sibilitate, estetism.
\4
ln deceniul al patrulea, intr-o lurne piind de incerti-
tudini artistice, Honegger concepe de pe pozi{iile unor
idealuri etice, o operd ce continud marile tradilii ale uma-
nismului, vorbind necontenit lumii despre om i capaci-
tatea sa de a invinge, de a fduri condii{i umane de viafa :
muzica nu vrea sd se transforme intr-un decor
",Dacd al teatrului mic-burghez
mizgdlit
negger - scria Arthur
ea trebuie si revind la implinirea
Ho-
unor mari
'sarcini -sociale, la spectacole si procesiuni populare, la
glorificarea muncii in uzine
Honegger !
;r de pe cimpii, la stadioane,
,,Muzica trebuie sI revini iit-"j dansuii. Ea trebuie sj
la implinirea
le ajute oamenilor in
,[nor mari sarcini sociale" via!5...(6
Respectind o,mul si pu-
'tercit sa de creafie, atitudinea umanistl presupune, in
arrcllrli t,imp, t'cspectul pentru toate valorile create de
istorilr crrlturii, cftt istrlria umanismului.
Nici rrrr ft.l dc operd artisticd curajoasd qi responsabild
nrr poatr: fi lealizata decit prin insugirea tradifiei, a ma-
rilor comori ale umanit6{ii... Orice comunicare nu este
posibild decit prin acest punct de legdturd cu tradifia, cu
istoria. Mozart 1-a studiat pe Bach. Beethoven il vene-
reazi pe Haydn. ?o!i marii romantici cred in forla
,beethovenianS...
Dar sd nu uitdm : in spi-
Preluarea tradifiei ritul conceptelor umanismu-
-
pro,iectalg in prezent lui, valorificarea tradiliei nu
qi deschidere spre viitor inseamnd doar un act de re-
tl:"T;tt*,
preruarea constienti, p" b"#t",i:l"lir"?, "j
mogtenirii artistice, preluirre ce vizeaz\ o proiectare in
prezent, dar qi o deschidere spre viitor.
Adaptindu-se la forlele tradifiei, marii creatori reu-
.;esc, de cele mai multe
ori , sd depdgeasci orice momente
de impas, sd continue filoanele artei umaniste...
Opunindu-se tendin{elor dezechilibrante ale atonalis-
mplui, un grup de mari talente ale veacului nostru reali-
zeazd, de pi1d5, o operS de vibralie preconizind o art6
de rezonanld clasicd, o artd addpatd la izvoarele artei
populare... Unii reuEesc numai interesante Ei poate trai-
nice reconstituiri istorice, dar alfii fduresc opere de mare
15
originalitate artisticd, de intensitate psihologicd, de adincd
valoare umanistd.
Sub semnul valorificdrii marii tradi{ii, sub semnul
valorificdrii tradiliilor artistice populare, mulli mari crea-
tori, de Ia Bart6k qi Enescu la De Falla Ei Gershwin, iz-
bindesc capodopere ce demonstreazd perenitatea muzicii
fdruitd sub semnul comandamentelor umanismuLui.
,,Grija pentru om qi pentru destinul lui - scria ma-
rele savant
- Albert
Einstein trebuie sd constituie
-
intotcleauna interesul princi-
LIn gind pal al tuturor eforturilol
al lui Albert Einstein tehnice. Nu uita{i asta nicio-
dat5, in mijiocul diagrame-
lor si ecua{iilor noastre. Nu. Viitorul nu dI prea multe
speranle celor ce cred cd maEinile, noii noqtri sclavi, ne
vor oferi o lume in care nu mai trebuie sd gindim.
EIe ne vor ajuta, dar cu pre{ul unor sacrificii supreme
din inteligenla noastrS. Lumea viitorului va insemna o
luptd din ce in ce mai acerbd impotriva limitirilor inte-
Iigen{ei urnane..."
Problemele qtiinlei sint, din acest punct de vedere,
qi problemele artei. Nu putem concepe arta fdrd comu-
nicare... Nu existd artd fdrd eficien!6, fird finalitate
umand...
Nu existd arti in condiliile in care ea nu poate con-
tribui, prin complexul ei de valori estetice, morale, la rea-
lizarea omului prin culturS.
,,Recunosc scria Cilinescu in 1962, intr-un articol
-
intitulat Umanismul marii muzici cd, miezul unei mari
-
crealii muzical.e nu poate fi decit ideologic Ei urnanistic,
dar caracteristica acestui continut este de a fi vast acce-
sibil maselor...((
$i intr-o vreme ca a noastrd, o epocd a socializlrii ma-
lilor valori culturale, o epoc6 care gindegte la crearea
dimensiunii culturale a societdlii in ansamblul ei, in tabla
valor"ilor contemporane nu pct fi uitali fdurarii unei arte
cuprinzdtoai'e qi permanent deschisi evolutiei, fdurarii
unei arte prometeice prin for{a ei umanistd.
urr articol Trecind in revistd citeva
al lui George Cdlinescu din principiile umanismuluio
rntitulat sd mai subliniem ideea na-
,,IJmanisrnul tionalului drept o coordonatd
marii rnuzici" esenliald a umanului fdri
de care nu am putea in!e-
lcgc (cum scria prof. Al. Tdnase), in toatd amploarea sa,
principiul creativitd{ii culturale ca expresie plenard a
unrar-iismului.
$i nieditind la valoarea universal5 a muzicii enesciene
exemplard intruchipare a ethosului na{ional romA-
-nesc sd amintim cuvintele lui Dimitrie Gusti : ,,Acti-
vitatca- creatoare de valori culturale a fiecdrei naliuni se
imbirri gi se cornpleteazd intr-un tot armcnic cu activi-
tatca partictrlard a celorlalte naliuni, formind acea ttni-
trrtr. cnltrlrzrld supremd care este umanitatea.
O nirtiunc este, din acest punct de vedere, un aspect
pirr'1 icrrlrrr' :rl trrrrirnitdtii, ori ur.nanitatea este continuita-
lr,ir irr l,irulr si soliclaritittea in spatiu a tuturor nafiunilor.
Nrr porrtc fi dcc'i vorba de un primat qi de un drept supe-
riol al unei suprana{iuni. Cdci toate na{iunile au misiunea
egald, dupd cum nlr se poate vorbi nicidecum de un pri-
mat al umanitdlii, pentru cd deEi ea formeazd un tot uni-
tar, aceasta nu inseamnd dizolvarea nafiunilor, ci indllarea
lor la umanitate prin muncd creatoare, fird a pierde nimic
din independenla originalitdfii lor. O umanitate fdrl na-
tiunile puternice care-i compun unitatea ar fi anemicS,
sdrac[ qi secdtuitS, cdci i-ar lipsi tocmai rnultiplicitatea
izvoarelor care-i dd viafd qi vigoare.(

16

MUZICA $I CATEGORIILE ESTETICE...
_ .Disciplind filozoficd. ce studia zd, cum s_a spus,
legitdfile, categoriile gi structura aJei atitudini esenta,
umane
l?ii 9" realltate, caracterizate prin reflectarea, contem_
plarea, valorlzarea qi fdurirea unor trdsdturi specifice aIe
'obiectelor si proceselor din nature, ,oci"tatu
si constiinti-
sau ale creatiilor omeneEti, estetica rdmine dr. t""r"iil?
qi metodologicd a teoriei fiecdrei arte in pu.t" gi-i
istoriei artelor si criticii de artd. gi este ,iormat-lu,-p"
"u
mdsura dezvoltdrii artelor, . t""ri"itjecdrei arte in parte,
sd se dezvolte si cercetarea esteticd, cercetar""
lor si fenomenelo' estetice, c"r""tui"" interac{iunii
""t"'go"iij
dintre
este"tic si celelalte domenii ale congtiinlei sociale.
In acest,plan, ne,oprim la cartea iui Evanghelos
soupoulos C-ategoriile esteti,ce, lucrare apdrutE u.u- Mout-
ani, in traducere romdneascd, la Edituia Univers. "ilirr"
^ A-rn a1es, din rnullirnea lucrdrilor de esteticd apdrute
in ultimii -ani, cartea iui E. Moutsoupo"lo,
pentru profunzimea ""-1"-"i
cercetdrilor si fortei concluziilor, sau
l^y:.1t,, l^:itr u originaii tatea inves tigaiiitor intrepril
$;
recundrtatea_lor pentru gindire, nu numai penlru frd_
muselea modului in care cercetdtorul regindegte in spirit
filozofic conceptele de bazd ale esteiic'ii, ci, inaint; d;
l1-l"l l.lttu mullimea implicafiilor, fenomenelor, fapte_
tor muzrcale cu care el- igi demonstreazd tezele... ^
. Fiecare analizd a categoriilor estetice, fiecare viziune,
fiecare interpretare, fiecaie opinie, fiecare tezd, este adusd
de filo.zof]ll grec in, p1anul Lititorului cu o mulli-" a"
exemple din marea istorie a muzicii.
1B
E. Moutsoupoulos este un fllozof de formalie, dar 9i
un muzician de aleasd culturd si biografia sa intelectualS
atestd o inaltd pregitire mu-
Un filozof permanent zical{.
tentat de studiul muzicii E. Moutsoupoulos s-a
ndscut in 1930 Ia Atena. A
studiat filozofia in capitala Greciei qi apoi ;i-a luat doc-
toratul Ia Sorbona. De-a lungul intregii tinereli, E. Mout-
soupoulos a fost insd permanent tentat de studiul mu-
zlcti. La absolvirea liceului, Moutsoupoulos opteazi pentru
filozofie, dar muzica rbmine nu numai un domeniu te-
meinic cercetat, ci qi o zond de aplicare a studiilor sale
filozofice.
Teza de doctorat intitulatd Muzica i.n opera lui Platon,
este astfel o rnagistralS demonstratie de inlelegere filo*
zt>ficd a acestei arte. Dupi doctorat, E. Moutsoupoulos
line <'ttrsut'i lit Atentt, ltt Paris, la Pr:inceton '9i alte tlni-
vt.r'sil,ir{.i irrnt'ricitnc, lir Universitatea Santander din Spa-
nirr, r'sic clircctor al Institutului de Filozofie din capitala
(irr'<:it'i, publicd zeci de studii, dar muzica rdmine o per*
lnanentd preocupare.
Un studiu tipdrit in 1975 este intitulat Filozofia m;tt-
zicii in dramnturgia anticd, alte oomuniciri au titlurile,
O fitozofie asupra mruzici.i, lui Eschi,I, SoJocle si filozofia
muzici.i,, Filozofi,a muzicii, i,n teatrul lui. Aristofan, Idet
muzicale la Plotin, Dialectica muzicald" qi Dialectica filo-
zoJicd. ta Platon.
Sintezd a nenumdratelor sale studii, optlsul dedicat
categoriilor estetice aduce }a lumind, am spune, qi o sin-
tezl. a gindirii sale despre muzicd. Cititorul are in fafi
prin aceastd carte, scria Constantin Noica, prefalind lu-
crarea, ,,un exemplu de gindire creatoare ce manifesti in
acelaqi timp o extrelnd exuberanld gi un remarcabil auto-'
control rafional. Prin dorinla sa de a diversifica unitatea'
scrie exegetul citat
,,R5spunde cu infinitatea -
gindirea lui Moutsoupoulos,
raliunii tale de om, capdtd ceva adinc reprezen-
oceanului care incearcl tativ pentru timpul nostru,
sd te inece" cdci unui om coplesit de'
atitea noutSli ale lumii...
ginditorul din marea gintd a filozofilor greci vine s5-ir
spun5. : ,,rdspunde cu infinitatea raliunii tale de offi'
ocean.ului care incearcd sd te inece.('
t9
 _ fnvestigind istoria gindirii despre categoriile estetice,
0. Moutsoupoulos regindegte conceptele de bazd ale este-
ticii qi ne oferd, pe baza unei game largi de exemplificdri
in care, cum spuneam, muzica e un teritoriu des invocat,
concluzii inedite asupra experien{ei estetice.
- - Gindind evolulia sistemelor categoriale ,,pentru a de-
friqa
- il citdm pe esteticianul grec
- indin-'punct de ve-
dere metodologic, terenul pe care va fi, continuare, in-
treprinsd o cercetare atit a aspectului istoric cit si a celui
axiologic al problemelor categbriilor estetice in conexiune
$i cu o interpretare filozoficd a artei, ca activitate crea-
toare a congtiinlei studiind evolufia sistemelor catego-
riale, studiind modnl - in care de la Piaton principala, dar
nu qi unica, este considerati categoria frumosului,, ana-
lizind modul in care au crescut, de-a lungul istoriei, fi-
lozofiei, numdrul categoriilor estetice E. Moutsoupou-
los igi imparte studiul in trei secfiuni -in care analizeaz6,,
rind pe rind, ceea ce numegte categori,ile trad.i[i.anali
(care se i"eferi-, in special, Ia structura internd a formelor
estetice), in al doilea rind categoriile determinatiue
(care se referd Ia conlinutul formelor estetice), qi, in sfir-
qit, categori,ile finale (in care sint incluse gi cele isto-
rice qi care privesc indeosebi infdligarea exterioard a
obiectelor), subliniind faptul cd intre aceste grupuri existd
o relatie dialecticS.
Din mul{imea referirilor, clasificdrilor, caracterizdrilor
lui Moutsoupoulos, as seiecta acele categorii cu rezonan{i
in istoria m^uzicii,'cu implica{ii in deii-nirea unor feno-
mene muzicale.
Dintotdeauna s-a incercat sd se fundamenteze, pe fon-
dui categorial al frumuse{ii, activitatea esteticd crea-
tcare. Noliunii de frtimos i s-a dat mai multe definitii,
ea conslituind, cum spune Moutsoupoulos, principalul
obiect aI demnitd{ii esteticii. Pentru Platon, frumosul este
strdlucirea aCevdrului... in-
FJefiniri ale frurnosului rudirea, dacd nu coinciden{a
frurnosului cu adevdrul, va
constitui multd vreme unul dintre cei doi poli intre care
vor evolua, multe secole, teoriile estetice. Pentru Hugo.
frumosul se identificd cu idealul ; pentru Kant, frumosul
este ceea ce p}.ace fdrd concept ; pentru lIegel, frumosul
este intruchiparea sensibiid a ideii ; pentru Delacroix,
frumosul este punctul de intiinire al tuturor conjuncturi-
2A
Ior pentru Baudelaire, frumosul este tocmai paradoxu-lo
;
iar Souriau considerd frumosul ca o desdvirqire mani-
fest6.
Trecincl in revistd istoria concepliilor despre fru-
mos, subliniind faptul ci astdzi se intrevede o tendinfd'
generale citre deplasarea diferenlialelor estetice din re-
liune. abstractd i conceptului de frumos cdtre regiunea
6oncretd a realitdtii artistice, Moutsoupoulos atrage aten-
lia asupra faptului cd ,,in afara ordinii.$i armoniei, existS'
ior{ele- ce alcdtuiesc frumuselea unui obiect estetic ;i
oceea a intenlionali.td$i'i, considerati de o conEtiinld este-
tic6.4
Desfdtarea estetici apare atunci cind si in misura in
care obiectul contemptdrii estetice indeplineEte exigen{eie
a$teptirii noastre. F9-
Stiri expresive, cioaid de Rafael "O
conchide
proprii irtei... Moutsoupoulos' o- Sonatd de
Haydn, sint oPere exemPlare
pentru aceastd rela{ie.(
Ascultind muzica, nu o datl sirnfim nevoia sd o defi-
nirn adjectival, s-o numim grafioasd, elegantd",. elegiacd,
eroicd' Sittt ttdti expresive dintotdeauna proprii artei ,Ei'
poate tocmai de aceea, esteticienii s-au striduit, Ia rindul
ior, sd le clefineascd. Multe afirmatii inal{5 de pi]dd gra-
pioiul la rangul de element propriu oricSrei specii a fru-
muselii. Dintre toate pdrerile, crede E. Moutsoupoulos *
c€a care s-a impus isloricegte, dar si teoreti'c, pare a fi
aceea care relalioneazd, in chipul cel mai ge-neral' gra-
liosuL cu o miEcare distinsi, prevdzutd ca fiind un cores-
pondent al eleganlei necdutate ce manifestd o economie
funclionaid de mijloace vitale eficace.
O anume uEurinld s-a intimplat si lege noliunea de
gra[ios de aceea de mic sau de diminuat, cu toate cd unii,
ca de pildd Rodin, spun cd gralia se naEte din forld 9i ci
este o exagerare a spiritului artistic si caute gra$iosul in
slibiciunea delicatului Ei a miniaturalului.
In acceplia lui Moutsoupoulos, nu micimea, ci Jinelea,
suplegea Ei d.eli.cate[ea sint cele care alcdtuiesc gralia.
O Tanagra anticd, urnble'tul unui cal arab' un tablou
de Botticelli sau Duffy - scrie Moutsoupoulos - sint,
independent de temele reprezentate, obiective estetice
evident grafioase.
fi1l0
 O asemenea reacfie continud Moutsoupoulos _ pro_
voacd continua cdutare-a grrafiosuiui, in special ori de cite
ori aceasta este lipsitd de mdsurd si nesinceri.
, In intreaga operd a lui Mozart, constatd Moutsoupou_
los, graliosul urmdrit cu mdsurd nu oboseste ; totu$i in
opera lui Beethoven aceasta va fi sistematic evitat'ina-
inte de a se impune Ia Men-
$tili ce este gra{ia ? delssohn. Aceiagi lucru se
rococ o in decoralie dep dEit.5?li'r:l::"it"r1i'i:*:tg
qi des-pre pictura unui Fragcnard depdgitd de pictura unui
David-
Gu gratia se gdseEte adesea amestecat elementul ele-
gantului caren izolat, constituie categoria cu acelaEi nume.
Eleganla este inruditd cu grafia, dar se deose6este de
cea din urmd prin cdutarea ie o caracterizeazd..i au""
este efort, insd un efort neuneuoios.
- {u se exprimd numai prin energie, ci printr-o miEcare
1imple Ei cultivatd, neexcesivd, qi de o economie deose-
bitd, manifestata prin forfd.
Este mai ales erteriorizantd, dar comportA, de a1tfel,
o nuanld conceptuald.
Astfel putem vorbi, bund.orard, de o dEmonstratie ma-
tematicd elegantS.
,G_ra!ia
- scria Alain, este perfecliunea expresiei ce
nu nelinistegte, nici nu rdnegte.((
Am putea adduga cd eleganla este perfec{iunea liniei
care satisface simlul frumosului corelat si cu rafitrnea.
. $i, o datd cu deiimitirile filozofului grec, se amin-
tim spusele lui Fr. Schiller :
este documentul
unui merit care n-a trebuit sd "Grafiosul
fie cucerit, dar pe care-I
posedi sufletele atit de fericit intocmite incit, fdrd nict
o silin!5, Ei in chip cu totul natural, toate faptele lor
pdstreazi o intipdrire de noble{e.(
Depdgind zona categoriilor tradilionale, (aici Mout-
soupoulos vorbeqte despre su,blirn, elegan{d, simplicitate,
sugestiv, magic, fermecdtor), filozoful grec analizeazd ca-
tegoriile aqa*zise determi.natiue, cele ce exprim5 in chi-
pul cel mai autentic intentionalitatea conEtiin{ei, categorii
direr:t legate de bogSlia conEtiinlei omenegti, dintre cele
mai numeroase, pentru cd aici trebuie cuprinse toate nu-
a_ntele trdirilor afective urnane ce admit prin creafie o
obiectiviere in calitate de valori.
22
Pe primul plan Moutsoupoulos incadreazi aici catego-
ria poeticului. lntr-un anume fel scrie filozoful grec
- -
in sensul 1arg, eti-
Citeva detalii despre
considerat
mologic, poeticul se identi-
categoria poeticului fic5, in tot cazul, cu crea-
tivitatea, cu obiectivarea qi
cu artisticul, in general. Mai prelioasi se considerd accep-
{iunea restrinsd a termenului, aceea a creatiei artistice in
versuri, in misura ln care aeeasta se face ecoul unei-
dispozi{ii fundamentale, al unei deschideri a conqtiin{ei
estetice atit cdtre marile viziuni, cit Ei cdtre nuan{ele fine,
qi, in acelaqi timp, ecoul obiectiuelor ca atare, ale acestei
sensibilitd!i.
Homer si Petrarca, Teocrit qi Goethe exprirnd aceast5,
scnsibilitate impreund" cu o anumitd contemplare a miste-
lclot' lunrii crea{iei, iar in fiecare dintre operele 1or r5-
sund o ascrn('nca integrare a congtiinlei in lume $i in-
vcrs, insolitd de o imperceptibilS melancolie. Aceast6.
rrbordare se poate amplifica qi in alte direcfii, astfel se'
lroirte spune cd este poetic tonul unui tablou de Ganaletto,
sau aI unei melodii de Schumann iqi incheie de-
monstralia filozoful grec. -
In opinia lui Moutsoupoulos anumite categorii ale'
grupului incadrat sub genericul -determinatiue liricul,.
-
clegiacul, idilicul dezvdluie unele aserndndri fundamen-
ta1e.
In primul rind, noteazd E. Moutsoupoulos, trebuie sF
se semnaleze cd,.intre aceste trez categorii, cea a liricu-
lui se atribuie operelor de artd muzicale, poetice, dar Ei
plastice, in care se constati in chip manifest efortul ar-
tistului de a insufle{i forma pe care o instaureazd cu in-
tensa dispozi{ie afectivd ce iI stdpineEte. Liri.cd. poate fi
inspiralia, nu insd qi realitatea obiectiud. cdreia acesta i
se adreseazd gi in care se reflectS. Lirismul este poate
cea mai evidentd pozi\ie obiectivantd, de unde Ei imposi-
bilitatea atribuirii categoriei liricului, unui obiect estetic
de altd provenien{d decit dintr-o activitate artisticd, ba
chiar dintr-o activitate prin care lumea congtiinlei se
oferd ln intregime ca emo{i,e obiectului inspiraliei, obiect
ce poate fi eroti,c precum in poezia lui Sapho sau in so-
netele lui Shakespeare.$i aqa mai departe...
t?
Lirlsmul Lirismul conchide E. nostalgic,_paradisiac, oniric, misterios, visare, reverie,
qi muzica
lui Schubert
Moutsoupoulos caracteri-
- lui Pous-
zeaz\, qi tablourile
1ll9:": demonic, fantastic, iitanic, prometeic, ;";;t^;;;:
pltoresc.
sin qi ale iui Claude Lor- In opera 1ui Beethoven, Moutsoupoulos vede, de pildd,
rain, ca si, dincolo de sonoritate, muzica lui Schubert. succesiv redate categoriile titani.cui.ui
unele poeme de Verlaine Ei sonata in si'deEi Ttrometeidui:
Irrintre categoriile de baz6 ce pot fi relevate in ana- Lir;i, i ;;-;;.
liza istoriei muzicii, trebuie amintite clramaticul sr tru-
gicul, d,e altfel studiate de Moutsoupoulos in capitoiul de- Beethoven
ei_caregoria H?;:1ft""!ffffi:l;"1?1;r3
dicat categoliilor determinative. Dupd o largd analizd a ...prometeicului Villa Lobos exprimd dispo_
prezenlei dramaticnlui si tragicului in domeniul teatru-
lui, Moutsoupoulos subliniazd faptul cd aceste categorii
au o amplitudine ce clepdEegte acest domeniu qi le gdsim
d
Ibrluiur,
li 1:?. .*i"l dl. pj,r- r,.,
Pasd.rea de foc de","'jl',",
ill?Ili;, ?fd;l:
";officontinud Mouisou_
Stravinski,
in intreg spalir-rl artei. poulos, poate fi caracterizat prin categoria t""tur..rig*i_
ln special muzica, subliniazd in aceastd ordine de :ylyi, iar categoria bahicd, jpomeniti indirect a" Eai*
idei Moutsoupoulos, se preteazd la accentuarea elententu- rraron, ne demonstreazi, Moutsoupoulos incd din teza
lui drarnatic ca si a celui tragic, a ideii creatoare prin- cloctorat <Iespre muzica lui platon), este cc,lebratd de
cu
cipale care este tocmai eliberatd de servitulile discursu- bucurie de purcelt in Dicto ;i Eneas, d" Burli;;-*-O"*
lui literar fa!6 de anecdotic. tea a III-a din FanLasLica'si de Mussorgski in piesa
Muzica este chiar in stare sd exploateze la maximum C) noap-te pe ntuntele plesuu.
posibiiitS{ile oferite de ambele categorii. Dramaticul Ei . Multe nuanfe expresive au fost asociate operelor mu_
zicale ca un reflex incontestabil al unei
tragicul sint adesea prezente la Beethoven, iar literatura
pe care a gel-rerat-o Simfonia cr 5-o e*qte cunoscute. Con- cmo!iona1-artistice. ".rr-it" """fitail
ceptele de invincibil si intangibil, particularizdri ale ca- Cu toate acestea, discutabild a apdrut capacitatea mu_
tegoriei tragicului se redau in mod caracteristic printr-o zicii de a reda comicul qi alte ciieva ,,vilori,.
schimbare bruscd de tonalitate, ca de pild5, in prima riale : caricaturalul, ironicul, diformul,"satiricul;-ffi;_
"ot"g"_
parte a Si.mfoniei nr. B de risticul, spiritualul.
$titi ce se intimpld Schubert, unde dezvoltarea Studiul atit de detaliat aI lui Moutsoupoulos ne face
in..Fantastica" tematicd trece pe neaqtep- si accentudm insd ideea capacitalii muzicii de a recia
lui Berlioz ? tate de la tonalitatea de Sl intreaga gamd de stdri propiii sensibiiitdlii umane. ne_
bemol la cea de Do bemol. sigur, insistd Moutsoupouloi, in mai mare masurd
Ca atare, conchide Moutsoupoulos, tragicul este tri- in orice altd parte, rizibilul qi genurile ."1" i;i,i[ decit
;eii_
mis printr-o anumitd cale spre anulare, aga cum se in-
timpl5 in Simfonia Fantasticcr a lui Berlioz, unde, in Muzica qi... umorur :::"1,0::ilrl&,ut,j"',TrtiX:
vrenle ce la inceptttul pdrlii a treia, cornului englez ii
rdspunde clarinetul, gi acest dialog se aEteaptd a fi re- despre comic au ca .r)uncttif:' ;r2'"r::1t"""J"ii"Stil:
petat la sfirsit, clarinetul tace, iar tdcerea sa este contra- 41ri4 io_t"qi posibilitdli ca si cel'elalte arte sd exprime
balansatd de tobe. ridicolul ia fel de autentic.
S-a scris i:e bund dreptate cd in estetica lui Mout- ln _a9d special se preteazd la aceasta muzica. $i
soupoulos cateqoriile par a se putea ivi Ia nesfirEit qi exemplificind, E. Moutsoupoulos noteaz6,:,,Diiirtttr,-
ci N{outsnupoulos este statornic gata de a face o sintezd tnentul lui lVlozart ce se incheie cu un acord stiident sau
I iio7()ltca. Kuffee-Kantate de J. S. Bach cu caracterul s5u comic
ldunrai, cle pi1d5, in cercul categoriilor determi'nati'ue solemn. Existd posibilitdli
_de exprimare a comicului prin
iipaloaice Nloutsoupouls se ocupi de zeci de varianfe, orchestra{ie, ca de exemplu prin utilizarea cornului*en_
24 25
glez in partea a II-a a trilogiei 1ui d'Indy sau in Uceni,cul Opera lui Beethoven se cuvine a fi ciutatd in
urdjitor de Paul Dukas.6( 'este clasicd faptul ce marea operi Ei ali-
Sd relinem, in continuare, unul dintre subiectele cele
sau romanticd ? turi de ea, mqrete artist, nu
mai importante pe care ni Ie ofer5. filozoful grec in eva-
se supun incadrdrilor cate-
goriale pe baza noliunilor date, ci transced cu adevdrat
Iuarea unor categorii estetice : osciialia dialecticd ce ex- clasele categoriale definite pind in acel moment
plicd complexitatea evoluliei stilurilor in istoria artei. fie
aa s5 acopere n-rai mult de o categorie, fie spre -a im-
Fiecare stil igi incepe demonstralia Moutsoupou- pune, de Ia sine, noi cutegorii in conEtiinlele estetice.
los consrituie- expresia influenlei reciploce a mai mul-
tor - factori induntrul cadrelor epocii pe care acesta o, $i incd o idee : Este clar c[ stilul artistului este su-
pus transformirilor. in evolulia sa apar, se formeazd"
caracterizeazd"
diferite centre de i.radiafie stilisticd...
Desigur, dat fiind c;i datele care dau culoare etho- Dar, in ciuda oricdror diviziuni, opera oricdrui artist
sului unei anumite epoci nu sint proprii numai ei, se 'rdmine unitara fapt evident, se exemplificd Mout-
constatd foarte frecvent un ctmestec de mull,e stiluri cli- - crea{iilor lui Gauguin, Picasso, Stra-
soupoulos, in istoria
ferite intr-o epocd dat5. vinski, ale cdror succesive
Amestecul de stiluri... In direclia aceasta, anu- Unitatea.... inspirafiei perio'ade de crea'fie (Ia
rnite categorii estetzce sint lui Stravinski Stravinski de pitdd il ci-
mai mult istorice decit stili.stice. tdm pe -
Moutsoupoulos
Aici dificultatea constS. in a recunoa;te, in final, o' rle la stilul naiv dln Petru;cct si de la atmosfera incor-
categorie particulard ca fiind, prin excelenld, caracte* <lirtd din Simfonia nt'. 7 sau din Pasdrea de foc, pind ia
listicd unei epoci particulare. Nu este sigurd pdrerea po- stilul auster din Oedipus Rer), nu evidenliazd decit uni-
trivit cdreia clasicul ar caracteriza doar arta greacd din tiitea inspiratiei.
secolul 5 i.e.n. De pild6, literatura francezd din secolul Viziunea esteticd a lui Moutsoupoulos este adincd,
al XVII-lea este, de asemenea, consideratd clasicd., in multilaterald. Amdnun{imea cu care studiazd variate ca-
timp ce, in paralel, se poate intimpla sd fie gi closi- tegorii, suita de exernplificdri din cele mai diverse do-
c:izqntd".
menii ale artei, nu-l impiedicd in nici un capitol al acestui
Oricum, cele doud concepte nu pot coincide; cel de ,eseu de Ia general.izarea filozoJicd, de la atacarea celor
aI doilea mdrturisegte fixa{ia Ia un anumit model, in rnai diferite zone ale esteticului.
timp ce primul indicd insugi modelul.
Depistind, in principal, tezele cu rezonan{5 muzicald,
Tot astfel, poelii romantici nu existd numai in se- .am a releva, in sfirgit, ideile lui Moutsoupoulos in legd-
colul al XIX-lea ci si in RenaEtere. Poet romantic este' turd cu interpretarea artistic5, in opinia lui Moutsoupou-
Dante, romantic e gi Shakespeare. In timp ce, pe de altd los interpretul, executantul, fiind mai aproape de public
parte, ambii rdmin reprezentanti clasici ai literelor ita- decit creatorul, este un adevdrat creator. ,,Executantul
liene Ei respectiv engleze, dar qi ai celor universale.
muzical, aplaudat de public pentru virtuozitate qi pentru
Pictorii romantici sint, intr-o oarecare mdsurd, cei invingerea a numeroase di-
din scoala florentind, dar gi Diirer qi Rembrandt, fie- Ajunge dexteritatea ficuitdti tehnice, se afIS mai
care in feiul sdu ; tonul operei lor este romantic auant unui prestidigitator... aproape de acesta decit com-
la lettre. pozitorul operei. Inserat in-
,,Opera iui Michelangelo - se intreabS. in continuare tre aceEti doi factori, exeiutantul devine realmente
esteticianul grec este oare clasicd sau baroci ? Este creators.
-
ciasic5 sau romanticd, opera lui Beethoven ?t' Ajunge insd. dexteritatea unui prestidigitator ?, Nu -
Solulia problemei conchide E. Moutsoupoulos _' rdspundJ cu hotdrire Moutsoupoulos qi amintind cazul
-
26 27
Iui Paganini, Moutsoupoulos accentueazd qi marile cali-
td\i pur artisLice ale virtuozului.
Amintind in acest capitol dexteritatea unor balerini
(ca Nijinski), capacitatea fizicS a unor cintdreli cu ample
registre vocale (citind-o pe Yma Sumak), amintindu-l
din nou pe Platon, care respinge orice promoDere d.e uir-
tuozitate, Moutsoupoulos accentueazl, cu fermitate ideea
dupd care toate calitdlile tehnice, fdrd o spontaneitate
artisticd mai profundd, nu pot impune un mare interpret.

coMPozIToRIr $I MAXiMELE LOR...

Cristopl't Wilibald Gluck: Simplitatea si

adevdrul in artd sint singurele conciilii
zlle frumosului.
Ludtoig uun Beeth,ouen: Nu existd re-
guld pe care sd nu o poli incdlca atunci
cind e vorba cle mai frumos.
Robert Scltumnnn.' Nu-mi plac oamenii
care nu stiu sd-gi acorde viala cu opera.
Legile moralei sint si cele ale artei.
George Enescu: Important este s6 1u-
crezi totdeauna in adincime. Trebuie si
crezi. Ai forat fdrd sd gdsegti nimic.
ContinuS. Dedesubt zace cel mai pur bri-
liant, comoara. Se gdse;te totdeauna o co-
moare.

Nu intotdeauna marii ddltuitori ai sunetelor au vorbit

despre ei si despre arta 1or. Sunetele instrumentelor, li-
niile vocilor, indicaliile de migcare li s-au pdrut sufi-
ciente.
Parcurgind insd miile de pagini, scrise de-a lungul
timpurilor despre compozitorii veacurilor, ai bucuria de
a intilni judecdli de valoare, simple cuvinte care nu
nrrmai cd reugesc sd contureze in ochii posteritd{ii per-
.qonalitatea unui creatcr sau sd explice anumite elemente
a1e operei sale, dar se si itot constitui intr-o adevdratd

29

carte de precepte rnorale qi arti'stice, hrand spirituald;
pentru generaliile lumii, intr-un volum cu infinite sem-
nificalii pentru inlelegerea drumr:rilor muzicii, fdurito-
rilor qi ascultdtorilor ei, pentru in{elegerea valorilor ar-
tei sonore, rod intotdeauna datorat numai creatorilor care
au crezut in puterea muzicii de a umaniza.
Visul dintotdeauna al marilor compozitori a fost o,
muzicd adresatd oarlenilor in numele bucuriei gi sin-
ceritSlii ; o muzicd ginditd din dragoste pentru artd gi
auditori gi nu doar din dorinla sonddrii unor noi mij-
loace tehnice.
GLUCK, de pildd, compozitorul a1 cdlui crez a fost
unirea muzicii $i cuvintului in numele expresivitdlii,
a socotit intotdeauna ,,cd cel mai rnare efort trebuie sd.
se reducd la cdutarea unei'
Cel rnai mare efort : frumoase simplitd{i, 1a evi-
cdutarea simplitSlii tar.ea paradei de dificultdti
in claritate. Giuck nu a so-
cotit prelioasd descoperirea uneia sau alteia din noutdfi,,
decit in mdsura in care ea este cerutd in mod firesc de'
situalie gi de expresie. $i tocrnai de aceea, in secolul
nostru, cind unii incearcS. sd scrie gi sd comenteze mu--
zica cu o stare de spirit scientizatd, cind cdutarea unor
formule arhitectonice devine uneori un scop in sine, cind,
sterilitatea sufleteascd si artisticd doregte acoperiri ln,
calcul, cuvintele lui Gluck ,,simplitatea si adevdrul in'
artd sint singurele condilii ale frumosului( devin mai
mult decit un subiect de medita{ie.
Subliniem adeseori locul pe care JEAI/-JACQUES:
ROUSSBAU I-a avut in una dintre cele mai eficiente
polemici ale istoriei rnuzicii.
Pe planul compozifiei, desigur, Rousseau nu putea ri-
valiza cu Lully ;i Rameau, in schimb eI a reuqit sd ofere
creatorilor epocii arme de lupta teoretice, indemnindu-i
sd scrie o muzicd indreptatd spre naturd, spre adevdrul
sentimentelor, spre ldrgirea universului de idei a1 mu-
zicii dramatice.
,,For{ele muzicii nu stau exclusiv in patetisr-n, ci
in energia tuturor sentimentelor si vivacitatea tuturor
imaginilor(r sglis Jean-Jacques Rousseau in anii ce-
-
Iebrei controverse dintre opera seria si oper(r buJfa, cu-
noscute sub numele de rizboiul buffonilor.
30
. e.i.eaind pentru o muzicd inleleasd ca artd a expresi-
vitdlii,Rousseau sublinia totodatd dublul aspect ai im-
perativului expresivitSlii in procesul comunic5rii : ,Ex-
presivitatea nota Rousseau in Dictionarul muzical
este - prin -
care compozitorii gtiu sd transmitd
-calitatea
cu claritate
idei gi sentimente. Este vorba insd atit de
o expresivitate a compozi{iei cit si de una a execuliei
$i numai prin concursul amindurora rezutrtd efectul mu-
zical cel mai puternic si mai agreabil6..
MOZART nu tr5iegte in epoca in care marii mutsicieni
au voluptatea confesiunii epistolare; in atit de scurta
sa via!5, Mozart nu a dorit si vorbeascl.lumii decit prin
scrisorile tui Mozart HtJt!?;]3"ft,"",Hi1""3?H3-
zart tatSlui sdu, celor de
acasd, devin tot mai mu1t, o datd cu trecerea timpului,
nu numai un univers de destdinuiri ce aruncd noi lu_
mini asupra crealiei mozartiene, ci qi o copleqitoare mdr_
turie cd o operi, de adincimea si frumuselea'celor create
de Mozart, nu poate fi decit rodul unui om cu inalte ca-
litd{i morale, unui om ddruit prieteniei, tinerelii, muncii,
,cd fericirea, onoarea. de care vorbea atit de des compo_
zitorul, nu pot fi ob{inute decit prin dirzenia mrrrr"ii.
,,Te simli multumit cind termini in sfirqit o muncd atit
de grea qi migdloasd qi mai ales dacd sfirqitul ei ifi aduce
cinste Iu ii scria Mozart, din Miinchen, la 1g decem-
brie 1780,- tatdlui siu.
BEETHOVEN
135 de opusuri qi sute d.e idei no-
tate in scrisori, in -Caiete de conuersaiie
surare a gindirii Ei crezului beethovenian. - cimp de desfd-
Fraza lui Beethoven are adincimea meditatiei sale
muzicale qi fiecare dintre cuvintele sale sini, peste
veacuri, maxime de o adinci inlelepciune :
Beethoven cdtre Cherubini : Arta are puterea de a
uni omenirea, cu atit mai rnult pe adevdralii artiqti...
Beethoven cdtre Wilhelm Gerhardt : A zugrdvi este
avantajul picturii. In privinfa asta poezia se polte socoti
qi ea norocoasd in compara{ie cu muzica. Domeniul ei
nu este atit de limitat ca al meu, in schimb al meu pi-
trunde mai adinc ln alte zone. $i nu este chiar atit de
t-lsor se ajungi pe meleagurile impdrd{iei mele.
31
 u@are dintre ceie doud forle capabile sd_l ridice pe
om pind pe cele mai inalte culmi e mai mare ? Dragostla
sau muzica ?... Cred insd cd rdspunsul trebuie Ja ti"
acesta: dragostea nu poate sd dea o idee despre muzi-e,
in timp ce muzica poate da o idee despre aiagoste. De
ce.le-am despdrfi pe una de cealaltd 2... Sint cliar doud
aripi a1e sufletuluis
- scriatotal,
Berlioz este un romantic
HECTOR BERLIAZ.
riscoiit de felurile, pa_
siunile si visurile veacului sdu.
Berlioz este un creator romantic, dar gi un cornpozitor
care trdieqte bucuria minuirii verbelor, vorbind d"rpr"
o.pera sa, despre crealiile contemporanilor si predece,so_
rilor sdi.
Berlioz este unul dintre primii qi cei mai mari critici
muzicali, unul dintre cei mai rnari memorialisti ai tim_
purilor.
. Rerlioz, creatorul Fantasticii si Damnafiunii lui Fausi,
stindarde ale artei muzicale romantice, este un creatoi
care. a stiut (cum spunea paul Dukas) sd creeze mai mult
spaliu pentru succesorii sdi...
Ca qi Berlioz, SCHUMANN este un proeminent crea-
tor romantic si critic muzical de avangirdd.
Forla aforisticd a expresiilor lui Schumann mi se
pare unicd in istoria muzicologiei.
Compunind, in anul 7848, Albttmul pentru tineret,
Schumann ii adaugi cunoscutele precepte muzicale pen-
tru cctsd" gi, uia{d, in fapt, o culegere de maxime pe teme
de pedagogie muzicald si unii istorici au incercat chiar
sd intocmeascd un volum de rnaxime folosind diverse
asc.r$iuni din publicistica schumannianS.
Iatd citeva din gindurile lui Schumann :
,,Iiiecare artd igi are viala ei. $i orice instruire mu-
zicald, fdcutd in pripd, fdrd sd-gi aibd evolulia ei educa-
tivd se resimte mai devreme sau mai tirziu(.
,,Fdr"5 entuziasm nu se obline nimic in artd. Ndzuiegtc
cit mai departe !((.
,,Studiul istoriei muzicii, sprijinit pe ascultarea
capodoperelor din diferite epoci, te va vindeca cel mai
repede de infumurare si vanitate'6.
32
,,Trebuie sd iubegti lumea cdreia-i aparlii. Sd mun-
ceqti pentru m'ai binele ei. Si ajuli progresului((
cuvintele rostite cindva de Gamille SA/NT-SAEI/S. - sint
Saint-Sa6ns a fost un enciclopedist. Om de qiiinfd cu
rnultiple preocupdri el a cultivat arta ca adept al marilor
idealuri artistice, aI marilor idealuri sociale aie artei.
Saint-Sadns s*a impus in epocd qi drept unul dintre cele
mai strdlucite condeie publicistice in plan muzical. Scrie-
rile saie au fost ,,diguri(( in apirarea idealurilor rnuzicii
qi tocmai de aceea au Eansa de a supravielui timpului
sdu. ,,Oamenii scria Saint-Sadns au nevoie de fru-
- muse{e,- adevdr, de L:cruri
0amenii au nevoie de utile ; artistii cauti frumo-
frumusefe qi ader'5r sul, savanlii adevdrul, co-
mercianlii utilul lucrurilor.
$i banii vin apoi drept un echivalent al serviciului fdcut,
a1 efor:tului, ai timpului consumat. Dar, dacd banii intrd
pe prima linie a preocupdrilor, totul dispare. Comerlul
devine inselAtorie, qtiinla qarlatanism, arta ca-
I-iotinajs. - -
O datd cu cea de a doua jumdtate a secolului trecut,
problema caracterului na{ional al muzicii, al rapoitului
clintre nalional si universal, devine un subiect in care
toti marii creatori se strdduiesc sd aducd clarificiri sub-
..tan{iale. $i in dezbaterile teoretice, in ciutdrile compo-
nistice, creatorii de talent inleleg cd no{iunea de muzicd
cu caracter nafional nu poate fi redusd doar la inspiralia
tljrect folcloricd, apdrind cu fermitate si dr:epturile unei
muzici de climat nalional de
Cadru psihologic na{ional sensibilitate na{ional5 cu ca-
dru psihologic naliona1. $i
dacd in publicistica sa RIM,SKI-KORSAKOV nu pivo-
teazd intotdeauna in jurul unor profunde probleine de
esteticS, atunci cind ,,atac566 problema nalionalului fraza
sa capdtd de-a dreptul for{i aforisticd. .,Muzicd fird na-
tionalitate nu existd sciia Rimski-Korsakov. $i, de
fapt, orice muzicd pe -care ne-am obiEnuit si o conside-
rirn ca fiind general-umand este totuEi nalionali... Mu-
zica'lui Beethoven este o muzicd germand, a lui Wag-
ner, fdri indoialS, germane, a lui Berlioz francez6...({
In secolul nostru, cind toate drumurile pdreau inchise
pentru continuarea marilor tradilii ale muzicii, BELA
.t,)
BARTOK, aserneni altor mari creatori din risiritul Eu- --Voi spune cultul meu pentru marele factor vital:
suslinuti.-in aEa fel
ropei, vede in vechimea, in frumusefea cintecului popu- -,rii"u",' *[,;;; iauJat"ut", "ilttit6,
ci o plScele utild"'
lar un izvor fecund pentru muzica viitorului. Compozl- i""it ri nu mai fie o sforfare,
- ---,rlin"."i
torul Bart6k devine, de altfel, unul dintre oamenii de generalii ii ,u"o-uttd. muncd, cinste qi ?1"
gtiinld care folosegte condeiul pentru a releva nestema- truitm gi ag" *ni '"Oi.tga ;i modestie, cittdu 'rnai muitd
care vor
tele lumii folclorice, paginile sale pe teme muzicologice qi ingdduinld pentru- cei din iurul
oferind mereu idei de inatacabil5 valoare. Vorbind, de
-"O"tti"
sd se manifeste... Vio'tifu adevdrate nu pot fi impie-
pildd, in anul 1931, despre autenticitatea in muzica popu- a ie;i }a
"'"l,itrt"f p"'cut"e dau tinerilor e cuprins in ulmdtoa-
dicate de iveald6'.
lar6, B,art6k sublinia cd melodiile autentice populare in-
truchipeazd cele mai inalte perfecfiuni artistice. Ele con- rele puncte :
stituie adevirate exemple ale modului in care se poate 1j Cunoasteli posibilitdtiie proprii'
da unei idei muzicale expresia cea mai desdvirsitS, in 2) Munce;te lational.
forma cea mai scurtd gi cu mijloacele cele mai rnodeste... si Oezvoita in tine autocontrolul(('
In mina unor oameni fdrd talent, scria Bart6k, nici mu-
zica populard, nici vreun alt fel de rnaterial nu poate do- Genuri muzicale rnajore, genuri minore"' Muzici grea'
bindi vreo insemnitate. Cu atte cuvinte lipsa de ta- -rrri"a de divertisment. Sisiematicd, nu intotdeauna ac-
lent nu poate- fi remediatd de
- 'Frontierele
ceptatd istolia artei.
,,Lipsa de talent nici prin sprijinirea pe mu- dinire ,,genuri" s-au-dovedit mai intot-
nu poate fi zica popularl nici pe alt- deanita a nu avea stabii'itate, qi de altfel criteriile selec-
remediati prin sprijinirea ceva. $i intr-un caz Ei in i;i;;i;t;;-=i,',t u."i"uqi, indif'erent de gen' qi"9 ",tt" ":?:P,i
pe muzica populari" celdlalt rezultatul este nul. de a inscrie un cptls in orbitele frumosului 9i ale valorlr
Muzica populari are un rol artistice...
gi o insemndtate uriasd care nu pot fi inlocuite cu nimic Aproape ci nu a existat mal:e compozitor care in afara
altceva. $i, citindu-l pe l(od6ly, Bart6k continua : ,,Dupi p.oi"'"a"lir meditatii ntr.z,icale .-sd nu-si fi odihnit spi-
cum limba populard este identicd in multe privinfe, cu ritul exersindtt-se in opere mal uqoar"e, de o imediati
limba veche, tot astfel gi muzica populard este nevoiti accesibiiitate.
si compenseze lipsa documenteior istorice in acest dome- aC" se expiicd de ce un artist de i:rofun"'imea lui
enl'itltS giseste intelegele 1i-p9nln-r far'rnecul nruzicii
niu. Acolo unde muzica populard s-a infiltrat in muzica (,,in iocul lui Strauss gindeste rnu-
Xui Johann Strau:s'
cult5, un muzician german gdsegte in Bach gi Beethoven deelara, nu'matiiios, ci cu dragoste, tacitut'nul
s\gst'
gi ceea ce noi deocamdatd putem cduta doar in sate : - Brahms), aEa se explicl de ce bachianul ;i
iofru.rt"t
viala organicd a unei tradilii nafionale(. beethovenianul Brahms gasegte bucuria Dansu'ilor urt-
gare. ,rCted spunea Bl'ahms cd in arta noastrd
ENESCU cornpozitor, violonist, dirijor, pianist, pe- -
iirti"'nu este,-t'tuf * decit
g.eu sd -
fii ugor, fdrd a cldea in
- mr-llte documente scoase
dagog. Tot mai la iveaiS, in ul- banal qi mediocritate(.
timii ani, de harnici cercc- ,,Nimic nu este rnai greu Dintotdeauna a fost ris-
Gindurile lui Enescu tdtori, eviden{iazi una din riecit sa fii ugor..." cant sd impar{i calificative,
Iaturile cele mai captivante sd ai Prejudecd{i fa{d de
ale muitilateralei sale activitifi, Enescu, autorul unor cu- anumite genuri, sd anulezi pagini care nu-!i pot place la
cetdri integrate timp de 7 decenii intr-o vasti corespou- ,n a.rumlt moment al evoluliei tale intelectuale'
denfd, in nenurndrate interviuri, in ConuorbLrile cu Ber- O scrisoare a lui CEAIKOVSKI adresati lui Taneev,
nard Gavoty. Iati citeva idei dintr-o culegere de maxime care nu putea in{elege integrarea unei muzici cu ca-
ale ltii G-eorge Enescu despre rnuncl : racter clansant intr-o simfonie' pare o hotdritoare che-

34
35
 mare pentru anularea oriceror subiectivitdli in aprecie_
rea unor genuri... ,,Nu inteleg categoric, ii scria Ceai- ARHIVE
kovski iui Taneev, ce numeqti dumneata muzicd de balet
de ce 1u te poli impdca cu ea... Oare inlelegi prin mu-
"<i
zicd de balet orice melodie veseld cu ritm de dans ? Si
in acest caz nu. trebuie sd te impaci nici cu majoritatea
simfoniiior lui Beethoven, in care asemenea lutruri se
intilnesc la fiecare pas... In general, eu nu inleleg de fel
cum poate cuprinde muzica de balet ceva dezapiobator.
Doar muzica de balet nu este totdeauna proastd. Existi
TINERETEA VIRSTA IMPLINIRILOR
;i muzicd bund...(.
Poetica muzical5 a lui STRAVINSKI, serialul de confe-
- ARTISTICE
rinle pe care Stravinski I-a finut cu ani in urmi in fafa
studen{ilor Universitd}ii Harvard, opera muzicologicd a
1ui Stravinski, este in fapt o culegere de cugetdri, dJprin-
cipii de estetici. si eticd a artei, exprimate cu for!6 afo- T. Maiorescu : Tinere{ea e totdeauna o
ristic5... enigmd ; virsta maturd o dezlegare a
fnconsecventul Stravinski este aici apirdtorul indrdz- enigmei.
nelilor sale : ,nSint primul care recunoic scria Stra-
vinski ci indrdzneala este motorul celor -mai frumoase I. Turghenieu : Taina fundamentatd a ti_
-
Ei celor rnai mari ac!iuni...(( neretii nu std in puterea de a fdptui orice,
ci in puterea credinlei cd poti fdptui
orice.
P. Corneille: pentru un suflet mare, va_
loarea nu agteaptd. ca virsta sd o mi-
soare...

Deschidem arhivele istoriei muzicii si prima noastrd

concluzie este cd tinere{ea merrilor creatori a fost, (revin
la cuvintele lui Maiorescu), o virstd a marilor enigme,
r-' vfu'sti a credin{ei in puterea de a infdptui, virsta ve-
rificdrii ciecisive a marilor voca{ii creatoare.
Deschidem arhivele componisticii...
In epoca pe care criticii o numesc ,,adolescenla feri-
c'itd a muzicii(l, la rlscrucea dintre RenaEtere qi barocul
rnuzical, CLAUDIO MONTEVERDI se impune din tine-
le{e drept un artist irnplinit, capabil sd realizeze lucrdri
ie semnificalie istoricd, pentru genul care continua sd
rdrnind printre cele mai reprezentative a1e perioadei :
madrigalul.
O riguroasd pregdtire muzicald std la chezdsia debu-
tr-rlui sdu componisfic la virsta de 15 ani qi primul vo-
lum de madrigale tipirit la virsta de 20 de ani. Fiecare
noud crealie, fiecare nou volum poarti pecetea talentului,
personalitdlii creatoare. In fiecare generafie, in fiecare
volum, recunoagtem exigenla crescindd fa!5 de calitatea
textului, dorinla creatoiului de a gdsi structuri noi,
forrne noi de expresie. Cind implinegte 23 de ani, Monte-
verdi tipiregte [a Venelia al cloilea volum de n-radrigale'
ln paginile sale gdsim qi fascinantul Eco mormorar l'Onde,
considerat vestitorul maturitS{ii monteverdiene.
Sfirgitul secolului al
Dido qi Enea XVII-lea. ln Peninsula ita-
o operl scrisi-la 30 de ani... 1ic6, in toati Europa, com-
pozitorii incearcl noi for-
mule de expresie in domeniul operei, genul care intrase
in istorie o aata cu acest veac. Printre ei londonezul
I>URCELL, cel care prin Di.do 9i Enea, partituri creatd
la 30 de ani, d5.una din cele mai semnificative lucriri
ale timpului, si unul din cele mai remarcabile opusuri
din istoria artei engleze pinl la Benjamin Britten.
1797, MOZA-R? pdrdsea viafa la numai' 35 de ani,
dupd ce ddruise lumii Recuiem'ul pe care Kiichal, inven-
taiiina tezaurul, iI va inregistra sub numdrul 626. ...626
de lucrdri ce poartd toate semnele, nu numai ale tinerefii
ca virstd, ci a tinerelii ca suprem insemn al forfei crea-
toare : continua dorinld de innoire, dragostea de muncd,
necurmata fantezie, spontaneitatea ordonatd de fermi-
tatea invdliturii, adinca spiritualitate.
La B ani, Mozart scria prima simfonie' La 19 ani -
marile concerte pentru vioarS. Ei orchestrd. La 31 de
ani
- Don Giouanni.
626 de lucrdri ce rimin, pini la urmd, o mare lecfie
de teorie a cunoagterii, o covirgitoare leclie de etic5.
La 25 de ani, BEETHOVEN este un om care-Ei cu-
noaqte forlele, care este stipinul destinului sdu. ...,,Cu-
raj noteazd. Beethoven in carnetul sdu de insemndri'
-
In pofida tuturor sldbiciunilor trupului, geniul meu va
izbindi... 25 de ani... IatS-i... I-am implinit... Anul acesta
chiar, onul trebuie sd-qi dea in vileag toate posibilitS-
{ile...(( La 25 de ani incep qi marile suferinle ale lui
3B
,rVreau totuqi Beethoven. Acum se fac
si {in piept simfite primele semne ale
destinului" surzeniei. ,rPlutarch mi-a
deschis calea spre resern-
nare ii scria prietenului sdu Wegeler. Vreau totugi,
- cu putin!5, vreau totuEi sd
dac6 e lin piept destinului....(
Prima replicd beethoveniand in fala primelor mari
incerciri: Intre 1795 qi 1802, intre 25 Ei 32 de ani,
Beethoven a publicat 19 sonate, 13 cicluri de variatiuni
qi 3 concerte pentru pian, 2 simfonii, baletul Fdpturi.le
lwi Prometeu, 43 de dansuri pentru diferite ansambluri,
6 cvartete, 5 triouri, 5 sonate pentru vio'ard gi pian...
Beethoven nu scrisese inci, Eroica, fdurise ci{iva din
marii sa'tel.iti ai Eroicii, dar presimli in fiecare din aceste
lucrdri toate drurnurile revoluliei beethoveniene, fiecare
din ele pregStesc lnsd intreaga maturitate beethoveniand,
intreaga sa luptd pentru cl,aritate, pentru conqtiin{a Ei
demnitatea muzicii. $i sonata Patetica (unul dintre sa-
teli\ii Eroicii), cu fermecdto,arele ei dialoguri despre viald,
pagind scrisd in anii tinerefii, rdrnine, indis,cutabil, una
ciintre cele rnai pregnante expresii ale geniului beetho-
venian.
1821. Tindrul BERLIOZ soseqte la Paris din patriar-
halul sat, din sud, in speran{a cd va deveni medic. Trec
numai 9 ani si Berlioz, mistuit de patima sunetelor, d6-
ruie lumii, in anul 1830, (anul in care Victor Hugo pre-
z.enta drama Hernani, i'ar De'lacroix expune pinza Liber-
tatea cdlduzind poporul), Fantastica, stindard al sim-
fonismului romantic, captivant6 pagind- autobiograficd,
incintdtoare chemare spre dezldnluiri pasionale, tineresc
semnal spre pldsmuiri romantice.
FRANZ SCHUBERT : 7797-1828. 31 de ani de viafd,
peste 600 de lieduri, 9 simfonii, 10 uverturi, 22 de cvar-
tete, 120 de lucrdri corale qi vocal-simfonice, L8 opusuri
dedicate teatrului muzical.
,rCind doream si-mi cint dragostea ea devenea du-
rere
- eascria Schubert iar cind doream sd-mi cint
durerea -
devenea dragoste(.
Modestul, timidul Schubert, mereu infricoqat de con-
temporanii sdi, Beethoven, Weber, Heine, cintfl durerea,
dragostea, viala Vienei iubite. Aga s-a ndscut o operd de
39
 tinerele Gvintetul Pdstrduul, respirind din fiecare frazl
echilibru, cdldurd, spontaneitate.
Berlioz _
,,MEIVDELSSOHN-BARTHOLDY
- scriaprocligios...6
este un talent enorm, ertraordinar, superb,
Mendelssohn-Bartholdy inceteazd din via|d la lirsta
de numai 38 de ani, qi toate operele sale rdmin roduj
anilor tinere{ii.
La 9 ani este deja un pianist afirmat, iar nu peste
mult timp unul dintre compozitorii prelui{i de Europa
vremii, preluit chiar qi de marele Goethe, refractar, ie
qtie, la recunoagterea talentelor muzicale ale epocii.
Mendelssohn-Bartholdy
Forfele tineresti este un clasic al romantis-
ale marilor romantici mului, cultivind mai bine
zis romantismul, cu echili-
brul unui muzician care preluiegte marea tradifie.
Consumindu-gi forla creatoare pe parcursul a trei
decenii, Mendelssohn-Bartho dy aduce cea mai impresio-
nantd dovadi a maturitdfii tinerelii sale scriind, la 17 antr,
strdlucitoarea uverturd Ia Visul unei nopfi de uard...
Ascultind Varia{iunile pe o temd din Don Giouanni
de FR. CHOPIN, Schumann scrisese entuziasmat: ,,Sco-
teli-vd paidria Dornnilor ! Un geniu...((
_ Geniul lui Chopin izbucneEte din copildrie si flacdra
Iui arde constant de-a lungul pufinelor zile de'viatd pe
care le-a avut.
Chopin a atacat, din tinerele, toate genurile 5i s-a
impus drept o voce de unici dimensiune in istoria cla-
viaturii. La 18 ani, scrie primele studii, la 28 de ani
preludiiie, la 20 de ani primul vals, la 21 de ani prima
balad5, la 17 ani Nocturna in mi. minor,la 15 ani primul
Rondo, la 19 ani Concertul in Ja minor si la 20 de ani
Concertul in mi minor, partiturd ce a deschis perspective
in literatura concertantd a veacului, in arta cintatului
la pian
,.Oare nianul i-a modelat sufletul sdu ?... sau dimpo-
trivS Chopin i l-a transmis pe aI s5u pianului ? se
intreba Anton Rubinstein. - compozltorii-dramaturgi.
Rdspunsul era foarte simplu : operele sale nu au
putut fi oroduse decit printr-o absorbtie cornpletd a
unuia rtre. r-itre celSlalt(.
40
_ ln monografia dedicatd lui DEBUSSy, Romeo A1e-
xandrescu a observat, pe bund dreptate, ce ceea ce a
caralterizat aproape intotdeauna pe marii compozitori
a fost qi ascendenla neintre-
l\{uzica prelungegte ruptd a gradului de concen-
emolia unui poem... tralie expresivi qi de sub-
stan{ialitate din crealiile lor,
pc mdsuld ce anii se addugau... Exemplul cel mai eloc-
vent rirnine desigur Beethoven, dar acelagi fenomen
poate fi cletectat qi in crealia lui Wagner, Debussy, Geai-
kovski, Dvohik.
FdrI indoial5 cd acest proces de substanfializare, de
care volbea R. Alexandrescu, incepe ia toli marii crea-
tori din anii tineretii, ani in care se pun bazele marilor
concepte componistice, ani in care se adund izvoarele
pentr:t-r fluviul maturitdlii creatoare. Teza este va1abilS
gi in cazui lui Debussy, cel care gindeEte o capodoperl
ca Pelleus Ia 30 de ,ani. Preludiul Ia dupiL-amiaza unui
fuun a fost elaborat in anul 1893.
Putea dori la aceastd virstd un compozitor o mai
adincd apreciere qi autentificare a for{ei sale creatoare
decit cuvintele pe care Ie rostea Mallarm6 in declaralia
ce o fdcea dupd prima audi{ie : ,,Aceastd muzicd spu-
nea poetul francez prelunge;te emolia poemului - meu
;i creeazd cadrul cu- mai multi pasiune decit coloritul(.
85 de ani de viald ce reunesc ultimele decenii ale
secoiului trecut cu prima jumdtate a veacului nostru,
il fac 1re RICHARD S?RAUSS sd strabatd poate cea
mai a,complicatd'( epoci din istoria muzicii, epocd ce re-
cunoaste, rind pe rind, cultul wagnerismului, reacfiile
irnpresionigtilor si expresio-
Galeriaeroilorstraussieni nistilor, revolulia schijnber-
operd a tineretii giand, aclamarea neoclasi-
- cilor.
Richard Strauss pornegte din umbra lui Liszt gi Wag-
ner si prin indemnurile lor devine, cum s-a spus, cel
mai clesdvirEit creator de eroi Si cel mai plastic dintre
Galeria eroilor straussieni Macbeth, Don Juan, TiIl
Eulenspiegel, Don Quijote - este o operd a primei ti-
nereti. -
41
 Prima audilie a poemului Don Jucn a avut loc in
anui 1889. ,,Un tindr compozitor
biograful }ui Strauss - scria
izbutise sd-qi
Ernst Krause,
cucereascd o faimd
- m-arn luminat gi eu gi Etiu ce
binemeritatd. In sfirqit,
am de fdcut erau cuvintele rostite de Strauss atunci
cind din postul- de dirijor la Miinchen a fost chemat la
Weimar; exclamatia cuprinde in acelaEi timp qi nd-
zuinfa tindrului autor al poemului Don Juan de a ajunge
in artd Ia cea mai inaltd desdvirEire. Stdpin pe minuirea
mijloacelor sonore ale orchestrei moderne, Strauss le
folosea cu toate forfele mdiestriei sale. VA PLACE BRAHMS ?
$i avea numai 24 de ani...
Ce aduc anii tinerelii in crea{ia lui IGOR S?RA-
VINSKI, vegnic tindrul creator al secolului al XX-lea,
muzicianul care a gdsit pini in pragul celui de al IX-lea
Opus 1 pentru pian in Do major.
deceniu de viafd, capacitatea unor permanente innoiri,
capacitatea de a se nega, de a porni pe noi fdgaEuri de Opus 122- Son{Lta
CeIe 77 Preludii de coral pentru orgd".
crealie ?
- arcului de opere brahmsiene, are de
Iatd extremele
ln anii tinerefii, inainte de a implini 30 de ani, Stra- intindere, de rezonanld in istoria muzicii, in istoria gin-
vinski cucereEte trei din piscurile muzicii acestui veac ;
dirii umane, fdrd puncte slabe, arrc ce contureazd un irn-
Pasiirea de Joc, Petru;ka, Sdrbdtoarea pri,mduerii, opu- presionant edificiu in care, printre rarele cazuri a1e isto-
suri care vor aduce compozitorului mai mult decit con- riei rnuzicii, nici o notd nu este scrisd de complezenfd,
sacrarea continua cdutare a propriei sale lumi sonore" un impnesionant edificiu ridicat cu inspira{ia omului de
- geniu, cu desdvirsita Etiinli a arhitectului muzical, cu
1905. Enescu avea doar sinceritatea artistului care inoveazd, ldrgegte drumurile,
Enescu devenise Enescu... 24 de ani, dar devenise de fduregte noi concepte, convins fiind de faptul ci prin-
mult el insu;2, devenise cipalele elemente ale construcliei rdmin coldanele tra-
ENESCU, terminase ,,preludiile(( artei sa1e. di!iei.
Poema Romdnd. fusese primitd, in anul 1898, ca o re- S-a ,scris mult despre hulitul qi veneratul Johannes
velatie. Enescu compusese cea de a doua sonatd care dez- Brahrn-s, despre compozitoml descoperit si lansat 1n lume
vdluia, cum s-a spus, o trdsdturd fundamentald a perso- de Robert Schumann, dar impotriva cdruia se vor ridica
nalitdlii saLe in curs de maturizar.e, perrceperea contem- cu inver;unare qi inexplicabild neinlelegere Wagner,
plativ-liricd a viefii... Enescu liurise Octuorul, ddduse Ceaikovski, Bruckner qi Hugo WoIf, compozitorul admis
Iumii celebrele Rapsodii, pornise prin prima Suit5 spre cu gxeu ln sdliie de concert ale Parisului, creatorul care
noi drumuri creatoare... rimine astdzi unul dintre compozitorii adulafi, unul din-
tr:e muzicienii fird de care nu ne putem imagina spiri-
1905... Enescu avea 24 de ani, gi, preocupat de pro- tualitatea. conqtiinfa muzicald a veacurilor XIX qi XX.
blemele fundamentale ale epocii sale, dornic sd dea S-a scris mult despre simfonistul, pianistui, luptdto-
rdspuns unor probleme esenliale ale existen{ei, constru* rul, prietenul, singuraticul, neinlelesul, clasicizantul, ro-
ieEte rdscolitoarea Simfonie in mi bemol major... manticul, tradi{ionalistul, poetul, dirijorul, deschizdtorul
cle drurnuri, tristul, pdtimagul Johannes Brahms... Nu
exi,sti opr:s al lui Brahms care sA nu fi intrat in reper-
toriile ansamblurilor si artiqtilor lumii.

43
 Nu cred cf, existi autentic iubitor de arti care sd nu
rdspundd afirmativ la ademenitoarea intrebare pus6 de
un film de intensd circulalie place Brahms ?(
- "Vainterpret,
Nu existd compozitor, istoric, critic, care
sd nu se fi definit in raport cu opera lui Brahms, nu
existd cititor aI literaturii muzicale care se nu rdmind
tulburat in fa{a frumuselii morale, demnitdfii, temeri-
tdlii, purit5lii cu care Brahms si-a pldmidit din copilSrie
personalitatea gi s-a infruntat cu asprele vremuri prin
care a trecut. O impundtoare bibliografie, in continud
augnentare, este dedicatd tragediei qi mire{iei lui Jo-
hannes Brahms.
Partiturile gi in special monografiile, studiile relev6,
dincolo de elementele ce constituie desdvirEita operd
brahmsiand, seria de contradicfii prin care s-a ndscut
sau pe care le-a generat, contradiclii vizibile in biogra-
fie, in opera lui J,ohannes Brahms, seria 'de contradicfii
care a indllat, a ddruit umanitdlii fenomenul Johannes
Brahms.
Contracliclia este propr.ie personatitdfii si destinului
creafiei, personalitdlii lui Brahms, olimpianului Brahms...
Brahms care a cucerit iinigtea, puterea, viitorul, in-
cercind toate suferinfele, incercind sdrdcia, Iipsa de dra-
goste, de ataEament, singurdtatea, nerecunoagterea
compozitorul care a sintetizat drumurile veacurilor, a
scris una din cele mai frumoase pagini ale istoriei ar-
telor, dar a fost necontenit actzat de conservatcrism, de
mediocritate, de lipsd de originalitate... ,,lntradevdr
_- cum scria Wiihelm Furtwdngler intr-o epoci de
goand dupd efecte, Brahms le ocolea - cu multd grijd...
In crealia sa dornnegte acea logicd perfectd care se"iniil-
neEte numai la cei mari.(
Spre deosebire de mulli dintre reprezentanlii roman-
tismului, de ia Schumann Ia Ceaikovski, Brahms nu gi-a
exersat spiritul in studiul muzicografic, in activitatea
criticd. Dincolo de irnpundtoarele 722 de opusuri, nll
ne-au rdmas de Ia Brahms decit o coleclie de scrisori sau
cuvintele de duh rostite contemporanilor.
Numele sdu pe manifestul semnat si de Joseph Joa-
chim, Ju1ius Otto Grimrn, Bernhard Scholz, intr-un nu-
mar din anul 1860 al revistei ..Echo,,, manifest care nu
fdcea in fapt, gi acest lucru nu a fost inleles la
- -
44
vrerne decit sI releve valot'ile inalienabile ale tradi-
tiei, -,
scumpe atunci ca qi intotdeauna oricdrui muzician
autentic, Jemndtura lui Brahms pe acest manifest a fost
cu totul intimplStoare, degi ea va fi necontenit exploa-
tati qi cle la ea au pornit antipatiile lui Liszt, ditirambele
lui Eduard Hanslick, asprele judec6{i ale lui Wagner,
Ceaikovski, Httgo Wolf.
Brahms, spuneam, nu a teoretizat' qi nu i-au fost
apropiate polemicile din reviste. Dar cu toate acestea
(iatd-una din contraclicliile biografiei sale), cazul Brahms
devine una din cele mai Pa-
Cazul Brahms sionante momente din isto-
-
unul din cele rnai ria literaturii muzicale.
pasionante mornente Contestat, iubit' adulat
ale istoriei muzicii qi respins, Brahms rimine
izvorul uneia dintre cele mai
invergunate Ei indelungate polemici... $i culo spule?
Romain Rolland in voluhul Muzicieni de altd.datd,, ,,Tot
ce avea Viena mai retrograd in muzicd, toli ce repre-
zentau in criticd o atitudine de impotrivire fatd de orice
libertate, fafd de orice progres in art6, i-au ficut lui
Brahms detestabilul serviciu de a se grupa in jurul lui
.5i de a se prevala de numele sdu, iar Brahms, om Ei ar-
iist superio., ttu avea curajul s5-9i renege partizanii'(
Brahms nu a intrat in disputS. Brahms respecta 9i
recunoEtea geniul adversarilor sIi, degi (va dovedi aceasta)
in intreaga operd, dar in primul rind in simfonii, nu le
impirtdgeEte opiniile fiind convins ci drumul exacer-
bdrii, subiectivisrnului, duce Ia impas... qi, aqa cum re-
marca unul din exegelii sdi, I. Sollertinski, marele com-
pozitor nu a fost de acord cu tinjeala eroticd Ei cu exta-
iele liszto-wagneriene. cu pesimismul shopenhauerian,
budist sau neocatolic, cu armoniile tristaneEti, cu ilumi-
niriie mistice, cu visurile despre supraom - crezind, in
in'rreaga sa viald, intr-o muzicd de facturd beethovenianS,
in Beethoven vizind idealul tdriei morale, demnitdlii
umane...
Tuturor invectivelor de genul ,,Brahms este o ca-
ricaturd a lui Beethoven", - tuturor articolelor care-l acu-
zau de medioct'itate, lipsd de inzestrare, lipsd de per-
sonalitate, lipsd de inspiralie Brahms le-a rdspuns in
45
 practicd. cu o rnuzicd de mare forld ce std astdzi, in per_
spectiva anilor, prin originalitatea ei, aldturi J* ?u O demnitate moralI pe pupitrul pianului, aldturi
creatd de marii sdi-duqmani Wagner,'Bruckner., eeai_
cu care a ficut fa{d de partituri, clrtile lui
kovski, Wolf chiar dacd pe- plan"teoretic tuturor Kleist, pe care Ie citea in
- omului care nu se amestecdle_a
cu generozitatea
;;rp;;, vicisitudinilor vie{ii pauze, micul pianist igi
in potemici pdstreazi pentru toatd viala
denigratoare. ,,Doamne, doamne scria Brahms intr_o o puritate sufleteascd, o forfd qi o demnitate morald, cu
scrisoare... Wagner inainteazd -triumfal pe drumul cel care a f6cut fa{d tuturor vicisitudinilor vie!ii...
mare ! Cu -ce-l pot stingheri eu care merg pe o potecd Johannes Brahrns a fost nevoit din copildrie sd-gi
modestd si ldturalnicd, si de ce nu md poate iasa in pace cigtige existenta, a avut o tinerefe asprd s.i agitatd, si
cind stiut este c6 niciodati si niciunde nu ne vorrr in_ nu a avut rnijloacele necesare studiilor scolare...
tilni ?( Nu existd insd in intreaga lstorie a muzicii secolului
In fapt, dincolo de neloiala polemicd, Brahms gi lVag_ trecut un compozitor mai informat, un cititor mai pasio-
nei" s-au intilnit gi au fost recunoscu{i de istorie,'adevir nat, mai dornic de culturd, ca Johannes Brahms.
t"lTJ" 0"0.3:?:t: Creatorul de lied va dovedi o remarcabild putere de
&eorge Enescu, E:::"""j, seleclie literard, iar intreaga operd o puternicd implan-
tare in filozofia, in arta epocii.
,,Scopul arnindurora a fost cindva , ,,W"grru. qi g.an*,
atingerea celei mai mari nu au fost -deloc atit de Johannes Brahms a avut vocafia prieteniei. De la
inFlfimi qi noblete" opusi cum i-a socotit Iu_ Robert Schumann la doctorul Bilroth qi muzicologul ro-
mea... Scopul aminclurora a m6n Eusebie Mandicevski, Brahms a cultivat camarade-
fost atingerea celei mai mari indl{imi ii noblele.( ria tuturor marilor spirite ale timpului sdu ; dar in ace-
Desprinzindu-l din lumea disputelor, Brahrn:s rdmine laEi timp nimeni nu a dorit rnai mult decit Brahms sin-
rina din cele mai iiripresionante manifestdri aie genera_ guritatea.
trit6fii creatoare si reprezentantii muzicii _ de la inter_ Un scriitor ar g6si in biografia lui Brahms tulbur6-
pleli Ia melomani toare subiecte pentru un roman de dragoste. Brahms gi-a
- au inleles
iorificindu-i cu intensitate
de mult acest adevat., va_
si conrringere opera 16satd, {esut opera in preajma Clarei Schumann, ascunzindu-qi
dragostea...
lntreaga oper.d a iui Brahms std sub semnul ciorintei
saie de a edifica o noud lume muzicald. ,,Te iubesc mai mult decit pe mine insumi gi decit pe
SA continudm insd sd relevdm contradiclii1e ce ni
oricine Ei orice pe lume((
- iiiarscria Brahms, in anul 1874,
dupd ce compune cel de
le-ant propus sd le analizdm: Din copildria petrecutd, ,,Patinnile trobuie ai doilea sextet in care fo-
(s-a ndscut la 7 mai 1833), intr-una ciin rnahalalele Ftram_ sd se stingd losegte sunetele
- la,iiteralA
sol, la,
burguiui, gi pind in amurgul zilelor, la Viena, cuceritd Altfel sintem nevoifi si, mi, in denumirea
atit de greu, viala lui Brahms std sub semnul infiptui_ si le aXunghm" Agathe, amintindu-ne de
rilor dar gi al deziluziilor, sub semnul luptei din Agathe von Siebold, mdrtu-
jur si cu sine insugi. ",-, "*i riseEte cu nostalgie unui prieten : ,,In aceastd lucrare
Ndscut in sdrdcdcioasa casd din Specksgang, ca fiu rni-arn truat rdmas bun de ia ultima mea dragoste...('
al unui simplu contrabasist, Brahms igi cigtigd -existenfa Cornpozitorul Brahms a iubit cu pasiune, dar asemeni
cie copil, ca pianist, cintind duminicile in grddina de vard ceiorlal{i mari cintdreli ai iubirii si cdsniciei Beetho-
a unui restaurant, in apropiere de Hamb,uig, gi chiar prin ven, Haendel, Bran-ms a rdrnas singur pind in - amurgul
locaiurile de noapte rdu famate din mar6le port... bu.
r-icitrl nu-l poate corupe, si micul instrumLntist, cane avea turd... Tu egti singura mea

-it)
17
 Din acelaqi imbold poate atit de contraciictoriul
Erq\*f nota prin 1857: ,,Patimile trebuie sd se stingd,
altfel sintem nevoili sd le alungdm...((
,,S-au scurc mai mulli ani de cind nu m-anr inde-
letnicit cu redactarea acestor pagini scria Schumann
-
in 1863 in ultimul sdu articol, in celebrul articol in care
marele romantic descoperea lumii pe viitorul compozitor
Johannes Brahms. Adesea, continua Schumann, in ciuda
activititii mele creatoare, le sirnleam atracfia, ap6reau
tale-nte de seam5, noi forle ale muzicii pdreau sd i-- pld-
mddeascd... Urmdrind evolu{ia }or cu mare interes, md
gindeam c5, dupd asemenea premergdtori, va trebui
odatd qi odatd sd se iveascd un muzician chemat sd ex-
prime ideqlul tirnpului nostru, in forma lui cea mai
lnaltd. Si iatd cd a venit acest tindr 1a al cdrui leagdn
s-au intiinit graliile qi eroii.
Chiar dupd infdfisare Numele siu este Johannes
putern recunoaste in el Brahms.
un ales Chiar dupd infdfisare,
ales. cind s-a aqezat ru pi"",plffTtJ?t?:;Tl".J"os"n'il
in fald tlrimuri necunoscute. Eram atraEi ca intr-un cerc
magic..O interpretare genial5 fdcea din'pian o orciiestrd
cu voci ce se tinguie de durere si chiuie de bucr:rie"
.. Erau sonate, mai mult simfonii cleghizate, liecluri a
cdror poezie o sim{i, fdrd s6 cunogti cuviniele, piese
pentru pian, uneori cu un caracter demonic, cu iortd
indrdznea!5, cvartete -- qi fiecare piesd, se cleosebea
intr-atit de celelalte, incit pdrea sd liEneascd prin toate,
unindu-le ca intr-o uriaqd cascadd.
Dacd tindrul va insufle{i cu bagheta lui vrdjitd mij_
loacele mari ale corului si orchestrEi, vom avea inaintea
noastrd perspective mai minunate incd. Fie ca scinteia
geniului celui mai inalt, sd-i dea putere. Il salutdm la
prima trecere prin lume, unde iI agleaptd suferinfele, si_
gur insd si laurii; ii urdm bun venit, ca unui luptd_
tor tare.
In fiecare veac, cei ce cugetd la fel se sirnt inruditi
printr-un tainic._legdmint. Voi, cei care ii sintefi pdrtagi,
stringefi rindurile, pentru ca adevdrul artei sd'lumineze
tot mai limpede, rdspindind pretutindeni bucurie...
Am citat indelung din acest profetic articol pentru
ci peste un veac, in pofida tuturoi detractorilor, ,"mna_
48
lul lui Robert Schumann rdmine cea mai substanliald
(nu numai prin importanla ei istoricd) analizd a feno-
menului Brahms...
Sd nu ne ingel6m. Voca{ia lui Brahms era romantis-
rnul... E vizibii acest ataEament in efervescenla scriiturii,
in setea de plenitudine, in dragostea sa pentru naturS,
in nevoia de confesiune, in preluarea cintecului popular,
in interiorizarea sentimentelor, in prediiectia pentru
cadru intim, dar ;i in izbucnirile pdtimaEe, in melodici-
tatea visdtoare, dar marele antiromantic Brahms, marele
admirator al vigorii clasice il simli permanent in grija
pentru echilibru, perfec{iune a formei, in modul cum
pune firul fanteziei in atrac{ia sa pentru cultul fonmelor
barocului...
Brahms devine, in pofida disprelului lui Nietzsche,
care vede in opera s'a melancolia, neputinla (1\ietzsche
care scrie ,rBrahms ne emolioneazd citeodatd cind vi-
seazA, dar ne plictisegte cind vrea si fie moEtenitorul
clasicilor((), unul dintre marii reprezentanli ai clasici-
zdrii romantismului, realizatorul unor mari sinteze in
spiritualitatea romanticd, sinteze intre eposul beetho-
veni'an gi ethosul polifoniei bachiene, unul dintre crea-
torii care, dupd expresia unui comentator, lprin muncd
iscusitd asupra rnotivului, vrea se frineze avintul fante-
ziei romantice, lava clocotitoare a sentimentelor, sd im-
brace in forme severe emo{ia sa liricd, sd o tempereze
printr-o observa{ie ra{ional5, ecirilibratd.(
scria Wilhelm Furtw5ngler
,,Brahms ne-a ardtat
cd in arte mai sint si alte- c6i decit aceea de a dezvolta-
la intimplare materialul ar-
,,Prelucrarea tistic ; cd dintr-un mate-
dupi noi metode rial, in apar"enld cunoscut,
a vechiului ogor poate fi realizat ceva nou,
poate da roade in viat6" incd necunoscut; cd prelu-
crarea dupd noi metode a
vechiului ogor poate da road,e in viafa.
Operd de uriasd expresivitate si for{d de pdtrundere,
crealia lui Brahrns a gdsit in epocd multe uqi inchise.
Mulli muzicieni au vdzut in crealia brahmsiand doar
un fenomen de epigonisrq, epigonism vizibil (in opinia
lor) in dragostea sa pentru simfonismul beethovenian,
pentru marile forme ale barocului, pentru valorile gin-
clirii instrumentale.
4S
 Hans von Biillow avea dreptate cind ii va scrie lui
Ceaikovski, care-gi indreptase cu furie atacurile impo-
triva lui Brahms : .,Agteptati, va veni Ei vremea cinc.i
Adevdrur cuvintelor hfJ;;tJir"'"ui "flrlir'r""1ti"'
lui Hans von Bi.i,low iui. Brahms, asemenea dvs.
nici eu nu l-ag fi inteles
multd vreme ;_dar', incetul cu incetul, am izbutit sd-i
descopdr geniul, iar cu dvs. se va intimpla la fel.(
Credincios pind la capdt ideii de continuitate isto_
ricd, Brahms asirnileazi trecutul, dar fdrd slibiciuni epi_
gonice. lmprumutd tiparele clasice, le tlateazd cu ,"r-
pect, dar nu cll timiditate ; explorcazd cu rigoare ar_
hitectonicd tradilionatd, clar ii coloreazd posibiiiialile.
Muzica sa aduce o vibrantd ardoare expresivd prin_
tr-o grijd deosebitd pentru formd, printr-o o.gunirare
sonord, admirabil5 logicd, ordine, cizelare internd, cize-
lare in spiritul impunStoarelor construclii ale lui Bach
qi Beethoven.
Am putea spune de acea cd in marea accesibilitate a
muzicii lui Brahms rezidd aceastd muzicald grijd pentru
formd, pentru rigcat'e, pentru detaliu.
W. Furtwdngler
,,Brahms
- scrieactuald,
o muzicd modernS,
putea concepe
individuald- gi sensibild, dar
al cdrtri acces citre marea mullime sA nu apard ingropat
sub ddrimdturi.
in deceniile de la sfirgitul veacului trecut, simfonis-
rnul putea pdlea anacronic, desuet. In conceplia lui Wag-
ner, (qi la acest punct de vedere se atasa $i un anti-
wagnerian de talia lui De-
Beethoven bussy), simfonismul iqi in-
era ultimul repr"ezentant cheie rostul sdu istoric.
al Sin'lfoniei ? Spre deosebire de Wag-
ner, Brahms nu vede in
Simfania o .lX, ln marea simfonie cu cor, ultimul cuvint
al genului simfonic gi singurul punct de pornire pentru
muzica viitorului, ci, dimpotrivS, o noud treapti pe calea
innoirii, lSrgirii genului. Ca atare, Brahms este convins
il citdm -- cI ,,de la Haydn incoace, Simfonia nu
-ma"i este o simpld giumii, ci trebuie privitd ca o pro-
blemi de vlaiS si de moarte.63
50
ln marile polemici in care se avintase Liszt, \\tagner,
Hugo WoIf, Brahms nu-qi aduce o contribulie teoreticd,
dar cretatorul care igi dovedegte forla inovatoare inainte
de toate in operi, rivneqte si afirrnd viabilitatea simfo-
r-riei ca gen, deoarece, cum observa unul din comentatorii
sdi, simlonismul simboliza acele valori spirituale care
alcdtuiau morala eroului beethovenian gi spre acest eroll
Brahrns privea cu mult mai multd simpatie, decit spre
sfi;iatul gi turrnentatul sdu contemporan, eroul romantic-
Brahms pdtrunde pe tdrimul simfoniei Ia 43 de ani
Ei in cele 4 simfonii energiile acumulate irurnp cu gran-
doare.
Cu mult inainte de anul eiabordr-ii primei simfonii,
Brahms se confeseazd unui prieten : ,,Eu niciodatS. nu
voi scrie simfonii... Nu-fi poli inchipui cit curaj trebuie
sd ai sd te hotdrdgti Ia aceasta cind attzi in urma ta pa;ii
gigantului.(
Vegnic infrico;at de umbra lui Becthovcn, Bt':rhms ili
ata;ase insi mariie crtceriri erle simfonismului in multe
alte lucrdli, si am anrinti,
Vesnic infricogat din acest punct de vedere,
de urnbra lui Beet?roven Serencr.d.ele, Recuientul ger-
man, Centcttu Rinaldo, Vo-
rialiunile pe o tentd de Haycln. Sin-ifonismul rdmine 'ci
dtrpd ela.borarea Slrnf oniei in do m.irt.or. un elcment cie
bazd al gindii'ii sale rnttzicale.
Investigatiiie sale feiurite noteazi Wilheim Ber-
ger graviteazd ciclic in 'iurul- simfor-riei, al cvaltetului,
-
al rsonatei, urmdresc o c,auzd determinant5, care cuplinde
relafiiie dintre substan{a sonore 9i forma muzicald, din-
tre materie ;i modalitatea ci de manifestare artisticd.
Stringen{a acestor cercetdri fundamentale este cr: atit
mai mare cu cit criteriile de formd muzicald aplicate
creator qi propovdduite de Liszt si \\'agner au pl'odu,)
modificdri aainci in muzica epocii, in timp ce Brahms
cautd legitatea noud a genurilor severe pentru a con-
tinua un dt'um propriu.
Pe aceastd linie trebuie sd infelegem capacitatea lui
Brahms de a rezolva contradicliile epocii in dorneniul
literaturii concertante.
Dezvoltarea stilului concertant in pet'ioada rornantice
vizeazd citeva aspecte. Favor:izafi de piocesul perfeclio-
ndrii instrumentelor, compozitori ca Paganini si Liszt
5l
pledegzd in spir.itul tladiliei de gen pentru virtuozitatea
artisticd. Pentr.u Chopin, darrnaiales pentru Schumann,
genul se va profiia in schimb p" o adi.rca muri"afiial",
iar larga simfonizare aclusd de conceplia beethov"rriurrl
nu va r"Smine fdrd urmdri. Asimilate -de Brahmr, u""ri"
.specte vor condifiona transformarea concertului intr_o
simfonie cu solo obligat, concertele lui Brahms devenind,
astfel, un moclel aclevdrat de sintezd a aspectelor stilistice
ce pdreau contraldictorii : virtuozitate, poetizare, sjmfo_
nizare. IDEALUL LUI MANUEL DE FALLA
A FI UTIL OAMENILOR -

ln epoca unor mari dispute estetice, in anii ofensivei

wagneriene gi antiwa,gneriene, in decenii dominate de
freneziile expresionigtilor gi de tendin{ele atonalismului"
De tralla aduce, in confruntarea sa cu lumea, cu muzicao
cu problemele majore ale contemporaneitilii, o operb
luminoasd, ploaspitd si spontand, o muzici fascinanti
prin lipsa de ostentafie cu care.iEi eviden{iazd profunda
originalitate dar gi iarga ei accesibilitate, prin exem-
plarul respect fa{i de exigen{ele marii arte, dar gi prin
vddita dorin!5 de a chema la meditafie, de a alina, de a
bucura.
Care sint izvoarele personalitd{ii lui Manuel de Falla ?
De Falla este mogtenitorul unor strdh-rcite tradilii ar-
tistice, este moqtenitorul unui folclor specific cu influen{e
muliiple, mai bine spus, cu obirsii istorice din cele mai
diferite, folclor care a atras in tot secolul trecut distinsi
compozitori ai Europei. De Falla este moqtenitorul lui
Soler, Rodriguez, Anglds, Terradellas, este rnogtenitorul
malii culturi a peninsulei iberice, a {drii care a dat lu.mii
pe scriitorul C:rvantes Ei pictorul Goya.
De Falla este mostenitorul marilor cleatori ce i-au
fost contemporani: f ilipe Pedrell, Isaac Alb6niz, En-
rique Granados.
Din primele decenii ale veacului trecut, remarcabil.i
creatori europeni sint cucerili de frumuselile folciorului
iberic.
ra
.).)

Giinka scria in anul 18,15 Jota aragonezd, in timp ce
Rimski-Korsakov (cu Capriciu spaniol), Liszt (cu Rapso-
dia spani.old), Lalo (cu Sirnfonia spaniold), Saint-Saens
(Hauanesa), llizet (Carmen), Debussy (cu lberia), Ravel
(cu Ropsodia spaniold, Ora. spaniold, Alborada" del Gra-
cioso) necontenit lumii ce surse de ine-
-demonstreazd
ditd expresivitate zac in comorile artei iberice.
Marii compozitori spanioli ce apar la sfirEitul seco-
lului trecut isi dau seama ci agteptata renastere a crea-
fiei lor nafionale nu poate
lzvoarele personalitS{ii porni decit din valorificarea
lui De Falla acestor potenfialitSli... Fi-
lipe Pedrell compozito-
rul, folcloristul, deschide primul drnm...- Albeniz, ro-
manticul Spaniei, fduregte pagini de densitate ;i bo-
gdtie, iar Granados este po:tul visdrii iber.ice...
Ei clddesc opere personale, stiluri proprii, reflectd
sufletul Ei istoria poporului 1or, dar abia Manuel de
Falla va fluri creuzetul in care va topi ndzuin{ele ar-
tistice ale timpului, zestr.ea cultural-muzicald, a fdrii
sale, creuzetul in care s-a ndscut un limbaj capabil sI
exprime o operd de cea mai adincd semnificafie esteticd
ti sociald.
Descoperind muzica tir.ziu (abia la 17 ani are posi-
bilitatea sd asculte o orch-.strd simfonicd), De Falla in-
tuiegte, cu ajutorul esenlial al profesorului sdu Pedrell,
(ce-i atrage necontenit atenfia asupra autenticitS{ii do-
cumentelor folcloriee), ciile pe care le a,vea de urmat...
,,Pedrell i-a inlesnit gdsirea soluliilor
Manuel in cartea dedicatd lui De tralla - scriaprin
Rolland
ini-
lierea temeinicl in fenomenul folcloric si -prin princi-
piile sale de crealie, care l1u admiteau constringerea for-
melor tradilionale gi presupuneau o scriitur6 cit mai
simpli, lapidari si elocvent5.(
Prin fiecare opus pe cale-l s,cria tindrul De tralla
La Casa cle f'occLnio Rotlue, Lu Cruz cle hIalta, Los - seqte afinitdli structurale in
Amores de Ia Ines, EI Cornetu de ardenes, prin Allegroul
de concert gi, in special, prin cele patru lucrdri ce-i aduc
54
F'olclorul notorietatea opera Viafd
- carta
cornponisticii - spaniole
scurtd, Piesele pen-
lrri De Falla tru pian, Nopli in grddinile
Spaniei gi cele 7 cintece
populare spaniole, folclorul devine izvorul, carta com-
ponisticii lui Manuel de Falla.
lnsumindu-Ei esenla expresiei folclorice, De Falla e
atent, in acelagi timp, la intreaga migcare de idei ar-
tistice a epocii sale, gi studiul lui Wagner, a reprezen-
tan{ilor artei lirice italiene, din deceniile de Ia incru-
ciEarea secolelor XiX Ei XX, contactul cu gcoala pari-
ziand il tncredinleazd tot rnai adinc asupra necesitdlii
de a continua drumurile creatoare pe care le pornise...
La Paris, in preajma lui Debussy gi a tuturor acelora
care au redat Fran{ei gloria ei muzical5, De Falla isi
insugegte datele poziliei franceze la reactiile componis-
tice ce au urmat r,vagn:rismului. Articolul inserat de
De Falla, in 1920, in paginile parizianului "Revue mu-
sicale", sub titlul Claude Debussy ;i, Spania, relevd. is-
toricilor uriaga importanli a cdutdrilor muzicale pari-
: ,rDebussy a completat, intr-o anumitd mdsurd.
z,ieire
ceea ce opera Ei scrierile lui Pedrell ne indicaserd in
privinla bogdfiei rnodale a rnuzicii noastre populare gi
a posibilitSlilor de expresie care sint cuprinse in acest
fenomen. Dar in vreme ce compozitorul spaniol folo-
seste intr-o mai mare parte a crealiei sale documentul
popular autentic s-ar putea spune cd maestrul francez
s-a indepdrtat de document pentru a crea o muzicd per-
sonald, nepistrind din cea care l-a inspirat decit esenla
elementetror fundamentale. (
Anii petreculi de De Falla la Paris reprezintd astfel
o perioadd de modelare a unei conceplii, de formare a
unui stil, de in{elegere a urlor comandamente estetice,
de integrare in timp.
Cu trecerea vremii, cultivind permanent idealurile
;colii nalionale spaniole, valorificirii crea$iei populare,
De Falla, receptiv la sensu-
Echilibru, proporlie rile evolufiei artistice, ge-
aspiraliile neoclasicilor... Esen{ializarea expresiei folclo-
rice se impleteEte astfel cu o tot mai pregnantd dorinti
de echilibru, proporlie, concizie, rafinament...
55
 De Falla nu face parte din categoria acelor mari
creatori care, o dati ce au cucerit o indllirne, o datd
ce au dobindit un stil, rdmin pentru totdeauna, sau pen-
tru o perioadd mai indelungatd, pe aceleaqi pozifii. Ca
qi Stravinski qi Enescu, De Falla inchide, prin fiecare
lucrare, o perioadS, nu scrie niciodatd de dou6 ori
aceeagi. muzicS, 9i cum s-a spus
- De Falla este
prin fiecare lucrare- un cuceritor de etape.
Nopti, i.n grd.dini.le Spaniei,, Amorul urfLjitor, Tricor-
nul, Concertul pentru clauecin, Omagiite, Atlantid"a d.e
finesc, de fapt, in numetre unui pregnant stilist, etape
- ,tlrelliana
contureazd perioade, sintetizeazd experienle, anunld cdi
I101_ _.
O altd trisdtuld a lui De Falla, legati dintr-un anu-
mit punct de vedere de cea amintitd, este cea definitd
cle biografii compozitorului prin cuvintele obsesid per-
f ecfiunii. De Falla crzeleazd. la infinit fiecare idee, fie-
care portativ. De Falla este dominat, este torturat de o
hiperexigentS, ag spune, de un macerant sentiment a1
indoielii, aI neincrederii, dar. care a ridicat continuu
sentimentul datoriei sale artistice, sentimentul obliga-
tiilor sale morale, misiunii sale de a ddrui oamenilor, nu
experimente, ci opere desdvirqite pe care istoria artei
le-a inregistrat pentru totdeauna, de la prima lor au-
di!ie.
Cu toatd simplitatea iiniilor ei, viala lui De Falla
este subordonatd unor paradoxuri... De tralla are, ca pu-
1,.ini dintre compozitorii veacului, sentimentul valorilor
sale creatoare. La un moment dat are curajul de a ataca
subiecte abordate de Rossini
,,Singele andaluz (Bdrbi.erul din Seuilla), Bi-
era guvernat zet (Carmen) sau Verdi
de o minte castilianS" (Othe\o), dar in acelasi
timp se simte timorat in fala
unor partituri (elaborind Atlantidg lucreazd, Iuni si chiar
ani in qir pe mLarginea aceluiaqi pasaj)...
Compozitorul este de multe ori dezechilibrat de
anxietdli si superstifii, dar e capabil, (o Etim, cel pufin,
din paginile baletelor sau Tricornul gi Amorul urdjitor),
'de dezldnluiri ce-fi iau rdsuflarea prin forfa lor teluric5,
prin credinfa in pr,rterile omului... $i am putea continua
aceastd listd a contrarietdlilor ciin biografia lui De
56
Tialla, contrarietSli sintetizate, de fapt, de biograful Luis
Campodonico, prin expresia ,,singele andahiz era gu-
vernat de o minte castilianS(.
..Iatd insd si un paradox... mai rnuzical, mai pulin
psihologic.
Este stiut faptul cd majoritatea lucrdrilor lui De
Falla slnt pdtrunse de un pronunlat stil cameral... $i
totugi, in catalogul crealiilof lui De Falla, lucrdrile ca-
merale cam lipsesc... Opusul care ii aduce notorietatea
este ciestinat scenei (opera Viald. scurtd), iar ultimele
crealii sint reprezentate de piesa pentru orchestrd pe-
- 1938 si(lacantata
scenicd pe
-dincare nu a ter-
minat-o. Atlentid.a car.e a lucrat 1g26 pin6 in
f.946). $i totusi, existi o minunatd exceplie : concertuL
pentru cambalo, flaut, oboi, clarinet, vioard si violon-
cel, scris intre anii 1923 ;i 1926 pentru celebra clave-
cinistd poionezd \.A/anda Landor,vska.
Studiind indeaproape viafa, opera unor creatori, ni-i
apropiern intr-un asemenea mod incit spiritul critic in-
trd in umbrd... rigorile analitice sint ldsate pe planul
al doilea. Atitudinea ni se pare normald... OriCe cieator,
olicare reald personalitate, este unicd in felul ei gi,
spirir,r critic
poate intra in urnbrl
?,Tlit;3ll?",t1"j;
":l''1il
partituri sd te orbeascd, sI
indrdgeqti un compozitor sau
aitul mai mult decit ar fi, sd zicem oga, Etiin{ific
admis-
Raportat la epoca sa, Ia contemporanii sdi, De Fal1a
nu inscrie poate ih istoria muzicii pagini de semnifica{ia
r-elor aparlinind h-ri Debussy, Stravinski, Schcinberg,
Prokofiev de drumuri, ctitori, p3rsona-
- deschizitori
litdli, cu cataloage opulente. Probabil cd intr-o viziune
comparatistd, oricum mai eficientd pe planuri extramu-
z:icale. De Falla nu-I egaleazl, nici pe Bartok... $i to-
tugi... De Falla este un colos. Prin cele 36 de opusuri
aie sale este unul dintre marile nume a1e veacului, unul
clin nrarile mdrturii ale puterii creatoare ale timpului
nostru...
Paradoxal, fald de mullimea prejud:cd{ilsr vehicu-
l;ite de istoriografi (dornici de elemente de senzafie),
prejudecdli ce vorbesc despre si,ngurdtatea marelui com-
57
 pozitor spaniol De Falia a fost un artist al timpului
- cd
sdu care a inleles idealurile sale estetico-filozofice nu
pot fi traduse in viald doar prin opera propriu-zisi, ci
gi printr-o lupta continud pentru impunerea
acestei
opere 9i a idealurilor muzicii, in general...
De Falla este departe de a intra, ca mulli alfi com-
pozitori, in rindul copiilor rninune...
' Are,tirziu, spuneam, sentimentul vocaliei
_ sale muzi-
cale... $i in anii de studiu la Conservatorul din Madrid"
gi in anii petreculi in cAsula din Grenada din apro-
pierea Alhambrei sau in exilul argentinian
cautd insingurarea, dar, oriunde, compozitorul- Despanioi
tra11a
intelege si fie un creator de climat cultural...
in primele decenii ale s:colului, De f'alla este nu
nuqai de drept, ^ci gi de Japl conducdtorul scolii mu-
zicale spaniole... lnainte de anul 1915, inainte de boala
un *earor de
cultural
crimat ff;f"?tfln.ii",:3'j frji,T*Yf
hteazb, pentru popularizarea
valorilor compozitorilor spa-
nioli in rindul publicului. Sd nu uiidm, De traila a fost,.
ca mulli dintre marii compozitori ai veacului nostru"
un pianist de strdlucire (a studiat cu Trago la Conser_
vatorul din Madrid, a doblndit in 1g05 premiul I la un
:ol:urs_ de renume)... Ca pianist, in anii gloriei sale, De
Falla desfdgoard o trainicd activitate dJ rdspindire a
noii muzici spaniol-. qi universale.
- In_ anii 1914, 1915, cind este preocupat de partituri
de talia baletului Amorul urd.jitor sau a suitei sirnfo_
nice Nopfi in grddinite Spaniei, fondeazd la Madricl So_
cietqtea Na[ionald de Muzicd, al cdrei lel era propdsir.ea
creafiei nalionale.
Conferenliar de talent, pianist qi clavecinist de marc6
europeand, De Falla prezintd necontenit compatriofilor.
sdi crea,{ia veacului, de la Debussy la Bart6k.
Paralel cu aceastd activitate de popularizare a. valo-
rilor .contemporane, De Falla cheituiegte nemdsurate
energii pentru evidenfierea locului istoric al vechiior
crealii spaniole, subliniind trdsdturile specifice ale mu-
:ricii iberice.
In anul 7923 la Sevilla, De Falla pune, de altfel, ba*
zele unei orchestre d: camerd ce avea drept scop valo_
rificarea tradiliilor muzicale spaniole.
58
Crea,tor de climat cultural, De Faila, retras in Gre-
rrrada iubitd, este atent la seismele sociale ale vremii Ei,
clincolo de criza sa creatoare din ultimii ani de via{I
(r'ezuitat aI unul cortegiu de boli, de suferinfi), plecarea
stt dira Spania franchistd, prietenia cu scriitorul Garcia
Lorca sint semnele evidente ale inaltului sdu uma-
nism, ale credinfei sale in forla umand, in puterea trans-
lolmatoare a artei...
lntr-o viatd intins{ pe parcursul uneia dintre cele
onai illteresante perioade din istoria artei universale,
(utrtirnul sfert de veac din secolul trecut gi prima ju-
rnitate a secolului al XX-Iea), compozitorul s-a ndscut
ia 1876 tra Cadiz gi a murit in 1946, in Argentina
De Falla a elaborat o operi tulburdtoare prin crez este--
tic, origlnalitat: conceptuaid, idealul perfec{iunii.
La prima vedere, viata lui De Falla este biografia
u.nui solitar... Stravinski omul de lume, animator de
- suflu, posedat decenii in gir
Betras in el insuqi de antiteze, de voluptatea
ca o scoicd dialogurilor in forumf spu-
nea cindva chiar despre spa-
niolul pe care-l ple{uia, (S,travinski, cel ce nu [-a iubit
€u consecvenld nici pe Beethoven), spunea cd De Falla
,,a fost retras in el insu;i ca o scoicd..(
In fapt, Ia Cadiz, 1a Madrid, la Paris, la Grenada, in
Argentina, De Falla s-a retras intr-o scoici doar p:ntru
a-gi lua mijloace de apdrare, cdci dacd temper,arnental nu
;rutea fi decit un singuratic, ca artist, ca fduritor de con-
stiinld, el intelegea necesitatea de a-;i clddi prietenii,
de a-gi exprima public opiniile...
$i citeva elemente subliniazd aceastd laturl a perso-
nalitdt ii creatonr lui...
Arn vorbit despre influen{ele muzicii franceze asupra
crealiei lui De tralla... Dar in aceeagi mdsurd, trebuie sd
notez ;i relaJiile sale cu compozitorii Fran{ei. La Paris,
De Falla s-a bucnlat necontenit de amicilia tui Debussy,
Ravetr, Dukas, Florent, Scl-rmitt. O celebrd fotografie a
h-ri Silvestre ni-l aratd la bralul lui Honegger. De Falla
s-a impus din prima clipd exigentului Debussy... Biografii
sAi (gi aceastd relatare o gdsim gi in cartea consacratd cle
Radu Gheciu compozitorului spanioi) amintesc pr.ima in-
59
tilnire dintre cei doi ma.ri reprezentanfi ai muzicii dira tre ultima pagind a omagiului De Falla a notat doud
l.drile ce se intind de o parte gi de alta a Pirineilor... ,cuvirrte incdrcate de rezonan{d : Speran{a uiefii.
Vizitlndu-l pe Debussy, tindrul De Falla a recurs la in veacul marilor ciutdri, in veacul nelinistilor, in
un banal compliment... ,,$titi eu am iubit totdeauna mu- vcacul pasiunii pentru originalitate, rnuzicianul ascet De
zica francezd,...( La care De- tr'ali:1, creatorul care a dobindit sufragiile publicuh_ii __
seama bussy a rdspuns cu urnor,
f)ebussy-_nu a linu-t s-a b'ucurat, in acelagi timp, si de preluirea oricdrui mu-
de regulile ospitalit5lii dar cam dui si fdrd a !ine. zician autentic... A fost iubit de cei de Ia care a inv6!at,
seama de regulile ospitali- de interprelii oper':i sale, de cei care l-au ascultat si-I
tdlii : ,,Da ? Curios, mie nu mi-a pldcut niciodatd...., ascult:r...
Cum s-a comentat : o replicd fdcutd sd taie elanu_ Arta iui De Falla, dep;irtatd de noua qcoald vienezi,
rile unui debutant timid ce bate la uEa maestrrrlui ve- ,de atmosfera kafkiand a celui de aI doilea deceniu, este
nerat. muzica unui geniu care detestd ciutar.ea de sisteme, clar
este rezultatul unor indeiungi ;i fecunde meditalii (scria
_ Dar detagindu-ne de anecdotici, adevdrul este cd De_
bussy, descoperind curind geniul lui De Falia, ii va do- Francis Poulenc), cdci, asa cum relmauca Ro{and Nlanuel,
vedi adeseori prin fapte o afec{iune deosebitd. De tralla ,rconsiderS arta sa drept un mijloc, cel mai bun
$i dincolo de mdrturisirile ce vorbesc despre priete- qi sir-igurul, pe care-l avea pentru a fi util celorlalfi
nia celor doi creatori, istoria artelor consemneazi si ci oameni.((
piesd de notorietate a lui De Falla, intitulatd OmaEiu Lui
Debussy, datatd 1920 gi conceputd ini{iat pentru cliitare
;
opusul a fost scris la cererea lui Henri pruni_.n.es pen*,
tru un numdr special al publicaliei .Revue musicaie"-
- Elegiaface
lucrdrii),
de ta Guitarra, (acesta este titlul original al
parte de altfel dintr-un ciclu aI lui De
Falla, intitulat Omagii, o sr.ritd de patru piese compuse in
perioade diferite, omagii adresate unor mari muzicieni Si
prieteni.
In acest serial gdsim si o micd lucrare dedicafd tui
Paul Dukas. Dukas a fost prima mare revela{i: a tindru-
lui De Falla, sosit la Paris
Speran{a vielii in 1902. Dukas a studiat
partitura operei 1" ictf.d. scttrtii
qi entuziasmat de talentul deosebit al spanioluluri ii
cleschide drumul spre sal.oanele si cursurile muzicitle pa-
liziene. Dukas pune in migcare intreg Parisul pentru a
face loc lucrdrii lui De Fa1la, Viafd. scurtd, pe scena
Operei Comice.
ln piesa dedicatd lui Paul Dukas, din ciclul C)wwgii,
comentatorii vdd unul dintre cele mai adinci mornente
Iirice din ope(a lui De I'alla, Iucrarea evocind, dupi ex-
presia criticului Susanne Demarquez, Sonata a Cardoba
ti Concertul Ttentru cluuecin*.
60

DINIITRIE CUCLIN ESTE IN CBTRTN
Fduritorul unei opere ce se inctrreagd intr-un vasl,
sistem ale cdrui laturi sint elaborate cu siguranfa unui
desdvirsit cons'r,ructor, nurnit de Enescu ,,cel mai mare
ginditor romAn in domeniul muzicii((, apreciat in urmi
cu ani (dupd ce a prezentat comunicarea Muzitu, artd,
;tiin{d, filozofie la Congresul de filozofie de la Fraga), de
doctorul Hans Hartmann, drept autorul rrnora din cele
mai inter:sante teze de filozofie a artei din lumea con-
temporanS, Dimitrie Cuciin este unul dintr.e artigtii, din-
tre marii ginditori ai !5rii spre ca.l"e ne indrepiAm, la
Centenarul nasterii saLe, cu entuziasmul gi ver-lela{ia pe
care o avem in fala creatorilor gi descoperitorilor, in fa{ir
rnarilor nume ale culturii umane.
,,Gindul lui Cuclin spunea prof. Zoe Durniti"escu-
Busttlenga, Ia sesiunea -de comunicdri organizatd in n:ar-
tie 1985, de Sec{ia de $tiinfe Filologice, A'te, Liferatur'd
a Academiei a nters cu putere si fervoare in acele
direclii foarte -inaite spre care au tins cele mai alese spi-
rite ale culturii romAneEti. Hasdeu a fdcut sd fuzioneze
istoria si limba cu filozofia. Eminescu a infuzat poeziei
viziunea sa filozoficd. PArvan a rostit adevdrurile sale
despre poporul romAn in graiul arheologiei gi fitrozofiei
clasice. Cuclin a suit dinspre filozofia clasicd inspre mu-
zicd gi dincolo de firegtile
,,Cuclin a suit limite ale viziunii istorice,
dinspre lilozofia clasicd de preven{iunile subiective,
inspre muzicd..." de deosebirile de vedere
dintre el qi noi, a innobilat,
incd o datd, istoria culturii romAnesti cu o figurd qi o
operd despre care viitorul, sintem siguri, va vorbi..((
62
Cronica viefii culturale nalionale a inregistrat in 1985,
irr d: vibrafie. As
zitrele Centenarului, citeva manifestdri
fi bucuros s5 ascult, sA citesc in anul Centenarului
6uc1in, citeva idei noi, citeva teze de curaj cu privire la
oll'era lui Cuclin, cu privire 1a locul ei in cultura ro-
mdneascS.
Nu cred insd cd vom putea urrndri asemenea ginduri
pentru cd nu putem culege ceea ce nu am arat qi se-
rl6nat cu multd vreme inainte. Ne vom mdrgini, probabil,
sd subliniem, aga cr-lm am fdcut-o qi pind acum, :le-
rnente cunoscute, anecdoticd mai mult sau mai pulin
clorninatd de subiectivisme, ne vom mdrgini, probabil, sd
lepetdm ideile monografiei dr. Vasile Tomescu, volum care
la aparilia sa, in urmi cu 30 de ani, a avut un loc fun-
damental in luminarea personalitdlii lui Cuclin, volum
cale a fost o chernare, pentru alte genera{ii, spre labora-
toareie lui Cuclin, spre aprofundarea operei lui Cuclin.
intr-un *Dictionar,, al ziarului oContemporanul", Vio-
r:1 Cosma remarca, pe bund dreptate, cd nici o treime din
mo;tenirea artisticd a lui Cuclin nu a fost tipdritd sau
i-xecutatd public. Dimitrie Cuclin a l5sat 20 000 de pa-
gini de rnuzic6. in manuscris ; 10 C00 de file literare (ori-
ginale gi traduceri), mii de cronici, polemici, comunicAri,
;ridturl de manuale, de Tratate de Teorie, Forme Muzi-
cale, Compozilie, Bsteticd.
Opera lui Cuciin este un urias rezervor de intr.ebdri
in legdturd cu sistemul solar muzi.cal nafional, cici
Cuclin est: o planetd a sistemu-lui muzical solar nafional,
dar o pianetd neluminatl,
Un ur"ias rezervor neexplcratS.
de intrebdri De foarte multd vreme
nu am auzit 'o Simfonie d.e
Cuclin Ei nu toate din cele 20 si-au avut prima audifie.
I'iu cunosc un secretar muzical al unui teitru liric care
sa fi cercetat pirriiturile operelor Iui Cuciin : Soria,
operd-rnadrigal scrisd in 1917 ; Traian pi Docltia, operd in
4 acte elaboratd in 1921 ; Agcnnemnon, operd in 5 acte,
comi:usd in anul 1922 (cu librete in romAnd qi francezd,
scrise tot de compoz-itor') ; Bellerophorz, operd in 4 acte
ilatata 1925 ; Meleagridele.,.
Cine cnnoagte partitura balc'tului Tragddie duns la
[or€'t...? $i mai departe... Cili dintre noi gtiu ce se as-
63
cunde in portativele cantatei /szrs inaintea morfii, in
I:eeriu de Crdciun din 1923, in oratoriul Dauid .ri Goliath
(1923) sau mScar in cantata CetaLea de pe sttncd pe vet:-
surile lui Cicerone Theodorescu ? Cine dintre noi cu-
noaEte zecile de lucrdri de camerd, care nu s-au cintat,
sal: Liturghiile compuse in anii 1938-1939 ?
Cum de rdmine Cuclin de atilia ani intr-un con de
umbrd ?
in primul rind lipsa de curaj in atacul unor subiecte
dificile. Istoriografia, estetica, psiho-sociologia muzicalS
are sute de pete albe. Cercetdtorii artelor, pulini Ia nu-
mdr, preferS, firesc, subiectel.e de succes rapicl, succes
in planul realizdrii editoriale in primul rind.
$i atunci cpera lui Cuclin este cel pulin antinatd...
Acelagi lucru se intimpld qi in domeniul interpretdlii
muzicii lui Cuclin. IVluzica romdneascd (in domeni'.rl va-
lorilor antebeiice ;i in special al lucrdrilor contempo-
rane) are zeci, sute de opusuli care se cer cintate qi re-
luate in programele de concert. Zeci de lucrin iqi aq-
teaptd rindul... Cuclin cu simfoniile sale, simfonii care
cer muncd, p:rseverenfd, ca.litate interpretativd, este
aminat...
Revin la ideea de curaj, pentru cd rdmine o opel'd de
curaj sd pdtrunzi, la ora actuald, in scrierile lui Cuciin,
sd explici coordonatele crealiei sale componistice gi teo-
i-etice... Opera teoreticd a lui Cuclin este un amesiec de
lumini gi umble, de sugestii
IJn amestec de lumini geniale gi inchideri t,ttaie de
qi urnbre olizont, de analize rie inalt
profesionalism qi d: indir-
jiri neloiaie (Ie-ag numi), fald de unele drumuri ale cul-
turii, istoric verificate.
,,Cuclin -- scria pe bund dreptate, Liviu Rusu
dispune de o capacitate de generalizare rar intilnitd -in
Iumea muzicologilor, suslinutd tocmai de aceasti proprie
experien!5 creatoare care permite adincirea elementelor
tehnice pind la cel: mai infime detaiii si care contras-
teazi atit de curios cu peregrindrile sale metafizice incit
evadarea din realitate apare stranie 9i neverosimitd fati
de logica consideraliunilor profesionale.
Exegeza, publicarea, folosirea operei teoretice a lui
Cuclin cere toomai de aceea cercetetori de curaj qi de
64
irnvurguri filozofica gi muzicologicd deopotrivA, cai'e sd-Er
lrtop.rie sd cietaqeze originalitatea 9i profunzimea meto-
itotogiel cuc:linientl, ir-ralta valotrrc a sintezelor, iaturile
:,is'ieirrului cuclinian, scolir-rd, de pc'ste tot, ,,aurultt ana-
lizelor, cercetdtori care sd aibd continuu o atitudine
plobd, obiectiv-criticd (la inillimea demersului cucii-
nian),'falA de cotrtraclicliile, confuziile, absr:onzitS{i1e, ana-
,'ronii-=1*, excesivar ni:voie dc metafoi'izare ;i in special
< oloratura idealistd pe care o ilu pagillile in
cale Cuclin
incearcd, cu tot clinadlnsul, sd st' r'idice in orizonturi pur
teoretice, dupd operalii in care se poate rimine doar in
teritoriile propliu zise ale anztlizei muzicale'
Cur-ajul apropierii de opera lui Cuclin trebuie, in ace*
la;i tin-rp, arittat cle capaiitatea de a anula superstitiile
adinc inrddicinate cu Pri-
Capacitatea de a anula vire la scrierile lui Cuclin.
superstifiile... T s-au pus nler-'Ll ltii Cuclin
(;i din Pdcate Cuclin rivnea
aser')renea gratuialii) gtar-npile teologizante peste intleaga
sa conceplie estetic5, istoriograficd. Veqnic in sfadd cu
lumea, cii stiinla, cu clrumurile cunoaSterii, lipsit m91{i
ani de ferme concepte onbologice, sociologice' politice,
suflet de artist dornic de zonele absolutului, Cuclin este
rllereu obsedat, in plin secol al gtiinlei qi cttnoa;t:r'ii, si
apere idei care par sd aibd colorrrturd iclealistd.
in- fiecare flazd pe carc o :rdaugd in anij- 70 \a Nou[
1'rqtat de Esteticd, Cuclin revine concentric, cu inclpd-
tinare, la categorii teologizante. clar de ftrpt, cred eu, nu
e decit joacd cle cuvinte... C'lclin, ccl cirre la 90 de ani
(imi spunea profesortti Vladimir C. h'{aqala, care a stat'
in preajma sa ltind in ultim;r clipi), ierfuzl ctt limpezime
oric: serr.iciu reiigios, vorbindu-lc celor clin jur despre
naturaiitatea oricdrui pl"oces vital, desple inexistenfa unui
creatot, Cuclin este de fapt un rafionalist llrofund, un
voltairian. Sd nu fiu gresit in!eles... Tn NouI' I'ratat cle
E.steticit izvoarele idealiste, sitele hegeliene ale adevd-
rului absolut, voin{a universald schopenhauriand r'5min
(curn s-a spus) consubstanfiale modalitSlilor de gindire
aie lui Cuciin si in general :steticiairul nu va introduce
in anii 70 nici un fel de modificdri de orizont... Dat' mai
existd o problemd... Adnotdrile suplimentare ale muzicia-
nului ne conving, tot mai mult, ca dupd studiul primei
 editii, ci nu trebuie supraapreciate trirniterile pe care au-
torul le face cu.ent la divinitate si cd poate nL in
€uclin a fost blnuit, incd inainte cle idzboi, ;u -iudi;
zadar
camuflat(, cd Dumnezeul pe care-l gdsim in textete tui
€uclin est: echivalent cu oiganizarea"armonioasd a lumii
luatd in ansamblul ei, .aga lncit fundamentul
{ui spinozian Deus siae nqturo ar putea sta "o"*pi"_
la baza
- al lui Cuclin...
intregr-ilui Sistem - menea risipire de forle gi, invd{ali uneori de dascilil
Din pdcate insd in fafa unui Cuclin total teologizant,
a'rormal, s-au tras zdvoare gi opera teoreticd a mr]zicia_
nului (cu atitea intuitii geniale, idei pline a" ta.mec,
adevdruri de necontestat) r"dmine nr".,.tid profesionistilor
si marelui public... O asemenea prejudecatd a mai fost
legatd in ultimii ani (si ea din
"n, i niscut
antil:atiile noilor gen,.rafii de muzicieni),
intoleranfa,
a unui Cuciin
c'e, incearcd sd opreascd istoria ia momentul Vincent
{]1"{y Inexplica6il intr-adevdr superomagitil adresat iui
<1'Incly sau nefiresc atacul antiwagnerian, ca gi inchiderea
cercului istoriei muzicii la Richlrd strar-iss si creatorii
postromantici, (dupd opt decenii ale unui secol care a
insemnat atit de mult penti'n istoria crealiei muzicale)...
Dar aceste idei rimin, iir spiritul concepliiior generale ale
esteticii lui Cuclin, sint consecvent iegate" de teoria
fu-ncfiunilor qi, oricum, tezele meritd u".im o replicd, pe
mdsrrrd, cu ql"gumente d.e substanfialitqtea celor uenici_
late de estetician...
", .O ult" superstifie cu care ne apropiem de Cuclin :
urraga dtmenstune a operei sale, enciclopedismul preocu_
unii
n'ciclopedismur :#ln:"H,3i"1,'rffi."u
preocuplrilor Dimitrie Cuclin poseda o
diletantism?
semn de energeticd de tipul'Hasdeu,
uria;ete for{e in zeci de 0",j,?1,n? o" ?lttll
a fost violist in orchestra lui George Enescu
"i'J:i"oii1'J
ta lasi. in
1918 profesor la clasa de orcrrestrd"Ia conserv"l"rJr- ai"
Bucut:esti, preluind, apoi, alte cursuri ale Conser.vato_
ruiui
- de esteticd, iitoria muzicii, armonie, contra_
punct. fugd, compozilie.
Intre 1924-1930 a fost profesor de vioard la o
de muzicd din New York. A scris intre timp enonn, $coald
mii
de pagini despre muzicd. ve;nic dornic d: noi orizonturi
oo
p6trunde in alte teritorii culturale. Scrie citeva volume
de versuri in limba romAn6, dar gi in francezd qi englezd-
Scrie piese de teatru, romane, sute de eseuri. Traduce pe
llminescu in englezd, traduce in limba romdnd pe Ovidiu.
sau oratoriiie lui Bach si Haendel.
Nimeni dintre noi, formati in scolil: din rrltimele de-
cenii, sub nimbui specializdrilor, nu poate in;felege o ase-
nogtri si confundim spilitul enciclopedic cu super{icia-
litatea. plSmdCili continuu lntl-o asemenea prejudecatd"
ne oprim ab intto in fafa operei iui Cuclin.
$i mai departe...
Cuclin a fost vesnic irnpotriva unor idei ale unor co-
legi ai sii de generatic. intr'-o :pocd, de pild5, in care
muzicieni de val<;are n-riiitau pentru pregnanli na{ionald,
fdceau din caracteristicul :rutohton o temelie a judecS{ii
estetice, Cuclin stdtea pe baricade universaliste... Ade-
vdrul poziliei lui Cuclin este discutabil... dar ln plan isto-
ric ? Poate cd acum, in perspectiva deceniilor ar trebui
sd ne intrebdm dacd teoretica Ei practica specificului na*
f,ional, care a dus Ia inflorirea qcolii muzicale rom6neqti"
ar fi fost atit de puternice in rezultate, dacd un glnditor
de talia lui Cuclin nu ar fi fost un exponent (cum iL
numea George Breazul) al ,,direcliunii abstract-univer-
saiiste't ?
Oponentii lui Dimitrie Cuclin au avut probabii mai
multd dr:eptate. Dar unde se dezvoitd adevdrul fdrd lupt&
gi la ce biminli po{i ajunge
Unde se dezvoltd adevlrul cind ai adversari de talia lui
fird luptd ? Dimitrie Cuclin... ?
De ce este necunoscutS"
necercetat5 opela lui D. Cuclin... ?
Sintem mereu robifi, noi, cei ce facem muzicd, de
concepliiie muzicale ale anului 1985... Vrem ca operele
deceniului al 4-lea sd se apropie gindirii noastre. Am
asistat la eforturile unui grup der muzicieni de a indrepta,
in 1985, sub tipar, unul dintre Tratatele de Teorie, de
Armonie, de Forme, de Compozitie... Cel de Esteticd a
fost anulat pentru moment, poate, pe bund dreptate. Giti
dragoste au avrrt specialistii in diferite teritorii ale cerce-
tdrii muzicale fa{d de Cuclin, fa}d de Tratatele lui
€uclin de nu si-a exprimat acrcrdul pentru tipdrirea ior.."
ln analizel" gi i., dbmonstra{iile lui Cuclin s*au gdsitn
67

normal, zeci de inadvertenle fa{6 de adevdrul muzical
contemporan, fald de adevdrul istoriei muzicale, 'dal"ni-
meni nu se gindegte cA aceste tratate sint datate inh'-o
anumiti perioad5 istoricd 9i au valabilitate, ca de altfel
toate vclumele didactice, pentru ocel tnoment istoric in
primul rind... Tratatul de Armonie a lui ]iarneau, din 1723
sau al Iui A1. Zirra, din 1928, depdgesc momentul istoric ?
Cuclin va l^dmine in conltiini:r timpulL:i, Cuclin va fi
nlereu pe rrlasa de lucru a cercetdtorilor uttmai in con-
diliilc in care vorn pune opera sa la indernina publicului
qi attrnci Tratotele lui Cuclin trebuie sd aprrd (binein-
{eles cu aparatui stiin{ific necesart'), opelit lui Cuciin tre-
buie cintatd in s51ile clc concert,, iar analizele noastre
trebuie sd imbrdli;eze critic toate laturile fcnomenului
Cuclin...
lncd o idee ln icgdturd cu dirnensittne:t fenomenului
pe care il numeam n.cunosclltul Cuclin...
I)imitrie Cuclin a fost ttnul dintrc marii. combatanti
ai timpului siu. increzdtor in adevdntrile sale, luptind
pentru muzica romAneascS, rivnind un public cu culturi
muzicald, o {ari cu institutii lnuzicale de staturd euro-
pean5. Cuclin a scos, decenii in gir, paloqul qi tempera-
ment nestdpinit, crezincl ctr naivitate c'a to"ti mnzicienii,
toli colegii sdi de breasli au
O asemenea atitudine, inteligenla, gener.ozitatea.
normal, nu se uitd... umorul siu, nelinind seama
de loviturile pe care le pri-
rnea, se lupta din zori pind in sear6, dobindind pa.rcd ptt-
teri prin loviturile altora.
Cuclin a eclit;ii, de pilda, citeva nr-lmere ale u-nei re-
viste, Fooia uoluntd se ntlmea, c;rre rdmine, cred, cea rnai
virulentd publica.!ie din istoria pubiicisticii muzicale...
Nu a fost nume al muzicii romAnesti in care Guclin si
nu-gi trimitd sdge{ilc... O asemenea atitudine, normal,
r1u se uit5... R,izbrrndriLe i;i fac loc peste generalii si
baraje cie tot' felul s-au riciicat ;i se mai ridici in iurul
lui Cuciin. Mai grav este faptul cd, in ultimii ani, unii
dintre acei care au fost in preajma lui Cuclin in loc si
se lupte (asa cum o face cu multd clragoste plof. V. Ma-
qaler) pentru a face loc operei gi documentului cuclinian,
vor sd lumineze personaLita.tea maestrului doar in anecdo-
ticd si superfluu biografic.
6B
Cuclin a rimas g0 de ani... Cuclin.
Aciditatea, ironia erau inscrise in codul genetic al
lui Cuclin. Ani in gir, in casa sa au fost aduse toate
clevetirile de prin institutii ;i cafenele iirtistice qi, evi-
dent, s-au rostit cuvinte mai
Cuclin a rirnas 90 de ani... mult sau mai pulin conve-
Cuclin.
nabile la adresa unor per-
sonalitdli culturale. Unii
nrartori au notat totul ;i vor sd ne ofere acum docu-
mentare Cuclin, elaborate printr-o opticd rnicrobiografi-
cizantS, nrinimalizantS, pierdutd in anecdotism desuet"
documentare care pot inchide drumurile unui cercet6tor
::pre opera marelui muzician, pot naqte toate reac{iile care
sd bareze, f unclamental, in plan organizatoric, drumul
realei valorificdri a operei marelui gi dln pdcate continuu
n edreptdlitului rnlrzician.
Este, fdrd indoiald, acum timpul ca malile spirite al:
muzicii, ale muzicologiei, ale esteticii rornAnesti, sd se
ocupe de opera teoreticd a lui Cuciin.
Tn urmd cu Lr-n sfert de veac, generatia inea a fost
rdvdEitd de articolul lui Geo Bogza intitulat : ,,Nu ui-
tali Cuclin este in €etate{(. Putini au fost atunci aten}i
-
la acea.std chemare, dar ea trebuie acum, cred, repetatd
n'Iei-eu... Cuclin se gdsegte in Cetatea istoriei gindirii qi
erc{iunii muzicale romdnegti si multe legende vor dispare,
multe lumini ne vor invdlui, dacd vom ldsa la o parte
prejudecd{ile ;i vom urca pe meterezele acestei cctdfl spre
a-l reintilni pe marele artist.

ARTHUR HONEGGER
$I NIARILE IDEALURI ALE MUZICII
.,Am dot'it, m-am strdduit intotdeauna ca muzica
mea
s6 poatd fi inleleasd de marea masd a auditorului' dar
totoaata destul de feritS de lucruri obignuite pentru
ca
sI poatd totugi interesa qi iubitorii de artd( - rispun-
aea Arttrur Honegger ia intrebarea lui Bernard Gavo-
ty - ,,Care fi-a fost idealul cel mai important de com-
pozitor ?(
intr-un veac in care sint continuu atacate bazele
tradilionale ale artei, Honegger este unul dintre marii
apdritori ai muzicii. Alituri de alti creatori ai seco-
lului nostru, de la membrii 'Grupului celor 6" (ln care
aldturi de Honegger ii gdsim pe Darius Milhaud' Geor-
ges Auric, ltrancis Poulenc, Lonis Durey' Germaine
iailleferre), Ia gruparea *Tindra Fr-an{d* (Olivier Mes-
la
uiuun, endre -loiivet, Daniei Lesur, Ives Bordier)'
Paul Hindemith, Ottorino Respighi, Benjamin Britten'
Arthur Honegger, reprezentant cle frunte aI umanis-
mului contemporan' caut6 cdile unei muzici adresate ma-
:selor, doreqte s5 fie un seismograf al frAmintdrilor
lumii
contemporane, fdureEte o muzici de inaitd incdrcituri
emolionald, ginditl in lumina unor mari idealuri estetice
qi etice, o muzici ce ndzuie sd r'estituie artei sonore for{a
consolatoare Ei insufletitoare cu care o inzestraseri
marii
clasici.
70
[-or!a Honegger, aldturi de
consolatoare ceilal{i compozitori, viseazi
qi insuflefitoare o muzicd a maselor. In anii
a marilor clasici... dinainte de rdzboi, alSturi
de Milhaud, Roussel, Auric"
Ibert, Honegger- scrie (in 1936) Muzica pentru un spec-
tacol in aer liber, spectacol menit sd reinnoiascd tradifi-
ile sdrbdtorilor populare din vremea Revolufiei franceze-
Congresul din 1937 ai Federaliei muzicale populare"
fondatd in 1935 (principalii animatori ai acestei federalii
au fost Charles Koechlin si Albert Roussel), adopti o
chemare cdtre muzicienii din intreaga lume : ,,Trebuie
sd ne unirn spllneau ei, pentru a infdptui marea po-
-
ntncd a marelui muzician qi luptdtor Beethoven
Imbrdli;ali-uit milioane-" Honegger i;i cheamd in acei -
ani, entuziast, colegii la crearea unei muzici care si se
adreseze tuturor : ,,Dacd muzica nu vrea sd se trans-
forme intr'*un decor mizgdlit al teatrului mic burghez,.
trebuie sd revind ia impiinirea unei mari sarcini soci-
ale la spectacole gi procesiuni populare, la glorifi-
carea - muncii din uzine ,si de pe cimpii, la stadioane"
Iil.me, dansuri. Ea trebuie sd Ie ajute oamenilor in via-
1d...u
$i, in aceasti epocd, in care mui{i dintre compozi-
tori folosesc mereu, alSturi de crealia 1or, condeiul pu-
blicistului in apdrarea artei cdreia gi-au inchinat viala"
Honegger ddruie patrimoniului muzical nu numai 5 sim*
fonii, oratoriul loans pe rug, Regele Dauid, poemul
Dansul mor[ilor, gi cdrlile Incarfiation aur fossiles si
Je suis compositeur. De altfel, volumul de convorbiri
intitulat Sint compozitor se bucurd de o largd pop'ulari-
tate, beneficiind, printre altele, qi de o traducere
r-omAncasc6, difuzatd, cu mulli ani in urm5, de Editura
Muzical5. Lecturind rindurile acestei cdrli sim,li amdrd-
cinnea lui Honegger, care, trdind intr-o lume dominati
de contradiclii, e mdcinat uneori de scepticism, neintrezd-
rind liniile de evolutie ale muzicii. Dar, dincolo de um-
brele de pesimism ce innegur.eazd gindurile creatorului,
I{onegger rdln'ine un scrutdtor adinc al istoriei artelorn
un cercetdtor crr opinii ferme asupra sensurilor social-
etice ale evolufiei muzicii.
71
 ln mod firesc, una dintre problemele asupfa cdreia
se oprerste l{onegger este ercca a raportultli creatiei con-
temDorane cu tr;tdilia. .,l1li -<c 1;art: absolr.it. ;tecesar se
-
r:onfes:r, in occ'asti' ordine
,,O cl'eangd cle irlei, Flouegger lui Cot'-
tiiatd de pe trunchi teau ca sd ptitem ir-rainta,
[noa]e repede...n' sd fim- trainic iegali clc
atcea ire nr)-il prececlat. s5
nu nipem legdtr-tr:r tradr'r,ir.:i mi.tzicale. O ct-eangd tdiati
Ce Ir€ trunchi mrlarc |c1rccic. 'il|ebuie sa f ii iudecS-
rltl r-io'.t al aceluiasi joc, cdci tlacii schirnbi r:egulile dis-
trugl jocr,rl qi-l aduci lzr i-.rrncLr-tl clt' Plec;ri'e. Econornia
de mijloace mi se panr mai grett, clai-, in ;rcelasi tinrp.
mai necesat'5 clccit indrdzncala itree voitit. Estc inuti].
s5 spargi uEi pe care nu le poli deschide.(6
Pentru c:t, lu continllarear zrccLoraqi idei, aciincincl pro-
blenia raportr-ilui tradi!ie-modernitate, I{or-regger s6-i
m5rtuliseascd lui Paul L:rndormy : ,,I):ttl o n't:lre impor'-
tan{d arhitecturii muzicale pe care nu ag vrea niciodati
sd o v5d sacrifictild tlnor motive de oldin pictr:ral satt
literar.
Am poate o tondintd erageratd si caut complexita-
tc:r poiifonicS. l,'Ialele rneu mcdel este Johann Sebastian
]3ach. Ntt incerc. ca unii muzicieui :rntiimpresioniqti, o
i'eirrtoarcere la simplitate:r at:monici. Gisesc. din contri,
c5 trebuie sd ne folosim cler m;rterialelc armonice cre-
ate de acea qcoald care ne-a precedat, dar fntr-un sens
diferit ca bazl. pentru linii si ritmuri. Bach se folo-
seqtc c1e - elementele at'monici tonale, cum al vrea si mA
servesc c'u de sllpr.apunerile artnonicc nloderne.((
Floneggr.:r i,\cior-Lle, cui-n :ri.i vazut cjin declara-tia f a-
cula lui Landormy, atenfie cleosebitd arhitecturii muzi-
cale. De aici, alegerea lui Bach drept model.
ln paginiie volumttlui Sint compozitor - probierneLe
limb;ijului muzical revin adeseori in contcxtul dezba-
terii celor rnzi clifer'-ite Pro-
,,Regulile mele de artist bleme esictice, psihoJ.ogice,
s-au schimbat in sfaturi sociologice. llaspunzind lui
pe care le dau etrevilor enei" Gavoty la intrebalt'a : ,,eutu
lucra{i ?( I{onceger face
-
intr-ailerr:'rr o r:diografie a activitilii componistice, vor-
bind pe indelc-tt-. desprc metodeje creafiei inr,tzicale, dcs-
lt
lrre prcblemele echilibr-lrlrti melodic, ritmic.,,Regulile
n:ele de iu'tist d.i:clara cindvLr Honegger schim-
irat in sf;lturi pe- car'€t le dau elcvilor mei.'t
$i urmdrind clesf d.lularea :rnalizeior sarle componis-
licc, inlc1egi si judecltile pe plan istoric ale compozitolu-
1rri, in{eiegi ginc-iirlilr: Jui }ionegger cleslrle to{i creatorii
1i-rmii, despre Recthovcr-r conlpozitorul cel mai cintat
-
in lurnc, ,.zeu1 melonri.rnilor'tt cllrn il define5te uncievrr
cieator:ul francez. -
Ap5linci tradil.ia, c'lar ardtind, in acelasi timp, peri-
colul pe care-l prczinta fetigizarea tradi{iilor depdqite,
(,,Sd luptim cu lndrdzirert-rld impotriva I'utinei si a falsu-
lui i:espert pentru traditiile muribunde'6 nota undeva
compozitor,-rl), apdi'ind drepiurile libertdlii - artistice, dar
ridicindu-se impotriva libertdtii anarhice, care i1 ci-
tim clin nou ,,in ceea ce priveste rezultanta armonici, -
rleschide calea - pentrrt celq mai periculoase fantezii((,
rlemonstrincl cu n-rulte eremple istorice cd nu se poate
{oncepe o muzicd fabricatd dupd iegi riguros lrrcstabilite,
T{oneggei se dovedeste unul dintre cei mai profunzi teo-
i'eticieni ai componisticii, paginiie sale clemonstrfnd czr-
pacitatea de a sintetiza marea sa cxitericnld creatoiirc,
claritatea unei concepfii generale.
lnfelepciuneii, echiiibrui, ponclerca. ciemonstrate de
analiza problemelor csteticii si tehnicii cornponistice, dis-
par ll1sa, nll se pare, ln mo-
Futern anttla dreptul mentul in cari:, fdrd a apela
la evolutie al unor genuri ? la argumente, Honegger
' zrnuleazS, dintr-o singurd
tldsdturd de condei, dreptr,rL la evolufie al unor genuri...
,,Azi ii declara Honegger, prin 1950, lui Gavoty -*
ii:zi, sint -pnfini cei care scrir-i periitnr scen5. Opera e un
gen muribund... &Ii s-a spus intr*o zi 1a C)pera Comici
:
*La dlept volbind, ca si meargi biner arr trebui ca in
iiecale sear'5 sd se ioace Crtrnten.".', Pul:licul este for-
rnat din bdtrini;i nu vlea:;i iiuclA erltcev:'r clecil piesele
de succes. Vine s5 asculte Mcn"ton ltentrn ca -*:i regdse:rsc5.
erno{iile tinerefii. Bdtrineh-rl sc-. ciuce cu so{ia sa, iar. cind
attde Btt,n rd.ntes, rnass. noas'rrd rrti,t:d, ii sii'ingr: t-nin:r, spLr-
nindu-i... i1i aminteEti dc vrr.mea cind eram logoditi... ?
Daci i s-ar reprezenta lVozzels ai lui Ajbar-r Berg, ar fi
jignit ir-r pr-oplia-i demnitate. Pripastia cat'e s-a -qApat
-tIJ
 este atit de mare incit, cu toat6 buna' credinfd, teatrul
modern nu poate prezenta
Are dreptate Honegger ? interes pentiu pubiic.,,
Are sau nu are dreptate
Honegger, in arn,ara sa constat,are... ? Iatd o intrebaie la
care, de foarte multc. decenii, incearcd sd afle rdspunsul
Ei teatrele Ei interprelii gi specialistii si publicui...
Honegger abordeazd problemele componisticii sub
raportul unei mullimi de aspecte tehnice. Cu toate aces_
tea, compozitoru)., analistul, este permanent dublat de
esteticianul Honegger.
Este qtiut, din prinzr iumdtate a veacului, cd rnuzica
se transformase in terenul unei goane continue ciupi in_
noire-a limbajului sonor. AEa cum s-a obserwat, pentru
multi compozitori, gdsirea de combinalii armonice ine-
dite devenise lelul suprem aI crea{iei deosebindu-se
astfel de clasici, pentru care reinnoirile - formelor erau
rezultatul firesc gi neostentativ urmdrit al unei necesi-
tdli expresive.
Chestiunea vocabularului muzical e secundard. Nu-
mai gindurile pe care vrea sd le exprime compozitorul
au importantd declara Honeggel in cadrul unei an-
chete inifiatd de - redaclia ziarului *Le Figaro,,, anch€td
cu privire la evolulia limbajului muzical.
$i, reluind ideea peste timp, compozitorul pr.eciza :
,,Existd, mi se pare, doud categorii de compozitori : cei
care au indrdzneala si adu-
Existd douS categorii cd pietre noi pentru ridica-
de compozitori... rea edificiului qi cei care
1-au modelat, le-au pus 1a
locul lor Ei au zidit bordeie sau catedrale. Pentr"u primii,
treaba e terminatd pind se descoperd alte intervale
sferturi, treimi, zecimi de ton... Pentru ceilal{i, cdutarea-
poate sd continue in mdsura in care au ceva de spus-
Caci nu mai existd noi armonii si linii melodice ;i care
sd nu fi fost intrebuin{ate, dar intotdeauna mai existd loc
pentru o originald folosire a armoniilor vechi sau re-
cente...'(
$i, discutind cu Gavoty facultatea de invenlie muzi-
cal5, Honegger revine la problema originalitdlii, afir-
mind cu claritate : ,,Nu existd originalitate absolutd. Cu
toatd uimitoarea noutate a contribu{iilor sale, Debussy a
74
avut inaintagi ; astfel unele din ultimele piese pentru
grian ale lui Liszt nu sint atit de departe de Pretudiile
Iui Debussy. lnaintea lui Claude al nostru, marele Ri-
chard (Honegger se referd la Wagner) dusese invenlia
armonicd foarte departe ; contemporan cu Debussy, un
alt Richard, autorul Electrei, a descoperit in domeniul
armonic adevdrate comori ; cu instinctul sdu genial Mus-
sorgski a ficut prospec{iuni intr-un domeniu din care
Debussy a extras din p1in.....
Incercind sd lAmureascd cele mai diverse aspecte ale
esteticii si tehnicii componistice, ale sensurilor istoriei
muzicii, Honegger este mereu preocupat, in notafiile sale,
de condilia cleatorului de artd, de proLilema relafiilor
din cadrul triadei compozitor-interpret-public.
In numele publicului
- iudeci
Honegger personali-
tatea creatoare gi interpretativS, mesajul operei... La pu-
blic, la cei ce receplioneazd rnuzlca, se gindeste Honeg-
ger, indiferent de teza pusd in disculie.
Compozitorul flancez nu se sfieqte totuqi sd repro-
seze unor anumite categorii de public intoleranta fatd
de muzica modernd, o anume superficialitate si comodi-
tate intelectualS, incercarea de a stabili repere ca in
sport de pild6, in urmdrirea unor manifestiri muzicale,
dupd cum Etie sd insiste Ei asupra gregelilor pe care Ie
fac fa{d de public unii creator.i si in special unii organi-
zatori ai viefii artistice.
Oprindu-se pe indelete asupra acestei stdri de lucruri,
Honegger va repro$a, in consecinfd, organizatorilor vie-
lii artistice promovarea fdrd discerndmint valoric a cre-
",Dintr-o sutd de partituri, xl::"'ift"":"i""i1,"";.i?"H-
90 diuneazd cauzei artei irertoriale cle verificat qi ba-
contemporane" nal succes, neinlelegerea
faptului ci asimilarea mari-
lor opere artistice, intrarea valorilor in circuitul cultu-
rii este direct pr:oporfionald cu o continud frecventd a
acestor lucrdri pe afisul de concert.
De altfei, vorbind despr-e importanla revenirii con_
tinue a valorilor artistice in viala de concert, Honegger
l'emarca : Nu este vorba de o chestiune de modernism
numai, ci trebuie . sd existe posibilitatea ca o lucrare
bund sd fie ascultatd
75
 Iatd un exemplu : Ravel poate fi considerat ca un
clasic, in acceplia publicului, bineinleles.
in anul Ig72 a scris Daphnis si Chloe.
Cam vreo 30 de ani aceasti operd nu a fost plea cles
cintatS. Dar dintr-o datd, dr-rpi o execulie cu totul strd-
lucitoare a lui Miinch, cu orchestr::r Conservatorului,
Ei-a luat avintul. De atunci, Suite (t ll-a din Danltnis
este cintatd cu statornicie.
Am vdzut-o anun{ind cle cinci ori in aceea;i sdpta-
mind.
A intrat pe neobservate in acetl dorneniu r"estrins aI
operelor care se cinta ; aga cd poate concura clr o sirn_
fonie de Beethoven sau cu uvertura la Tannltciuse?", pen-
tru cd orice dirijot, este in mdsurd s_o afiqeze fird ris_
curi.
11 prezentim pe l{onegger clrept un militant pentru
libertatea de gindire. Compozitorul sintetizeazi, in cdr_
lile sale, experienfa sa creatoare, clar. nici o secuncid nu
ciore;te sii impuna cuiva programul sdu, sistemul s6u de
Iucru, gi din fiecare rind rdzbate dot'inla de a se opune
dogmatisnruiui.
Oprindu-se, de pildd, asupra dodecafonismului, Ho_
negger constati cd unii creatori gi-au cdutat iegilea din
atonalitate instituind intr-un mod Si mai arbitrar sis_
temul dodecafonismului. ,,Acest sistem serial
nota Ho-
-
negger -- se filegte cu o codificare foarte ingustd. Do-
ciecafonigtii imi apar aserneni unor condamnafi care, ru_
pindu-gi lanfurile Ei-ar- lega singuri 1a picioare ghiulele
de o sutd de kilograme pentru ca sd fugd mai repede.
Dogma lor poate fi comparata in intregime cu aceea a
contrapunctului scolastic, cu difer-enfa cd scopul contra-
punctului este sd mlddieze pana si sd stimuleze inven-
tivitatea prin exerciliu, pe cind principiile seriale sint
prezentate nu ca mijloace, ci ca scopuri. $i la replica lui
Gavoty, cd un Alban Berg Ei-a aflat totugi chipul gi ca-
lea pe aceastd direclie, Honegger rdspunde : ,,Pentru ci
nu a aplicat dogma seriald in mod riguros, Alban Berg
/o
Alban Berg nu era dodecafonist, ci ato-
ttn fabricanf - nalist. isi pennitea foarte
cie valsuri ? bine, atunci cirrd se ivea
ocazia, incursiuni in do-
rneniul blestemat al tonali-
tdlii, violind astfel iegea dodecafonigtilor intransigen{i...
De aici a apd.rut o oarecar.e suspiciune cu privire Ia
Berg : unii tineli preei indrdzneli merg pind acolo incit
sr,rsfin c5, ia drept vorbind, Berg nu era decit un fabri-
cant ordinar de valsuri vieneze.(.
Din mnlfimea r"inclurilor iui lJonegger despre com-
1:ozitolii secolelor, ag doi:i si mai desprindem citeva
clin r:ele clr:dicate iui George Enerscu.
Honegger, este itiut, vorbea despr-e Oeclip socotin-
clu-I drept o culme :r clealiei lirice conternp.orane, dupd
cum considera Sonata a III-a in, cqr{tcter popular rotne-
'rze.rc cirept o lucrare iundamentali a repertoriului vio-
tronistic...
Honegger a :rvut reialii priete.nergti cu Enescu si
dupa clrm ne inforrna, in 1967, r.evista Institutului de- Is-
torie a Artei, sofia compozitorului, Andree l{onegger, a
pus la dispozifia celcetdtorilor romAni sclisorile lui
Enescu catre co,mpozitot'Lrl francez, scrisori ce evidenliazd
adincimezr legaturiior dj.ntre cei doi mari muzicieni, fru-
musete:r colocviilor lor despre destinul artei sunetelor.
55 ne oprim acum si la rindurile in care Honegger,
in cartea sa Sinf contpozitor, vorbeste despre... Honegger.
Ndscut la Le Havre, din
Ifonegger despre.." Honcgger palin{i elvclieni se (.on-
-
feseazd Flonegger ,,am
tr'5it cea mai mare perrle din viafa mea ?n lrranta. - Aici
lrii-ar-n facut studiile ca qi cum as fi fost francez, dar
put'tinctr in adincnl men un germcne qi un atavism elve-
f ian -- caea ce Nliihaud numea sensibilitatea mea helvc-
t,ica.
Ce ciirtorez Elve{lei ? Fdri indoial5... o mare greutate
de a-mi fAuri iluzii asupra valorii infdptuirilor me1e, un
simfin-'ii:t naiv al cinstei... Ce datorez oragului Le Ha-
vre ? Anii copildriei mele
I{u am cultul bilciului... qi ceea ce a fost pasiunea
:rcelui timp felicit... n-ral'e;t.
Aliiir,:r'i rle mare, nlr as putea si uit sportulile mele fa-
vorite -_ arlergArile, inotul, fotbalul qi rugbiul. La Lc
Ilavrc am inceput sd scliu muzicd.,. Nu am cultul bil- Dunct de vedere muzical, am compus un fel de coral
ciului, dar nici al teatrului muzical, ci, din contr6, acel irrur", variat, strdb6tut dc contlapuncte, in felul lui
trl muzicii de camerd Ei arl muzicii simfonice in ceea ce Bach...
atu miii solenrn gi mai auster.(( ,,Cum ai ales titlul acestei piese ?( - il intreba Ga-
Ilonegger a scris mnlt, in genuri din cele mai dife- voty pe Arthur Honegger.
rite... si a solicitat adesea colaborarea unora dintre ma- ,,Mui i.ttii denurnisem erceast5 piesd Mi;care sitnJo-
lii scriitori, dintre marile spirite ale epocii sale. nicd. Gindinclu-md, am gdsit cd este pu{in cam posac'
,,I-ln muzician scria Honegger cunoagte citeo* Dintr-o clat5, o iclee destul de romanticd mi-a trecut
-
data bucuria apropierii -
unol artigti eminenti ai timpu- prin minte qi, lttcrarea fiind terminate, i-am trecut ti-
lui sAu poeti sau romancieri. tlul : Poc;fic 231 - indicele locomotivelor pentru tre-
Iatd -ceva ce aduce mingiiere pentru multele am6la- nuri grele de mare vitczd. Am compus trei mi;cf i sim-
ciuni gi poate hrdni, in mod folositor, sursa creatiei per* Jonicd cale sint PttciJic 231' Rugbi si, pentru a tennina,
sonale. Mi;careu sintf onicd nr" 3
buculii ale vie{ii mele a fost
Uner clin celc mai rn:rri Pcntrtt a tleia, intt'-aclcvAr', zrm fost lipsit de i-u€1-
cd am avut ca libretist, (in mdsur:a in ctrre minunatele nafie. Dal trebuie sd stiti cd in ceea ce priveqte Pacific
lroeme loene D'Arc pe lug gi Dunsul mor[ilor pot ti, si
' Rugbi presa a sct'is fo:rrte mult.
numite librete), pe Paul Claudel. Oimeiri de mare talent au desct'is, in rninunate ar-
Am avut foarte mulli colaboratot'i si poate tot ati- ticole, bielele, zgol-notul pistoanelor, scir'{iitul frinelor,
tea bucurii iqi incheia Honegger rn5rturisirea despre balonul oval Ei iite altele... Toate aceste imagini ali-
- colaborSrile sale cu scrii* mentau studii imbelgugate. Dar biata mea Mi;core sim'-
Alegefi-r'6 bine poefii torii epocii... Alegefi-vi bine lonicd nr. 3 Ei.-a pl5tit scump titlul sdu ingr:at qi sec;
tineri care citi{i - poefii, tineri care cititi: dacd a cules ici Si colo citeva r"induri evazive Ei poiiti-
aceste rinduri... zrceste rinduri, gi nu uita{i coase. 1\{ora1a fabr-rlei... DaL nu, continuA rnalilios Ho-
niciodatA euvintele, mai au- negger, am fost ;i eti critic muzical Ei nu vreau sd vor-
torizate decit ale rnele, acelea ale lui Corneilie '. Priete- beic" cle rdu o profcsiune cu care mi-ilm ciEtigat piinea"'('
niu unzLi onl mar"e es,';e o binefacere a zeilor.((
Honegger imbrdliEeazd genuri din cele mai diferite :
simfonie, oratoriu, oper:4, Iucrdri concertante, cvarteto
piesd instlumentaid. Rucurindu-se, in genere, de o cdldu-
loasd primire din partea publicnlui, doud djn lucrdrile
sale vor stirni unc'ori ql comentarii nu lipsite ins5 de o
anumitd supelficiaiitate. Caltc.a lui Honegger ldmure;te
insd neinlc'legeriie : Nu trebuie sd-i produci publicttltti
niciodatl o durere inutiil este unir din legile esenti-
ale ale compozi{iei scrie -I{onegger. Ati{ia ;i ati}ia cri*
tici au descris cu multd- minu{iozitate ndpustirea locomo-
tivei meie de-a lungul marilor spafii, incit ar fi inuman
sd-i dezamdgesc.
UnuI dintre ei, confnndind Pacifir: cu Oceanul Paci-
fic, a evocat chiar aerul largului... in re'alitate, am ur-
mdrit in Pacific o idee foarte abstractd ;i cu totul idea-.
Id, dind sentimentul unei acceleralii matematice a rit-
mului, in timp ce miEcarea insS;i se incetineqte. Din
78

NfAE$TRIi CLAVIATURII
Caltc'ii lui Al. Lcahu, Mue;trii clauiaturii un volurn
-
r,iifuzat clc Editut'a h,Iuzicala _- opus cle sintezi, o lu-
crale ce-si plropune sd realizeze, pe parcursul a 300 cie
iragini, o ampld tr"ece'r'e in revistri ri iiteraturii dedicatte
claviaturii, ce incealcd o originald parcurgere a jumi-
tate de n-rilenin de istor"ie a. muzicii prin istoriei clavia-
turii, (de ia creafia vilginali;tilor, elisabetani si claveci-
nistilor francezi la pianistica lui Enescu. prokofiev, Mes-
siaen gi Stockhausen), definind clominantele istorice
ale pianisticii, definind locul deosebit pe care litelatura.
i;en1t'u claviaturA l-a ;rvut ,gi-l are in istoria veacuri_.
Ior r'eplezintd un indemn pentlu citeva rinduri cie-
dicate - pianului instlumentul cel m:ri iubit si, ltale-se..
cc'l rnai ,,boglr.t(t -al istoriei altei sonore.
,,Intr-Lln atlllnte iel, sclie A1. Leahu, s-ar pute:r spune.
cd Mttesl,rii cl,ctuioturii r-re infatiqeuzd o rnisiuue oi.feici ;
strdiratincl cdiic l:ibi::intlc:e ale c1ape1or, imblinzir.ld so-
noritatea asprd rr biisuhii, ei vor r.esuscita fiin{a captivi+
a Eulidicei, er iciealului de ,,muzicalitate{( pe fcndr-tl-r.,vo-
.drii dra'.ratice . ciestinuiui, a mztlilor Confr.unta.i alle
existetntei sau cloi,rL pe aceia stiinuiat cle sentin:entul na-
tulii :'i cre nredila'1iile poetice.((
Susfinincl la Conservator"ul buctrlcstean cursul cle es-
l.cticd muzical5, rnuzician cu o prr:gdtirc enciclopedicd, ir-r-
telectui.il profnnd, cercetitor iidiitc al istoriei -laviaturii,
Al. Lt ahu izbutegtr:, ririicind necontenit faptul muzical
in teritcliul gindirii c.stetice, o lucrare de substanld gl
putere intelectuuld, un opus cale, cletaqincl liniile de
forfd ale istoriei claviatut"ii, i-re perrnite subiinierea ele-
BO
rnentelor ce definesc aportul. la istor"ia gindirii nillzicale-
a unui instrument (mai bine zis. unci tchnici, r-i.n'*i spe*
cific instrumental) atit de indrdgit, atlt de foiosit de
r'ornpozitorii veacurilor'.
CeI interesal, de is',oria pianului v:l gdsi elstfel, in
h[cLestrii clttuiaturii, remarcabile fi;e caracterologice trle
mar"ilor creatori, trasitulile
Fisele canacterologice caracterist.ice (qi ira prim
ale marilor creatori plerr-r stilistice) a1e unor J:eri*
ortilr'. trrror cl)oci pirl)lsiicc.
clar si fundamentele, don-rinantele intregii evolulii pianis-
tice... Al. Leahu realizind un real tratat cle istori.e :l l-Itu-
zicii, prin istoria claviaturii, tratat elabolat intr-o vi-
ziune pc cit de unitarS, pe atit clc or".igii-rald.
Pianuj modern pianul clasicikrr vienezi, ri l'evo-
-
lutionat intreaga gindir-e instrumentaid, clal o istcrie a
gindirii pianisiice este funciat' legatir de jslolia cclor'l:rlte
ir-istrur-nente cu claviatui"i.
Pini la a genela ea insagi ,,o muzicd anumitStt, cla-
viatur;,r s-a fdcut remarcatA ltrir-r posibiiitdfile ei sinteticc.
reductive, solu{ionind pe caiea unor vclsiuni proprii con-
tr"atstc'le dintre muzica omolond. qi cea ltolifonica. dintre:
arta vocald gi cea instrumentald. CLaviatura, inrrir-lte de
ii fi incrorporatd piernultti rnodern, absoalbe treptat 11t.elr.i-
tura diverselor genuri, codificind-o in asa-ziscie ,rtai:ula-
turii( pe care le vehiculeazd laolaltd olger qi clavecinul cu
multiplele lui valiante. Detit;ind modr,rl in car-e, 1l: pri-
mele secole alc. mileniului
Orga apdr5 sansele nostl Ll! s:ut.r'lc de rnriici-
de ernancipare pare ale crlaviatulii :rlr f ost
ale claviaturii trpdlate cu str'Sluciie de rii'gd
qi c:lavecin, opri;rdu-sr: la
ei.roca c.lisabetanilor, frnnc,,o-fIanrnnzilor'. reprezent:nntilor"
Iic.iragterii ilaliene, AI. Leahu analizeazir, in priniultr rinc1,
modul in care orga si-a ltlc'lungit sirrrbiozir cu vocillisrnul
oolifonic, chiar qi in cpoca cie inflorii"c a opelei lrrs-
tieristica in general, ie'qind din anonirnat, tocinzii- gratie
;rctivitd{ii prodigioase ii marilor organisli, ce se rdsflinge
;i asupra celorlalte instlumente cu clape ;i realizirile or-*.
gani;tilor cinquecentoul-ri italian convcrg in primul t-ind
spre Girolamo Frescobaldi a cdrui organisticA constituie
unul din cele mai impresionante fenonlene ale artei rnu-
zicale.
81
 Conuergenlele stilig"ice spre orgd qi cl,auecin, (ca sd
lepetdm titlul unui capitol al lucrdrii lui Al. Leahu), pot
fi urn-rdrite astfel in crealia lui lrrescobaldi, prin trece-
rea de la polifonia bazatd pe un cantus gregorian cdtle
diversificarea continua a suportului melodic qi extinde-
rea procedeelor varialiona1e. Printr-o astfel de transfor'-
mare a facturii, claviatura intrd in rnarea competifie a
krarocului pentt-u dobindirea prestigiului conceltant.
Analizind evoluiia claviaturii qi a conceptelor i:ianis-
tice, A1. Leahu insistd mereu asupt:a modului cum litera-
tura claviaturii a surplins marile confruntdri in lupta
pentru progres artistic,
fstoria claviaturii sau, cit sd folcsim expresia
qi dialogul dintre muzica malclni teoretician al tim-
veche gi cea nou6 pului lenascentist Vincenzo
Galilei in manifestul le-
prezentativ al epocii - ntuziccr ueche ;i
Dialogul clintre
ttottd. - au fost experimentate Ei
Istoria ciaviaturii trece prin toate marile dispute, ma-
lile polemici ale vremurilor, de la Ars AntiqtLa Ars
Noua, la istoria confruntdrilor dintre sc.rialiqti $i-repre-
zentanfii gindirii tonale gi in claviaturd, in litera-
tura pentru claviaturd, marii - creatori vol gisi un prin-
cipal sprijin in Iupta pentru personalitate creatoare,
pentru un cuvint nou.
Istoria claviaturii (mai bine zis, istoria literaturii pen-
tru claviaturd) poate fi analizati astfel in diferite mo-
mente ale evolufiei ei, drept un receptacol, un moment
de sintezd al marilor experienle gi cuceririlor, dar qi
<lrept o tribund a marilor inovafii.
Practic, putem spune cd nu existd pelsonalitate de
referinld in istoria claviaturii in opera cdruia sd nu re-
gdsim acest proces.
Opera pianistici a lui Scar"latti, Bach, Mozart, Be-
,ethoven, Schunrann, Chopin, Rrahms, Debussy, Bart6k,
Enescu, Prokofiev este analizatd sub acest aspect de
cdtre exegetul romAn in lumina marilor ,,betehis ale
epocii, drept o oglindd a confruntdrilor dintre nou si
vechi, drept o operd de semnifica{ie, deschiz6toare, in
primul rind, de noi orizonturi.
In aceasti opticS, analizeazd,, de pild6, Si Al. Leahu,
cele 555 de sonate ale lui Domenico Scarlatti, compozi-
82
torul care reunegte, deopotrivd, in personalitatea sa tem-
peramentul virt'uozului qi gingdgia poetului.
Domenico Scarlatti sintetizeazd cuceriri ale unui se-
col de rnare artd clavecinisticd fiind totodatd un excep-
fional moment de anticipare stilisticd.
Dupd o cercetare globalS a Sonatelor lui Scarlatti,
scrie Al. Leahu, irnpresia care se instaui-eazd este c&
aproape tot ceea ce a experimentat in decursul veacuri-
lor muzica pentru pian se afIS conturat in crealia lui"
Surprinzdtoareer anticipatie a spiritului epocilor ul-
terioare face ca aproape fiecare dintre piesele ultimilor
ani de crea{ie sd ne smulgi exclamalii admirative.
Pianistica rezultat al dialogului dintre vechi si
nou, pianistica- reprezintd de asemenea, secol de secol,
sinteza timpului, timpulu!
Pianistica sinteza pleclasic, clasic, romantic,
timpurilor -rnuzicale rnodern. laboratorul in care
lansate rezultatele timpurilor.
Ce opusuri oglindesc intr-adevdr cu mai multd au-
tenticitate geniul lui Rameau, Bach, Beethoven, ,Sciru-
mann, Brahms, Debussy, Prokofiev, decit lucrdlile 1or
pianistice ?
Clauecinul bine temperat a lui Bach, cele 32 de so-
nate beethoveniene, marile cicluri pianistice ale lui
Schumann, concertele pentru pian ale lui Liszt, Brahrns,
Prokofiev, Bartok sintetizeazd supren'r pcrsonalitatea
creatoare a acestor- mali deschizitori de drumuri.
Esenlial rimine, sub acest aspect, capitoiul dedicat-
de Al. Leahu lui Beetiroven, crerator prin sonatele pentru
pian a unor organisme de o mare maiearbilitate, caracte-
rizate plin amplitudinea neobiqnuitd a oscila{iilor intre
stdri opuse, sonate{e sale fiind, ca fizionomie artisticd,
dar qi ca ethos, acea coexistenld;r liricului cu epicul spe*
cific5 drarnei.
Prin sonata beethoveniand citez din studiul iui
Al. Leahu muzica isi atinge -{elul ei pulificator, acel
-
ctttersis aristotelic, cind din ea iradiazd nu numai amin*
tirea trecdtoare a unei melodii flumoase, ci insdgi ten*
siunea emoliona16 a con.iuncturilor de forti realizatd cr-l
mdiestrie de compozitor.
Pianul mogtenitorul marilor cucerid ale artei or-
ganistice qi- claveciniste, pianistica sintezd a trislturilot:
Claviatura in frontul caracteristice operei unor
noilor tendinle mari creatori pianistica
stilistice -
la confluen!a tradiliilor cu
inovafiile, pianistica a fost
rriercu in frontul noiior tenclinle stilistice. Claviatura
poate fi socotitd:, de pildd, un creuzet in care au fost
Tdurite rnarile iuct'dri ale artei programatice.
Istoria programatismului muzical a fost determinatd
de evolu{ia claviaturii, cici de la opusurile virginaligti-
1or engiezi Ei ciclurile lui Coupei.'in si Rameau, 1a pie-
'sele pentru pian aie lui Prokofiev sau l\'Iihait Jora, cla-
viatur"a a fost, in toate epocile. o rniure scend a ideilor
programatice.
Cu stlAlucitoare momente cle-' r'eferin!5 in portretele
1ui Coupelin, sau, venind r-nai aproape de epoca noastrd.
in prelttdiile lui Debussy programatismul muzical
ttctianeazd in primul rind -in zonele rcmantice, ,curent
in care s-au niscut, s-au dezvoltat noi genuri progl'a-
matice, cle la cintecul 1'dr-5 cuvinte la rcportaiul muzi-
cal. R.ernarcabile sint, din acest punci de vedere, capito-
lele pe care A1. Leahu le dedici pianisticii lui Schumann,
Liszt, Chopin poefi ai discursultti rnuzic:il romantic.
-
Analizind, moment cu moment, evolutia aliei progr:r-
matice in secolnl al XIX-lea, Al . Leahu se opreste pe in-
rielete, de pi1d5, la Bciladele 1ui Chopin, ce reprezintd mo-
dalitatea optimi pentru a scrllta un trecLrt, nrr irnperso*
na.l. obiectiv. ci, dimpotrivd, intirn si incandesccnt. Sub-
linirnci faptul cd ipostazele programatice legate de poe-
mele lrti N'Iickiewicz pot
Programnl minrirnal fi sugestive cir fabula{ie, clar
sau codul genetic al piesei ele nu epuizezizd senrnifica-
Ar. Learru ,roteazi i*"rlX?ll;t#;"'ri,"il-
tam
-
nat r\e oferd una diirtle cele mai autentice rnodalita{i clt'
constituire a imaginilor muzicalc, printr.-un grupaj de
.aspecie ce constitu\e prograrntil minint.a/ -qau codul ge-
netic al piesei, dar care comunicS cu uu p;rtrimoniu re-
lational mult nuri extins aI memoliei artistului ce cl,r-
tine codul valoric cr-r rol de selectie, cle glirJuj al ;rc!iu-
nii spre stadiul dolit.66
Tratat de iltolic :r muzic.ii i-.rin istoria ciaviaturii --
t'seu.l lui Letriru oferi comentatoliiol zeci cie posibilitiii
cle ascrcialie a unor idei de tipul, citdm, in gerieral, ti-
84
tlurile uiror capitole, ,,raportul dintre monumental Ei
miniatural(, rrmanierism Ei clasicism(,,rtigoare arhitec*
tonicd(r, rrfantezie creatoare", rrpitorescul luxuriant gi
melosul folcloric((, r,vitalitatea ritmurilor gi condensarea
pelcutantd a facturii((, meandrele labirintului dodecafo-
nic qi gocul aleatoriu((.
Manual de istorie a ciaviaturii, carteii 1ui A1. Leahu
esto o lucrare originald de sintezd asupra gindirii
pianistice qi, in strddaniile sale de a puncta momentele
ce unesc eforturile creatoare a1e veacllrilor, exegetul
lorndn emite o interesantd teorie a dominantelor. Sinteza
lui Leahu ne ploilune, din acest punct de vedere, urm5-
toarele patru dominante : teatrale, fantastice, folclorice
;i coloristice.
Doctrina celor 4 dominante Stilul fantastic, ne ex-
p)icd astfel Al. Leahu, se
afirmd in arta muzicalS europeand ca legiferare esteticd
a improviza{iei si capriciului, prin contrast cu arta rigu-
ros construitd a corurilor polifoniei din care iqi selec-
leazd procedceic.
incd de la Bach, genurile ,,fantasticului( incep sd-gi
cir.cumscrie fiecare valenlele expresivc, preludiul dezvol-
tindu-se, ca elan unitar, nediferenliat, pi"efigurind ,,to-
nalitatea emolionaldt(, fantezia ca o dramatizare patetic6
a disculsului prin s,peciile declamatorii qi cromatice, toc-
cats c,a manifestare a bravurii, culminind intr-o miscare
continuii, de stil fugat. k-antasticul este, aEadar, in epo-
ca barocului, o replici stilistica a ,rindividualului( f;ifd
de .,colectiv(6, a instrumentaluiui fafd de vocal, a inuen-
'l,iei Libere fa{6 de rigoare canonic5, toate insd in sfera
unei aspiratii comune.
Adevdrata dominalie a ,,fantasticului(( continui A1.
-
coincicle cu instaurarea suprematiei
Leahu
-
a instrumentului,
absolute
cu emancillarea facturii sale in ur-ma
unui cult exclusiv detasindu-se peniru prima datd ca lim-
baj metaforic, liberat nu numai de tutela textului, dar qi
de obsesia rrrror facturi prestigioase (a polifoniei corale,
a cantabilitdiii glasului, a masivitatii orchestrale).
Aldturi de Chopin gi Schurnann, in capitolul dedicat
dorninaliei fantastice, A1. Leahu se ocupd de Liszt.
Asimilind diverse particularitdli de limbaj, confrun-
tindu-Ie cu variate scopuri expresive, arta Iui Liszt d5
B5
nagter:ela noi forme prin care rnuzica se recomandd ca
purtitoare a unor idei poetice. Regisind polaritatea
beethovenianS, conchide A1. Leahu, regdsind polaritatea
beethoveniand dintre speciile declamatorii ca irnpulsuri
ale actiunii gi temele de imn, diminanta epico-fairtasticd
a paeticii lui Liszt se remarcd nu numai printr-o exten-
sie neobiEnuitd a acfiunii, dar gi prin rezolvarea antago-
nismuiui in spiritul afirmdrii planului de aspiralie.
In dominanta fantasticd Ai. Leahu urmdreqte, de fapt,
evoiulia spiritului improvizatoric, in conexiunea sa cu
emanciparea virtuozitdlii in-
Evolutia spiritului strumentale.
improvizatoric... Continuinc1u-si disociafi-
ile, A1. Leahu traivemeazd li-
niile ce duc de ia aspira{iile-. coloristice ale vechii arte
claveciniste la epoca redescoperirii culorii, a aureolei tim-
ibrale pe care acordul o pune ln vibra{ie, a miqcdrilor 16-
untrice subtile cu care asociazS, si, in cele din urmd, a
fascinaliei ce se degajd din misiunea iui. A luat na;tet'e
o artd, scrie astfel ,A'1. Leahu, ce nu-Ei mai propune sd
redea avinturile pasiunii qi, de aceea, se poate lipsi de
amploarea dezvoltdrilor tematice ; nu se preocupd nici
de descrierea minulioasd a fenomenelor si, astfel, in ex-
presia ei nu-gi afld locul onomatopeele.
inaintea analizei dominantelor fantastice rsi coloristice,
in eseul sdu Al. Leahu isi exercitd puterea de sintezd qi
evocare, delimitind categoria de dominantd teal,rald. Tea-
trul nu defineqte in muzica de pian un stil, cit mai ales o
iinie de evolulie in care acliunea continud energi'ce, tu-
rnultuoasS, spectaculard sau, dimpotrivS, trudnicd, tinde
spre constituirea unui cadru care sd legitimeze contras-
tu].
Ideea acliunilor scrie
Teatralul debuteazd - pot
in pianistica secolului
A1. Leahu
- cu auzul, in-fi
r:rmdrite decit
care nu
al XVIII-lea trodusi pentru prima datd
de madrigalul clramatic aI lui Vecchi, in secolul al
XVI-lea, rodeqte in crealia tastieristicS, mai ales prin
prizma cizeldrii Ei plasticizdrii stratului superficial al
configuraliei. ln fa{a profunzimilor iniliatice ale polifo-
niei iui Bach, reaclia autenticd a virtuozului nu putea
86
fi decit risul, umorul exuberant, spiritul de performan!6
ce minimalizeazd dificultdlile tehnice qi convenliile ri-
gide ; teatralr-Ll debrrteazi, in pianistica secolului al
XVIII-Iea, cu spectacolul bravurii, cu ghidugiite lui
Scarlatti Ei cu intrecerile dintrc virtuozi. Iar dupd uiu-
itoarea spulberare a continuitdlii melodice secvenliale,
polifonice, intr-un caleidoscop de motive diverse, colo-
late, bizare, ndstruqnice, acrobatice, drumul spre con-
turarea stadiului dro,maturgic a} pianisticii trece prin
jocul de replici dintre pian Ei orchestrd, in cursul c5-
ruia, acel magician al expresiei, Mozart, intre{ese pe
nesimtite, prin perlatura pasajelor sale imponderabile
qi cu arta sa uariationald., toate speciile motivice disoci-
ate ostentativ de nmorul predecesorului sdu.
Citindu-l pe Mozart : ,,in compozi{iile mele nu
abordez doar subiectele serioase, fiindcd ele nu- si-ar
gdsi adepti, iar muzica gi-ar pierde interesul, ci alternez
agreabilul (piaceuole) cu seriosul (oraue) fdri teamd cd
voi Etirbi demnitatea profesiunii. lelul meu e varieta-
tea, viala imi serveqte drept model, iar in aceasta pld-
cutul gi seriosul alterneazd qi se intrepdtrund neincetat.
De aceea, prefer forla dramaticd, cea mai aproape de
via{d; tot de aceea reprezint personaje care se produc
pe scend imaginard gi intreles acliuni ce nu pot fi r-rr-
mdrite decit cr.r auzul !(( A1. Leahu conchide : ,,De Ia
-
Scarlatti spre Mozart, componenla teatrald a muzicii in-
strumentale evolueazd cltre o amplificare concertantl a
performan{ei solistice.((
In sfirsit, sub emblema do-
Emblernele dorninantei minantei folclorice, AI. Lea-
folclorice... hu analizeazd. modalitatea
de valorificare componisticl
a muzicii populare, fdrd lndoiald, cu puncte de reper in
toate secolele, dar avind una dintre direcliile cele mai
fecunde in veacurile al XIX-lea gi al XX-lea. Gra{ie im-
pulsului determinat de geniul improvizatoric aI autorului
Rapsodiilor ungare qi de perseverenla in orientarea fol-
cloricd a celor 5 compozitori ru;i, in care intilnim crealii
pianistice ale lui Mussorgski, Grieg, Albeniz, Granados,,
De Falla, Gershwin, Bartdk, Stravinski, Prokofiev,
Enescu si toti ceilalli compozitori romdni. Subliniind fap*
tul cd inspira{ia enesciand transpune in partituri nu nu-
BT
 imai o linie arhietipalS, ci intreaga matcd stilisticd, un
cimp cie virtualihrte, o entitate psihici ce se mlddiaz5
."neincetat, Al. Leahu scrie :
,,E-rtensial neindoiclnicd a congtiinlei zrr-tistr,rlu"i spre
zonele unde Blaga intrevedea categorii abisale, capdti 1a
Bnescr,r atlibute interpretatiue, prin privilegiul de a con-
lempla tezaurul cle pre! al spirituiui in inveqmintdri mu-
zicale. Aceeagi climensiune in1:erpretutiud continu5
Al. Leahu ldmui'e;te si moclul care duce spre transfi-
-
gufarea spiritului ai-rtohlorr in mu.:uica iui llnescti ; exi:;td
:lici 1;uternice antilogii cu Chopin.
Ccntir-ruitatea mc)Iisrr:itici ir cintuhii, urmdritl de arn-
bii lornlrozitori-intclprefi cu mijioace difelite, este o
.analogie reflectatd in planul genelal al expresiei. Dar re-
.lalia dintre invenfia muzicald proprie, chiar cind e orien-
tatd de tipare tradilionale si inefabila amplenti a muzi-
calitilii nalionale, pe care aceasta spontan o imbrac6,
face sd transparl rolul er,celor operalii secrete, rnisterioase,
intransmisibile, 1;r-in care Honegger definea actul crea-
{iei."
INTERPRETAR-I
CVARTJITtr BEETFIOVENIIi}IE iN VIZIUNtrA
LUI WILHELh'I BtrRGlItR SI TUDCR CIOR'|EA
Abordind probleme din cele mai diferite ale teot'iei
qi istoriei artei muzicale, muzicologia romAneasce isi de-
'rnonstlcazd puterea nu numai in descift-area unor im-
punitoare pagini cle istorie a muzicii romAneqti, n]l nY-
rnai in elaborarea unor ample sinteze ce urmdresc liniile
de evolulie ale artei nalionale qi iocul ei in contextul
,evolu{iei artei universale, ci gi in studii, monografii,
eseuri, tratzrte in care sint atacate probleme de prirn
ordin ale istoriei muzicii universale.
Rernarcabilc- mi se par, din acest punct de vedere,
analizetre cvartetelor beethoveniene in lucrdrile lui WiI-
helm Berger qi Tudor Ciortea, opusuri pe cit de perso-
n:rle pe atit de complementare in viziunezi lor. Carte:i
lrrofescrrului Tudol Ciortea. Cuartete cle Beetlrcuen si stu-
ciiile iul Wilhelm Berger din volun-rul Cuartetul de coarcle
,rle Ie If a'!/dn iu Detcussy clevin in ,,figa(( del fa!5 resulsele
penil'u
"' :lplopie',t'ett cle cr,'altetelc beelthovcniene'
a confrali1or sdi Haydn
",Asirnilind oper:r crea.i,oi'Ire stilului
-si Mozart, pionieri in stabilirea clasic de cvartet,
scria T. Ciortea, Beethoven aduce soiutii nrli, indrdznele,
in expt'imat'ea siml.irii untane l'igura lui l'eprezintS. ex-
presta unei rare forfe in galelia creatorilor artei ttnivel'..
sale. Un Michelangelo slr'Sbdtut de fiorul drar-nei mo-
derne. Ceea ce a insemnat mogtenilea a veacuri dc tra-
difie s-a condensat si plecipitat prin geniul 1ui Beethovr:n
intr-o substern!6. sonord. cu noi exprcsii a1e unor adevirr-tri
care inch'umd si astlzi destinul muzicli universale. Nicio-
datd in istoria mttzicii nu a stt'Sbdtut din fiin{a unei per'-
B9
 sonalitdti atita forld de luminare peste veacuri de cul*
turd. In zarva cu care se agitd in prezent problema viito-
rului muzicii culte, socot cd nu am putea gdsi un sprijin
mai bun de orientare decit prin cunoaqterea gi inleiegerea
cit mai adincd a acestor lucrdri, unice in literatura uni-.
versald a muzicii de carnerd(.
,,intreaga crea{ie de CucLrtet cle coarcle cle Beeth,ouen
scrie W. Berger r'eprezintd o unitate... pe acest
-tdrirn, Beethoven a -,mers nu numai *tot mai departeo
tot mai inainte,,, ci s-a strdduit sd cuprindd in ultimii
ani de viald qi, totodatd, in ultirnele sale lucrdri intreaga
experienld rnultidimensionald, dobinditd cie fdurarutr
Cuertetultti de coarde, turnind in aceastd sintezS, atot-
cuprinzdtare, riclicatd de el Ia puteri necunoscute inainteo
ndzuinlele sale si crezul sdu puternic si nobii de muzi-
cian Ei ginditor umanist. $i, astfei, iui Ileethoven i-a
fost dat sd dobindeascd cea mai inalta treapti in dezvol-
tarea istoricd a Cvartetului clasic((.
cvartetele-summum
-"Y'Jiunlloili"'Tl?ur'J#-
al gindirii beethoveniene niene,
Tudor Ciortea qi W.
Berger purced la ample re-
constituiri. Mijloaceie de analizd sint diferite. Tudor
Ciortea, excelentul profesor de Forme muzicale, este ana-
listul de rigoare care supune la microscop totalitatea
structurilor. Wilhelm Berger, eminentul estetician mu-
zical, pasionat de intreaga evolulie a muzicii, foloseqte
analizele in ridicarea unor edificii teoretice, in subli-
nierea unor semnificalii, in evidenlierea unui context, in
reliefarea unui mesaj, in conturarea unei perspective cu
ecou in istorie.
in fapt, profund individuale, analizele rdmin comple-
rnentare, intregind o viziune unitard ce atestd profunzi-
mea scolii noastre muzicologice, reuEind sd pdstreze, din-
colo de fapteie analizei, focul geniului, ardtindu-ne cum
comentariul muzical poate deveni operd de crealie...
Prin analizele 1or, piesele muzicale nu rdmin, cum
ar spune E. Hanslick, ,,schelete((, ci ,,corpuri insuflefite(.
Tudor Ciortea si Wilheim Berger, autentici oameni de
stiinld in plan muzical, gtiu cd nu te poli rezuma in
analiza muzical5 la inventarierea mijloacelor sonore qi
dorin{a lor este aceea de a gisi dupd analizd (gi exegelii
romAni dovedesc permanent cd au pentru aceasta com-
-
90
peten!5, talent, inspira{ie), expresia rnuzicologici aptd si
sugerere lumea emo{ionaId a compozitorului, sd sesizeze
esJnla unor imagini artistice Ei sd menlind atmosfera de
vraji a rnuzicii.
Relic'find sensurilc artei sonole, comentariile lui Tudor
Ci<-rrtea gi Wilhehn Berger dezvdluie cu plenitudine
opera beethovenianS, oferd atit specialistului cit qi pu-
biicuiui o expresie inchegatd, valorificabild pe scare so-
cia15, convingindu-ne cd o viziune obiectivd poate fi rea-
lizati numai prin anularea pseudoliteraturizdrii, cultului
anecdoticii mdrunte, romantizdrii arbitrare.
tlniversul beethovenian se naEte, norrnal' din vechi
constelalii artistice. Pornind Ia analiza lumii beethove-
niene, muzicologii romAni invocd drumul istoriei. Preli-
minariile lui T. Ciortea lumineazd din plin ciile acestor
lzvoare. Pe linia muzicii de camer6, Beethoven a cules
roaciele acelui Sturm uncl Drang care pe la mijlocul seco-
lului 'al XVIiI-lea instaura
Beethoven in chip revolutionar "noul
si izvoarele sale stil( instrumental in frunte
cu Johann Stamitz qi in-
treaga ceate de bohemieni, care au dat un impuls nott
cele6rei orchestre de la Mannheim. Asemenea tranzilii
,cu brugte mutafii stilistice au mai existat in trecut : intre
Ars Nova Ei Ars Antiqua cind sub imboldul RenaEterii
meloclia liber desfAEurate a inlocuit rigoarea cantus-ului
finntrs, basul devenind reazemul armonic al vocilor supe-
rioare (Florenla cca. 1300) ; in trecerea de la cintul acom-
paniat'1a stilul imitativ a capella (epoca Ockeghem, in
jurul anuiui 1500) ; de 1a motetul neacompaniat la mo-
nociia bogat invesmintatd armonic a dramei muzicale
(Palestrina, Monteverdi, cca. 1600).
' In secolele XVII gi XVIII, momente hotdritoare in
acest proces : stabilirea gamei temperate, fixarea defi-
nitivd a platformei tonale, eflorescenla muzicii instru-
mentale,
^datoriti gi perfeclionirii instrumentelor de
coarde (sintem in epoca celebrilor lutieri Guarnieri, Stra-
divari, Amati), naqterea unor noi forme 9i genuri instru-
mentaie ; scoala de la Nlannheim, cu spiritul ei -atit -de
deschis innoirilor, suflul adus in muzicd pe aripile cin-
tului popular ; faza Sturm und Drang - o nou6 epocd de
decantaie, de sintezi a valorilor cu atit de importantele
reforme in genurile muzicale ; crearea operei Ei a ope-
91
 retei nafionale germane (singspielul de la Adarn Hiiler,
Georg J3encla, la Mozart) ; reforma dramei muzicale la
Gluck ; adincirea conlinutului Ei precizarea formelor sim-
foniei si cristalizarea stilului de cvartet.
cc,ntribufi'e
lui Haydn qi Mozart
o,,TlI%,.tt-X.:r'#'j ilX?xl
und Drang, iar Beethoven'
apirut mai tirziu. va c15di,
pe bazt rezultateiot', o ultimd sintoz6 de proporfii gi-
gantice.
Definitiva fructificarle er cucerir:ilor ,,noului stil(( se
face in sintezele clasicilor vienezi Haydn,
- cle cameliMozart
gi
Beethoven. Acestia ref:rc ;i in muzica intr.eaga
fazA a Sturm und Drang-r-rlui, cle la cliver.tismentul iuvenil
la cvartetul matur, de pe o pozi{ie nou5. cu un continut
bogat de idei, zvicnit din uria;a lor forld de crealie,
mereu linutd intr-un echilibru al contrastelol- si al pro-
lrorliilor, pondere care definelte stilul clasic al operelor
loi'.
In cele peste B0 de cvartete Haycln izbuteste sd crista-
lizeze principalele caracteristici erle stilului cvartetului
de coarde prin desprinderea definitivS de basul general,
individualizarea vocilor instrumentale, prin constmirea
temeinicd a formelor muzicale, printr-o dozare judicioasb
a stilului omofon cu cel polifonic, ambele agezate pe un
solid fundament armonic.
in cvartetele lui Mozart, -- continua exegetul r'omAn
analiza arde intreg trecutul cu o lumind incandescentd
-,
ce va stdrui de-a puluri peste orice devenire. ln 1790,
Mozart elabora ultimele cvartete cvartete de ultimS
ord, ;i, desigur, moder"niste -
adaugd Wilhelm Berger.
in 7797, Haydn termind- Cuarteiele op. 76; atinge
aici pragul limitS, ipostaza cea mai inaitd in lunga sa
carieri de cinci decenii de fdurar aI cvartetului clasic.
Dupd ani de preg5tire rdbddtoare, tenace, dupi studii te-
meinice ale cvartetelor lui Haydn qi Mozart, Beethoven
porneste, in 7797, inversunat Ia drum qi, printr:-o voinfS
clc fier, duce la bun sfirqit, o incercare supremd, ciclul
celor 6 cuclrtet.e op. 18. Cramer avusese dreptate cind,
ducind la Londra primele lucrdri de muzicd de camerS
a1e lui Beethoven, spusese : ,,Iatd omul care ne va min-
giia de pierderea lui Mozart((.
CI?
Bcethoven, moment furrdarneutal, cie sintezi a tre-
cutului. Beethoven continua-
Cramer : ,,Iat[ omul torul clirect al lui Haydn si
care ne va mingiia NIoziu't. De la primul sdu
de pierderea lui llIozart" C'uttrteL cle cotn-cle (Op. 1S
nr. 3), Beethoven preia in
intr"egilrre conceptr-rl mozaltian, cum scria Wilhelm Ber-
.g€r', ..i lleea cvartetuh-ri liric, ar linc:irrizilii discursului
fluent si eiegaint, pieftlinla pentru tonuri caicle si sono-
.ritdfi lotunjite, catife'l':rtt-, procedeclc iravaliului n.otivic,
toate ia uu loc, ,,'1n, fAli altertlre, din sfera cvaltctului
xnozal': iitrl.'(
Spirirul muzici.i vieneze, stili-rl fanteziilor, frecvente
in cre.:rtiile lui H:rydn, le regAsim cic asenrenea in acest
prim i.c"rial de cvirltete, dar, cuin scrie Tucior Ciortea,
privit ln ansanblu, :rcest prir-n ciclu cle cvar.tete vaclegte
.pi'elu;ii'r:a 5i preluct'alertr unei mogti:nir.i in cale, pe lingd
unele inaripdri rnozirrtiene si utrele infh:en{e haydniene,
in ce pliveste alcdtuilca cle temc. pe structur.i simetrice,
'delimitnte, clare prin cadenle armonice, se simte de pe
,acum amprenta unei pelsonzrlitali zr cdrei forla de gin-
.dire muzicalS va 1ua amplitudini neobisnuite.
Dal nu ciespre inegalabila originalitate a pefsonalitAtii
,beeth,cveniL.ne ne ocupdnr ir-t aceste rinduri, ci despre
:r.zvozilele eri.
Pc. lingi cvart,etele iui llaycln si Mozalt, r'esurse mai
.adinci ilu contribuit la forla opelei bcethoveniene. Spi-
l'itul lui I3irch pianea.zd continuu aslrpra marelui f6urar.
Beethovern redimensioneazd ginclilea bachiand in mulTe
;nnomente ale evoh-rliei sale cvartetistice. Suverani este
irceastd gindire in h(cn'ea Tugd. Arta Fugii scrit:
Wilheim Berger a limas peste veactiri un sirnbol al
- ;lanifcst atotcuplinzdtor pc lungr-ri
perfecliunii, ultimui
,drum al polifoniei lc.nascenti.ste gi birroce. Beethoven
realizettzd in Merea F Ltgd", strdc'laniile clasicilol vienezi cc
au adunat piatri cu piatri marteria necesar6 indl{drii unui
nou edifiriu de acelasi gen, clal de rrltd orientare ideaticS,
cva.rtetul lui Beethoven reprezentind concluzia ultirnS,
limita ultim5 in arttr fugii clasice.
93
Arta Beethovcn impune fante-
fugii clasice ziei sale creatoare con-
tinud W. Berger -
rigurozi-
-
tatea gindirii, a elabordtii, cautd mereu depistarea celor
mai adinci virtualitdli dinamice, agogice, cuprinse in ma-
terialul de bazd. Totul se supune unor prefaceri vulca*
nice, fiecare particuiS se transforirrii in lavd incandes.
centd. Proce'sele deductive, din aproape in aproape, cul-
mineazd in imense sinteze, la rindul lor cloar stalii in
lantul unor deveniri cc cunosc finalme'nte o incheiere
imnic5, c.xtatic6. in gindul sdu Beetlrr)ven a vr"ut poate
sd incheie astfel una din ultimeie sirnfonii, poate c IX-a,
poate o X-cr, sau [Juertut"a pe tenttt B.A.C.H. Dar eI in-
credin{eazA acest manifest al gindirii cclei mai ina}te,
de desdvirqitd suveranitate artisticd, tocmai cvartetului de
coarde. Astfel el epuizeazd toate resursele formafiei, su-
prasolicitindu-le prin impulsurile idealului de neclintit,
bine fixat prin indclungate meditatii. $i, astfel, ajungind
la limitele posibilului, Beethoven creeazd capodopera ca-
podoperelor N{area }'ugd.
- rninat6 de datele innoitoare ale prezentului. Contrariile
In anul 1825, Beethoven declara lui Carl Stolz, vio-
listul Cuarletului Schuppctttzig ; ,,Arta ne- cere sd nu r'6-
minem pe loci'. Acestui crez, veEnic revolutionarul Be-
ethoven i-a rdmas cfedincrios intreaga sa via,!d. Beetho-
r:en cautA mereu, iir toate lucrdrile sale, noi idei, noi for-
rnule, noi forme. Marele arc aI cvartetelor beethoveniene"
arc ce leagd primele izbuc-
Beethoven : niri in stilul apreciatului di*
,nArta ne cere vertisment vienez de mo-
si nu rirninem pe loc" mentul rnarilor spirituaiiziiri
din cv:rrtetele Razumol,ski.
de esen{ializdrile filozofice din cvartetele finale, trecind"
intre timp, prin valorificarea cvartetisticd ar stilului con*
cr:rtant, a dramatismuiui simfonic, rdmine una dintl-e
marile de.monstra{ii ale necontenitelor cdutiri be etho-
veniene.
l'rumos s-a spus : inima tinereascd .l ltii Beethoven
se gdsegte gi in pieptul creatorului care ctrepAEise iumd-
late de veac de viala. Dupa indelungi cautari Beethoven
scrie op. 727, iar, peste ani, ultimul CuarLet op. 135.Im
acest ultirn opus Beethoven renuntd insd la platforrna
filozoficd obiqnuitl qi cultivd o noti divertismental5...
94
Vedeli cit de intortocheate sint cdile beethovenismu-
ltti. Vitalitatea izbucnea in chilia in care Beethoven dia-
loga cu cosmosul qi eternitat ne expiicd Wilhelm
Berger aceasti intoarcere bruscd spre lumea divertis-
rnental:i... Venise vremea nu numai a marilor retrospec-
tive ;i sinteze. Beethoven urma sd epuizeze, in nestdvi-
iita s:r sete de a merge rnai depalte, insdgi legitdtile fun-
darne.ntale al'e artei clasice... Op. 135... ft'Ssdtura ciasi-
cizantd este eviclentS. Limpezimea gi finelea imaginii ne
duce cu gindul la crea{ii ntozartiene qi haydniene. in acest
ceas tlrziu al vielii, Beethoven isi simte malii sdi prt -
decesori tot mai aproape, iar cuvintele sale despre arta
1or sint ento[ionante, sitrcere si inflScilate. Haende].
Flaydn si Nlo:;trlt sint nume cc I'evin tot ntai des in con-
vorbririle singuraticului muzician. Prima parte din Cuar-
tetul op. I.35 alatd, pe lingl evidentele cristalizlri clt:
ordinr..ri scriiturii cvartetistic,e, o stdruitoale retrospec-
tivd ce ne poarta inapoi sple lumca primelor lucrdri he-
ethoveniene... uumeri cd sintetica retrospectiva este do-
conchide exegetul romAn -- se intrepitlund intr-o
-
rnuzicd esenfial noud.
Cu gindul la Bac1r, sintetizir-rd rnarile cuceriri nie iui
Haydn gi Mozart, Bcetitoven transformS, de-a lungul in-
tregii sale viefi, cvartetul in plincipalui sdu creuzet, gi
rndnunchiul celor I 6 cvartete, glupate in jun:l a 3 sta,
dii cle crealie, izbuteSte sa lidicc genul muzicii de camera
la platforrrra celei mai inalte expresii a emoliei umane.
Cu genul Cvartctului, Beethoven gi-a iderrtificat vierla.
,,Cvartetul cum scria llomain Rolland cafne
din carnea 1ui, ii era suflat'ea din piept, lumina- ochilor,
era el intreg pe aripile inalte ale artei, pentru c5 acest
suflet rnuitipiu cu tragedia lui liuntricS, ascunsd celor din
jur, avea nevoie de polifoni:r ceit mai intimd, pentru a st-.
elibera cle viltorile sc.ntirnentale, de nddejdile saier r'5-
nite, de revoltele sale, de melancolia si de clolinla ne-
stdvilitd de putere, dar si de bucurie... Nu exista instrtt-
rnent care sA asculte mai bine de toate inflexiunile gin-
dirii lui decit Cucrrtetul cl.e coclrde cu mobilitatea-i acl-
nrirabili. Cu mult rnai mult clecit o orchestrd Cuortel"ul
de cacn"de mentine, afirml prin unitatea sa sonori ;i
q5
 d!f erentiatS, unitatea sufietului multiplu. Cvartetul se
va potrivi rninunert ia deslugireer dc.rrurilor sale, a izbuc*
nirilor sale c<,intraciictorii, a dezbater,ilor cu sine insusi
it proceselor suflete5ti ince.te ;i tulhuri, :r luptr:lor sale.'"
Cvartetele beeiiroveniene se impart in tlei grupe..
Primele tase op. 18, apirute in 180i, apoi ceie trei Cuar-.
lete RazumoDsldi, apdrute in anui 1808, si, :riipindu-se
lii consleialie, celr driuA cvat'tete izolatc op. Tl scris inl
1809, si op. 95, scrjs in 18i0; in finc, cvartetete finale,
ap. 127,730, 131 , /35, toatc compuse in 1823 si
-1826 -- deci trei132.
mali cic:lut'i de cvai.ttte ce ialr,.neazd"
intr-un fel, pr"incipalele ctzrpe cie creai.io alc ginditorului
condensind, cle fapt, rispunsril la marilc plobieme de
creatie pe cat"e si lc pune ilcethovt-r-t in fic.care momcnt,
al vie,tii sale...
Dor-rd insule. r'dzlefc. cum sllunca Tuclor Ciortea
intrc ciclurile op. 18 gi-op.59 si -
cr.ar"leteJe finale. doui.
insule ldzlc!e, inaintc de a atinge contincntul noilor des-
coperiri, din ultintui cich.r de cvartete -- Cusrtetul Har-
pelor op. 74 si urmeitorul op. g5...
,-Cvartctul de coarde scria Wilheim Relger r€\-
prezintd, in contextui muzicii - -
din uliimele doud secole"
o disciplind qi o modalitate artistici cle prim rang. Cinct
vorbim astdzi ctre accst gen muzical, cie maximd Concen-
trare si riguroasd organizilre sonor.i. de acetst focar viu"
puternic si inepuizabil al muzicii instrumentale de ca*
mere, ne referim la o coordonatd de bazd a nauzicii
culte ius;isi, a muzicii mai vechi sau mai noi.((
Cvar"tctul este o coorclonatd cle b,azd a muzicii culteo
clar nu mai pufin un element esenlial in formalea unui
om de culturd mr.izicalS, gi in nirnele :rcestui adevdr
ne-am oprit in aceste rindur.i la cdr{ile in care teoreti*
ticieni c e seamd ai muzicii noastre Tudor Ciortea qi1
\\iiihelrn Berger' - cvartetului be*
stridiazd intinderile
-
ethovenian. ,,Personalitate fausticS. ce-si llut-Ie si rezolvd,
problemzi cle ginclirc rnuzicai5, cu o fortd cle r:oncentrare
nemaiintilnitd pinA la ei
-- sct-ie Tuclor Ciortea - Be_
t tho-,ic,ii, in ticelasi timp om de atitudine democraticd Ei
patrioi infidcdrat, vil lupta cu arma muzicii sale pentru
fdurirca unei lumi sonore, in care icieile noi, de o larg&
umanitate, rile epocii lui iEi vol gdsi intruchiparea ideald..-
96
For{a muzicii beethoveniene rdzbate prin acest rnesaj
care va ddinui peste veacuri.
Dimensiunea aceasta o resimtim, inainte de toate,
in conlinutul tematicii. Cind aprige, dirze, cind elevate
sau jucduEe, ideile sale muzicale concentreazd. in sub-
stanla lor o forld de expresie vie, indreptati spre o lume
noue, cu un avint care prevestegte romantismul gi rdzbate
pind in sim{irea secolului nostru.
Beethoven realizeazl, o imensd sintezd a istoriei muzi-
cii. Cvartetul reprezintd, pentru Beethoven, un cadru de
permanentd sintezd, ce l-a obligat la discipiind, dar Be-
ethoven este, in special, in qiragul cvartetelor finale,
unul dintre vizionarii istoriei, unul dintre cei care au
impulsionat dezvoltarea cvartetelor de coarde.
Schu;bert, Mendeissohn-
Urmagii lui Beethoven Bartholdy, Schurnann,
Brahms, Grieg, Smetana"
Dvoiiik, Ceaikovski, Verdi, Chausson, Franck, Debussy,
Enescu, Bart6k vor porni din Beethoven. Beethoven va
va fi un indreptar qi un continuu stimulent.
Ascultind cvartetele beethoveniene, ne amintim cu-
vintele pe care i le spusese llaydn ia o primd intilnire"
Ia insistenlele tindrului Beethoven de a i se spune totul
despre arta sa : ,,Ei bine, dacd vrei, i-fi spun cd, dupi
pdrerea mea, se va gdsi intotdeauna in operele durnitale
ceva, n-as spune bizar, ci neaqteptat, neobignuit; fireqte,
pretutindeni, lucruri frumoase, chiar admirabile, dar ici
;i colo, cite ceva straniu, intunecat, pentr.u cd dumneata
insu{i eqti cam sumbru... Ei straniu, iar stilut mr,izicia-
nului este intotdeauna omul.('
Din intunecimile acestea vor ieqi
iubitorii muzicii heethoveniene - o ;tiu
Iumini
astdzi toli
orbitoare, lu-
rnini ce vor direc{iona momentele - fundamentale aie in-
tregii gindiri muzicale postbeethoveniene.
trar in istoria muzicii, gindirea cvartetisticd beetho-
veniand a fost permanent Ei in atenlia marilor interpreli
gi, in cartea sa, Tudor Ciortea aminteEte gi citeva date
care vorbesc despre destinul interpretativ al cvartetelor
beethoveniene.
97
Interprefii Beethoven a cultivat per- iqi rezuma activitatea din timpul rdzboiului : ,,Am fScut
cvartetelor manent, a revenit mereu cvartetele lui Beethoven."
beethoveniene asupra cvartetului de coarde, Cvartetele Enescu, Loewenguth, Amadeus, Juillard...
implinindu-qi opera, explo- tdlmdciri la indllimea gindirii beethoveniene, ,,lurne a
rind cii noi, dar, fdrd indoiald, unul dintre stimulii unor adincuri
- cum scria Tudor Ciortea
- Iume a sim-
aoestei activitSli trebuie s6-1 vedEm qi in ansamblurile bolurilor ce vor i:6rnine indelung deschise tdlmdcirilor
pe care le-a avut la dispozifie. wiitoare".
In casa Lichnowski, unde a avut loc qi prima audilie
a Triourilor cu pi,an op. 7, Beethoven va avea prilejul sd
cunoascd Ei celebra forma{ie de Cvartet Schuppanzig
-
- inKraft,
Sina \\reiss ansamb.lu care va interpreta,
pentru- prima oard lume, ciclul op. 18. Prin mdrinimia
lui Lichnowski, Cvartetul Schuppanzig devine, curind,
ansamblul de studii gi cie interpretare la dispozilia lui
Beethoven.
Vom intilni Cvartetul Schuppanzig Ei peste ani in sa-
Loanele lui Razumovski (ambasadorul Rusiei Ia Viena),
unde vor fi interpretate Cuartetele op. 59.
Tradilia Cvartetului Schuppanzig va fi urmatd in
veacurile XIX Ei XX de marile ansambluri camerale a1e
lumii.
Pentru fiecare mare cvartet de coarde cele 16 capo-
dopere beethoveniene au reprezentat ;i reprezintd rep-er-
toriul de baz6. Ivan Mannheim publica.Ia Paris, in 1964,
zeci de pagini dedicate formaliilor care, de-a lungul unui
veac qi jumdtate, s-au consacrat interpretdrii cvartetelor
beethoveniene. Remarcabile sint primele inregistrdri pe
pldci de gramofon semnate de Cvartetele Capet, Calvet
sau mai tirziu, minunatele inregistrdri ale Cvartetelor
Loewenguth, Amadeus, Juillard, inregistrdri ce se dis-
ting, dupi expresia lui Tudor Ciortea, prin interpretarea
simpld, obiectivd, urmirind deopotrivd perfec{iunea teh-
nicii instrumentale precum qi redarea cit mai veridicd a
ceea ce indicd partitura.
Un moment deosebit in interpretarea cvartetelor
beethoveniene a fost marcat de serialul iniliat de George
Enescu in timpul celui de al doilea rdzboi mondial, ald-
turi de Constantin Bobescu, Alexandru Rddulescu Ei
fheodor Lupu qi, cum s-a spus, elocvent pentru congti-
infa datoriei irnplinite, simplul rlspuns prin care, la o
intrebare ce-i fusese pusd de Yehudi Menuhin, Enescu

98

ARISTOTEL $I PUTERILE EDUCATIVE
ALE ARTEI SUNETELOR
S-au implinit, in 1978, 23 de veacuri, 2 300 de ani, de
la incetarea din via!5 a Stagiritului, mintea cea mai uni-
versald a vechii Grecii. S-au implinit 2 300 de ani, de
la lncetarea ciin via{d a celui care a fost (aldturi de Pla-
ton) unul dintre marii ginditori ai antichititii, unul din-
tre filozofii in opera cdruia qi problemele esteticii Ei mu-
zicii au revenit leitmotivic.
$tim puline despre muzica celor vechi. Anticii nu
cunoqteau Etiinta armoniei gi polifoniei dimensiuni,
esenfiale pentru noi, ale discurs'ului sonor- muzica lor',
constind dintr-o simpli ;i unici monodie,- care se des-
f6Eura intr-o serie de forme, pe care nu ni le putern re-
prezenta decit teoretic... Cu toate acestea, in gindirea
e1enilor, in gindirea antichitdtii, sint dezbdtute proble-
me esenliale ale artei sonore, probleme de o neconteniti
actualitate, probleme ce demonstreazd., inainte de toate,
un interes fundamental pentru muzicd. (interes explicabil,
pentru cd muzica este prezentd in toate manifestirile
obstii, de la spectacolele de teatru, la ceremoniile fune-
bre pentru cd vechii greci au crezut profund in ca-
- muzicii de a modela sufletele, de a echilibra,
pacitatea
de a infiuenla congtiintele).
Peste tot, in marile lucriri filozofice, etrce, sociale,
politice, Iiterare ale antichitSlii, gdsim bogate referiri
muzicale... Ginditorii Eladei au fost preocupali de pro-
blemele aportului muzicii cu alte forme ale conEtiin{ei
100
sociale, superioritatea expresivd a muzicii fiind una din
temele favorite, de pildd, ale esteticii aristotelice.
Filozofii greci, Heraclit qi De'mocrit, insistd asupra di-
namismului psihic plopriu muzicii. ln dialogul Sgmpo-
sion, Platon numegte muzica ,,$tiin!d a elementelor iu-
birii( deci, expresie a pornirilor celor mai nobile spre
- spre frumos, spre infrdlirea spiritualizantd
virtute, cu
ceilalfi oameni.
Platon qi, in special, Aristotel incep marea dezbatere
(cu largi ecouri in intreaga istorie a fiiozofiei) asupra
caracterului reflectoriu al imaginii artistice, a funclie'i ei
cognitive, asupra forlei educative a muzicii, puterii de
inriurire a muzicii.
Inainte de Platon si Aristotel, adep{ii lui Pitagora
vor fi qi ei preocupa{i de rnuzic5.
Pitagoreicul Arhytas va vedea in muzici dovada cea
mai pregnantd a esenlei numerice a universului, rapor-
turile intervalelor dintre sunete oglindind (spuneau pi-
tagoreicii) cu exactitate distanlele dintre astre. Peste ani,
demonstrind steriiitatea artisticd a calculelor pitagoreice,
Aristoxene (remarcabii filozof, dar am spune acum, Ei
unul dintre primii profesioniEti ai muzicii) atrage aten-
fia asupra melodiei ca fenomen fundamental al expre-
siei muzicale. In opinia sa, intervalele, sunetele izolate
nu reprezintd incd arta; muzica devine arti din momen-
tul in care sunetele sint integrate unei unitdti supeti-
oare gi sintetice : melodia.
$i in amurgul filozofiei greceEti intilnim ample dez-
bateri asupra fenomenului muzical.
Epicureanui Filodem scrie un tratat Despre muzicd
(care neagd puterea muzicii de a influen{a conqtiinla oa-
menilor, idee continuatd pe alt plan de sceptici). Sextus
Empiricus scrie o lucrare intitulatd Impotriua muzican-
lilor. FilozoJul recunoaqte capacitatea muzicii de a in-
fluenla sufletul uman, dar aceste influenfe sint, dupd
el, Iipsite de profunzime gi duratd.
In sfirqit, antichitatea inregistreazd tratatul Despre
muzicd al lui Plutarh, erudit al antichitd{ii (l-am ptitea
socoti, in fapt, primul critic muzicai al lumii), care in-
cearcd, in anii de la incruciq\area primelor doud secoie
ale erei noastre, o restaurare a principiilor tradilionale,
lucrare ce, dincotro de eclectismul ei, reprezintd una din
101
cele mai semnificative mdrturii ale ardoarei cu care cei lia asupra faptului cd binele Ei frumosul sint doud Iu-
vechi cultivau muzica, erau preocupa{i de probleme de cruli dilerite.
esteticd muzicala. Recunoscind, ca gi Plalon, cd arta este un mijloc de
Gindirea Eiadei, istoria antichitdfii, aduce in tabloul educalie, Aristotel, mai fidel observator al realitdlii, nu-
siu esenliale Ei corttradictorii concep{ii ariistice... Pita- anlind problema, subliniazd si capacitatea artei de a
goreicii Platon, Aristotel, epicurienii sceptici, devin cti- amuza, a odihni, gi... a desfdta intelectul, cu alte cuvinte,
recunoaEte artei o sferd de acliune mai largd in raport
'torii unor orientdri. estetice asupra cerora secolele ce vor cu societatea.
urrna vor reveni merell, pentru a Ie revalorifica si ampli-
fica. ln multe domenii, de la problemele ce privesc ori-
ln marea istorie a gindirii antice, de la }Iera.clit la ginea artei la modalitatea de apreciere artisticd, func-
trlotin gi Plutarh, Aristotel este un munte uriaE qi con- liile artei, poziliile lor planuri
rdmin fundamental deosebite.
tribuliile sale, de la qtiin{a logicii la eticd, biologie, astro- Continuindu-I in unele pe Platon, alteori con-
nomie, vor rdmine puncte de reper, timp de milenii, in testindu-l, Aristotei reuEegte s5 ridice estetica antici pe
cunoagterea uma.nd. culmile spre care vor privi, secole de-a rindui, gindi-
torii gi artiqtii lumii.
O trecere in revistd a contributiilor lui Aristotel in lncercind sd definim conceptul despre artd aI mare-
planul esteticii
- contribulii,
insuEite si anaLizate
vom vedea, esenfiale, larg
de-a lungul istoriei .- pune in pri- Locul artistului
lui ginditor grec, iatd o Pri-
md temd, o hotdritoare pro-
mul moment problema legdturilor sale cu Platon, .pentru in viala sociald blemd de esteticS, de sor-
cd mai toate temele caro au fost discutatc de Aristole] ginte platoniciand : definirea
le g6sim in operele profesorului siu Platon. artistului Ei locul sdu in viata societdlii.
-
- Platon iiunor
Ca gi Platon, Aristotel se ocupd cle muzic5, dar nr-r.mai 7n Fedru situa pe artiEti sub gimnaqti"
pentru a deduce idei gen-erale. Ca gi Platon, acordd mu- Dincolo de absurditatea clasificdri pe acest plan,
zicii un rol deosebit de important in viala sociald. Ca Aristotel este de pdrere cd poefii, artiEtii, ca tip psi-
gi Platon, susline gi dezvoltd teza catarsisului. Ca qi Pla- hologic, se situeazd in cea mai de sus categorie, aldturi
.ton, Aristotel rimine discipolul teoriei care identificd de filozofi... Foezia, arta, in conceplia lui Aristotel, pre-
actul creafiei cu reproducerea unei imagini din naturl tind un om special inzestrat, un om capabil de o bund
prin intermediul talentului qi, tot aidoma lui Platon, reprezentare imaginativi, .,trebuie sd alcdtuiascd intri-
Aristotel rdmine un adept al principiilor pitagoreice (de gile scrie, Aristotel in Poetica sd le dea desdvir-
vreme ce afirmd cd forniele esenliale ale frumosului sint jirea,- verbald, inchipuindu-qi, pe cit - se poate, inten{iile
ordinea, simetria, determindri cerre sint obiectul principal fn fala ochilor qi impletindu-Ie cit mai mult cu putintd
al matematicii). prin atitudini(...
Multe idei sint preluate de Aristotel de la Platon, Insuqi trupul poetului, artistului Aristotel
ilar, si nu uitdm c5, dincolo de climatul intelectual in - crede
trebuie sd treaca prin 'toate atitudinile pretinse de
care sint tratate problemele de esteticii (1a cei doi mari -
drama ce i se pldsmuieqte in fantezie.
ginditori), concluziile lor gnoseologice, concluziile filo- Numai cine Etie sd sufere scrie Aristotel in Poe-
zofice sint cu totul diferite : Aristotel oscileazd intre tica pare cu adevdrat -
sfiEiat de suferinfi, qi numai
idealism gi materialism, dar, adesea, se apropie cu to- cine -gtie gi sd se infurie pare cu adevdrat stdpinit de
tul de materialism. In vreme ce pentru Platon frumo- furie. De aceea, arta, poezia aparlin oamenilor inzes-
sul este o existenfi in sine, ce duce la supranatural, la trali de la naturd...
Aristotel frumosul este doar o idee qi nimic mai mu1t... Asumarea magicd a oricdrui rol, i se pare lui Aristo-
DeEi recunoaqte in artd o forfd de innobilare a sufle- tei in dauna Unitdtii gi consecventei de caracter.
tului (spre deosebire de Platon), Aristotel atrage aten-
103
r02
Poetul
sd - un om capabil opinia
invele
Poetul, artistul, este in
lui Aristotel, aldturi
adevdrul existenlei le filozof, un om capabil sd
Artistui este un
"- ,"'JlJtl?
comandamentelor viefii,
tf;"JtH;:
un artist, am spune ";S'#;,T;
noi (cu-
noscind istoria post aristotelici a muzicii), un artist de
forfd, de grandoare haendeliand. O para,ntezd.: frumu-
selea consti in ordine Ei grandoare undeva Ari-
stotel, un artist este, deci, in conceptia- scria
ginditorului grec,
un filozof capabil sd se adapteze la cerinlele lumii-, cu
o receptivitate infinit nuanfatd, artistul este un mesa-
ger al marilor spirite ale timpului sdu.
Dezbdtind probleme hotdritoare dc estetici (in spe-
cial in tratate ca Poeti.ca, Politica, Despre retori,cd), Ari-
stotel se dovedegte, peste tot, un mare indrdgostit de
s-nuzicd superioritatea expresivd a muzicii fiind una
din temele- favorite ale esteticii sale.
Fird a fi fost un practician al artei sonore, Aristo-
te1 a fost in schimb un foarte bun cunoscitor al mu-
zicii qi se pare cd nici arta de a conduce un ansamblu
coral nu i-a fost strdinS. Unele documente il atestd, de
asemenea, drept autor al unei piese corale Skolze, din
pdcate pierdutd, Aristotel pleacd, deci, ir1 emiterea opi-
niilor sale despre muzicd gi muzicienii vremii precum
qi in afirmarea pozifiei sale estetice de la superiorita-
tea puterii de in{elegere a unui adevdrat cunoscitor al
rnuzicii.
In concepfia lui Aristotel, melodiile (spre deosebire
de pildd de artele plastioe, care redau rrrlnlsi formele
obiectelor, insugirile lor exterioare) reproduc, uneori, ca-
racterele umane, fapt ce reiese in opinia marelui gin-
ditor grec din construclia modurilor.
Ascultind modurile, sintem cuprinEi de dispozifii di-
ferite gi adaptdm de fiecare datd o atitudine -cor"tpun-
zdtoare.
De ce oare ritmurile qi modurile, care, la urma ur-
mei, nu sint altceva decit glos, seamSnd cu caracterele
morale, ceea ce nu fac nici gusturile, nici culorile, nici
rnirosurile ? Aristotel
Explicalia- sdscrie
fie oare cd sint miqcdri ta fel ca qi fap-
,
tele ? se intreabd filozoful. $i, tot Aristotel, rdspundl :
-
!.04
Ritmul 9i melodia furnizeazl. imitdri ale miniei qi blin-
udefei, caqi ale curajului Ei stdpinirii si ale tuturor cali-
t5{ilor contrare acestora Ei ale celorlalte insuqiri de ca-
racter. O dovedeEte experienfa, cdci noi experimentdm
rcu sufletul nostru efectul ascultdrii 1or.
$i Aristotel nu se mdrginegte 1-a o simpld deciaralie,
ci oI'erd o serie de exemplificdri. in viziunea ginditoru-
lui grec ,,modul hipofrigian are un caracter activ, iar
- hipodoricul este mdre! gi ho-
Hipofrigianul- tdrit... Frigianul este exci-
are un caracter activ. tant('. Aristotel insistd asu-
Frigianul este excitant. pra caracterizirii psihologice
a modurilor, tocmai Pentru
cd ela convins cd in muzicS apare, uirnitor de fidel re-
produsS, dialectica vie{ii sufleteqti, cu ciocnirea qi deve-
nirea stdrilor psihice.
Ideea caracterizdrii psihologiei muzicii si, in parti-
cular, a modurilor, va reveni ca un leitmotiv in istoria
muzicii : o gdsim de la teoreticienii artei gregoriene, la
rnarii creatori contemporani, la cei care studiazd fol-
clorul", 1a cei ce studiazd ethosul modurilor populare...
Rameau va emite in scrierile sale o teorie a expre-
'sivitSlii tonalitdlilor. De altfei, fiecare mare compozi-
tor, alegindu-gi tonalitatea pentru una sau alta dintre
lucrdrile sale, a recunoscut, in fapt, puterea de carac-
'terizare a tonalitdfilor (sau in sistemul modal, al modu-
rilor), idee pe care o gdsirn la Aristotel gi care abund6,
,de altfel, in cugetdrile celor vechi...
Scriind Eroica, Beethoven a ales tonalitatpa mi be-
rnol major, pentru cd gtia ce resurse de for{e, mdretie,
se gdsesc in aceastl tonalitate. Tot la mi bemol major,
va reveni Enescu scriind prima sa simfonie. Acest ethos
al tonalitdlii poate fi foarte uEor descoperit in fiecare
dintre capodoperele muzicale ale lumii pentru ci in nici
rrn chip nu ne poate imagina Postorctls in afara tonali-
tdfii Fa major, Simf onia destinului (Do minor), Simfo-
nia iubirii (Si bemol major), Apoteoza dansului (La ma-
jor).
$i mai departe. Marea istorie a muzicii, de la Bach
la Sostakovici, ne oferd strdlucite exemple ale unor ca-
podopere care au fost durate tocmai din dorin{a de a
'sublinia resursele expresive ale tonalit5lilor. Primul qi
imarele exemplu pe care trebuie sd-I ddm este Claueci-
105
nul bine temperat a1 lui Johann Sebastian Bach, in-
tr-un fel un imn inchinat culorilor, forlelor, resurselor
(r'ecunoscute qi formulate de Aristotel) ale fiecdrei to-
nalitdli...
Parcurgind paginile despre artd ale filozofului grecn
citeva ginduri despre contribulia sa la definirea catego-
riei de mirnesis, definirea artei ca imita{ie.
inainte de Aristotel, Platon dezvoltd ideea arl,ei ca
mimesis. Pentru Platon, lucrurile naturale sint numai
o imitafie, o umbrd a idei'Ior, iar arta, ca imitalie a na-
turii nu ar fi decit o imitalie a imitaliei, o umbri a um*
brelor.
Pentru Aristotel, imitafia, fiind un dar firesc aI oa-
menilor, se manifestd ca virtute deosebitd in toate ar-
tele. In viziunea lui AristoteT, mimest'sul inseamn6 re-
producerea reatitS{ii vie{ii omeneEti, o formd de cunoaE*
tere a lumii, nu o simpLd copiere mecanicd fotograficd a
realitSfii, ci o reproducere plind de in{elegere, oblinuth
ln urma unei analize minulioase, prin care sint puse pe
primul plan aspectele esenliale, ale realitd{ii qi in care se
iespectd regulile de redare fideli a imprejurdrilor, a per-
sonajelor, a adevdrurilor vielii.
De vreme ce poetul este un imitator, asemeni pic-
torului sau oricdrui ait artist care dd formd imaginilor -
scrie Aristotel in Poetica trebuie ca intotdeauna s6
adopte neapdrat unul dintre- cele trei chipuri de a imita :
sau sd infd{iqeze lucrurile aqa cum sint in realitate, sau
aqa cum se spune cd sint, sau aqa cum ar trebui sd fie-
Aristotel infelegea deci prin imitare - o reprezen-
tare artisticd in care fantezia creatoare a artistului iqi
are in largd rndsurd rolul sdu.
Teza aceasta, larg dezbdtutd in forma expusS
(Ia unul din cursurile de istorie - a esteticii tinut la
-
Universitatea din Bucureqti de Mihail Ralea), este cu
atit mai clard, cu cit, vorbind despre mimesis, Al'istotel
se referd Ia muzicd unde nu
Muzica .- o imitafie directd poate fi vorba de reprodu*
n senza{i'or morare
p:?,1:." i,ii[13,"r]-fi?l'"tT:t.
o imitalie directd a senzaliilor morale. In,Politica, Aris-
totel spune cd ritmul gi cintecele muzicii imitd minia"
bundtatea, curajul, inleLepciunea.
106
,Este clar deci, cd nu poate fi vorba de o imitare in
infeies';l de reproducere servild, ci de puter'ea sugestiei
pi d.e euocarea sentimentelor clmintite.
Peirtru cd am amintit de cursul tui Mihaii Ralea.'.
Vonbind despre mimesis in in{eles aristotelic, Mihail
Ralea cit;1, adeseori, teza de doctorat a lui A. Frenkian,
intitr-rlata Mimesis ;i Muzica.
Aristotel n-a in{eles prin mimesis numai ,,a imita((
ceea ce se potriveqte artelor plastice, nici numai tla re-
prez,enl-a(, care ar merge 1a iiteralurd, ci gi ,,a expritra((
ceea ce s-ar potrivi si la dans subiinia prof. A. Fren-
kian. -
Ivtlnzica se serveste de armonie gi de ritm, iar obiec-
tut de imitat sint stdrile sufle{eqti, cu totul deosebite de
sunetele muzicale. lntre e1e nu poate fi vorba de omo-
genitate. Totugi, in Politica, Aristotel aratd cd ar fi oa-
recare inrudire intre armonie gi ritmuri cu sufletul, cdci
;gi sufietul e armonie sau posedi armonie.
nn rnuzic6 qi dans se imiti stdrile sufletegti Ei armo-
niitre gi ritmurile muzicale scria prof. A. Frenkian.
Suneteie au miEcare ca gi -stdrile sufieteEti. Prin ceea
ce contin ca activitate, armoniile Ei ritmurile muzicale
intrd in contact, cu sufletul omenesc. Astfel, Aristotel
u fflgut si intre in definill'a general5 de mimesis mu-
zica si dansul, care pdreau cd rup coeziunea artelor mi-
metice.
Aristotel conchidea Mihail Ralea -.-, deqi punea
la baza artei -principiul imitafiei, nu infelegea deci imi-
talia ca o reproducere fidelS, fotograficd a realului, ci
concepea arta rn toatd libertatea ei de a modifica, pre-
lucra dupi necesititile impuse de subiectul tratat.
Muzici qi mimesis... O veche problemi filozoficd la
care Aristotel a adus, in opera sa, contribufii dreosebite,
profund materialiste, intr-o perioadi cind licdrea, pen-
tru prima datd, conqtiin\a caracterului rcflectoriu al ima-
ginii artistice.
Muzicd qi mimesis. Ce
Muzici si Mimesis... trebuie sd imite muzica ? O
problemS, o intrebare pe
care ne-o punem ori cle cite ori reascultdm capodoperele
-progra rnatismului muzical.
707
 Rdspunsul il gdsim poate, inainte de toate, in no-
tafia, mai bine zis, in chemarea pe care Beethoven o
sculpta pe prima pagind a Pastoralei :
,,tttaf mutta sensibilitate, emolie decit picturd(.
Studiind, aldturi de marii ginditori vechi,- virttllile
imitative ale muzicii, Aristotel crede in acelagi timp
(gi dependenla este norrnald) in puterile transfomnatoaren
educative ale artei sunetelor.
Reluind termenul de catarsis, Aristotel il fotroseqte
pentru prima oarii in domeniul estetic, vdzind in catar-
sis o ac{iune asemdndtoare unui leac gi unei puteri pu-
rificatoare, scopul tragediei fiind un catarsis al sufle-
tului, o purificare a pasiunilor.
Ne insuEim scrie Aristotel in Politica divizi-
unea cintecelor -fdcute de cdtre filozofi; gi vom- distinge,
ca qi ei, cele etice, practice Ei cele entuziaste. In teoria
acestor autori, aceste cintece corespund unei armonii spe-
ciale, care ii este potrivitd. Plecind de la aceste princi-
pii, credem cd se pot trage din muzicd mai multe feluri
de foloase : ea poate servi in acelaEi timp sd instruiascd
spiritul qi sd purifice sufletul ; de asemenea' muzica
se poate intrebuin{a ca recrea{iune qi poate servi s&
destindd spiritul Ei s6-i odihneascd... Evident, va trebui
sd ne servim deopotrivi de toate armoniile insi in scopurf
deosebite pentru fiecare din ele. Pentru studiu se vor
alege cele mai etice ; cele mai a,nir-nate qi cele mai entu-
ziaste vor fi alese pentru concerte, unde cineva poate
auzi muzicd fdri ca sd facd el insqi rnuzicd.
Aceste intipiriri pe care citeva suflete le incearc&
aqa de puternic sint sirn{ite de cdtre toli oamenii...
Citeva persoane continui Aristbtel sint mai
sim{itoare la aceste -intipirituri decit altele- ; se poate
vedea cum, dupi ce au auzrt o muzicd care le-a zgu-
duit sufletul, ele se calmeazi deodatd. Schimbirile aces-
tea bruqte se petrec Ei in sufletele acelora care s-au 15-
sat in voia farmecului muzicii, si simtd mila, groaza sau
oricare altd pasiune. F iecare auditor este miqcat, dupi
cum aceste senza{ii au lucrat mai mult sau mai putiro
asupra lui, insd to!i, cu foarte mare siguranfS, au in-
cercat un fel de purificare gi se simt uEurali mulfumit*
pl5cerii pe care au gustat-o. Pentru ace}aqi motiv, cin*
108
tecele care purifici sufletul ne dau o bucurie nevbt5-
a'natoare"'
Aristotel rdspundea astfel
,Muzica via{a,
intrregte unei probleme fundamentale
sufletul -cotifenilor... ale esteticii antice,, indicind,
in acest fel, modalitatea de
valonl,ficare a posibi'litifilor educative ale muzicii in aqa
fel incit indrdgirea Ei practicarea rnuzicii s5 int6reascd
-via{a, sd intSrJascd sufletul cetdfenilor, a intregii colec*
;tivitdti.
$i o altd interesanti tezd aristotelicd in legdturl cu
roldl catartic al muzicii, cu forla educativd a artei
sunetelor.
Socotind inacceptabild formularea rcriteriul valorii
artei rnuzicale trebuie ciutat in capacitatea aceleia de a
desfdta sufletul(, Aristotel iEi aduce (folosim o formulare
curentd in estetica zilelor noastre) contributia la ldmu-
rirea problemei raportului dintre divertisment 9i g1a-
vitate in artd. ,Nu- trebuie oare muzica intreabd
Stagiritul F€ iingd obiqnuita desfdtare pe care o prile-
juieste, si-,serveasci gi un lel mai inalt, influenlind la-
turi etice Ei psihice ale omului ?
$i vdzind in arta sunetelor calea spre inlelegerea lumii
(Aristotel nu nega rolui divertismentului, cdci intr-un
loc se va intreba : ce reprezintd muzica : mijloc educa-
tiv, arnuzament, desfdtare intelectuali ? $i va rdspunde :
putem cu deplin temei asimila muzica tuturor acestor
ne indeamnd chiar daci fie-
'categor"ii)
care ctefineqte- filozoful -
desfdtarea in concordanfd cu insuEirile
proprii Iui preferdm desfdtarea cea bund, aceea care
decurge din-si insuEirile noastre de fiinJi superioar5...
'.f,recind in revistd citeva teze aristotelice, ne-am mai
putea opri asupra unor idei ca: diferenlele in catego-
rilte cie public, despre stil, despre datoriile criticului,
predilecliile anticului pentru registrul grav, capacitatea
juclec6lii artistice, sau si ascultdm rdspunsul filozofu-
lui antic Ia intrebiri de genul : ,,De ce e mai pl5cut sd
,ascunfi" o piesl pe care o cunoqti decit un cintec necu-
noscut ?u ,rDe ce cintul e mai agreabil cind este acom-
paniat cle flaut decit de IirS ? q.a.rn.d.s
Teza ins6, de un mai larg interes in estetica aristo-
telicS, rdrnine cea a catarsisului qi ideile aristotelice
109
 pe acest plarr (neiipsite de contradiclii), vor fi rnereu. leste decit pentru a o elimina mai uqor. Aceastd inter-
reluate de-a lungul veacurilor. pietale pentru timpul nu prea indepdrtat al lui Ber-
Conceptul aristotelic al ca'tarsisului a avut ecouri - Tudor Vianu putea fi surprinzdtoare, pen-
nays, scrie
puternice in intreaga istorie pind la Croce Ei Luk6cs, care -
tru noi a devenit insd familiard qi uEor de inleles pentru
au desemnat prin catarsis procesul de limpezire qi pu- cd, intre timp, cineva care nu pleca de la estetici si nici
rificare a pasiunilor, gralie activitd{ii estetice a spiritului.. de la studiul filozofiei vechi, medicul Freud, dezvoltind
Rezumind tipuriXe de in-"
conceptul catarsisului, l-a retransformat intr-o no!i-
Tipurile de interpretare ter,pretare ale catarsisului une medicaid, aducindu-l oarecum in sensul lui propriu.
ale catarsisului aristotelic, Tudor Vianu des- ll\{ecanismul eliberdrii de anumite complexe componente
prinde (intr-un stucliu despre'
Estetica anticd), in primul rind, interpretarea clasic*
in inconstientul nostru, prin difuzarea largb de care
ideile lui Freud s-au bucurat, este astdzi uqor de inleles
francezd datd incd de Corneille dupd care tragedia pentru noi gi ne face receptivi pentru interpetarea pe
reugeqte sd combatd in noi pasiunile - care au dus la ruina
eroului tragic...
care Bernays o ddduse mai inainte catarsisului tragic
(in parantezd spus, la numele lui Jakob Bernays am mai
Tragedia ar fi un fel de fabuld inventatd pentru a' adduga pe acelea aie iui Henri Weill gi Georg Finsler,
ne ardta efectele unor pasiuni primejdioase pentm a le care insistd asupra importanlei pe care Aristotel o dd
combate in propriul nostru suftet. pe acest plan muzicii, vdzind in ea un mijloc educativ gi
Acceplia a fost larg rdspinditd in epoc5. gi, fara in- recreativ de prim ordin).
doiald, a avut, am spune noi, ecou in crealia lui Gluck, Catarsisul este o idee centralS a concepliei aristo-
in strddaniile sale de a transforma opera (gindi{i-vd J.a telice cu mai mari consecinle in istoria gindirii umane
Orfeu, Alcesta, Paris ;i Elena) dintr-un concert costu- gi ar trebui sd revenim asupra permanenlei unor idei
mat intr-un spectacol de intens dramatism, de profundd' aristotelice in gindirea esteticd atunci cind ii citim pe
autenticitate umand, de a inlelege muzica. Citim din Croce, pe Lukacs.
celebra prefald a compozitorului Ia Alceste: ,,cie a in!e-
lege muzica nu ca o artd de a mingiia auzul, ci ca unul
din cele mai mdrele mijloace de a rdscoli sufletul si a
trezi in eI sentimente((.
O a doua interpretare cttnoscutd a catarsisului apar-
{ine lui Lessing. Purificarea este prezentd ca o transfor'-
mare a pasiunilor in inclindri virtuoase. Perfec{iunea ca-
racterului mai tirziu nobil vis beethovenian si :r1 tu-
- romantici ar fi consecin{a ultimd ql cea
turor marilor
-
mai adincd pe care catarsisul aristotelic, 'dupd inter-
pretarea 1ui Lessing, ar provoca-o in noi.
In sfirEit, dupd interpretdrile iui Corneille gi Lessiirg,
Tudor Vianu detaseazd concep{ia filozofului Jakotr Ber-
nays, elaboratd prin 1880, concep{ie cu largi ecouri in epo-
peea wagnerian6, conceplie ce ne trimite, lntr-un fel, la
marile opere ale lui Richard Strauss, de pildd, conceptie
folositd de cercetStor in sensul eliberdrii sufletului de.
un element pasional. Bernays vorbeEte chiar de o sub-
stan{d afectivd a sufietuluin pe care tragedia n-o rdsco-

110

GEORGE BREAZUL $I RIDICAREA.
PRESTIGIULUI ARTEI MUZICALE
Iw cUITURA ROMANEASCA
,,Momentul(( George Breazul, inseiamnd citeva pagini
fundamentale ale artei romAnegti, ale vie{ii artistice ro-
mAneqti, in analiza unuia dintre cei mai de seam6 repre-
zentanli ai esteticii, folcloristicii, pedagogiei gi cliticii
muzicale, in analiza ope.rei unui eminent om de gtiin{5,.
animat decenii in Eir de focul lduntric al dragostei pen*
tru arta romdneascd, pentru educalia maselor, in analiza
unui muzician care, in anul 1949, privind retrospectiv
drumul parcurs, nota intr-o insemnare autobiograficd :
,rln tot cursul carierei mele am fost preocupat de r"idica-
rea prestigiului artei muzicale in cultura romAneascd...
La catedr6, in cursuri, leclii Ei conferin{e, ca qi in scrisul
meu, am incercat sd prezint specialitatea mea in iumina'
proprie valorii cnlturale pe care o reprezintd muzica, strd-
duindu-md sd integrez faptul rnuzical in ambian a sa fi-
reascS, umand, sociald qi psihologicd din care provine qi
in care este menitd a-Ei duce prezen{a('.
Ndscut intr-un sat oltenesc, Amdrdqtii de Jos, George
Breazul venea in anul 1908 sd studieze la Conservaiiot'ul
din BucureEti.
Dupd ci{iva ani de activitate profesorald, George'
Breazul pleacd in anul 1922, pentru perfeclionare, la njni-
versitatea din Berlin.
Lucreazd, aici cu Oskar Fleischer, istoricul notafiei
muzicale Ei muzicoiogiei comparate, cu Karl Schiiffer
acustica gi psihologia; audiazd cursurile de istorie a ope-
rei a1e lui Hermann Abert, cursurile de logicd qi teoria
tl2
cunoagterii, ale prof. Riehl, cursurile de muzicd medieval&
ale lui Georg Schiinneman, de folclor, ale lui Max I'ried--
l6nder, de teoria instrumentelor ale lui Curt Sachs ; ur-'
mdreqte cursurile de esteticd ale prof. Dessoir, de fi-
loso{ie a artei ale dr. Groethynsen, de pedagogie, ale-
prof. Ferdinand Jacob Schmidt, de psihologie sociald ale'
Iui Breysig, devenind, cum scria Vasile Tomescu, intr-un'
excelenl studiu dedicat profesorului Breazul, ,primul
discipol romAn care s-a spe-.
,,Primul discipol rorndn cializat enciclopedic Ei inten-.
care s-a specializat lionat in gtiinla muzicolo-
enciclopedic giei, insugindu-qi, pe iing6.
in gtiinfa rnuzicologiei" un larg orizont de cunogtin--
!e, in primul rind deprinde*
lea, metoda stuciierii Etiinlifice a fenomenului muzicii("
Stipin pe o vastd culturS, George Breazul revine in^'
{ar6, desfdEurind o intensd, complexd, continud activi-
tate model de devotament patriotic in inmdnunchierea
tuturor- eforturilor menite sd ducd la inflorirea cullurifi
muzicale romAneqti, la educa{ia esteticd a maselor.
,rProductul cultural - scria G. Breazul, incd in anul,
1929, in paginile ziaruiui ..Cuvintul" nu trdieEte decit.
prin comuniunea social5, cind devine -bun al societd{ii, al
maselor6g, iar peste ani, vorbind despre necesitatea con-.
lucreirii gtiin{ei cu arta pentru ridicarea societSlii, pentru
aceeasi operd de educalie culturald, George Breazul scria ::
,,Nici Eliinfa, nici arta nu-Ei pot justifica existenla nu-
mai plin voluptatea de a cunoagte sau prin plScerea sen-
zoriald pe care o procurd ; ci fiecare indeletnicire este
intrebata despre influenlele spirituale irnediate ce poate
exercita asupra omului, despre inriurirea pe care o poate"
avea pentru formarea unui om mai bun, mai potrivit me-
nirei ;i destinului sdu in viala unei obEte...".
Preocupat merc'u de rolul educativ al muzicii, abor-
ciind viala, cttltura muzicald in ccmplexitatea laturilor-
ei creafie, interprctare, receptivitate, judecata artistie&
-meditind asui:ra lapcrturilor muzicii cu celelalte do-
-menii ale cunoa;terii urnane, stabilind in lumina unor
asemenea comandamente principiile pedagogiei muzicale,.
George Breazul este, inainte de toate, un militant pentru
artd nafionaid, pentru valoare romAneascS, pentru con-
tribufia culturald na'iionald Ia universul artei mondiale,
113
 ".ii acest crez il indeamnd s6-;i inceapi activitatea mu-
eicologicd cu studiul folclorului, reflex al fondului su-
fletesc popular comun diferitelor etape ale dezvoitdrii
istorice. ,,Gintocul
,,Cintecul popular 3eorge Breazul - scria
este mdr-
o obiectivizare- -
turie r.ie si caracteristicd a-
a concepfiei de via{d" supra sim{irii gi intregii na-
turi sufleteqti a omului ro-
.rnAn; el este o obiectivizare a concepliei de via{d, crista-
lizatd de-a lungul vremii in substratul de conqtiin{d al
poporului.
,,Ciutafi pe bdtrini, pe ldutarii bdtrini - aezii, tru-
badurii, minnesingerii na{ionali, ei sint comori nepre-
{uite({ -- suna vibranta chemare adresatd de autorul ca-
podoperei Pqtrium Carmen folclorigtilor noEtri.
In gindirea profesorului Breazul, melosul popular
este izvorul continuei innoiri a muzicii noastre. Pe
cit de temeinice gi fecunde sint exploririle sale in
,domeniul folclorului, pe atit de pline de semnifica{ie sint
investigatiile sale in istoria muzicii culte romdnegti, in
sprijinirea aspiraliilor pentru continua consolidare a
scolii noastre muzicale. ,rCompozitorul romAn afirma
George Breazul este astdzi mai congtient ca - oricind
'cd universalitatea- operei de arti nu se poate sivirsi decit
tocmai prin prizmd na{ionald(. $i George Breazul s-a ocll-
pat, an de an, de toli creatorii lomAni, de la Ge,orge Ste-
phinescu la Dimitrie Cuclin si de la Gh. Dima la Ion
Dumitrescu, toli creatorii care au inleles sd miUteze pen-
tru o operd muzicald nafional5.
,,Oamenii vremurilor ce au insemnat o er:6 de rege-
nerare pe tdrimr-rl artei muzicale romAnesti, in ultimele
clecade ale veacului ce se scursese gi in acest din urm5
inceput de veac, nu toli au pierit, ci trdiesc si astdzi(( --
'scria G. Breazul intr-un articol publicat in anul 1921 in
revista ..1![12iq3* 9i dedicat lui George Stephdnescu stib
titlul *Un mare nedreptdlit-. $i peste 4 ani, ascultinci
una din lucrdrile compozi-
Ceorge Stephdnescu torului, Breazul il define;te
un mare nedreptifit- drept prima for{i de crealie
muzicald nafionalS care a
contopit in sine minunata sa pregdtire muzicald, literard
qi filozoficd, cu cintecul gi sufletul poporului, dind o
174
formd melociicd romdneascd, o discreti schilare polifonicd
izvorild, din cerinlele melosului nostru specific(.
Ascultind, in anul L927, opera comicd De l:a l[alei
citire, George Breazul revine, ca de multe ori in pu-
biicistica sa curentd, asupra problemelor raportului din-
tre muzica rornaneasce si folclor, subliniind, in ceea ce
priveste fragmentele simfonice din operd, arta cu care
Ottescu asimileazd muzica populard in crearlia sa. ",N'Ie-.
losul caracteristic romAnesc curge atit de firesc in cirarma
simfonici a h:i Ottescu scria G. Breazul cum se
insir5 mirgdrite de cuvinte -
- populare intr-un cintec vechi
romAnesc, in vreo Miorifit bundoard, fdrd ca ceva ilrti-.
ficial sd se resimte, fdrd sA se bdnuiascd mdcar o inten{ie-
de lexic... Ottescu nici nu pare a-;i pune problcrne
de gramaticd - muzicald romAneasc5, atit de definitiv sint"
asimilate in fantezia sa creatoare caracteristicile de ex-
primare sonord autohtond qi atit de naturai izvorite
din congtiin{a sa muzicald, aga de constient alimentati
de cintecul poporul.ui".
De-a lungul anilor: de activitate muzicologicd si pu*
blicisticd, George Breazul revine in repetate rinduri asu-
pra crealiei lui Paui Constantinescu. Desprind citeva
rindur"i dintr-o ultimi fiq6, (cea scrisd in 1959), dedicatd
compozitorului ce aniversa jumdtate de veac de viaiS :
,rDe la Suita romdneqscd. si cele trei caricaturi muzicale
Din cdtdnie, pind Ia poemul coregrafic Nunta in Carpali
si pind la comedia muzicald O noapte furLunoasd, ptrtd,
la impresionantul Concert pentru pian gi orclrcsLrd. rii
pind la opera panl. Lesnea Rusalim, in atitea genuli ;i
sub atitea multiple forme se relevd originalitatea sti-
lului maestrului, in strdlucite pagini de adinc gi pitrun-
zdtor lirism, de line desfdEurdri epice, de dramertice in-,
volburdri, de savuros comict(.
Etnomuzicologul, cercetltorul, profesorul Breerzul a
fost de-a lungul a 4 decenii si un neostenit critic n-iu-.
zical. Incd din anul 1921, Nlaximilian Costin scria cd.
,,erudi!ia, judecata dreaptd gi cumpdnitd si adinca cu-
noastere a limbii sint nddejde pentru sigura prop6sire.
a revistei('. $i cel- mai ,rautorizat critic muzical rom6n(.,
115
$cum era considerat renumitul om de stiinta George
'Breazul,
a luptat necontenit pentru promovarea valorilor
romdnesti nu numai in dorneniul cr'eatiei, ci qi al inter-
pretirii. In cel de al treilea
,,Cel mai autorizat volurn rrGeorge Breazul(, din
cronicar muzical ciclul difuzut sub titlul Pa-
al !6rii" gini din istoria muzi'cii ro-
mdne;ti, gdsim citeva din-
'tre cronicile, inserate de profesor in publicaliile vrernii,
despre ciliva dintre marii interpreli care au ilustrat arta
nafionald, de la George Georgescu, Alfred Alessandrescu
qi Ionel Perlea la Sitvia $erbescu, Josef Prunner qi
George Niculescu-Basu.
Printre dirijorii preluili o via{d de George Bleazul,
George Georgescu, despre care cronicarul a scris din
1921 pind in anul 1960, subliniind ,,prestigioasa sa
'anul
;arti dirigenfiali, fdrd incetare interiorizat5, concentratd
:gi adincitd printr-o judicioasd ierarhizare a valorilor ex-
presive, umane, sociale gi estetice, con{inute in o-pera
de art5, prin centrarea qi unificarea lor in complexul
structural ai p5r{ilor componente Ei al intregului sim-
fonic('. O idee dintr-o cronicd a lui G. Breazul dupi un
eo,nie,ert in care George Gerongescu dirijase SLrnfonia c' 2-a
de Brahms : ,,,Stdpin absolut pe partiturd, cunoscind in
toate aminuntele, fdri a fi prins numai de grija deta-
liului, ci tocmai {inind continuu in seamd linia ampld
a arhitecturii, Georgescu a dirijat entuziast, emotiv, con-
centrat asupra sensului muzical al operei, plin de darul
expresivitdl;ii qi mdsurat in gesturi..,oo
A,naljzind totalitatea cronicilor lui Breazul, mttzico-
,logul Gh. Firca ardta, pe buni dreptate, ci opera de
.critic muzical este o fascinantd fresci a vremii, izvoriti'
,dintr-o inaltd congtiin{d de slujitor al artei ldrii sale,
reflex al unei forma{ii qtiinfifice, cu intinse implicalii
in sferele istoriei, esteticii, morfologiei qi teoriei muzi-
caIe, sociologiei Ei etnografiei, specificd qi variatd in
acelaqi timp' prin modali-
,o fascinanti
tali-publicistice' responsabild
frescd a vremii... prin caracteml ei de
promptd participare la evenimentele curente Ei de com-
bativitate, animatd de nobile principii, critica muzicalS
116
a lui George Breazul iEi pdstreazd o nealteratd valabi*
litate gi valabilitatea criticii lui Breazul rezidd nu numai''
in actualitatea principiilor sale, ci, in primul rind, in
judiciozitatea, in Etiin{ificitatea, aE spune, istoric veli-
iicatd, a opiniilor sale despre unii mari interpre{i romAni
care s-au perindat pe scenele de concert.
Rdsfoi{i Ei cronicile lui George Breazul despre C9t--
stantin Siivestri g! Ionel Perlea, (un articol despre Perlea''
apare in ziarul *indreptarea" incd in anul 1920, iar un
articol despre dirijorul C. Silvestri il gdsim intr-un co-
tidian din anul 1941), 9i veli intilni, intr-un fel, jude-
cd{ile pe care le-au exprimat despre aceEti mari gefi
de orchestrd cronicarii lumii postbeiice. porneqte
de la muzicd qi numai de la resursele',Perlea gi poruncile de'
interpretare gi de eticd artisticd ce-i sint proprii, ima-
nente.(( Sau un gind despre Silvestri. ,,Silvestri porneqte
de la muzica pe care inlelege sd o realizeze potrivit sti-
lului ndzuit de corn'pozitori... De aceea, nu atitudinea ex-'
travertitd cdl5uzegte experienla dirigenlial5 a ddruitului-
muzician, ci, in primul rind, mesurarea cit mai substan-'
tiald a muzicii in propria-i fiin{6 psihicS, o trdire intensi'
qi autenticd a chintesen{ei artistice din care apoi pleac6:
nevoia de comunicare, prin mijlocul sonoritiililor or-
chestrale, a formei individuale de inlelegere a muzicii.
dirijate,.. Nu cu gesturi mari, nici cu atitudini ce tulbur6.
contempla{ia artisticS, cu stdpinite miqc6ri, cu sigure'
indica{ii Constantin Silvestri incearci o artd dirigenliaii'
ce se dezvoltd in cele mai promildtoare conditii('
Citind cronicile lui Breazul, sintem astdzi impreslo-
nali nu numai de claritatea, clarviziunea, obiectivitatea
judecd{ilor sale, nu numai de adincimea Ei frumusefear
frazei, ci Ei de faptul cd in oricare insemnare, de mai:
micd sau mai mare dimensiune, George Breazul este un,
teoretician ce reuEeEte sd generalizeze semnificaliile uneir
interpretdri, si incadreze fenomenul muzical in contex-'
tul siu estetic. Urmdri{i, de pild5, articolele dedicate ma*
relui artist care a fost G. Niculescu-Basu. Prezenla cintS-
relului intr-un spectacol este pentru George Breazul
p'rilejul de a consernna locul lui G. Niculescu-Basu in,
lumea lirici a veacului, iar o simpl6 recenzie la cartea
de amintiri a artistului devine prilejul unei retrospec-
tive, unui portret plin de semnificafii. toate
"Aproape
117,
 reprezentatiile operetelor Ei operelor de care vorbegte
Basu, in frumoasa lui carte iqi incheia G. Breazul
,recenzia amintitd -
mi-au trecut pe dinaintea ochilor.
- inviorindu-mi. Ceea
minunindu-md, entuziasmindu-md,
'ce pentru to{i cei ce ascultam atunci sub vraja cintecului'
a muzicii, rdminca dincolo de scindura scenei qi de mi-
rajul artei, ascuns, neqtiut, nebdnuit chiar, era apriga
luptd, munca hotarita, dirzd Ei statornicd, mucenicia celui
,mistuit de focul sacru al destinului artistic. Cartea 1ui
Basu este aceast6 completare cu taina culiselor qi cu
rugul pe care arde cel ddruit a fi slujitor in sacrul templu
aL minunatei arte a sonurilor(t.
,,Nici o aitd artd n-a ispitit in aga inlelepciunea lumii
Ei n-a zbdtut gi chinuit mintea invdlalilor ca muzica
-- scria G. Breazul. $i totusi, fdrd a i se fi putut desco-
.peri natura proprie, arta muzicii si-a continuat revdr-
-sarea puternicului sdu torent de imbelgugatd via{6 ce
.curge, mai calm sau mai tumultuos, dar fdrd contenire,
de cind se cunoaqte lumea qi de cind se recunoaqte lumea
'ca lume, efluvii de via!5 ascunsd, scufundatd in hiul
'misterelor Ei in sl,rdfundurile ' cele mai nepdtrunzStoare
.ale firii omului{'.
Din miile de pagini scrise'de George Breazul, pe par-
'cursul a jumState de veac in care a slujit arta romA-
'neasc5, cuvintele acestea, rostite in martie 1932, rdmin
-poate cea mai simpiS dar 9i cea mai adinci expresie a
dragostei de muzicd a profesoiului, rdmin suprema ex-
plicalie a pasiunii care l-a mistuit o viafd, a ataqamen-
tului muzicologului G. Breazul fald de artd si destinul
.ei istoric, a hotaririi cu care a luptat, decenii, pentru
demnitatea muzicii romA-
".o,Adeviratul nurne neqti ,,Adevdratul nume al
.al devotamentului devotamentului scria
',este dezinteresarea" Victor Hugo este dezin-
teresarea('. -
ln istoria gindirii muzicale romAneqti, G. Breazul rd-
al devotamentului pentru arta
"'rnine desdvirgitul exemplu
qi congtiinla Volumul prof. Petre BrAncuEi
romdneascd.
'rdmine o elocventd demonstralie in aceastd privinld.
,rTotdeauna mi-am dat seama - scria Mihail Jora
'despre George Breazul cd flacSra ce-i incilzea su-
-
118
fletul, de
^Crrip.ir cite ori se indrepta spre.catedrd, era autenticd"
r"-inos, insorit de un iimbet cald, era cartea de
a unui muzician ddruii, cu cea mai autenticd vo-
"iriia
calie de profesor qi cirturar"'
--'n""i"iopedismul
formaliei lui Breazul este vizibil nu
numai in inaiiza istoricd qi rnuzicologic6, ."-i I"Pt9"i"Je:
am spune, coloana vertebrald a intregii publicistict a iur
e;"uj"i, Lnciclopedismul fiind vizibil in profunzimea
."ti"tiiot, in complexitatea rela{iilor,. in for{a asociatiilor
c,ritutotogice, in capacitatea integrdrii fenomenului mu*
,i*l i" s"palilie socio-culturale, vizibil, inainte de toate"
in idrgimea teritoriilor abordate'
De un veac, istoria criticii muzicale cunoaqte' de la
Debussy Ia Cuclin, personalitdfi remarcabile' S-au exer-
rut, t-J" pasionat, s-au impus . pe .tdrimul criticii strd-
f""iti ,"pi"r"t tattii ui componisticii, - ai disocierilor,"
artei interpre-
iuti"", ai literelor. Dincolo- de subtilitatea
it""t,it"t".-iotm"tot ie expresie gazetdreascd, simli ins6''
Je multe ori, specialitatea qi subiectivitatea ndscuti poate
Ji" "". O"ciclopedismul lui George Rreazul dd criticului
o notd distinctd in peisajul veacirlui' Structura enciclo-
Pedici anuleazd Predilec{ia
Criticilor... o lec{ie preocupirilor, iar enciclo-_'
de demnitate.'. pedismul preocupdrilor iL
indreaPtd Pe George Breazul
spre analiza, cu aceleaqi mijloace. de investigare qtiinfi-
tica, tuturor rnanifestirilor vie{ii . -muzicale ; enciclo-
p.ai.-"t lui George Breazul se manifeste prin amploarea
ionexiunilor in olice tip de analizd... Prin forma{ie, ti.-
rrrrta gi valoarea investigaliilor sale, prin enciclopedismul
preocuparifor Ei altitudinea atitudinei fald de.fenomenuF
muricai, George Breazul oferd criticilor o lectie de dem-
nitate, (ieclie*de Ia nivelul cSreia va trebui si judeclna'
orice contribulie in acest domeniu), un exemplu de pro-
fesionalitate Ei probitate, tuturor acelora care activeazd'
pe acest tdrim.
Enciclopedistul George Breazul face cronicd muzicaldi
din ptanul celor mai largi perspective. Cronica sa devine
cupiinz?itoare, dobindeEte o maximi eficien{i pentru ci
orice judecati asupra concertului, spectacolului muzical,'
orice idee asupra pieselor cuprinse in programul concer-'
tului analizat este pusd in directd legdturd cu momentul
1 19,
{storic, este privitd din perspectiva istoricului qi socio-
iogului muzical. In aceastd ordine de idei, Gh. Firca
rrn'ai constatd cd, in oricare dintre comentariile unui
fapt obiEnuit al vielii muzicale sar-l asupra aceluia ce'
capata dimensiunile unui eveniment, autorul dezbate
nnuJtiplele laturi ale fenomenului, supunindu-l exame-
nului critic in plan sistematic, istoric, sociologic. Nici unul
dintre aceste evenimente nu este coborit la condi{ia ime-
diatului, nu este redus la dimensiunile ce i le-ar fixa o
atitudine exclusiv pragmaticd, ci este integrat unei vi-
ziuni generalizatoare, ardtindu-i-se geneza, necesitatea
,aparifiei in momentul dat, consecin{ele qi semnificalia in
.,contemporaneitate. Aceastd largd perspectivd culturald,
in analiza fenomenului muzical, ne impune astdzi, citind
'sutele de cronici inserate ani de-a rindul in publicafiile
{irii, dar aceastd idee a ancoririi cronicii, a analizei mu-
:zicale, in contexte socio-culturale, 1-a preocupat inde-
aproape pe Breazul inci din anii dinaintea celui de ai
doilea rdzboi mondial. In anui 1932, intr-o conferinfi
linutd Ia Cercul Analelor RomAne, profesorul vorbea
.despre necesitatea ca in studiul fenomenului artistic sd
'sporim qi sd adincim necontenit consideraliile privitoare
la civilizalia qi cultura omenirii. ,,Istoria artelor scria
G. Breazul -
ca istorie a spiritului, istoria literaturii
,.ca qtiinfi a -spiritului, Etiinla artei ca psihologie a ome-
nirii, sint titluri de studii, frecvente astlzi, care indicd:
,aceste tendinle de reformare gi intregire a istorieia(. ,,A
fost consideratd muzica, qi mai este gi astdzi,
.cu acest prilej prof. G. Breazul - Spuh€a
drept o indeletnicire-
-spirituaid de naturS misterioasd, -asupra cdreia nu le este
inglduit a se pronun{a decit inilia}iior, ca intr'-o tainicd
,,studiur
"ne va
muzicii
descoperi
i?ti5iil,:"'o:";l;i;',ii"1,'lf
latanie... Sii ne declardm sa-
lurnnioase cii de cunoaqtere tura{i de baia extazei mis-
'ale tblizuirilor tice, de grosierd ignorantl
.de viald zbuciumat5..." qi de garlatanie in care am
fost, cu qtiin{d ori fdri gti-
in!i, {inufi pind acurn. $i sd cutezim a pdtrunde atmo-
'sfera de mister creatd de falEii profeli in jurul muzicii.
lntreprins in asemenea condiliuni, studiul muzicii ne va
,descoperi lurninoa.se cii de cunoaEtere ale tdldzuirilor de
:120
via!5.." cum am cdutat sd desprindem freamdtuJ vielii
renagterii, dar ne va amplifica qi desdvirqi fiinla noastrd
muzicald Ei ne va innobila plScerile de ideald puritate
umanA pe care minunata artd a Euterpei 1e poate procura
omului qi numai omului."
Aceastd perspectivd culturalS a cronicii lui G. Breazul,
(cum s-a spus), aceastd istoricizare (implicitd Ei perma-
nentd) caracterizeazd toate paginile de cronici ale pro-
fesoruiui qi dovedeEte in gindirea, in crea{ia muzicolo-
gului, existenfa unei inalte congtiin{e a istoriei.
Avind Ia dispozilie intreg instrumentul documenta-
risticii, savantul George Breazul raporteazl. permanent
operar interpretarea ascultatd la criteriile valorice ale
istoriei cu sentimentul ci nu poate exista inovalie fdri
ilnlelegerea tradiliei, cd datele contemporaneitifii trebuie
intelese numai in sensul liniilor de evolufie ale istoriei.
Aceastd inaltd conEtiin!5 a istoriei iI face pe Breazul sd
socoati, pe de o parte, re-
Inalta conqtiinfi a istoriei ferinla istoriograficd drept
un element obligatoriu al
cronicii muzicale, iar pe de altd parte sd prezinte citi-
torilor concluziile istoriei asupra operei audiate. Aceasti
€on$tiin@ a istoriei ii dd lui George Breazul supreme
criterii qtiinfifice. Recenzind, de pildi, un spectacol cu
TrauiaLa, vorbind despre dreptui istoric al operei italiene
la afigul teatrului muzical, criticul socoate ,,cd aplicatd,
cultivatd gi valorificatd in policromul gen al operei, mu-
zica ital-iand, gralie ,claritSfii, sirnplicitdfii qi particula-
riti{ii sale melodice, la care se adaugi expresivitatea
gestului..., dd loc la cea mai fecundd produc{iune de
operi din intreaga muzicd apuseand si, cu toatl umbra
ce cade peste Opera italianS, sustine pind astdzi presti-
giul...(
Inalta conEtiin{d a istoriei, probitatea fa!5 de crite-
riile istoriei, inso{este fiecare analizd din cronicile lui
Breazul, in numai citeva linii, profesorul creionind, cu
o limpezime de neegalat, Iocul istoric (Ei prin aceasta
valoarea contemporanl) pe care un opus sau un autor
il de{in in ierarhia vremurilor. Continuind in acest sens
exemplele din istoria teatrului muzical, amintim paginile
dedicate unor lucrdri __ in ordinea inserdrii in cel de a1
patrulea volum al prof. Breazul, Pouestirile lui LIof-
-
727
t {"J
t! {
fman a lui Offenbach, Regele Ys-ului,, a lui LaIo, Giann&
Schi.chi de Puccini, Ebreea de Flalevy, Wailtiria. lui Wa*
gner, qi, in sfirgit, Orfeu de Nfonteverdi, aceasta din urm6.
cum scrie G. Breazul giorie peste secole a geniuiui,
-italian, -
operd in care pentru intiia datd se realizeaz6
perfecta comuniune a muzicii cu teatrul, creindu-se de-
finitiv forma dramaticd a teatrului muzical...
,,In afard de primordialul sdu interes scria prof".
Breazul, in anul 1926, in Uniuersul literar- opera de.
artd poate fi consideratd ca avind insusirea -de a inriurli
spiritul, temperind,gi imblinzir-rd tulburdrile sufleteqti,
alungind germenii descurajdrii si stimulind entuziasmul
pentru ideal gi eroism((.
Convins de aceastd condilionare dintre etic si estetic
(ca atribut esenlial al crea{iei si aI vielii muzicale),
George Breazul, criticut enciclopedist, preocupat de per-
spectiva culturald a operei, de sublinierea permanentd a
criteriilor istoriei, criticui George BreazuL preocupat de
func.fia educativd a artei, insistind asupra puterii de co-
municare a artei, criticul Ei sociologul muzical George
Breazul lanseazd mereu ,,flashuri,, in perimetrul relaliilor
triadei'( creator
- interpret ticii,
public,,.
- nota G.,,Su cuvine cri-
Breazul in pa'
,,Se cuvine criticii ginile ziarului ..g,roi11sl'>, 1&
dreptul Ia recunostinld 30 mai 1927, dreptul la re-
generald..." cunoqtin{5 generald pentru
aportul sdu cultural..., dar
incumbd criticii, prin insdsi accep{ia etimologicd a cuvin-
tului de a orienta poporul In judecarea
- indatorirea
prociuctului de artd, de a-l ajuta la perceperea Ei asi-
milarea operei muzicale, de a-l feri cit mai mult de vici-
situdinile bunului plac de a-i {ine continuu inclreptat6
atenliunea spre opera de artd, de a-i indica deformdrile
suferite de opera de artd din pricina concep{iiior arbi-
trare ale interpretdrii gi, in fine, de a-i statornici in ru-
dimentalele sale de culturri muzicald o cit mai corectd qi
mai temeinicd inlelegere a stilurilor de artd.6(
Aldturi de menirea criticului in inlelegerea relaliiior
dintre crealie si public, George Breazul insistd cu aceeaqi
fermitate, ndscutd din perspectiva cultur,al-educativd cu
care judecd fenomenul muzical, asupra menirii culturale
722
"e personalitdlii interpretative. ,,Pe lingd puternicul suflu
.de arfa adevdratd cu care impdrtS;esc pe auditori, ar-
tigtii mari. poart6 pretutincieni gi intotdeauna cil ei, prin
eiesdvirgirea artei Lor scria Geot'ge Breazul, in artico-
Iui din n925, in care-analiza unul dintrc concertele lui
.jacques Thibauld la Bucureqti rod al unor daruri deo-
sebite, ai unei nepregetate munci- qi aI unei indelungate
experienle rol educa-
o,Froduc emulalii, animeazS, tiv pentru toli rlvnitorii de
lSrnrLaresc,tempereazI..." perfeclionareinalemuzicii.
Produc emula{ii, animeazd,
ldmuresc, tempereaz5, ba chiar descurajeazd unde tre-
truie, veltejind, nimicind degdrtdciunile ce cresc qi in
cimpui rni-tzicii, ca-n toate pdr!ile((...
in cronica sa, Breazul traseazd un larg orizont. pro-
blematic. Viala muzicala ii permite lui George Breazul
sA vorl:easci despre conceptia repertoriald, despre modul
in care activitatea interpretativdL influenleazd conEtiin{a
puLrLicului, despre modui in care noua creatie romaneasca
p6trunde prin intermediul artiEtiior interprefi in univer-
saiil ile.
Viata muzicalS ii permite lui Breazul si facd substan-
tiaie insemndri, (pentru noi astdzi reale documente isto-
r'ice'!, clespre personaiitd{i care au vizitat BucureEtiul in
acest veac, de la Casals, $aliapin qi Stravinski, la
Wingartner, Monteux qi Nathan Milstein. Viafa muzi-
cala ii permite lui George Breazul sd emitd citeva teze
in iegdturi cu o probJemi, astizi la ordinea zilei, aceea
a plur"ivaiene{i talentului... George Breazul i1 prezintd in
cronicile sale pe dirijorui Stravinski, dirijorul Ravel, pia-
nj.stul tsartok, ccmpozitorul qi pianistui .Weingartner.
George Breazul semnaleazd plurivalenla muzicalS, sub-
Liniaza valoarea educativd a acestei plurivalenle, (in unele
cazllri nu numai educativ6, ci si... publicitari), dar din
rindurile sale intuim, o idee pe care ne-am insuqi-o mai
curin:l: poli crede ln calitatea artistici a interpretdrii
girate cie un mare compozitor mai mult decit ln marele
interpret cu veleitdli componistice...
Act stiintific, act artistic, unul dintre primele semne
!n acr:st veac ale maturitdlii criticii muzicale romAneEti,
cronicele lui George Breazul ne dau un cuprinzitor tablou
123
al unei epoci. Constant preocupat de destinul artei ro-
mAneqti, severul, neiertdtorul critic se dovedeqte, inainte'
Ce toate, cronicarul capabil sd urmireascd cu perseve*
rent5, cu responsabilitate civicd, (dincolo de analiza in
detaliu a unor evolu{ii), liniiie de perspectivd, drurnurile
in decenii ale unor interprefi... De la George Georgescu
la Silvia $erbescu, tofi marii anti;ti romAni s-au btlcurat
permanent de controlul criticului George Breazul.
.din tragicul propriilor dureri gi durerilor lumii, din v5-
paia nestrSmutatelor idealuri ale omului, gi,ndurilor qi
.afectelor, opera lui Beethoven proiecteazl. in lumea sim-
bolurilor auzibilului imaginea trudei de valoare, de ame-
liorare si superiorizare a omului, substanliatd in feno-
rmenu] sonurilor...({

Tablou aI unei epoci, sintezd a decenii de istorie mu*

zical6, cronicele lui Breazul rdmin un strdlucit exempltr^
al puterii de seleclie pe planul criticii. Cronicar al arcu-
rilor istoriei muzicale, creatorul (qi in pagini de cronici)'
a unei microistorii a muzicii universale Ei nalionale,"
George Breazul semnalizeazd continuu marile lumini ale'
istoriei artei sunetelor.
Aniversdrile istoriei muzicii devin, astfel, pentru cro-
nicar prilejul unor largi investigalii in cimpul istoriei,
prilejul oferit unei adinci analize a ideilor ce atestd pe*
ienitltea marii muzici. Sd amintesc rindurile publicate de
George Breazul sub titlut Eternul, in anul 1927, cind
umanitat"a a punctat Centenarul beethovenian, amin-
tesc aceste cuvinte pentru c5, dincnolo de indllimea idei*
lor, ele impun prin frumuselea cuvintelor, constituind
pentru noi un eiemplu al puterii de expresie, al forleli
inspiratului condeier : ,,Lumea de dupd o sutd de ani
de Ia sdvirEirea cea dupd trup a omului din Bonn, ca qi
Iumea de dupd cite sute Ei mii de ani 9i din tot locul va
serba, fascinat^i de extaz, pe cel ce-a involburat flicdrile
eroismului vielii, pe culmga dintre veacul strdlumindriir
qi idealismului qi veacul liberti{ii qi fioriior romantici.'-
Dd plus etern de viald operei beethoveniene Ei o uni*
versalizeazd; singularu-i caracter de transcenden{i tem-
porald Ei locald. Nepieritorul frumos sonor al geniulul
din Bonn sparge marginile firii bietului lut uman qi se
generalizeazd, in torentul energiilor elementare, de vi-
goare cosmicd qi sevd generatoare, contopindu-se in pa-
trimoniul definitivelor bunuri comune ale umanitd{ii de
ieri, de azi, de totdeauna qi de pretutindeni. Zdmislitd'
124

EIv{ANOIL CIOMAC
POEZIA ARMONIEI
- diene, inainte de a fi un istoric de inalti profesionaii-
Pentru un muzician, pentru un iubitor de artd nimic
nu este mai plScut, mai entuziasixant, decit sd-qi con-
frunte gindurile sale despre muzicd, desp-re marile per-
sonalit6"{i artistice ale istoriei artei, cu gindurile,^cu scrie-
rile marilor personalitdli ale gindirii umane. $i cit de
multe lucruri ai de invdlat, Cite orizonturi se deschid,
cite fapte se contrazic, cite idei apar in adevdrata lor
valoare ;i semnificalie, cite semne de intrebare ili po{i
pune intr-o asemenea confruntare... Dar intotdeauna, tu
iirnpiu iubitor cle artd, tu simplu pasionat de cunoaEtere,
care cauli lumind in intortocheata istorie a gjndirii ar-
tistice, tu simplu cdutdtor de adevd:'uri simple n-u p9-fit
ieqi ciintr-o aiemenea confruntare, in care adevdrurile
ceier rnai aclinci sint estompate uneori de subiectivisme
clin ceie mai inexplicabile, nu poli iesi decit adinc irn-
bogd{it spiritual.
"in cdutarea invdl5mintelor pe care !i le oferd aceste
confruntdri, ne-am oprit, rind pe rind, asupra scrierilor
ur-rclr mari compozitori, de la Mozart la Beethoven la
Ceaikovslti gi Debussy, ale unor scriitori, de-Ia Stendhal
9i iomain il.ollancl l"a'Nicolere Filimcn qi George Gili-
nescu.
Inciemr-rali cie aceea;i ir-rtenlie, vd propun acum o-."c4-
IStorie6( in istoria muzicii apelind la scrierile unuia dintre
cci nai cie-' seramd reprezentan{i ai condeiului romAnesc
in planul scrisultti clespre muzicd : Emanoil Giomac'
Decenii in qir, Ciomac a fost unul clintre publiciqtii
caie au clat vielii culturale romAneEti pagini din cele
riiai eilinci, i:iine de semnificalie, despre arta sunetelor"
126
Niiscut la Botosani, in februarie 1890, format in qcoli
de !inut6, posesor al unei tc'meinice culturi muzicale,
Emanoil Ciomac a desfdgurat o vastd qi pasionatd activi-
tate de cronicar muzical, adunatd in prezent in presti-
;gioase volume de studii, in remarcabile eseuri intitulate
Poetii armoniei, Viafa si opercl lui Richard Wagner,
"George Enescu.
Sutele de pagini despre muzici ale lui Emanoil Ciomac
inde'amnd la reflecfii, la diverse corelalii.
Inainte de a fi un analist al viefii muzicale coti-
tate, un estetician de orizont, Ern,anoil Ciomac este un
lnfldcdrat militant pentru arta romAneascd, pentru pro-
movarea muzicii na{ionale pe arena culturii universale.
,,Nu avem destule cu-
iEm. Ciomas promotor vinte scria Ciomac in
-
al culturii nationale -
anul 1919, in eseul intitu-
Iat Muzica modernd pen-
tru a indemna pe toti artistii nogtri sd coboare ochii- lor
asupra acestei sfioase flori a brazdei natale... Nuirnai
compozitorii na{ionali vor rdmine. Numai cei care vor qti
sd redea nota originala a poporului lor, s5-i exprime su-
fletul deosebit, vor putea spune ci au aclus partea lor de
sine stdtdtoare in complexul armonios aI muzicii...
,,Si ascultc vocea pdn'rintului !...
Si culeagd sdioarsele flori de cimp !...((
Cind le vor stringe cu drag in acelasi minunchiu, ci
vor sti sd scoatd dintr-insele balsarnul in care adie su-
fletul unui neam intreg.
$i cu dragostea sa pentru muzica nafionald, in do-
rinla sa de a ascu-lta muzici romAneascd in s5lile de
concei't, Emanoil Ciomac analizeaz6,, rind pe rind, valoriie
,creafiei na{ionale, de Ia cintecele lui Vidu si piesele in-
strumentale ale lui Scarlatescu la lucrdrile tuttr-ror re-
prezentan{ilor gcolii componistice romAnegti din prima
jumatate a acestui \reac...
Emanoil Ciomac este un militant pentru culturd ro-
mAneascd, dar nici o clip6, in numele promovdrii acestei
wruzici, nu-Ei va perrnite se promoveze mediocritdfile, nu
t27
 plin de bdrbilier V.a deroga nici o ,,Poe!ii armoniei" unui popor nu poate fi se-
clipS de un microtratat -
Enescu e
de patim6, la legile criticii muzicale" paratd de marile izvoare ale
de dor romAnesc. care soiicitd obiectivitate, de istorie secularelor valori ale spiri-
judecati lucidd, cdldurd in a muzicii tului uman.
incurajarea talentelor. Ciomac nu va fi nicicind timorat
sd rosteascd un cuvint riguros, chiar si dur, eind va fi In toate scrierile sale, in pagipi de criticd sau de
eseisticd muzicologicd, Ciomac investigheazd cu judicioT[-,
necesar, pentru a decanta valoarea de nonvaloare'.
Ciomac a fost o pildd de ataEameut pentru rnltzica tatea profesionistului, (chiar dac{ uneori nu scapi de
romAneascd qi, in dragostea sa pentru artigtii nogtri, gin- subiectivismele ndscute dintr-o educ4{ie tradifional{,
durile sale se indreapti in primul rind spre ,ENESCU" chiar dacd uneori, in fuga iiteraturizdrii, in fuga notdrii
unor fraze frumoase, emite idei care nu s-au prea lisat
spre creatorul 1ui Oedip (in parantezd fie spus, Giomac validate de mersul istoriei), fenomenul muzical, marile
a realizat traducerea romdneascd a libretului scris de etape, marile personalitdli. ale istoriei muzicii.
Edmond FIeg). ,,in Enescu sg1is, incd in anul tr915, Volumu,l sdu Poefii, armoniei poate fi socotit, ditl
Ciomac, in paginile -
..Convorbirilor literarre> trdieEte acebt punct de veder€, ur microtrata! de istorie o rlu=
-
tot sufletul poporului Ei al pdmintului nostru... E plin zicii, de esteticd muzicalS a cronicarului care a analizat"
sdptdrnind de sdptimlnS, in paginiie ziarelor bucureqtene,
de bdrbdlie, de patimd, de dor romanesc... El adord na- crealiiie veacurilor ascultate in sdlile de concert.
tura cu toate goaptele fermecdtoare, cu toate strigdteie-i Rdsfoili de pildd fisa JOHAIVI{ SEBASTIAN BACH,
furtunoase. E un senzual care simrte pitorescul gi frumu- ,,figd" notatd in anul 1935, cu prilejul aniversdrii unui
se{ea plasticd. $i apoi Etiu cit pre! dd el simplicitdfii- sfert de mileniu de ia naqterea Cantorului de la Leipzig.
Enescu stie bine un lucru... adevdrata floare de artd ntx
Emanoii Ciomac analizeazd, cu clarviziune epoca lui
Bach Ei-i demonstreazd valabilitatea istoricd tocmai pen-
infloreEte decit pe tdrina strdmogeascd, unde iEi gdseEte tru ci Bach este un compozitor al epocii sale, pentru cd
riclacinile-i ad.inci. Cocosul lui Rostand, cind vroia sd este,,rezultatul tendinlelor timpului sdu('.
cinte, trebuia sd infigd ghearele adinc in pdmint. $i numai Punind in valoare corepponden{ele dintre arta lui
atunci cind trdgea clin !a- Bach, ,,constructivS, despuiatS, dinamicd, o$teasci 9i
,,Cocogul iui Rostand rind toatd seva bS"qtinagdo obieclivd, intr-un cuvint clasic6((, cu postulatele vlemii
trebuia si infigd ghearele numai atunci putea sd trim- ce o trdirn, criticul Ciomac scria : ,rAzi rnulli sint in ciu-
tarea unui neoclasicism, mulli preconizeazd sobrietatea,
adinc in pdmint." bileze biruitor, cdtre cerg urdsc vechile ornamente, sint impotriva individualismu-
rdsdritul mdrelului gi veEni- lui, sint antiromantici, iu-
cuiui soare ! AEa trebuie sd fac6 qi artistul care vrea Bach un indreptitor besc via{a dinamici qi rit-
sd iege pi:jn cintecr-r-i cerul de pdrnint...(' gi un -indreptdlitor mul ei accelerat... qi marele
Sebastian pentru unii poate
Emanoil Ciomac este un inaripat promotor al crealiei fi un indreptdtor si un indreptd{itor(.
rnuzicale romAneqti, dar paralel cu eforturile sale pentru $i o altd idee de interes in analiza lui Bach... ,,Dacd
prin-
voirn sd socotim ca PauI Valery Ciomac
popularizarea crealiei, artei interpretative nalionale" - scria qi anume
cipiite vitale ale arhitecturii noastre - utili-
Emanoil Ciomac este un cdrturar ce cunoaqte temeinic tatea, frumuselea (sau armonia organicd) - Ei durata,
muzica universald, un critic perfect conqtient cI inflo* citeEitrele pornite dintr-o elaborare ra{ionalS qi dintr-un
rilea scolii artistice na{ionale este direct legati de an- gdsi aceste trei prin-
anumit entuziasm metodic
cipii qi in muzica lui Johann - vom
Sebastian Bach(.
samblul fenomenului muzical Ei cd cultura muzicald a
729
t28
 ,,Fiqa( BEETHOUEN,-este o superbd microbiografle
cu elemente anecdotice,- dar si cu idei de sintezd c"e pot
servi oricdrui istoriograf.'
Subliniind marele rol al beethovenismului in istoria
culturii, Ia riscrucea clasicismutui Ei romantismului, Cio-
mac face citeva comparafii artistice de interes pentru
cei ce cultivd paralele estetice. ,,8 o voluptate cohtinui
a inimii, aproape niciodat6 a simturilor, in armoniiie iui
Beethoven
- scria
este un colorist,
Emanoil Ciomac ; compozitorul nu
un fermecdtor al simluriloi cum a fost
in arta picturilor un Tizian, un Giorgione ori un Rubens,
cum- ni se arati qi astdzi in muzicd un Wagner ori chiar
un Weber. L-am asemdna mai curind, punindu-l dea-
supra, cu un Tintoretto, maestrul tragic al aibuiui Ei al
negrului, cu Michelangelo, tot atit de grandios in con-
eepliile lui tragice, Beethoven neavind morbidelea aces-
tuia din urmd, un Rembrandt in viziunea cdruia um.bra
gi lumina si clarobscurul isi scriu pe pinzd poemele cele
mai iduntrice si tulburdtoare((.
Dintre romanticii primelor decenii ale secolului al
XIX-lea, un prim subiect de interes pentru criticul Gio-
mac a fost compozitorul ROBERT SCHUMANN.
Ciomac analizeazd. raddcinile muziciii lui Schumann,
legdturile sale cu arta vremii, farmecul cu care Schu-
mann, cu temperamentul sdu de poet, imperecheazd. ,,,1i-
teratura romanticd cu inedita expresie muzical6(..
Pentru Ciomac, Schumann este, inainte de toate, un
mare compozitor de lieduri gi el, tot atit ca qi Schubert,
,trebuie socotit un creator genial at 1iedultii modern(..
,rEste o minune
- scria Emanoil
conciliazd temperamentele,
Ciomac cum se
atit de diverse qi- de diver-
gente, ale lui Heine qi Schumann. Cu lirismul lui Heine
s-a identificat Schumann, mai ales in Dichterliebe, dramd
mare, povestitd in cintece mici(....
Oprindu-se la CHOPIN, Ciomac ne oferd o intreagi
carte de vizitd a pateticului bard polonez, infelege va-
lorile pur romantice ale scriiturii sale, valorile virtuo-
zitilii pianistului Ghopin, povestegte dragostea pentru
Georges Sand si intreaga viald parizianS a compozitorului,
dar socoate ,,drept o laturd esenfia,Ii a fenornenului Chopin
expresia etnici a rnuzicii saie... Sfzdiile, Preludi,ile, Fan-
teziile, Baladele, Nocturnele, Valsurile, Mazurcile qi lrn-
130
promptuurile, Sonatete lui Chopin respirind aerul si pF*-
Poloniei... Prin simple ritmuri qi cadenle, scrie
Ciornu", Ghopin fdcea Apusului revelalia un-ei lumi noi,
",r'itrtrrt
plind de legende, de feerien de miraj-nordic, de o nespusd
'po"ri". Eri o pulsa{ie, un accent de cintec nemaiauzit'
E de inchiPuit raritatea Pa-
,,Pagi greoi pe lirina racloxului acestor jocuri,
iateioi din Mazovia..." care pentru conalionali erau
Poate Pagi grei Pe ldrina sa-
telor din Mazovia qi deveneau in transfigurare, in sur-
prinzdtoare stilizare, exemplarele unice ale unei expresii
utile, sentimentale qi cavaleregti, de o distinclie, de un
rafinament ritmic si melodic neaEteptat, miraculos.(''
Una din cele mai interesante ,,fige" muzicologice mi
se pare aceea in care Cioma c analiieazd opera lui FRAI{Z
USZf . Studiind istoria muzicii - afirmd cu hotdrire
Ciom-ac trebuie sd inlocuim, o datd pentru totdeauna
imaginea- virtuozului Liszt cu aceea a compozitorului fdrd
de Jare nu-l putem inlelege pe Wagner, nu putem in-
telege istoria muzicii de la sfirqitul secolului al XIX-lea'
LirrT fiind, dupd expresia lui Ciornac, rrprecursorul prin
excelenld a lui Wagner, precursorul intregii qcoli ciciice
francez'e cu Saint-Sadns qi Franck, Ei apoi al impresio-
niEtiior cu Debussy qi Ravel in frunte...(i
,,Richard Stratlss. - scrie Ciornac - purcede de 1g
el, ca qi Berlioz si Wagner, gi toatd muzica modelnd li
datoreazd cite ceva...(
Nu existd rind in care sd nn sim{i adinca prefr-rire a
criticului, (care a urmat, dupd ce qi-a luat doctoratul in
drept, la'sorkrona, cursurile de istorie a muzicii ale pro-
fesoruiui Sherring la Leipzig), pentru realele vaiori ale
istoriei muzicii.
in constela{iile artei sunetelor, Ciomac detaEeazd doud
nume cdrora Ie si dedicS, de altfel, monografii de linutd :
WAGNER si EI/ESCU.
Olond"ezul zburdtor, Tannhauser, Lohengrin, Tetralo-
gia, Tristan, Mae;trii cintdre[i ddn Nirnberg, Farsifal,
intreaga moqtenire wagneriand este amplu anaiizatd ln
carteJsa, qi paginile au, qi dupd trecerea atitol' Cecenii,
incd valabilitate.
Remarcabile mi se par mai intii ideile lui Cicmae
despre destinul artei rvagneriene, cu inaitul ei ideal.
131
 ,,Wagner a avut ambilia de a reinnoi, de a innobila
qi spiritualiza tot teatrul contemporan si idealul lui ar
fi fost ca templul de 1a Bayreuth, pe care cu multd trudd
a reugit pind 1a urmd sd-l ridice artei, s{ fie un loc de
pelerinaj festiv, un centru de serbdri periodice si so-
Iemne, replicd vechilor jocuri olimpice... un cult artistic,
o emolie obgteascd pe temeiul miturilor populare, de in-
{eles veEnic, din care se impirtdEesc cu to!ii(.
Cuvintele lui Ciomac dobindesc din plin forld in zi-
lele noastre, cind Bayreuthul este tot mai mult un cen-
tru aI gindirii gi acliunii muzicale contemporane.
Iubindu-l pe Wagner, Ciomac nu face insi tabula rasa
(aga cum obiqnuiau i*:r epocd filowagnerienii) din creatorii
epocii... Minunatd este, din acest punct de vedere, inlele-
gerea pentru qcoala nafionaid rusi (cu toate cd ne ex-
plicdm cu greu o anumitd rezerve pentru creafia lui Ceai-
kovski). O pagind vibrantd ii dedi,cd Ciomac lui MUS-
SORGSK/ subscriind, de altfel, tezei lui Boris Asafiev,
care scria, intre 1868-1874 : ,,o reform^d a operei a fost
desemnatd de un muzican rus. Gralie acestei reforme, nu
numai cd sint suprimate procedeele obiEnuite ale Operei,
(astfei cum le vedem suprimate de Wagner), dar ideea
acfiunii dramatice este complet modificatd... Mussorgski
a pus neted problema sociald Ia temelia operei sale qi a
dat operei numele de dramd muzicalS populard...((
Iatd si o pagind din mullimea qi, de multe ori, con-
tradictoriitre afirma{ii ale lui Emanoil Ciomac despre De-
bussy qi Ravel. $i aici este adinc vizibild pasiunea criti-
cului rom6n pentru muzica secolului sdu. Subliniind anti-
romantismul lui Ravel, Ciomac remarce ,,reactiunea com-
pozitorului impotriva formei umflate, impotriva limbaju-
lui grandilocvent Ei chiar a eiocinlei in sine printr-o iro-
nie gi o rezervi continuS, printr-o seacd gi voiti com-
primare a expansiunii sentimentaie qi tumultuoase. Nu
largile fresce sonore ale romantismului, ci concentratele
estampe vor fi, in genere, miiloacele de exprimare ale
artei lui Ravel" conchide Ciomac.
- Eulenspiegel,, alil de cuceritor si de trepidant insuflelit
Istoric format Ia scoala unor mari tradi{ii, capabil si
ne restituie in coordonate totale o epocd, un stil, o per-
sonalitate, Ciomac este, in acelaEi timp, un muzicolog
care-gi ddruie toate fortele artei nafionale. Emanoil Gio-
mac a urmdrit, pas cu pas, timp de patru decenii, activi-
j 132
tatea concertisticd nalionald, si paginile pe care ni Ie-a
).dsat sint, prin boga{ia informafiei, adincimea sintezei,
frumuselea stilu1ui, virulen{a criticii, modele ale genului,
reale ,,fiqe( monografice, care ne ajutd astdzi sd in!e-
legem momente irotdritoare din evolulia unuia sau altuia
ciintre interprelii strdini care au evoluat pe scenele
RomAniei.
George Enescu, Alfred Cortot, Jacques Thibaud,
George Georgescu, Felix Weingartner, Bronislaw Huber-
man, Serghei Prokofiev, Dimitrie Dinicu, Bernardino Mo-
linari, Herman Scherchen, Fritz Kreisler, Valentin
Gheorghiu, Pablo Casals, Ionel Perlea, Clemens Kraus,
Constantin Bobescu, Gabriel Piern6,rGlaudio Arrau, zeci
gi zeci de artiEti au gdsit, indiscutabil, in cronicile lui
Ciomac o analizd obiectivd, de incdrcdturd emo{ionald, o
analizd realnrente capabild sd reliefeze o anumitd etapd
a evolu{iei lor artistice.
Printre interprelii recenzali de Ciomac trebuie sd-l
amintim, inainte de toate, pe GEORGE GEORGESCU.
In amplul sdu studiu despre Wagner, Ciomac vede
in Richard Strauss pe unul dintre cei mai iluEtri apere-
tori ai principiilor wagneriene in sistemul de construcfie,
in modul de dezvoltare al rnotivelor, in. minuirea tonali-
tdlilor, in extinderea sonoritdliior orchestrale parsifa-
IeEti. $i, salutind in primii ani ai deceniului al treilea
concertele lui Richard Strauss Ia BucureEti, Emanoil Cio-
mac a fost mereu entuziasmat de arta cu care G. Geor-
geseu infldcdra poemele marelui compozitor german.
,,Moarte,gi trasfigura[ie, Till Eulenspiegel sint unele din
cele mai desdvirqite crealii de interpretare ale lui Geor-
gescu scria Ciomac, in decembrie 1921, intr-una din
- sale. Autorui insuqi nu 1e dddea via{d ca diri-
cronicile
jorul Filarrnonicii. lmi amintesc de uimirea, de veselia
lui Richard Strauss, cind, in primdvara trecutd, Geor-
gescu, cu suflul lui de entuziasm, ridica toatd orchestra
intr-o singurd voinld si ne dddea un Don Juan qi un Ti.lt
de patimd incit compozitorul german mdrturisea cd a
gdsit la Bucuregti un aspect nou al crealiilor sale(.
Bucuregtiul secolului al XX*lea a fost vizitat de toate
gloriile rnuzicale ale lumii. Ciorniac, ca qi toli muzicienii !d-
rii, este fericit de preluirea cu care este inconjurate tara
133
 conchide : ,,Sim!im cd ne vorbeste mereu un artist sin-
Ciomac care a dat lumii pe Enescu" cer Ei comunicativ, ce iubeq,te oamenii, ce vrea sd fie
un critic- muzical Giomac este vrdjit de
iubit de ei Ei sa Ie facd pJ.dcere, sirn{im cd te cucereste
qi nu un reprezentant arta lui Gasals, Thibaud, cu aceeaEi putere un interpret de inaltd linutd in lucrd-
al unei agenfii Cortot, Milstein. El este un rile marii muzici...((
de publicitate critic muzical qi nu (cum Pulini dintre marii pianigti ai deceniilor 3 si 4 il sa-
sintem adesea obiEnuifi de tisfac pe Ciomac. Dupd concertele din 1938 ale lui IVIL-
practica vie{ii muzicale) un reprezentant aI unei ggentii HELM BACKHAUS, criticul vorbeEte despre lipsa de re-
de publicitate muzicald. Aplaudind prezenla marilor ar- iief a interpretdrilor, despre monotonia de expresie, fra-
tiEti pe scenele capitalei, Ciomac gtie si surprindi aspec- zarea compusd, lipsa de respiralie fireascd, debitul grd-
tele iriticabile, are curajul s5 afirme cu curaj, cu onesti- bit gi indiferent. Ciomac este insd cucerit continuu de
tate un punct de vedere personal asupra interpretdrilor densa artd a lui CORTO?, ,,Orfeul modern al pianului("
ascultate. cum il numegte intr-o cronicd inseratd in paginile zia-
in februarie 1937 Bucureqtiul a fost vizitat de Fritz rului -Lup,ta". La Cortot Em. Ciomac
Kreisler. Ciomac noteazi cd ,,in privinla felului de a - scrieinvioreazd
turnultuoasS, tinerelea gi avintul - viala
cu suflul lor
cinta al extraordinarului violonist pe care criticul il cald totui. I.{ici o clipd interesul nu linceze5te. Linia e
compard utrdeva cu Enescu - sd recunoaEtem- ci
trebuie mare, iimpede gi logicd.6
-
anii nu au gtirbit nimic din fondul inalterabii al inaltei
sale muzicalitSfi. E ca o acoperire c'e garanteazd $i in alt loc :
Daci strecoari, ,,lnainte de toate, Cortot este un adinc muzician, cd-
prin timpuri intreaga-i emisiune sononS. se ruia pi3nuI ii slujeEte ,ca o orchestrd supusd. Cu tehniea
irareori, unele monede ce nu sund aqa de bine, unele ]ui atit de modernd, cu belgugui lui de culori care caut6
rnici impuritdli fluierate de arcus, aceasta nu are nici sd rivalizeze cv instrumentele orchestrei, cu neglijenla
o imporianld pentru intreag'a volutd cu tradilie nobild detaliilor qi cu admirabila claritate ce pune in valoare
Ei adinc respectabilS... Ritmul, euritmia e Ia terneiul exe- marea arhitecturd, trdsdturile fundamentatre ale muzicii
culiilor lui trritz Kreisler. Ritmul mare' animator in interpretate, Cortot rdsare ca un creator, un muzician in
desfdEurarea construcliilor d-sale, ritmul in amdnunt, cel adevdratul sens a1 cuvintului, care depdEegte cu mult pe
care umple cu exactitate mdsurile, notd cu notd, 9i pe pianist(.
eare-l pieluim indeosebi ca mai rar la allii in pasaiele
repezi.'Tempourile luate sint intotdeauna cele juste' Ex-
presia cea voitd de compozitor, ctt nimic in plus sau ln
irtin.,r. O cinste riguroasd ce nu e depdqitd mdcar de acel
sentiment de lirism pe care alli *vrijitori ai viorii" cred
cd-l pot adduga de Ia ei ca o aureold, ca o emana{ie a
personalitSlii ior. $i enttlziasmat de cintul lui Kreisler,
bio-u", analizincl repertoriu-l solistic aI marelui violonist,
gtie sd adauge in acelaqi - timp si pdrerea sa cum cd inter-
pretul de renume al lui
Ar trebui mai mult Bach, Mozart qi Beethoven
sd repudieze ar trebui mai mult sd re-
decit sd caute pudieze decit si 'caute suc-
succesle facile... cesele facile ob{inute prin
i'mbrS,carea cu veqtminte
tehnice ale unor clasici. $i, dupd aceste rezerve' Ciomac

i.34

BOR,IS ASAFIEV
-
DESPRE MUZICA SECOLELOR
Asafiev s-a ndscut la Peters,burg, in anul 1884. Avind
recomandalia lui Rimski-Korsakov, devine bursier aI Con-'
servatorului din Petersburg, 1a clasa der compozitie a lui
Liadov, urmind in paralel cursurile Facultdlii de Fito-
logie. Prin Stasov ii cunoaqte pe Gorki, Glazunov, $a-
Iiapin intrind, cum va mdrturisi peste ani, ,rin sfera ce-
lor mai diverse qi multilaterale impresii gi interese ar-
tistice(.
ln 1906, debuteazd in cornpozifie cu doui opere pentru
copii Cenu;dreasa si Regina de zdpadd, iar din 1908 in-
cepe o largi activitate criticd sub pseudonimul Igor
Glebov.
Legat de la inceputurile preocupdrilor sale artistice
de activitatea Teatrului Muzical, Boris Asafiev s-a de-
dicat, inainte de orice, baletului, scriind 30 de lucrdri,
printre care remarcdm Solueig, Fldcdrile Pari,sului, Fin-
tina din Baccisarai, Prizonierul di.n Caucaz, Oaspetele de
piatr(t, Francesca da Rimi,ni. Orealia lui Asafiev nu se
caracterizeaz\. printr-o originalitate pregnantd, dar cu-
noasterea marilor tradifii artistice, un remarcabil simt
dramaturgic, I-au ajutat sd fdureascd qi unele partituri
de interes...
Dincolo de activitatea componisticS, Asafi,ev rdmine
in istoriarnuzicii un muzicoiog qi critic de erudilie, de
talent. Din 1914, cind incepe sd susfini o cronici muzi-
tJo
cal6 curentd qi, ln special, din 1920, cind devine condu-
cdtorul secliei de istorie a rnuzicii a Institutului de Istorie
a Artei, Asafiev elaboreazd zeci de volume de studii, ce-i
asiguri un loc de frunte in viala muzicalS sovieticd.
,,Se poate spune scria D. $ostakovici cd sintem
intr-o nnai ,micd sau -,mai mare mdsurd elevii- sii. Unii au
as'cu,ltat cursurile qi conferinfele sale, al{ii si-au fdcut edu-
calia studiind cdr{ile sale, a1{ii i-au resim{it influenla
binefacdtoare, datoritd comunitd{ii de idei, prieteniei ar-
{istice care a Etiut sd o creeze in jurul sdu(t
,rTalentul este talent, pri-
u,Forina rnuzieald ceperea de a construi este
€a proces de dezvoltare" pricepere(
- scria
in studiul despre
Asafiev
sensul for-
rnei 1a Ceaikovski. Talentul este talent, pric,eperea de
a construi este pricepere, dar ele nu inseamni totu1,
deoarece aceste calitafi mai presupun ceva : infelegerea
legilor percepliei omenegti, deci nu numai logica in sine
a constructiei muzicale.
Siniaxa muzicii este de neconceput fdrd cunoagterea
particularitdlilor intonaliei vii, qi fird capacitatea de a
comunica, de a se face inle1es de alfii. De la o asemenea
idee porneqte Asafiev ln lSmurirea uneia din problemele
care l-au fr6mintat in mod deosebit, incd din anii dece-
niului aI treilea, cind a elaborat, de altfel, lucrarea in-
titulatd Forma muzical,d. ca proces de dezuoltare.
Sprijinindu-se pe teza cd, viabilitatea qi realismul
trea{iei muzicale sint determinate de capacitatea de a
reflecta ndzuinfele epocii respective, demonstrindu-qi
ideile printr-un vast material exernplificator, din toate
epocile istoriei muzicii, Asafiev este, in principiu, ostil
atit absolutizirii scolastice a formelor muzicale (ca
scheme inchistate), cit si atitudinii nihiliste fald de ele.
,,Dacd din punct de vedere istoric scria Asafiev nu
existd formd muzicald care s5. nu -fie justificatd de- con-
ginut, din punct de vedere estetic nu existd formd care si
nu fie verificatd prin experienla auditivi a maselor.
Altfel, de ce ar mai exista ? se intreba Asafiev. Fiecare
schcrnd cste elaboratd intotdeauna prin experien!6, prin
urrnare nu existd ca scop in sine... ea existl numai in
rndsura in care are un anumit sens.t'
A {ine seama de posibilitatea perceperii este, pentru
Asafiev, barornetrul marii muzici. Clasicii de aceea au
737
Ei devenit clasici, fiindci au qtiut cum sd-i ajute
pe au-
ditori sd in{eleagi.
Un mare interes demonstreazd Asafiev pentru crealia
iui Haydn, ale cdrui simfonii sint un fel de captivarc re-
gizoral"i a atenliei ascultdtorilor Ei, totodatd, un tratat
foncret de esteticd a formei ca obiect al percep{iei' ,,Orice'
formd muzicald cizelatd de-a lungul deceniilor qi seco-
lelor scria Asafiev -- constituie o unitate de mdsi"trb
-
pentlu aprecierea nu numai a construc{iei, dar Et.a.in-
tonaiiei... La Haydn, de pildd, cvartetul de coarde si sim-
fonia devin o iormd slefuitd, un fenomen intonaliona1
bine clefinit, un obiect precis al percepfiei'
Pind a ajunge 1a o concep{ie giiin{ificd asupra nauzicii,
Asafiev a sufeiit influen{e, dar din prima tinere{e nu
s-a indoit niciodatd de necesitatea ancordrii in marile
tradilii ale artei'
Asafiev scruteazd cu pa-
pretuiin lecfiile timi arhive' este permanent
,,S5
treciltuiui" preocupatclestudiulmarilor
"o*poulliiior crcatori ai trecutului, ;i c1e-
monstreazd (aga cum o va face in culegerea intitulatS.
Pri.n trecut iltre uiitorJ r-revoia de a ajunge Ia izvo:rretre
muzicii, de a cunoaqte, de a cultiva, de a prefui 1ec!ii)e
compoziliilor trecutului. Asafiev pledeazd necontenit pen-'
tru pdstrarea marilor cuceriri culturale ale omenirii'
Sus{inindu-gi tezele prin referiri la intreaga muzicd a
veacurilor, Asafiev iEi indreapti in mod deosebit atenlia
spre clasicii muzicii ruse, vorbind continuu, in studii am-
pie, despre aciualitatea operei lui Giinka, Dargomijshi"
iompoziiorilor ,,Grupului celor 5((, despre Ceaikovski' -
Rod a citorva ani de muncd, monografia despre Giinka
reuge;te sd sublinieze, pe baza unor analize de detaliu"
luan Susanin
-Ruslan istoricd a c1'eatorului operelor
importanta
qi ;i Ludmila. ,,Giinka - scria Asafievgi* patria
este
un geniu rus, un compolitor pentru care poporul
au alcdtuit conlinutul principal aI marilor sale opere.'.
Cu cit 1e cunoaEteli mai bine, cu atit te captiveaza mai
mult Ei te uimesc prin for{a lor inepuizabild ; aceste
opere... in loc sd irnbdtrineascS, intineresc mereu 9i sint
una fald de alta ca Iiiada fa{5 de Odiseea, epopeea pa*
trioticd fa{d de epopeea peregrindrilor((.
138
Preocupat permanent de mesajul marilor clasici, su-
punindu-i aten{iei contemporaneitalii, Asafiev insistd asu-
pra ideii cA valoarea unei mari opere vine din caracter'ul
ei pr:ofund popular-na{iona}, de aici derivind viabiiita-
tea incliscutabild a muzicii, specificul ei ca organism
.artistic, profunzimea sentimentelor, sinceritatea ei.
Analizind crea{ia unor mari compozitori, Asafiev in-
'sistd asupra ideii potrivit cdreia farmecul, forfa, pere-
mitatea acestei muzici, vin din ambianfa, din reali-
litatea, din tonul lor autentic nalional, crealii ,,care defi-
nesc in fiecare dir-rtre noi cum scrie Asafiev senti-
- omenesti, creafii care
i-nentele de solidaritate general - nasc
convingerea cd in cultura tuturor popoarelor existd un
,element specific na{ionaI, care nu-i dezbind pe oameni, ci,
.dimpotriva, ii r-rnegte, un asemenea semn pune
Asafiev, de piida, epopeea'gi sub
,chopiniand, care prin pulsul
qi intonaliile ei redi climatul spirituai al Poloniei.
De altfel, intr-un articol despre tdlmdcirea operei lui
Chopin, Asafiev vorbeEte cu pasiune despre crea{ia com-
pozitorului polonez, ca despre un univers al unor idei
rmdrefe, exprimindu-si, de altfel, entuziasmul pentru acei
pianisti .rla care dangitul clopotelor de alarm6, din mu-
zica lui Chopin, deveneau un poern al clopotelor, un fel
,de metamorfoze muzicdle, care nu aveau nimic comun
cu clopotele lui Schiller, ci cu dangitul de clopote creat
,de Edga,r Poe, mai arpropiat, dupd pdrerea lui Asafiev,
de imaginile lui Chopin(.
Aserfiev esteticiernul, c?tre
.Asafiev insisti in fiecare monografie
gi for.{a artei populare asupra caracterului nalional
popular a1 muzicii, vede
multor opere arta -populari6'.
,,ind5ratui
,,ln ;>ulsul ritmic al muzicii si in intonatiile ei rdsund
-- crt..de Asafiev 9i experienla crealiei artistice colec-
tive. De aceea, opera - folcloricd influenleazd toate dorne-
niile muzicii in intreaga-i diversitate, influ,enleazd fie
direct, prin observatiile si citatele cxtrase de compozitori,
{ie pi"in releaua unor intonatii intermediare, fie prin di-
tl
feritele genuri de prelucrlri, fie formind la compozitorii
inzestrati un sim{ al caracterului popular, al limbajului
rnuzical, cale Ie permite si se ridice pind la ample qi
itmportante sinteze""
139
 Asafiev nu uitd totuqi sd aminteascd, dincolo de acest a sentimentului naturii6.. Dupd pdrerea lui Asafiev, vi-
elogiu pe care-l aduce compozitorilor ce se inspiri dirt talitatea gi prospelimea liricii acestei opere se datoresc,
arta populard, faptul cd un creator nu trebuie sd acorde' in _mare m6surS, gi faptului cd Ceaikoviki a inteles psi_
atenlie numdrului citatelor de esenld populari, ci mai Lrologia personajelor lui Puqkin, a infeles felul in care
mult elementuiui intonalional ; se poate prea bine ca o poetul.percepea realitatea inconjurdtoare.,,Cint6 aici
compozilie sa fie rnai autentic populard prin intonafiile _- inima poetului, Ei intensiiatea senti_
ei, decit prelucrarea unor citate respectate cu pietate ca - scria Asafiev
;mentelor sale s-a tlansmis in toatd subtilitatea lor muzicii
un cenLus firmus invariabil, qi, dupd pdrerea lui Asafiev,. ,marelui maestru al melodiei(.
numai o asemenea inlelegere a artei populare poate duce
la opere durabile, numai in acest fel ne putem explica Artist multilateral, inzestrat cu o uimitoare putere
viabilitatea crealiei lui Rameau, Glinka, Chopin, Grieg- .de a pdtrunde esen{a artei muzicale, publicist combativ,
In iarna anului 1941-1942, la Leningrad, indeplinindu-qi pasionai istoric, talentat om de stiinfd, Asafiev este gi un
sarcinile ce-i reveneau ca cercetdtor ai Institutului de rl
port.etist de valoare... Glinka si Ceaikovski, Korsakov si
artd, Asafiev scrie cartea despre Gri,eg, insistind asupra Grieg, Glazunov gi Rahmaninov sint creionali in pagini
rdddcinilor operei bardului norvegian in seculara artd
populard a ldrii sale. .Asaiiev
,,Muzica Prokofiev
trui
ffni"ii.,"tt?1f,?.,"1",,tf::
Asafiev, asemenea celorlalli muzicieni, preocupali de ningrad, citeva rinduri des_
interpretarea estetici a valorilor expresive, studiazd pe este insisi omenirea.. pre"erotofi"", ."-prlri"ta,
indelete rela{iile muzicii cu celelalte domenii ale artei. "" din cele
indiscutabil, unul
,rnai inspirate portrete ale
In 1946, de pildd, in ciclul de Lecturi, pupkiniene, gdzduit compozitorului.
de Sala oCeaikovski( din Moscova, Asafiev se ocupd pe Asafiev l-a cunoscut pe prokofiev din anii tinerefii,
larg de ecoul creafiei clasicului literaturii ruse in muzic6. qi a fost impresionat, de atunci, de vehemen{a, intransi_
Pornind de Ia constatarea ci nu existd domeniu al crealiei genla, temeritatea sa. pentru Asafiev, dezvoitarea
.toare crea-
muzicale ruse ln carb si nu a lui Prokofiev nu a incetat nici o clipd de_a lungul
Asafiev se manifeste, intr-o formd ,etapeior de cdutari, abateri sau egecuri.
f.iecare
despre factura pugkiniani sau alta, inriurirea gindirii lucrare a Lui Prol<ofiev crede Asafiev _ igi confir.md ",ira
a sentimentului naturii lui PuEkin, Asafiev anali- -
.dreptul la existen{d printr_o
zeaz6, rind pe rind, zeci de solulie originald, unicd, a
,obicctivului artistic.
lucrlri de la romanlele lui Glinka, Korsakov, Kiui, Rah- Din mulfimea implesiiior 1ui Asafiev a; refine gin_
maninov, Glazunov, Aliabiev, la operele Ruslan ;i Lud*
rni,Ia, Bori,s Godunou, f,ar Saltan, Dama de picd, Aleko- dur"ile. lui despre izvoarele lirice ale
.col.o_de mdsrtile glotescului, compozitorului, clin_
Oprindu-se la Ceaikovski, autorul operei Eugheni zeflemei"i,' i;;;i"i. -^,,O""a
Oneghin, Asafiev insistd asupra faptului cum creatorul a "ascul{i cu atentic si pdtrunzi in structura lirismuiui
zicii lui Prokofiev _- scrie Asafiev _ descoperi mu_
introdus in opera sa, in muzica sa, sentimentul naturii ce-I un spirit
car,acteriza pe Puqkin, nu atit prin efecte sonore descriptive sincer ;i impresionabil, care te face sA cape{i
incredere in sensul profuncl uman al deplina
sau imagini programatice, cit prin aluzii subtile, abia crealiei lui. proko_
sesizabile, prin redarea sonord a stdrilor sufletesti, lilice, fiev esie un artist inzestrat cu un mare ambitus
ale personajuiui... ,,Partitura la Oneghin plicit, cu o mare sensibilitate cind in 9i, im_
fiev - scrieqiAsa-
este genial6, prin simplitatea, sinceritatea me-
;
la {ipete de durere inseamna
muzica lui sunetele
-
lodicitatea ei((. ,rPrin melodiile sale, Ceaikovski a sesizat" hicul itri s-a rupt pentru o ciipd armoniacd si in psi_
:iutlg,pind
dincolo de tinerelea qi toamna dragostei Tatianei, dincolo, ,dire si simfire, cale determina dintre gin-
de reveriile romantice ale lui Lenski, factura puqkinian6 aisciplina creatoare in
a'nunc6 gi stdpinirea cie sine... t
u_"rlorea omeneascd si
140
r47
profunda triste{e devin o realitate, o realitate artisticda-
pl'etutindeni : este
,iVluzica lui Prokofiev se afirmd seme!
ins5gi omenirea, care-gi adund propriile forte, nelimita-
tele-i reaiizdri si infinitele orizonturi ale gindurilor ql
sentimentelor ei((.
Preocupirile muzicologice ale lui Asafiev sint foarte
diverse sif Ain mullimea 1or, aq mai remarca citeva din
tezele sale ln legdturd cu interpretarea muzicalS'
I. Iampolski, autorul unui studiu cu acest subiect, ob-
servd ci interpretarea reprezintd una dintre temele car--
dinale ale cercetdtorului Asafiev, care a suslinut intot-
deauna proLrlemele artei muzicale in indisolubild legdturd
in cadrul unitSlii : creator - interpret -- auditor'
Asafiev Ei-a format concepliile in acest domeniu in
preajma unor artiEti de talia lui Napravnik, $allapin"
Fokin, Nijinski Ei, o datd cu studiul apdrut in anul 1947
sub titlul Gincluri qi impresii, el va ,rataca6c permanent
teritoriile artei interpretative. ,,Rolul muzicii ca for!6
culturald scria Asafiev iatl teza pe care trebuie
-
sd ne strdduim s-o suslinem
- qi s-o dezvoltdm. Totul este
ca muzicienii, care s-au retranqat in limitele speciatrizdri!
sd fie gata sd apard ca purtdtori ai acestui nobil mesaj"'
Definincl in lumina unui asemenea principiu mobrilurile
artei interpretative, Asafiev militeazd, pe cele mai di-
verse planuri, pentru o interpretare autenticd, pentru
manifestarea personalitdlii creatoare a artistului' Sub
acest aspect, Asafiev devine un militant impotriva sti-
lului academic, impotriva tradiliei epigonice' impotriva
,,pedan{ilor ascungi in spatele unui mare nume((. Stilul
de
interpletare rece impus muzicii lui Mozart de cdtre mu-
zicienii academiei ai secolului aI XIX-lea - scrie Asa-
este gata sd ucidd aceastI muzicd plind de bucuria
fiev
-
viefii... Filistinii epocii nu-Ei puteau inchipui cd oamenii
cu peruci ,,puteau fi atit de pasionali, insetali de via!6
gi de dragoste((. $i, cle aceea, Asafiev cere interpretilor luiL
Mozart mdiestrie, cdldurd, inlelegerea bucuriilor vie-
tii.
- toriior s-a conturat figura lui Prospero((.
742
Analizind interpretarea,
0 lege a interpretirii :
a fi stipinit actul interpretativ, Asafiev
de spontaneita,tea porneqte de la principiul :
artei ,rNumai acela care este cu
adevdrat stSpinit de sponta-
neitatea artei are dreptul moral de a-i face pe aitii sd
inleleagd arta((. $i pre{uind mai mult pe interprelii nova-
tori, care dezvSluind conlinutul compoziliilor ciasice gtiau
sd gdseascd sunete';i culori noi, ,,stiau sd imbogdleascd qi
ttneori sd inldture chiar schernele tradilionale ale inter-
pretirilor(, Asafiev se opreqte la Klemperer,rcel ce pro-
duce asupra auditorilor o impresie zguduitoare prin
inlelegerea sa extrem de precisd, clard, accesibiiS oricui,
qi profund expresivd, caracterizatS printr-o mare incor-
dare a voin{ei... I{lemperer te insuflefeste, te imbdrbd-
teazd, te rdscolegte, Ei ecourile interpretdrilor sale stdruie
multi vreme in suflet. Vigoarea care pornegte de }a gest
(de un desen rafinat qi de un dinamism autoritar), im-
Lrinatd cu o logicA de fier, convingdtoare a planului in-
ter.pretativ, temper.amentul cald, infocat, eare discipli-
neazd iatd ce silegte atit orchestra cit qi pe auditor:sd
- dirijorului, sd simt6 intenJiile sale, sd-.gi
se supund
organizeze sentimentele aga cum dicteazl concepfia sa
creatoare... E surprinzdtor c5, in pofida unei tilmiciri
atit de impulsive a partiturii, nu aflirn nici urmd de ar-
bitrar sau de capricitt sentimental. Muzicianul, ginditor
profund qi serios, care sesi-
I(lernperer zeaz\, cele mai subtile nu-
-
dirijorul ginditor anle a1e gindirii componis-
tice si care reaclioneazi cu
prompi.itudine Ia cele mai mdrunte detalii ale sentimen-
telor, este pretutindeni Ei intotdeauna prezent. Si, in
ciuda acestei atitudini, in aparenla atit de ralionale fa!5
de pie*<a executatd, citd vigoare a interpretdrii in simfonia
Pclstorslct de Beethoven, continui Asafiev analiza. Klem-
perer a gdsit o minunatd ieEire din impasul caracterului
pastoral, vetust ; el a eliminat din aceste compozilii
aproape tot ce seamdnd cu idealurile lui Rousseau, cu
filozofia contemplativS, iar in miEcarea Furtuna el a
transpus muzica pe plan shakespearian ; in fafa ascultS-
L43
 Una din ideile cdlduzitoare ale criticului Asafiev, in mediul clapelor imaginile sonore ale unei arhitectonicit
analiza fenomenului interpretativ : con[inutul de idei: preAse gi c-are vorbeEte astfel. imaginaliei unui mare nu-
ila. au oameni - scrie Asafiev - Rahmaninov, in ne-'
consLituie temeli.a mdi,estri,ei interpretatiue. Asafiev, cel era un- poet
care vedea in pianistica lui Balakirev ,,o gindire impe- *gamd de nuanle" -intonatiilor,
a
-argi*tu forla de inriurire
rioasd( qi de'finea arta chopiniand a lui Blumenfeld, ,,cinta ;;;fif ;i sirilutui muzicii, conEtient de
ca gi cum ar fi citit din Mickiewiczt(, relevd, Ia Arthur a sunetelor".
Schnabel, capacitatea ,,de a imbogdli interpretarea prir,u
asociaiii poetice qi filozofice(.
,,Iirveqtmintate intr-o structurd ritmici riguroasS.n
transpusd intr-un plan compozilional profund inedit Ei
motivat, trecute printr-un complicat ansamblu de idei
poetice gi filozofice, gi supusd analizei stilistice, compozi-
lia muzicald in tilmdcirea lui Schnabel rdsund ca Lin
cuvint viu, uneori mingiietor qi dulce, alteori tragic qi
rdscolitor, uneori minios Ei sever, alteori voios qi qdgal-
nic... f'orma devine expresie, iar fiecare sunet o sferd de
transmitere Ei un scop in sine((.

Relevind importan{a ce o au in arta interpretativd

finnoirea qi im'bogdtirea repertoriului, concepind inter-
pretarea ca o ,rartd creatoare a intondrii muzicii(, in-
cercind intotdeauna sd stabileascd o strinsd legdturi
intre arta interpretativ6 qi crealia componisticd nalionali"
socotind drept interpret ideal pe muzicianul a cdrei art[
imbind puritatea nobild a sentimentului cu puterea voin-
!ei, Asafiev cere fiecdrui tdlmdcitor gust, indrdzneald,,
conqtiintd, cdci numai o asemenea atitudine oferd terenul
inspiraliei autentice, 9i un model, in acest sens, gdseqte
muzicologul sovietic in arta lui Rahmaninov.
,,Interpretarea lui Rahmaninov - scrie Asafiev -
impresioneazd, inainte de toate, ca o disciplind, dar ca o
discipiind conEtientS, care nu indbuq6, ci dezvoltd. Este
dornnia unei ponderalii inlelepte, cdci nu pot nurni altfel
acea proporlional5 repartizare rahmaninoviand. a planu-
rilor sonore, gralie cdreia desluEim, ciar qi plastic, tema
si complexul contrastant, figura{iile qi sprijinul armonic.
Totodati ascultdtorul nu are niciodatd senza{ia unui go}
sau de incompletitudine : fiecare apdsare a clapei pare sd
realizeze o sonoritate pianisticd de maximd profunzime,
rotunjitd gi viguroasd". ,,Sculptor care simte prin inter-
144
 fluenta torentelor bachiene Franck' orEanistul de la
;
CONFESIUNI Sainte Clothilde, "t;;;;ii; pe mcntorut iau ae la Tho-
de to{i muzicienii
maskirche ; Bach t" ri iiinit''omigiat
care i-au urmat.
oprindu-md
Incerc sd prezint viata Ei opera 1ui Bach
'prir" izvoat:e :
la unul dintre ""1""*ui Ei mai,puternice
^X""ii
a Anei Magdalena^Bclch'
"ro"ic(t Cu Precizie nu se ;tig
ci"" . "it" autorul Scurtei'
J. S. BACH $r SCUR?A CRONICA
Cine este autorul
;'.i;;;; it ? #J,"..t. 3"r1:: !Jif"ii,'":3,
A ANEI T,,IAGDALENA BACH de limbS englezS, de la Strassbourg' indicd drept au-
gerrnand' de'
toare pe E.sther M";"Ii, ;;;-;;i de"limba
un traducdtor'
i"-L"ii)ig, ,"tu i,,aita un autor sau
despre B^i:l'
Nu se stie precis cine este autoarea gdrtii' traducerea roma-
Ilach durata si puterea muzicii. aur-"r- ,"tlto b"otg" SbArcea, prefalind i" versiurrea din
Bach - mereu actualul, contemporanul neascd a c5rili, t."'nri'uta''1"- toi cl
'tuu
'^drrni
limba germand, oiiili""ia ;1"1 ttiso titlul Die
nostru- Bach. se' qtie doar
Bach suitele, sonatele, preludiile. Kleine Clt,roni'k an',: Ano Magdalena Pq"!):in durel'ett el'
Bach - Brandenburgicele, Arta Fugii,
ci este o sct'iere upottita Ci !3'-uqtorhiti sd-Si ia ci-
- v5duva iui Bach ;il ;; u-t ti'fntt canabild
F anLeziile, OJranda muzicqld. titorii de mina cu atit,a siguranld qi cu. sa-i ducd Ia tillS''
;;p-"rtm"r.tut, singura
Bach concertele, fugile, cantatele, par- intocmai ca un r".ii;;i. - :"i|ii:
nlmlc
titele. - ;;;'i;" acorcla incredere' Scu"ta cronicd" nu ''are
scurtd qi intretdiati a
Bach de un sfert cle miieniu, insdgi ciin glasul qo.raito''*iin-retpiralia
muzica, - de 250 de ani incompletd viala scriitorilor o.u"lo.,ili'-cai" incearce sd reconstituie' cu

acelora care nu :lu sorbit frumuselile tehnica mozaicarilo,,' p" o*t'l viu' lui cu existenla'iui de
negtiute. Dlmpo-
lumilor lui Bach. fiec:rre zi, cu nrr"uiiii"'g suferin1ele cchilibrul con-
I,r'iv5. mijlon,..'t" ti-fle ale naratiunii si
Bach vizionarul, Bach ncinfeles timp i"ii"iii tr"dtutii unei reuqite
de un -veac ; Bach redescoperit de roman- strucliei ei titrot'dd "otn"ierul larga
depline in caclrul ;;;;;T;' Ei deschide o fercastrd
tici ; Bach perpetuu trdind in istoria mu- sebastian Baclr'
zicii. ::;;,; r';;i,el]i F#fr"'" a lui.rohann
;;i;;rilJ ai"d"r. i"^experienlele personale ale artistu-
lui, cu scopul .r" ;;;;peri o' siniezd ineditd a lui'
MozaLt va transcrie pentru coarde fugi din Clouecin*I liric si apa-
uOJt"".i p.i.t ,".1at"u "t'oi episoade.coioratea pitorescului
bine temperat. rent lipsite Cc altJ t"*"ifl"utie decit aceea
Beethoven, sub influenla iui Bach, tinde, in ultimelc biografic, dar cu ;;.-iii; ploiund in interpretarea
psiho-
'cvartete, in Mares Fugd spre o conceplie cit mai poiifo-
iogicit.
nicd, mai abstracta, a muzicii ; Mendelssohn-Ilarthold.l
Publicarea acestei monografii a stirnit vilvd -
va
'deschide in anul 1829, prin audierea oratoriului ll[aLtltcius de autenticitatea
,Passion, drumurile iui Bach spre sdlile de concert ale continua G. Sbarcea Cl'itici{ dez-armati
lumii ; Schumann va declara '. ,rClauecinul bine tetn'perat principalelor ciate ;i"g-tt:fi"",' au fost tiiili ta confirme.-cd
omologate'
este gramatica mea'( ; Wagner va restitui muzicii forla, lucrarea urrndre;te de aproape evenimentele
t4T
146
"a1e vietii lui Bach, Ei, in acelaqi timp, are darul sd cap-
ttiveze gi sd emolioneze.
Pentru a face sesizabile dimensiunile genialului mu-
:zician, autoarea a stdruit mereu asupra prbocupdrilor Ini
de crealie, asupra travaliuiui migdlos de cizelare neince-
tatd, de cdtre el, a fiecdrei lucrdri mai importante care
'i-au angajat intreaga energie... Gu toatd redarea obiectivd
a faptelor, ochiul autoarei nu s-a putut obignui insd cu
'nemirginita splendoare qi mdre{ie a lui Bach. Cu atit
rmai mare este meritul ei de a fi incercat, totuqi, ceea ce
irnultora dintre ascultdtorii muzicii 1ui pare si le scape
.in intregime : pe omul viu, in care sevele viefii, atributele
'temperamentale ale artistului, sigur de propria sa
'1-oa1e,
va-
.:i _care luptd, sperd, aspird cdtre perfec{iune qi su-
ferd, cdci, pe lingi pulinele satisfacili Ce i-au fost irdrd-
zite, a cunoscut muite infringeri dureroase.
Ana Magdalena, care povesteqte sau, mai precis, in
numele cdreia ne sint povestite toate acestea, nll s-a mu1-
{umit sd admire doar scipdrdrile diamantine ale izvorului
'de muzicd {ignit din sufletul lui Johann Sebastian Bach,
.ci a
-voit sdlui.gtie de unde vine Euvoiul si ce se ascunde
jn adincul
La prima vedere, in Scurta cronicd. a Anei, Magd"alena
nu gdsegti nici o informalie noud, nici un element nou,
ci toate datele pe care le gdsegti in orice biografie a lui
Bach, in orice studiu despre drumurile
'incontestabil, Scurta cronicd... este una vielii lui. Dar,
dintre cdile cele
.rnai de a-I descoperi pe artist, pe
_sigure Bach, dascdlul,
.omul, prietenul, creatorul.
'cum arsta Eaerr ? ;"i"'11
^"Jft"J:J"1T"3j""?X'"'iil
era rrumos. rn ramilia u."n J,?fl",itil ;X:ilr;i
rat
-frumosi, dar trdsdturile felei lui rdsfringeau intreaga
sa fcrld
spirituald. Era irn,presionantd, inde,osetli, frunt-ea
inalt _boltitd si ochii cu sprincenele puternic arcuite, pe
care le incrunta mereu, datoritd gindirii profunde. Cind
l-am _cunoscut, ochil lui erau neobiqnuili d-e rnari, dar, in
anii de mai tirziu, suferinlele qi munca peste mdsurd i-au
obosit qi i-au micqoi"at, astfel c6 pleorapble s-au ldsat tot
,rnai mul.t peste ei. Privirile pdreau a i se indrepta indun-
tru o nemaipomenitd intensitate, qi lucrul dsta i se citea
148
pe fa!d. Avea ochi ce iscodead in adincul sufletuiui Eir.
expresia lor pdrea, uneori, aburitd Ei tainic5.
Gura lui era latd gi mobil6. Stdruia in jurul ei expt'e--
sia generozitdfii, gi la col{ul buzelor mijirea unui _suris
neintrerupt. Avea blrbia Iatd gi pitratS, care numai ast-'
fel izbute-a sd-i lind in echilibru fruntea imensd. Nimeni
nu-l putea privi o datd fdrd s6-I mai priveascd din nou"
deoarece faptura lui radia ceva cu totul deosebit, ceva care'
trebuia s5-se transmitd tuturor. Personalitatea lui era
o imbinare minunati de m5-
O irnbinare minunatd r-e{ie qi modestie ; deEi con-
cle mdrefie qi modestie Etient .de for{a sa, nu 9a9"3
nici o importanli faPtului c6.
era chiar clirrsul purtdtorul acestei forfe, pentru cA nici.
nu se gindea la ea. Muzica singurd il infldcdra...
Cum ardta Bach ?
Infdligarea iui Sebastian imi era atit de permanent in'
atenlie, scrie undeva Ana Magdalena, incit nu am ob-'
servat schimbdrile care trebuie sd se fi petrecut pe ea
de cind il vdzusem prima oard la Hamburg. A trebuit
sd-i compar trdsdturile, fa{a de atunci cu cea de acum,.
spre a-mi da seama cd nici peste el ghearele vremii mr
trecuserd fdrd sd-gi lase urmele firegti. In anul cdsdtoriei
tui Lischen, Sebastian implinea 64 de ani Ei fata lui,"
atunci cind nu era indulcitd de zimbetul lui fermecdtor,.
avea in calmul ei o stranie expresie de severitate, care'
putea sd-i inspdirninte pe cei care nu qtiau citd bundtate
silSqluiegte intr-insul.
Trdsdturile fe{ei i se adinciserd Ei inSspriser5, buzele
1ui erau gi mai strinse Ei, in jurul gurii, brazda ce cobora
inspre bdrbie devenise gi mai profundS, mai intunecatd,
chiar cuta dintre sprincenele stufoase se aprofundase' Ntl:
minia sculptase acolo acele semne, ci efortul pe care I-a
ff,cut in ultimii ani, din catJza vederii ce-i slibise, deoa-.
lece qi*o sleise incd din tinere{e stricind-o cu scrierea,
notelor de-a lungul intregii sale existen{e. Frumoasa'
privire limpede gi deschisd, pe care o avusese cind l-am
intilnit, dispdruse fdrd urmd ; arunca acum dintre pleoa-
pele ingustate priviri inguste, priviri asculite spre ..a'
putea v.d"a obiectele lumii inconjurdtoare' Gred cd strd-
inii, care l-au cunoscut in anii aceia pe Sebastian, au r5-
mas, judecindu-I numai dupd inf5fiqare, cu impresia unu!-
149
q.om foarte grav Si sever,
"din anumite puncte de vedere lui il atenua cu bundtatea sa izvoritd dintr-o inimd caldi"
chiar infricbsdtor. Dar asta nu linea decit atita timp cit Era intotdeauna fericit sd-i poatd asculta pe muzicienii'
Sebastian scruta timp de o ciipd pe noul venit, qi , cu din oraEul lui sau pe strdini, gi a rdmas pentru dinsul
puternicul lui cap impins pulin inainte, privirea-i pdtrun- o dureroasd decep{ie faptul de a nu-l fi ascultat pe
zdtoare aluneca cu o expresie pulin tulburati 9i surprinsd cli. Ha'endel, deqi facuse in acest scop tot ce ,a putut. Arta
peste strdin, insd din clipa cind incepea sd vorLreascd qi acestui maestru ales il umpluse de admira{ie gi entu-
sd suridS iegea la iveald toatd bunStatea, cordialitatea 9i ziasm ; a petrecut ceasuri fiird numdr copiindu-i partitu-
amabilitatea lui, in umbra rile, pe care le preluia in mod deosebit('.
,,Ca sub ocrotirea cdrora intreaga noastrd fa- Bach omul de mare culturd, Bach cititor pasionato.
.'unei stinci uriase" milie a trlit ca sub ocro- Bach latinist de exceplie, Bach ,ro cetate puternicS6', curn:
tirea unei stinci uriaqe. il numea undeva Ana Magdalena Bach.
Chiar strdinii igi dideau indata seama de ce solia, copiii Bach, creatorul care credea ,rci nu existd iubire Ei
qi toti discipolii lui sint ataqali aqa de profund de el' frumusele care sd-qi merite numele pe deplin fdrd supu-
Noud ne ingdduia sd privim in adincul inimii lui, in cea nerea la ordine qi lege, la implinirea datoriei(, Bach care
unai largd Ei gingaEd dintre inimile care au bdtut, vreo- ura cum scria Ana Magdalena Iipsa de punctuali-
"datd pe acest pdmint('. tate -intocmai cum ura gi risipa, iar - iipsa de punctuali-'
tate insemna pentru el risipirea celei mai prelioase din-
Bach, o imbinare minunatd de mdrelie ;i modestie'.. tre comori,, al singurului lucru pe care nu-l putem avea
I\{drefie izvoritd din muncd. ,,Pdrea adesea convins de doud ori timpul. Bach multumit de munca sa de rob,
scria Ana Magdalena cd hdrnicia, munca incordatb pot - - mullumit de
al muzicii, Bach dragostea soliilor, copiilor.
-
ajuta pe oricine sd ajungi la fel ca el. Uneori cind intram qi discipolilor, Bach, citez din nou din cartea Anei Mag-
in incdpcrea lui, in timp ce studia cu vreunul din disci- dalena, ,,pentru c,are muzica inse'mna sensul vie!ii((, in,
'poli, il auzeam rostind aceastl incurajare : muzicieni nevizind decit nigte unelte ale muzicii, care
Dacd vei fi tot atit de sirguincios ca mine, vei cinta ,,nu aveau agadar nici o pricind de ingimfare((. Bach cel.
-
iin scurtd vreirie ca si mine. ,,Seb,astian scria Ana Mag- cu mare stimd fa{5 de demnitate acesta este Johann
dalena era stdpin pe toate gtiinlele- muzicale de care Sebastian Bach pe care-I regdsim -in fiecare dintre pagi-
-
,avea nevoie ; 1e cigtigase de-a lungul unei vieli intregi, niie cdrlii Anei Magdalena Bach.
prin studiu rdbddtor gi necurmat. Ei iqi imbogi{ise
:spiritul cu fiecare pdrticicd de muzicd ce-i trecuse prin Minunate sint paginile Cronicii despre organistul, im-
,miini, fdrl sd se socoteascd umilit cind putea inv5la ceva provizatorul Bach, despre desdvirEitul cunoscdtor aI in-
,de la compozitorii cu mult mai neinsemnali decit dinsul. strumentelor muzicale.
Era intotdeauna bucuros sd vadd qi sI asculte ceea ce ...Muzica inunda casa lui Johann Sebastian Bach.
"creau altii qi nici unul dintre tinerii muzicieni nu aveau scria Ana Magdalena Bach a avut
.de ce sd se teamd cd va gdsi la el neribdare sau intole- o,Sebastian
ranld, desi corectdrile pe care Ie fdcea erau destul de ochi si urechi-pentru toate instrumentele, incepind
- de
Severe. la flautul piccolo pind la orgd. igi frdminta mereu mintea
lntruchiparea mdre!iei, cu perfeclionarea lor, cu corectarea sunetului lor strident,
'Temeh'a modestiei, ddruirii, genero- si cu alte cusururi, pentru ca ele sd dea sunete din ce in
;i reazemul
ce mai pline. Am devenit eu insdmi aproape savant6, de-a
tunitdtii sale zitd[ii acesta era Bacn.
,,Bach,-ce avea frurnos -
lungul anilor, deoarece obignuia sd-mi explice toate aceste
"scrie undeva Ana Magdalena era un fel de asprime lucruri care md interesau qi pe mine ; imi arita inte-
-
,de bazalt, ce servea drept temelie si reazem bundtdlii riorul instrumentelor, cind le demonta spre a le acorda.
^sales. Respectul plin de teamd pe care-l insufla mdre{ia sau a le aduce vreo imbundtdtire.

151
150
Bach erea BachaconstruitoviolS
iinstrumente pomposa cu 5 corzi qi un fel
de ldutd-cembal realizatd
mai tirziu de Zacharias Hildenbrand ; Bach a fost prie-
tenul, sfituitorul marelui constructor de orgi Silberman.
,,Silberman - scrie Ana Magdalena Bach - iqi iubea
:intr-adevlr orgile, zidind in ele mai mult decit se putea
pl6ti cu aur. De asta 1I iubea Sebastian si ii pre{uia or-
gile, fdrd sd-i pese prea mult de felui lui aspru de a
vorbi qi de firea-i irascibild((.
Bach era cel mai mare organist al epocii care a dat
lumii cei mai mari organiqti ai timpurilor. ,,Bach cople-
:sea auditoriul prin unica tehnicd, prin calmul si simpli-
"tatea lui. Execulia lui era intruchiparea desdvirqirii, care
pare intotdeauna usoarii qi nu lasd nicicind s5 se ghi-
..ceasc5 vreo sforlare. Mai am qi astdzi impresia ci pentru
.e1 nimic nu era imposibil pe clapele pianului qi pe tastele
orgii. Rezolva totul cu cea mai mare uEurin{5.(
,,1n anii de Ia Weimar scrie Ana Magdalena Bach,
Sebastian a ajuns un maestru- fdrd pereche aI orgii Ei -aI
.celorlalte instrumente cu claviaturd, inventind qi intro-
ducind in uz un sistem de digitalie atit de bun si de
'nou, cd oamenii erau inclinali sd creadi cu adevdrat cd
,este irnposibil ca Bach sd fie intrecut vreodatd in arta
ranuzicii.
Se pricepea si minuiasci
",Orgile
rlspund pini gi cele mai vechi in-
cu aceeaqi dragoste...(' strumente cu atlta delica-
tele qi gingdqie, incit mi-am
spus fdrd sd vreau cd orgile rispund cu acee,aqi dra-
goste la dragostea pe care el le-o nutregte, ii d5ruiesc
'bucuroase tot ce au, cici sub degetele lui mlddioase vraja
tinerelii lor invie oferindu-i tot ce au mai dulce qi mai
,de pret...t'
$i in alt loc : ,,Cei mai mulli organiqti erau foarte ui-
"rni!i, ba chiar neliniqtifi, vizind cum manipula Sebastian
.registrele orgii sale. Niciodati nu urma regulile Etiute, in
afar6 de cazul cd acestea ii puteau fi de vreun folos. Se
"crezuse pind atunci c5 imbinarea de registre, aqa cum o
'ficea el, nu poate sd se desfdqoare armonios qi erau, ast-
Sel, cu atit mhi nedurnerili cind, ascultindu=I, igi dddeau
'seama cd nici,odati tonurile orgii nu rdsunaserd :atit de
'&52
f,rumos, cu toate cd imbinarea registrelor Ii se pdrea ciu-
datd gi neobignuitS. Lui Se,bastian ii pldcea si treacd, in
timp ce improviza, prin toate tonalitdlile gi chiar prin cele
mai indepdrtate, insi modalitSlile sale erau atit de abile
incit foarte pulini dintre ascultdtori observau ceva.
L-am auzit de atitea ori cintind cu atit devotament
Ia acest, cel mai drag, instrument aI s5u, muzica sa pen-
tru orgi s-a intrelesut atit de adinc in intreaga noastri
cdsnicie, l-am vdzut qi auzit, doar, intiia oard tot la orgd,
incit lmi este cu neputinld sd-rni smulg din inimd aceste
amintiri spre a fi in stare si vorbesc despre ele intr-o
ordine dinainte stabilitS. Erau, firegte, ,qi intre aceste
compozi{ii, unele care-mi plSceau mai mult decit altele.
Astfel prefuiam in mod deosebit fermecdtoarea Pasto-
rald in fa 'minor qi Cazona i,n re minor impreuni cu
citeva preludii de coral din Cdrticicct pentru orgii, care
imi erau foarte apropiate. Cind Sebastian isi cinta el in-
sugi piesele de ot'g5, toate pdreau deopotrivd de tulburS-
toare. Erai atunci cu desivirqire copleEit de valurile gi-
gantice ale acestor nobile frumusefi. $i dacd, uneori,
careva dintre noile lui compozifii md nedumerea, pentru
cd nu o inlelegeam indatd, ajungea sd o ascult de citeva
ori ca si descopdr inlelesul liniei melodice si gingdEia ei,
dindu-mi seama cd senza{ia de instrdinare incercatd la
inceput se datora tot neinleiegerii mele. Splendoarea gi
stdlucirea T'occstez sr Fugi,i i,n re minor cucereEte, fdrd
impotrivire, pe toti ascultdtorii ei, dar frumusefea gravl
qi mdrelia marei Toccate dori.ce in Do maior cere un
timp spre a putea fi pitrunsi..., in primul rind, marile
preludii Ei fugi in do major, Ia major, fa minor qi mi
bemol major, acelea in so1 major Ei sol minor, apoi minu-
nata Possacaglia... Mai este un rnic Preludiu cu fugd" in
nti. minor care mi-e drag din cale afar5...('
Orga lui Bach... Teribila artd organisticd a lui Bach...
Ana Magdalena il aminteqte mereu pe improvizatorul
Bach. Cind compunea, dar
Xrnprovizatorul Bach mai ales cind improviza, qi
indeosebi la org5, iqi destdi-
nuia in intregime marea lui inimd, ridicindu-se Ia in61-
limile acelea de unde coborise intre noi, qi unde, P!a!-e'
el se sim{ea cu desdvirgire acas6. Multe dintre muzicile
cele rnai sublime ce izvorau din inima lui nu Ie va mai
153
auzi nicicind urechea vreunui muritor, cdci ele au liEnit 'unei fenomenale ingeniozitdli contrapunctice, opere, cum
dinlr-insul o singurd datd, nu le-a notat niciodatd pe" s-a spus, de un inalt int:Iectualism, de o concentrare qi
f.itti", cd s"-au pierdut pe vgci in oceanul de ar-' o puritate nemaiintilnitd in istoria muzicii, opere prin
monii' al nerndrginiriii aqa cum el insuqi s-a topit in-
"tttel care plutim in zona aititudinilor maxime ale gindirii mu-
zicale. ,rArta Fugii scria
"-
tr'-insul.
jud:cat& Ana Magdalena Baeh Ana Magdalena - este o
etii;t dintre discipolii lui Sebastialr, alaceror
maestrul lor' despre Arta Fugii scinteietoare incoronare a
se interneia pe invdldturile prinrite de
stiu cd muzica asta, pe care o nsrpea in vint, undemai se activitdlii muzicale a maes-
trului fugii. Este o lucrare de mare eruditie, asupra cdreia
;i;;d"" i"-ta""t", impreundsublimdcu. unduirile din ce in ce
rtittt" ale ecoului, era mai decit tot ce a pus Yr99' nu vreau si stdrui gi nici nu-mi ingddui sd vorbesc des-
a"ta p" note oricit de frumoase ar fi toate compoziliile' pre ea. L-am auzit insd adeseori pe Sebastian discutind
f"i.-O?i Je cite ori fiinla i se topea in avintul improvi- I
cu prietenii lui despre ea, astfel cd-mi pot fac: o idee
,a.ji, ."iitile lui pdreau cd inving insdqi mu"jca"'((audifie' despre importanla gi valoarea ei. UnuI dintre admiratorii
-- Sprn"r- adeslori cd decenii, pitta ta celebra
il
lui a numit-o odatd operd, practicd. ;i minunatd, un altul
ytotthauts Passion, sub bagheta lui Felix lr
era de pdrerea cA Artu fugii este operd mult prea inaltd"
";;t"t;ili
"M;;;i;."h"-Bartholdy, Bach nu a mai apirut in I gtentru infelegerecL acestei lumi. F,ra intr-adevdr atit de
i'iui, concert. Nu a fost insd vorba de o uitare, ciBach" mai savant6, incit numai un muzicant foarte bine pregdtit
.""if ':"
a" o neinlelegere. Bach qi-a depigit epoca"' poate sa-gi dea seama de covirgitorul amestec de g:niu,
lnspirafie, Etiinld si experien{i cheltuit de Sebastian la
r'idica d'eosebite probl:me-muzicale, tehnice'
"iri""ut"f,filozofice, prin muziia sa' 9i Europa muzicald nu scrierea ei, cea mai minunatii dintre crea{iile Iui in acest
";i;ti;;, rezolve' Dupi
.i"ir"i pregetite sd le in{eleagd, sd le capabili gen. Tonul Ei simlirea acestei Iucrdri sint grave. De altfel,
"r.
iZSO, p"Uiicul,"iubitorii de artd nu au fost sA in- Sebastian insuEi a fost astfel c1e-a lungul intregii sale
a op91ei 1ui Bach, qi in
t"i"tg; *"lta'spiritualitate tUagaalena Bach sim{i primelemulte vieli, Ei cu cit s-a apropiat de sfirgit cu atit mai puter-
clin rTnduri,Ie cronicii Anei mic eru iegit la iveald acest: caracteristici ale firii lui.
a,ir*ur" ecouri ale acestei ultari. Dardesotia lui Bach, Lucra incd la Arta tr'ugii cind a desluqit pasii apropia{i
muzlclana valoare, crede ai morfii, cea mai inare parte din ea fusese gravatd sub
,,El a urmat nu nurmi cu devotament fa- supravegherea lui, cind a trebuit sd-gi ia rdmas bun de Ia
piop.i"f siu geniu..." milial in per-'nitatea operei toate treburile acestei lumi. Lucrarea a fost terminati
lui Bach, ci are credin{a firi el gi, datoritd unei regretabile negliien{e si lipsei
unui artist capabil sd intuia'scd marele rol al cantorului de atenlie a editorilor, au fost amestecate in ea gi pies:
de Leipzig in istoria muzicii. a'r.umai pe jumdtate sfirqite, printre altele qi o fug5, ne-
- - --,,f"Ju
1a
lingul intregii sale viefi, a dezvoltdrii artistice terminatS, foarte lung6 qi admirabilS, care nu are nici
si a 'maturitdlil sale, sclrie plind de -mindrie Ana Magda- o legdturd cu Arta F'ugii qi a cdrei incheiere fusese zdddr-
iena Bach, el'a studiat toate formele, si ctr- o- neinduple- nicitd de moartea lui Sebastian. I'uga aceasta este neobiq-
a" granit nu a ascultat decit de imboldurile sale nuit de frumoasd ;i de un interes deosebit, p:ntru ci
"^t"
G""tti""i spre a descoperi temeliile adevdratei structuri Sebastian descoperise cd literele numelui siu, cintate ca
qi s=mnificalii a muzicii. Dar in tot ce a sctis el a urmrit note, alcdtuiesc o melodie, Iucru de care ne-am fi putut
'propriul sdu geniu..." da cu to{ii seama, dacd ne-am fi putut gindi ce inseamnd
lncrezetoire in viitorul artei lui Bach, Ana Magda- in muzicd purtdtorul acestui nume. Succesiunea asta de
lena analiz eaz6, in cronicd citeva opusuri fundamentale" note a folosit-o apoi in ultima ciin cele trei teme aie
dovedind unica for!5 a izvoarelor bachiene' acestei fugi, dar nu i-a mai fost dat rdgazul necesar ca
Remarcabile sint, din acest punct de vedere, paginile sd termine minunata munc5. Preocupat de combinarea
a"ai"ui" Ofrand'ei muzicale, Artei Fugii, expre-'ie ale
154 155

contrapunctici a literelor numelui Bach, a scris Sebastiar*
aceastd fugd, ce trebuia si fie gi ultima 1ui contribr.rlie'
la arta muzicii pe caue a j.ubit-o din tot sufletul...((
Ana Magdalena, cea convinsd cd Johann Sebastian a
apdrut pe Pdmint pentru a insenina lumea... Ana Ulagda-.
lena expl.icd izvoarele artei lui Bach, se opreqte asupra,
unor momente ale viefii, ale ci'eafiei sale, al: luptelor
sale impotriva celo:: ce-i barau drumurile muzicii, celor"
ce voiau o citez ,,sd-l posomorascd, in aga fel, incit
- nu
strdlncirea- muzicii sd mai ardd intr-insul'(...
Incintatoare pagini dedic&
Frofesorul Ana Magdalena Bach pro-
Johann Sebastian tsach fesorului Bach..., profesorul
care a avut drept discipoll.
pe cei 20 de copii ai sdi gi zeci de tineri veni{i Ia Leipzig
din toate col{urile Germaniei. ,,Sebastian scrie Ana
I\Iagdalena era intotdeauna gata sd coboare - din in51-
!imi, luind -de minA pe oricare copil sau incepdtor sd-I,
cdlduzeascd spre o treaptd mai inaltd... O, de-ag putea s5,
redau felul cum se ocupa de discipoli. Cred cd nu a exis-
tat nicicind maestru mai bun decit el, mai insufle{it, mai
rdbddtor gi mai neobosit, ai cdrui ochi gi urechi si re-
marce indatd plnd gi cele mai neinsemnate gregeli, ciruia.
sd nu-i scape nici cea mai micd eroare... I-am vizut pe
discipoli tremurind adeseori, agitali, pe cind se preg5-
teau sd intre la el, Ei i-am vdzut ieqind cu lacrimile re-.
cunoEtinlei in ochi pentru bundtatea lui. I-am vdzut qi:
pdlind, cind se supdra pe ei. Cu toate acestea, firea IuI
pdtimagd ieEea din cind in cind la iveald, indeosebi
atunci cind descoperea micile inEeldtorii ale elevilor sdi...
L-am vdzut o datd smulgindu-Ei peruca de pe cap Si
azvirlind-o'in capul rmuia dintre elevi, pe care-l numise
<<excroc> al pianului (Klauiergauner) gi *mdscdrici al su-
netelor" (Schaumschldger) pentru cd incercase sd oblin&
un efect strdilucitor intr-un chip neserios...((
,,Nici o obseald nu i se pdrea prea mare pentru ..tine-
retul insetat de invdtdturS". Cind a;eza pe un incepdtor
la pian, de pildd pe unul dintre proprii lui fii, obiqnuia
sd-i arate, mai intii tugeul gi digitalia. Nu permitea ex:-"
cutarea de piese inainte ca lucrurile acestea sI nu fi
fost stdpinite cu ugurinld, dar a scris qi pentru elevii sdi
incepdtori un rlumdr de scurte exercilii care, cu toate c&
156
scopul lor adevdrat
.era perfeclionarea velocitdfii, incin_
:tau_suJletui discipolilor
gi fdcealr munca mult'mai pit_
'cutd -datoritd sprintenelii merodiilor. L-am vdzttt adeslori
.idicindu-se de Ia pian, in timp ce unul dintre elevii sdi
:se lupta cu o dificultate anevoil de invins,
ca sd ,Ct""r;
pe hirtie, in grabd,-o micd invenlie... care confin"u'*gr",r_
'tatea', de moment in
forma ei cea mai clard si mai ?tra_
gdtoare, astfel incit din curatd dragoste pentru muzici qi
rnaestru, elevul isi continua exelciliul cll Lln curaj sporit.
,,Esre nevoie
de rnultd
insi
sirguintd"
id$"o"1,olr,*" ,*::Siii:?
I ,ai, a"uti la fiecare mini
*oase ca qi are mere, ;i 0."; j""rY':"""::: :ft,,HJTi;
.
t
ocinta ;i voi intocmai ca mine... Este nevoie insd de murtd
sirguinld(...
,rSimt parcd o lumind, continua An:t Magdalena, cum
strdbate lncdperea intunecatl de cite ori md gindesc, in
.aceste zile de solitudine ;i pdrdsire, Ia insuJle{irea qi
,ardoarea fogiitor discipoli al lui Sebastian. Nu stiu
dacd
existd pe p6mint iegdturi spirituale mai aclinci decit ace_
Lea dintre ma:stru ;i discipolul s5u, atunci cind amindoi
sint inlintuifi de ndzuin{e artistice a.semdndtoar.e qi unifi
in dragostea lor pentru o artd atit de frumo,asd cum este
rnuzica; daci maestrui este bogat in cunoqtinfe, ex_
perienfd, gi darul indrumirii altora insufle{eqte pe tinerii
din jurul lui ; dacd maestrul este sever, dar plin^cie bun6_
voinld, gi capabil sd recunoascd darurile ascunse pe carc
le poate scoate 1a lumind prin aplobarea gi laudele sa1e,
"exercitind in acest fe1 o infiuenld dintre cele mai dura_
bile asupla tinerilor care inval5, ascultd si observd in
.timp ce fiecare cuvint li se intipdregte in suflet, iI ru_
rrnegd apoi din nou, qi toatd dorinla lo,r este aceea de a
rner"ita lauda maestrului. Cet pulin acestea au fost legd-
turile ce l-au apropiat pe Sebastian d: discipolii cai:e
l-au iubit gi care au trdit in casa noastrd...(.
Printre discipolii sdi : Johann Goldberg, care a atins
in arta pianului, studiat cu multd rivnd, o citez pe Ana
Magdalena ,,o dibdcie, o usurin{5 gi o tehnicd a cligitaliei
Izvoaretre uaria{iuni, care dovecieEte Ana Magdalena descrie fiecare din aceste cdldtorii
Variafiunilor nernaipomenita iscusin{d a eonvingindu-ne cit de mult au insemnat ele pentru su-
Goldberg interpretului qi este atit de blimul Johann Sebastian Bach, pentru comoriie artei lui
dificil6 incit numai pulini," Bach, creatorul unei muzici in care existd, cum scria
foarte pulini, sint irr stare sd o cinte. Tema acestei bucdli Lucian .Blaga, ,,vibrant gi coplegitor rostit, un orizont
a fost gAsitd de Sebastian, in timp ce scria Sarabandq in spalial qi incd unul de o structurd cu totul specificd
Sol. major pe care a transcris-o in Cdrticica meu pentru --- orizontul infinit, infinit in toate dimensiunilb sale
pian. Bucata :rceasta a fost compusd anume pentru Goid- .,alcdtuitoare...
berg, 1a cer:er:ea speciald a contelui Kayserling spre a i-o
putea cinta in noptile fdrd somn, cind cddea pradd me-
lancoiiei lui iremediabile, ;i pe care singurd muzica putea,
sd i-o aiine. Nu obosca nicicind sd asculte aceste varia-
!iuni'(.

De Ia Eisenach (unde s-a ndscut in anul 1685) la'

Leipzig, Johann Sebastian a trecut prin Arnstadt, Ham-
burg, Ohrdruf, Dr-.sda, Weimar', Lijbcck, a strdbdtut sute
de kilometri pe jos pentru a asculta, pentru a invd{a, iru
anii tinere{ii, de ia marii organiqti ai timpului. Spre sfir*
qitul vielii a plecat la Berlin, la Postdam, sd-I viziteze pe'
Emanuel Bach... Fdureqte in acest moment Ofrsnda Mu-
zicqld...
Dupd 1733, cind Friedemann a fost numit organist la
Dresda, Sebastian vizita adesea frumosul oraq. A fost in-
vit,at de asemenea Ia Kassel, la Naumburg, in multe
alte orage, pentru a incerca orgile... Ana Magdalena de-
scrte ln amdnunt fiecare ciin'
Cdldtoriile aceste cdldtorii. ,,Sebastian
lui Johann Sebastian Bach s-a mul{umit toatd viafa sd
se Stie inconjurat de familie
;i de prieteni credincioEi, care ii in{elegeau gi cunoqteau
muzica. Goana dupd succese gi relalii de societate nu se
potrivea cu firea lui. Cinta la o196, in oraqe strline,
si acesta era singurul scop al cdlStoriilor lui, mereu 1'e-
luate, pe care Ie fdcea de obicei toarnna. Stirnea, fireqte;,
succes gi insufle{ire in rindurile ascultdtorilor, dar el le
plimea intotdeauna ca pe ni;te tributuri fireqti datorate'
frumusetii muzicii. Niciodatd nu l-am vdzttt tulburat de
admiralia altora sau mihnit din cauza insuccesului. Am
sim{it neincetat cd el cintdregte pe un a1t cintar lucru-
rile, cleclt ceilalli, gi cd preluieqte altfel rezultatele{(.
158

CO&'{POZITORI DESPRE COMtrOZITORI : Wagner; dar il inconjoard cu maximd solicitudine pe
CI,AUDE DtrBUSSY
,,Singurd muzica are putin{a de a evoea dupd plae
meleagurile ireale, lumea de certitudini qi himere ce tr5-
iegte in ascuns pentm a fduri poezia tainici a nop{ilor"
miilor de Eoapte anonime ale fmnzelor mingiiate de ra-
zele lunii( sint cuvintele prin care-Ei definea muzica
unul dintre- cei mai mari creatori ai istoriei artei sune-
telor
- Claude Debussy.
scria Cocteau inaintea lui De-
,,Debussy
bussy. Este un - sxistd
- edificiu ce se reflectd in apd, in norii care
se adunS gi se destramd, ln ramuri care adorm, in ploaia
pe frunze, in prune care cad, se strivesc qi singereazd
aur. Dar toate aceste murmure, ingindri, nu isi gdsiserd
o voce omeneascd sd le exprime. Mii de minundlii nedes-
luEite ale naturii qi-au gdsit, in sfirgit, interpretulu. Dar
nu spre acest unic interpret aI frumuselilor naturii din
Nocturne, nu spre cintirelul iubirii din Pelleas, nu spre
poetul muzicii Claude Debussy ne indreptdm gindurile
acum, ci spre C{aude Debussy interpretul istoriei mu-
zicii. - a patimei, care strdbate pind Ei in cele mai bune hotdriri
Claude Debussy, miiitanul pentru o muzicd francezd,
pentru iniroirea muzicii, pentru un spirit, realmente,
contemporan in muzicd, Claude Debussy a fost, mul{i ani,
dublat de un critic care a luptat cu fervoare, cu talentul
unui mare condeier, pentru idealurile muzicii.
Scrierile despre muzicd ale Iui Debussy, totalizind carn
40 de articole, inserate in paginile unor reviste ca <.Revue
160
R.lancl-ie*, -Gil Blas-, r.Revista Societd{ii Internafiona}e
de MuzicSo, dateazd din primele decenii ale veacului qi
s;int unite, rnulte dintre ele, in culeg:rea intitulati de
compoz itor Domnul C r oche antidiletonf . Rdsfoind paginile
culegerii ap6rute, de altfel, acum ci{iva ani in traducerea
ci'iticuli.ri Aifred Hoffman,
,,Domnul Croche cititorul poate fi derutat,
antidiletant" poate fi nedumerit, pentn*
cd Debussy respinge cu adversitate muzica lui Gluck qi
Massenet ; poate fi nedumerit, pentru cd Debussy ii iro*
nizeaz\ pe Berlioz si Grieg, dar il aplaudd cu- ambele
miin,i 'pe PauI Dukas ; pentru cd Debussy are r-ezerve
fa!5 de simfoniile ltti Schumann si cele ale lui Mendels-
sohn-Bartholdy ; nedumerit pentru cd nu va gdsi referiri
despre Brahms si Brucl<ner ; pentru cd va citi cd subli*
mele lieduri ale lui Schubert sint inofensive Ei ,,miros a
fund de sertar al unor blinde fete de prin provincies( ;
nedum:r'it deoarece Debussy scrie cd in Verdi ,,totul este
faladdl' Ei, cu toatd tristetea situaliilor, ,,este mereu
soare{', iar Mascagni ,,ajunge pind la ingeldtoarea dibd-
cie'(, dar vede in Gounod pe acel om cult care-l cunoa$te
pe Palestrina, colaboreazb cu Bach, il recomandd pe Mo*
zart qi are vizibile rela,fii cu Mendelssohn...
Iubitorul de artd va rdmine intr-adevdr snrprins, dar
va infelege curind cd Debussy, criticul, este de fapt
alteregoul compozitorului D:bussy, iar compozitorul
I)ebussy a judecat istoria muzicii cu patima luptdtorului
pentru o muzicd debrussystd ;i, de altfel, chiar compozi-
torul francez va intui, intr-un fel, limitele subiectivis-
melor Domnului Croch,e, din moment ce recunoaEte : ,rlu-
besc prea mult muzica pentru a putea vorbi despre' ea
altfel decit cu pasiune. As putea oar.e sd evit acea s6minfd
ale noastre de a fi drep{i, intr'-atit incit sucegte min{ile,
chiar Ei ceiui mai ferm decis sd cumpdneascd lucrurile
aga cum se cuvine ?... Nu indrdznesc sd. o cred, cei pasio-
nali de artd fiind ni;te incorijibili indrdgosti!i...((
$i, in fapt, marea patimd, marea aversiune a lui
Debussy, (prin care ne p,utem explica toate adversitd{ile
sale fald de unele personalitdfi ale istoriei muzicii qi in
prirnul rind fatd de Gluck), s-a manifestat fa{i de muzica
161
lui Wagner, care monopoliza gindirea muzicalS a, epocii,
strangula drumurile spre o artd nafionald francezi,,,.artd
care reprezenta crezul lui Debussy
Sa nu vedem, .in sarcas-
Supremul ideal mul cu care Debussy il ataci
al lui Debussy : pe Wagner, arma unul
o muzicd francezi".. obtuz, incapabil sd inteleagi
revolu!ia muzicald wagne-
riand. Debussy iI admird din rnulte puncte de vedere pe
Wagner, dar atac6 cu vehemen!5 pe oricare dintre acei
care se orientau spre $ragnerism, si, in dorinfa de a des-
fiinfa aceastd tendin{5 din raddcini, se vedernevoit.de a
-folosi cuvinte atit de' pline de cruzime impotriva idolului
rnuzical al vremurilor sale.
Idealul debussyst spre o muzicd a transparenlei; a ra-
f,inamentului sonor, spre o muzicd a sugestiei, a, culorii,
o unuzicd a eleganlei gi mdsurii, a lipsei de ostentalie Ei,
,rnai. presus de acest ideal estetic, h-rpta sa pentru e. Scoali
nalionald frttncezS, au influenlat desigur, din plin, con-
<eptul istoriografic muzical al lui Debussy, modalitatea
in cale a judecat pe unul sau pe altul dintre contempo-
ranii sau predecesor-ii sdi. Ar fi insl gresit sd credem ci
subiectivitd{ile ndscute dintr--un asemenea concept, pasi-
unea, patima cu carei a incercat s5-;i impund aceste jude-
cdfi subiective, nu sint, de multe ori, in favoarea adevS-
rului istoric, artistic. Debussy greEe;te judecindu=i in lu-
rnina opticii sal: artistice pe Gluck, Schubert, , Grieg,
'Wagner, dar existd zone in care compozitorul este. un cri-
tic obiectiv, sevci, profund.
Sd-I urmif im, in acest sens, pe Debussy in aprecierea
unora dintre ploeminentele figuri ale istoriei literaturii
rnuzicnle.
Vorbind despre Bach, Debussy mai arttncl ci.teodatl
sdgelile sale. Dar aceste sdgeli sint tot mai ,,mici6( o datd
cu trecelea anilor'. Debussy cr:de cI in Bach se gdseqte
muzica toatd. ,Operele sale
Debussy: scria Debussy --- vor 16-
In Bach se gise;te -mine niqte monurnente de
rnuzica toati frumusefe, pe cit de unicd,
pe atit de inimitabili ; ele
eru o influenld asupra noastrd aseminatoare cu a,,mArii
sau a cerului, ceea ce nu este ceva esen{ialmente gelman,
182
ci universal. Se r:gdsegte aici, aproape intact, arabescul
muzical sau rnai degrabd acel principiu aI ..ornarnentu-
|Lli*, iare este termel.i,a tuturor modalitdlilor de artd... ..1n
muzica lui Bach crede Debussy nu caracterul
- emofioneazd, ci
diei este llcela care - curba ei ; maimelo- ade-
sea ined este miEcarea paraleld a mai multor linii a cd-
ror intilnire, fie ea intimplStoare sau unanimd, degteapti
emofie... Muzica iqi pistreazS, Ia Bach, intreaga noble!e"..-
Cu aceeasi adincd pretuire inconjoard Debussy nu-
mele lui Beethoven. Dar" admiralia nu-l duce niciodat6
pe criticul francez la ridicarea unor piedestale pentru zei"
Pastora'\,a, de pildd, i se pare lui Debussy umbritd de o
inlelegere limitatd a raportului naturd-muzicd. (,,Unui
on1 .- nota Debussy nu i se poate cere sd scrie numai ca-
poclopere, gi, dacd Pctstorala est: numitd astfel, acest epi-
tet nu va rnai avea forta pentru a le pr:efui qi pe cele*
laltes). ln schimb, ncelaqi Debussy (car:e, fdcind o aserne*
rrea afirriralie despre Pa.starala, uitA, se pare, rolul rnarii
simfonii beethoveniene in istoria programantismului) se
va inchina in fafa Simfoniei a IX-a, pe care o considerd,
in articolul intitulat ..Sin-ifo,nia-, o indica{ie geniald, o
dorinld grandioasd de a mdri, de a elibera formele obiq-
nuite, cor,iferindu-le dirnensiuni armonioase de frescd. $i,,
iinalizind Simfonia cr,L cor) Debussy scrie cd ,,nu exist&:
exemplu mai triumfdtor al ductilitilii unei idei fald de
tiparul care i se propune; la fiecare pas pe care-l face
inceredrn o noui bucurie, gi asta fdrd oboseald, f6rd si
adbd aerul cd se repetd ; s-ar spune cI inchipuie izbucni-
lea himericd a unrd arbore al: cdrui frunze ar lisni toate
dintr-o datd... Nimic nu este de prisos in aceastd lucrare.
de propor{ii uriage ; nici chiar in Andante, pe care con_
ceplii estetice recente l-au invinuit de lungime ; nu re-
prezintf el oare o odihnd prevdzutd cu delicatete intre
Simfonia a IX-a ritmica stdruitoare a Scherz-
de Beethoven
zoului qi torentul instru*
o indicalie genialS mental, antrenind, intr-un
sau momentul crueial elan de neinvins, vocile cd-
gloria I'inalului ?(
al istoriei simfonisrnului ? tre Ridicind
un monurnent
Simfoniei a IX-a, Debussy vrea sd demonstreze de fapt,
1gi adevdrul il contlazice, aga cum I-a contrazis in acest
163
plan Ei pe Wagner), incheierea gi nu deschiderea ,unui
drum. Ridicindu-se, de multe ori (rni se pare pe. nedrept),
impotriva abuzului, genului simfonic in crea{ia. eu'ropeand
a secolului al XIX-lea, Debussy vede numai intr.o' anu-
mitd mdsurd rolul istoric al simfonismului beethovenian,
intr-o anumitd mSsurd, pentru ca Beethoven nu.numai ci
sintetizeazd evolu{ia de veacuri a simfoniei, dar pnopul-
seazd pe alte orbite evolu{ia simfonismului secolelor
XIX si XX, evolulie fdrd de care noi nu. putem judeca
astdzi marea istorie a muzicii.
in{elegem ca Debussy nu putea aprecia, nu putea iubi
marile constluclii sirnfonice ale lui Brahms, Bruckner,
dar oricum nu se poate vorbi, dupd Beethoven, de lipsa
de lncredere in istoria simfoniei, de inutilitatea genului,
nu se poate, cred, nota, decit cu superficialitate, o opinie
conform cdreia, la compozitorii romantici, simfonia nu
este decit o repetare respectuoasd a aceloragi irrme, deia
cu mai pulind vlagd sau, s5-1 citez pe Debussy,,c.le citeva
geniale reugite ale genului nu ne pot face mai ingiduitori
fati de exerciliile studioase si inghelate care sint denu-
mi!e,.din obiqnuin!5, simfoi.rii...(( In orice caz, dincolo de
orice cuvinte, astfel de afirmafii c:rd fdr6 de drept de
apel in fafa unor asemenea muzici de cale avem mai
multd nevoie cei din deceniul al noulea al secolului al
XX-iea...
Straniu la prima vedere, dar... antiromanticul De-
bussy, se simte apropiat de Chopin, cu toate cd aciduia-
tul siu condei nu-l va uita nici pe bardul polonez, (,,de-
sigur, noteazd undeva mali{ios Debussy, nervozitatea lui
Chopin a putut cu greu sd se supund rdbddrii pe care
o pretinde confec{ionarea unei sonate, ceea ce a ffrcut sint,
mai degrabd, schite avansate('), dar marele compozitor
Debussy : francez este continuu incin-
llluzica lui Chopin este tat de fantezia, de interiori-
zarea muzicii lui Chopin, de
una dintre cele mai
natura gen iulu i sdu
frumoase cale
care s-a scris vreodatl din iocul clasificdrilor.
scapd
lngrijind, in anul 1915, edi-
{ia Durand a operelor lui Chopin, Debussy nota': ,,Muzica
lui Chopin este una dintre cele mai frumoase care s-a
scris vreodatS. A o afirma in anul 1915 nu este declt un
omagiu lesnicios prin care n-am qti si ne lepdddm de im-
164
portanfa sa qi de influenta pe care nu a incetat sd o
exercite asupra muzicii contemporane... Chopin era un
delicios pov:stitor de legende de dragoste gi de lupte care
adesea te duc spre acea pddure din Cum ud pl,ace, unde'
zlnele sint singurele stdpine ale spiritului. Dacd liberta-
tea formelor sale a putut sd-i inEele pe comentatori, dup&
cum abundenta trdsdturilor, (pasaje de bravurd tehniid,,
microcadenle, desene tehnice ornamentale), a putut sd-i
facd a crede intr-o preocupare de virtuozitate, trebuie
totuqi sd inlelegem gi valoarea locului ce le-a gdsit qi a
ordonirii lor.
Chopin este un romantic, a;:ropiat intr-un anumit
sens de estetica lui Debussy, dar. nu singurul.. Pdtima-.
qul l)omnul Croche antid"iletanf stie sd ancoreze in por-,
turile ce-i convin ale istoriei muzicii, qtie sd-i piedeze.
cauzele cu ajutorul unor personalitdli ale istoriei. Ori,,
din aeest punct de vedere, articoiul evocator Weber nu
poate fi socotit un preambul la estetica sa ? ,,Acest orn,
scria "- fusese infiorat, poate cel dintii, de
-legdtura Debussy
care trebuie sd existe intre sufletul necuprins
al naturii gi sufietul unui personaj. $i mai sigur este ce
a avut ideea sd foloseascd legenda, presim{ind ceea ce.
muzica va ci;tiga astfei din punct de vedere al natura-
lefei acfiunii. intr-adevdr, singurd muzica are putinta de:
a evoca dupd plac meleagurile ireale, lumea de incerti*
ludini si himere ce trdieste in ascuns pentru a fdurii
poezia tainicA a noplilor, miilor de soapte anonime ale
frunzelor mingiiat: de razele lunii....(.
Slnt cunoscute relaliile 1ui Debussy cu muzica rusd ;
prin farnilia Meck, va avea legdturi cu Ceaikovski. ln
anii 188tr gi 1882, cdldtoreEte in Rusia si gdseqte in muzica
,.Grupului celor 5" o naturalele, un farmec ce-l incintd_
Intr-una din serile anului 1893, ii descifreazd prietenului
sdu Cirausson partitura operei Boris a lui Mus-sorgski, Ei,
<--urn scria Romeo Alexandrescu, in monografia dedicatl
Iui Debussy, exemplele muzicii ruse au constituit pentru
compozitor o deschider: de perspectivd, o invita{ie }a
ememcipare, i-au intlrit refractarismul sdu firesc la for-
rnule, orientindu-l spre o muzicd plin5 de prospefime, de
1
intuire personald gi exprimare liberd... $i este firesc ca
i
I 165

pentru compozitorii ruqi Debussy sd aib6, in scrierile sale,
cuvinte piine de cdldurd. Pe Mussorgski il socoate urr
ilustru inaintag (,,I{ussorgski are nurneroase dreptuli la
devoliunea noastrd'( scria Debussl'), si in fa{a parti-
- compozitorul exclamd : ,,Nicio-
turii la Camera copii,Lor
datd o sensibilitate mai rafinati nu a fost tradusa prin
mijloace mai simple... nu este vorba de vreo formul5 oa-
tre@re, sau mdcar aceastd formulS este atit de raultipl5
incit devine imposibil s-o inrudirn cu formele stabilite...
le-am putea numi administrative ; totul se line qi se
alcltuieEte din mici aplicSri succ;esive legate printl-un
fir misterios, printr-un dor de luminoasi clalviziune...(l
Spre Mussorgski, spre ceilalfi compozitori rugi,, (in
anul 1903, dupd ce ascultd Antar de Rimski-Karsakoy,
compozitorul scrie o pagina de un rar entuziasm),
Debussy a fost atras ;i de faptul cd prospelirnea muzicii
.ruse se da^tora aplecdrii compozitorilor asupra izvoarelor
populare. In aceastd lumini trebuie si in{elegem qi. s!m-
patia sa pentru creatorii Spaniei, care fdceau ,ro dovadd
strdlucitd a bogiliei infinite a folclorului spaniol...((
Debussy crede ed putine opere muzicale prefuiesc cit
Iucririle lui Aibeniz. ,,Niciodatd - scria Debussli -
muzica nu a ajuns Ia impresii atit de diverse, atit d: ele-
vate ; ochii se inchid de prea marele belEug de imagini.
Sint multe lucruri in aceste caiete ale Iberiei in care
compozitoml a pus tot ce e mai bun'(. Debussy transformi
continuu istoria artei so-
Debussy nore intr-o pledoarie pentru
nu se lasd dominat estetica sa muzicalS qi ,nu se
de resentimente... lasd dominat de resenti-
mente. Un caz: rindurile
despre Franz Liszt, nlarele propagator al muzicii wag-
neriene, rindr.rri scrise cu obiectivitate, chiar dacd nu
c'ste uitatd obisnuita tolbd cu sdgefi, cerre merita, poate,
folositd in plus in acest caz. Dup6, un concert in care
Weingartner a dirijat Mazzeppa, Debussy nota : ,Acest
poem simfonic e plin de cele mai supdrdtoare defecte.
Citeodati e chiar banal gi totuEi pasiunea furtunoasl care
nu contenegte s5-1 strdbati sfirEeEte prin a te captiVa cu
atita forfd, incit gisegti totui foarte bun, fdrd si. te'rnai
gindegti sd-fi explici din ce pricin6. Frurnuselea de ne-
tSgdduit a muzicij lui Liszt consti, cred, in faptul ca.el
166
iubea muzica, excluzind orice alt sentiment. Dacd, ttneorio
melge pind 1a a o tutui Ei chiar pind la a o {ine in bra{e,
asta valoreazd cel pulin tot atit ca {inuta scorloasd a ce-
lor care au aerul sd-i fie prezentatd pentru intiia oard"
Desigur, e foarte conv:nabil, dar e lipsit de flacdrd. Fla-
cara Ei neglijenla, ddunind citeodata geniuiui lui Lisz't"
sint totuEi preferablle perfecfiunii, chiar gdtite cu minugi
albe(.
Oricite pun{i de legdturS, oricite paralele ar putea ff
stabilite lntre Debussy qi Richard Strauss, crealia Ei este*
tica lor rdmin, in fapt, antagonice. Subiectivul critic De-
bussy este continuu dublat de muzicianul de mare cul-
turd, care stie sd intuiascd filoanele artei autentice. Grdi*
toare este din acest punct de vedere, cum remal'ca crl-
ticul Alfred Hoffman, obiectivitatea, simpatia cu care
impiedicd cleloc, remarca Debrussy, ,sd socotim piesa,
un intreg univers ; simte aceste deosebiri fundamentale,
dar nu se poate sustrage puterii de atraclie a unei arte
pe care o considerd luminoasd
Ll:
i.i,Jii"t".fi;,fi:.?rr'.1,?,"
Debussy fa{i in tald Lewspiegel, Debussy socoate
cu [iichard Strauss piesa drept o ord de muzicd
la casa de nebuni, (clarine-
tele descriu traiectorii disperate, trompetele sint tot tim-
pul astupate... o tobd mare face bum-bum, ca pentru a
sublinia,loviturile de picicr ale clovnilor), dar asta nu ne
impiedicd deloc, remarca Debussy, ,,sd socotim piesa
geniald prin anumite laturi, in primul rind prin prodi-
gioasa ei mdiestrie orchestrald( sau, dupd ce ascultase
poemul l.ui Strauss', O uiafd. de erozt', ,,Po{i sd nu iubegti
oarecum porniri de idei care se invecinesc cu banalitatea
sau cu italianismul exasperat, dar dupd pu{ine clipe eEti
intii furat de o prodigioasd varietate orchestral6, apoi
cle o freneticd miqcare care te smulge incotro vrea si cit
vr"ei, i{i pierzi forfa de a-!i mai controla emotiile ;i nu
mai pofi s6-!i dai seama cI acest poem simfonic depdqeqte
rdbdarea fireascd fa{d de acest gen de exercitii'.. Trebuie
sd mdrtririsim cd omul care construieqte o asemenea o-
peri, cu o astfel de continuitate in efort, este foarte
aproape'de a avea geniu$.
16?
 Gontinuu, Debussy este un combatant plin de fortd
pentru muzica francezd. Compozitorul Etie, din acest Primul paragraf al articolului intitulat Gounod :
punct de vedere, sd renun{e la sarcasmele care li erau ,nMulfi oameni fdrd idei preconcepute, cu alte cuvinr,e
atit de dragi ln fa{a colii de hirtie fdrd portative, Etie si care nu sint muzicieni, se intreabd de ce oare treatrele
detecteze fiioanetre istorice ale ideii de scoald artisticd
se iircdpS{ineazd sd joace Faust- Sint pentru asta no-
nafional5, stie sd pund reflectoarele pe acele laturi (chiar teazd Debussy _- mai multe temeiuli, ctintt.e care ce1 - mai
'bun este acela cd arta lui Gounod repL'eziritd un moment
dacd nu conveneau conceptului sdu estetic) ce puteau Iu-
rnina originalitatea gindirii nittzicale flanceze. o,Indepen- "zrl sensibilitdlii franceze. Irie ca o dorim, fie cd nu, aceste
den{a scria Debussy calitate esen{iald, nu necesitd ]ucruri nll se uitd.6(
- Dimpotrivi,
de fel-ignorarea trecutului. muzica are un
trecut a cdrui cenusd trebuie scorrnoniti. Sub ea vom Multe alte r-eferiri despre oitera creator.ilor francezi
gdsi farul meu arzdtor cd- gdsim in scrierile h,ri Debussy. in alticolul clespre Berlioz
ruia prezentul nostru ii va vorbeEte desple influenla zrcestuia asltpl'a lui Gustave
Oebussy:
datora, intotdcauna, o parte Charpentier. Vom mai gdsi articole intituiate, Conuorbiri.
,,I9'Iuzica are un trectlt d.espre Premittl Ronrci qi Dl. Saint-StLlns, Sonctta D-lui
a cSrui cenuq[ a splendorii sale." Scormo-
trebuie scormonitio" nind cenuqa trecutului, pro- PauI Dukas, Massenell, si, peste tot, cele i"f"rpr"tito.-ri
programeze muzica francezd, gi, de multe ori, in cuvin_
clamind continuu necesita- tele lui Debussy despre muzica francezd nu simli decit
tea reinvierii si dezvoltdrii tradiliiior na{ionale in mu- dragostea sa pentr"u arta conafionalilor, nu simli decit
zicd, urmdrind in istoria muzicii franceze acea precizie qi
conciziune a formei, ,,insugiri specifice qi semnificative forfa, energia, generozitatea unui critic muzical' dublat
ale geniului francez((, Debussy descoperd, mai intii, pc d" yl desdvirEit compozitor, care inlelegea in analiza
clasicii muzicii franceze, pe Rameau ,,cel car.e a realizat rnuzicii franceze cd ,,a fi superior altora nu a reprezentat
niciodatd un mare efort, daci nu ii aclaugi frumoasa nd-
o aclevirertS tradilie francezd, fScutd din duioEie 'deli- zuinfd_de a-{i fi superior lie insuli pe plairnr,rzical(.
catd qi plind de farmecc(. mai cd aceasta _- continud Debussy-- este o alchimie ,,Nu-
Giutindu-qi alia{i in personalitdfile muzicii franceze, rnai aparte qi cdreia trebuie si-i aduci ca jertfd scumpa
Debussy nu poate gdsi un teren favorabil in opera lui ta micd persoreaiitate rnuzicald(.
Berlioz. Compozitorul numit in istoria gindirii artistice
franceze ,,Clattcie de France(( qtie sd ia apirarea mare-
lui compozitor francez impotriva acelora care incercau si
defonneze sensurile crealiilor sale qi chiar dacd rdmine...
criticul Debussy, afirrnind cd ,,Berlioz a fost totdeauna
muzicianul preferat al acelora care nu cunoEteau prea
hine arta sunetelor... cd oamenii de meserie se mai sperie
de libertdlile sale armonice qi arhitecturale(, recunoagte
cu probitate preocupdrile lui Berlioz pentru culoare; pen-
tru sugestia imaginilor...
ln fala operei luiFranck, Debussy nu mai foloseEte
[ns5 decit superlativele niscute dintr-o afecliune de o
viat5. Franck, crede Debussy, se inrudeEte cu marii mu-
zicieni. ,,Franck scrie Debussy slujegte muzica ,fird
s6-i pretindi vreo- glorie. Geea ce- imprumutd din viatd
restituie artei cu o modestie ce merge pind la anoninratf'.

T68

NICOLAI I],NVISK]-KCRSAKC V
$l lvrUZiC-'\ Et SA
A StrCOLULUI AL XIX-I,EA
De 1a Berlioz, autorul vestitelor insemndri autobiogra-
fice, memoriile se constituie in documente de pre! ale
marii muzici, devin izvoare esenliale pentru muzicografi,
pentru
- Gounod, toli acei care vor sd studieze fluviile muzicii.
Saint-Saens, Enescu, Thibaud, $aliapin, Ru-
intr-o ordine cu.
binstein, Massenet, Prokofiev
totr-rl intimplStoare - citez
ne-au ldsat aldturi de partituri si
-
diverse studii, impundtoare car{i de amintiri, ce rimirr
pentru noi minunate oghnzi ale epocilor, Iucr6ri ce fo--
calizeazd interesul nostru ori de c{te ori incercim sd ne
insugim opera muzicienilor anrinti{i...
ionceputd incd in anul 1876, (prima insemnar-e poarti
<iata de 2b de august 1876), reluatd in diverse alte peri-
oade, incheiatd la Riva, pe malul lacului Garda, \a 22
august 7906, Cronica uiefii ntele, cartea de amintiri a
lui*Nicolai Rimski-Korsakov, vizibil dedicatl lecturii pu-
blicului, a vdzut lumina tiparului' la dorinla autorului'
de abia dup5. moartea lui Korsakov.
Cronica uielii nele, captivantd naraliune a unui com-
pozitor despre neostenitele sale ciutdri, este, in acelaqi
timp, utr mlnunat ecou aI epocii. Vibrante pagini des.pre
elaborarea operelor proprii se impletesc cll remarcabile
portrete ale Liror compozitori, notele de cdldtorie cu ob*
servaliile unor istoriografi.
Deasupra tuturor valoriior documentaristice, -muzico-
logice, Niemori,ile lui Korsakov impun cititorului eare'
frEcventeazd zonele acestui gen, impun prin franche{e'
onestitate, cdldurS, spirit autocritic.
170
Reperele lui Ndscut in anul 1844, Kor-
Rimski-Korsakov sakov a trdit pind in anul
1908. Marea istorie a mu-
zicii ruse, de la Dragomijski qi Balakirev la Taneev
Ei Glazunov, toli creatorii timpului i-'au fost prieteni
apropiali.
Cdldtor pasionat de-a lungul intregii vieli, Korsakov
cunoagte personalitSlile timpuiui, participd la marile eve-
nimente ale epocii. Despre fiecare dintre creatorii cu-
nosculi si despre lucrdrile lor, despre fiecare moment
triit, Korsakov vorbeqte cu infinitd naturalete.
Fiecare mdrturisire pare astlzi de o cuceritoare ones-
titate.
Modest, sever cu sine, Korsakov rosteEte nem5surat
adevdrul despre oameni, gi, cu toate rezervele pe care
1e avem, in perspectiva timpului, pentru unele dintre
opiniile sale, memoriile sale se impun prin echilibrul qi
lipsa de prejudecdli, prin mcdul deschis i:r'in care marele
compozitor se destdinuie cititorilor sdi.
Sever cu sine, Korsakov este totr:datd exigent Ei cu
colegii de generalie, cu toli creatorii. Capabil s5 recu-
noascd gi sd vorbeascd cu sinceritate Ei cu asprime despre
propriile sale sldbiciuni, (in anumite perioade, in dome-
niul tehnicii componistice), Rimski-Korsakov stie, in ace-
laqi timp, sd vadd personalitS{ile muzicale in plenitudinea
valorilor Ei limitelor 1or. in fapt, viala lui Rimski-Kor-
sakov se reduce la istoria luptelor sale pentru a se ridica
fln art5. de la diletantism la stiin.ti. gi cu optica dobinditd
in aceastd luptd exigentS, te-
Mobil esenfial: nace, iqi priveqte qi anali-
a te ridica in arti zeazd Korsakov colegii, igi
de la diletantism la stiin!5 exprimd gindurile despre un
creator sau altul:.. Portretele
lui dobindesc, astfel, culori noi, completeazd,, mai bine
zis, in culori noi Ei mai pulin blinde, ceea ce qtim despre
o personalitate, o lucrare, o epocd.
Pe parcursul Memoriilor lui Korsakov gdsim nenumd-
rate exemple in acest sens. intr-o vreme in cale Berlioz,
1l_e
pild5, cunoqtea ori entuziasmul extrem, ori denigrarea,
Korsakov intuieEte cu inteligenfd situafia..
_ Era anul 1867, cind creatorul francez intreprinde ce-
lebrul siu turneu in Rusia. ,,Cind Hector Berlibz a venit
17t

Korsakov 1a noi era bdtrin qi degi vioi.
despre Berlioz in timp ce dirija conceltele,
fiind copleEit de boald, ardta
o totald indiferenfd. Presupunem cd nu numai boala dar
;i constiinla certd a geniului s5u, precum gi nevoia de
izolare, erau cauzele indiferentei totale manifestate de
Berlioz. Nici nu putea fi vorba ca eu, Mussorgski gi Bo-
lodin sd facem cuno;tinfi cu Berlioz. S-a jenat oare Ba-
lakirev sd-i ceari lui Berlioz permisiunea de a ne pre-
zenta, simlind pasivitatea sa total5 in aceastd privinfd"
sau poate insuEi Berlioz iI rugase sd fie scutit de intil*
nilea cu tinerele speranfe... ?((
,rln cele 6 concerte conduse de Berlioz - iqi continub
irmintirile Korsakov au fost executate simfonia HQ-
rold, Eqtisod din uiala -unui arti,st, citeva uverturi ale salen
fragmente din Romeo 6i Julieta Ei din Faust, citeva lu-
crdri mici, Sinfoniile 3, 4, 5 ;i 6 de Beethoven, precurn
si fragmente din opereie lui Gluck. Intr-un cuvint, Beet-
hoven, Gluck qi ,reur'. De altfel, mai trebuie addugate Ei
uverturile Ia Freisch,titz qi Oberon de Weber. Binein{e-
ies cd N'{endelssohn, Schubert gi Schumann lipseau, fdr6
sI mai vorbim de Liszt gi Wagner... Execu{ia a fost ex-
celentd ; farmecul exercitat de o personalitate celebrd
a fost covirqitor. Gesturile lui Berlioz erau clare si fru-
moase. Nici o afectare in nuanfare. Totugi, la o re1-retilie
(redau cuvintele 1ui Balakirev), intr-o piesi proprie, Ber-
lioz s-a incurcat, bdtind mdsura in trei in 1oc de doi sau
invers. Orchestra, cdutind sd nu se uite la el, a conti-
nuat si cinte corect Ei totui a mers bine. Asad,t', c6n-
ciride Korsakov, Berlioz, marele dirijor aI timpurilor
sale, venise la noi in pericada cind forlele sale erau sld-
bite din cauza bdtr:inelii, a bolii, a oboselii. PubJicul nu
a remarcat nimic, iar orchestra l-a iertat... Arta este un
Iucru tare mister"ios...(t Cronicct uielii mele isi intitula
Korsakov Memoriile. ,$i, in-
Arta este un lucru tr-adevdr, cartea lui Korsa-
tare rnisterios kov este o cronicd ca.re is-
torisegte momente, amalga-
mind date, implesii, referiri critice, intuilii psihologice,
intr-un cuvint cronica ]ui Korsakov este un male leto-
pise{ pl timpului muzical, vehiculind, cu un remarcabi}
172
simf al observa{iei, gama informaliilor cu care putem
inlelege qi pdtrunde acum in realitatea artisticd a epocii.
Oplniile muzicienilor evolueazA. Predilec{iile lor ar-
tistice reflectd stadiul evoluliei, preocuparile unui anu-
rnit moment, conceptul estetic urmdrit. De obiqei, cdrlile
.de memorii, redactate spre sfirqitul viefii, sintetizeazd un
punct de vedere finai, gi de puline ori putem t'ecunoaqtc,
astfel, de la sursa cea mai directd, etapele disponibilitS-
{ilor sufleteEti, gusturilor...
Korsakov, am spune, este unul dintre reprezentanlii
sinceritifii istoriografice, qi memorabile ni se par ace-'Ie
pagini in care Korsakov noteaz6, pentru gtiinfa istot'iei,
opiniiie sale, dar qi pe cele ale generzr{iei sale, ale aniior
1860-1861, ani in care compozitorul pdtruncie in cercu-
a:ile profesioniste.
Bach plrea pietrificat. Mozart si l{aydn invechifi,
naivi ,si copilSroqi ; primele opt simfonii de Beethoven
fdrd importan{i ; unele opttsuri ale 1ui Chopin nu erau
considetate decit niste dantele frumoase'.' Liszt pdrea
afectat qi caricatural, NIen-
Liszt afectat delssohn dulceag si filistin...
"5i caricatural ? $i asemenea exemple ar pu-
tea mult continua...
Memoriile lui Korsakov devin, astfel, nu numai o atrd-
gdtoare retrospectivi, dar, cred, Ei un avertisment im-
potriva acelor muzicieni care incearcd qi astdzi cu super-
ficialitate sd eticheteze, vdzind nlrmai laturile uuui fe-
nomen muzical, neinfelegindu-i rdddcinile ;i mesajttl...
judecind muzica timpului in numele subiectivitSfii, s1:i-
e"itului de grup, prejudecSlilor...
Prin memorialistica sa, Korsakov se dovede.gte deci
un istoriograf de mare probitate, sincer, un portretist
talentat, un cronicar atent la epocd. Dar in compania
observatorului, cronicarului, se afl6 permanent muzicia-
nul cu un crez artistic, cu un statut estetic, cu Lln crez
pe care nu inceteazd sd-i impdrtdgeascd, pe neobservate,
cititorilor sdi. Spun pe neobservate, pentru cd l{orsakov
r1u se pierde (md refer Ia Memorii, pentru cd Korsakov
este qi autorul unui ?ratnt cle Armonie, al unui Tro.tat
de Orcheslra{ie), compozitolul nu se pierde in divaga{ii
teoretice, in analize, in expiicalii didactice.
'73
 Intr-o anumitd perioacll (prin 18g2, 1Bg3), Korsakov
simte nevoia unor sttrdii teoretice. CiteEte atunci Spinoza"
Spencer, manuale de istorie a filozofiei gi esteticii, Iu-
crdriie criticilor vremii, de la Hanslick la Laroche, in!e-
legind, aga cum s-a observat, (de altfel ca gi contempo-
lanul sdu Ceaikovski), cd o seamd de probleme, sd le
spun muzical-Etiin{ifice, nu fuseserd incd rezolvate si cd
acestui fapt i se datoreazd caracterul govdielnic al apre-
cierilor artistice. Aspirind spre obiectivitate, Korsakov
citez din scrisoarea sa cf,tre las-
viseazd sd gdseascd
treblev - criteriu
adevdratul pentru a putea distinge,
in mod -conqtient, ceea ce este urit Ei agramat de ceea
ce este intr-adevir nou Ei original... In acest sens, fo-
Iosesc cuvintele lui Korsakov - vor-
-- compozitorul rus
begte pe larg despre iegile tonaiitdtii gi funclionalitdfii"
despre importanla arhitectonicii, despre simlul togicii
muzieale, despre corectitudinea sintacticd a construcfiei
rnuzicale.
Fornind de aici, Kolsakov definegte criteriile princi-
pale ale calitS{ii operei muzicale, a1e calit5lilor limba-
jului armonic, criterii in care judecd opera sa si a tutu-
ror eelorlaili compozitori (citez din studiul unui comen-
tator) : rolutr bine determinat al tonalitdlilor ;i strr-rctura
precisd a acordurilor, claritatea relafiilor tonale, subor'*
donarea detaliilor pitoreEti fa{5 de ansamblu, includerea
1or in linia generald a dezvoltdrii, cadenfa trecerilor Ei
fluiditatea transformdrilor; respectarea consecventd a.
unui anumit tip de expunere ; consonan{a lesiturii mu-
zicale.
In acelasi spirit, trebuie sd in{elegem gi preocupdrile
lui Korsakov pe plauul orchestraliei Ei suma intrebdrilor
pe care Ie pune mereu, in legdturd cu drumurile artei
muzicale.$i cit de semnifi*
Orchestratia cativi este pe acest plan,
o idee modernd ? pentru evolulia ulterioard a
muzicii, nota{ia din Jurnalul
lui Koraskov, datatd 29. nov.,1907. ,,Cind a sosit Glazunov
i-am fdcut o declara{ie de dragoste cu ocazia Simfoniei
a 4-a. Glazunov qi-a repetat ideea, exprimatd de multe
ori, ci se strdduie;te din toate puteriie sd orchestreze
lucrdrile sale in asa fel incit orchestralia in sine sd fie
observatd qi, sunind ca un pian icleal sub miinile unui
1'74
'pianist ideal, si facd clare intenliile sale muzicaie Ei
gi cd eI, in sensul acesta, este un clasic.
bomponistice,
lntr-adevdr, in timpurile lui Haydn, Nlozart Ei Beetho-
ven, cine lipa despre orchestralie ? Orchestralia exista
si Ia ei, dar servea la redarea ideilol' lor rnuzicale. Despre
.orchestrafie se {ipd de la Berlioz ; dar cu cl apare acea
muzicd a carei destinatie este intrunit'ea ndscocirilor or-
chestrale ale autorului. Un proces invers. Esie oare dc
dorit acest lucru ? 59 inl'gsbd Rimski-Korsakov".
1860. ,,Eram un -copil de 16 ani, care iubea cu pasiune
muzica gi'care se juca de-a muzica. lntre ocupaliile merlc
de diletant Ei activitatea adevdrati a unui tindr muzi-
cian, fie chiar elev de Conservator, era o diferenld ctr
intre jocul unui copil dc-a soldalii qi militdria adevdrata.
Nimeni nu m-a invdtat, nimeni nu m-a indrumat pe
atunci Ei era atit de simplu sd o fac5, dacd ar fi existitt
un astfel de omtt.
Peste ci{iva ani, in 1868, Korsakov continui s[ t'ecu-
noascl :
,,Eram considerat un instrumentator talentat. Pose-
dam, intr-adevdr, aptitudini pentru coloritul orchestral,
aptitudini ce erau legate de inclinalia mea pentru puri-
tatea,.conducerii vocilor gi a armoniei, dar imi iipseau
experienla Ei cunoaEterea principiilor fundamentale((...
$i iatd acum un a1t gind din 1870 : ,,Este, desigur, mai
important sd auzi 9i s5 re-
,,Este'mai important cunoEti un interval sau un
sd orchestrezi colorat acord decit sd qtii cum se
decit sd cunoqti numeEte, mai cu seame ci
instrumentele" denumirile lor pot fi invd-
tate, la nevoie, intr-o zi. Este
rnai important si orchestrezi colorat decit si cunoqti in-
strumentele... Desigur este mai interesant si compui un
Antar sau Sadko decit sd qtii sd armonizezi un coral pro-
testant sau sd scrii teme de contrapunct pentru patru
voci necesare, probabil, numai organiEtilor. Este ruEinos
insd sd nu cunoEti aceste lucruri gi sd le afli de la elevii
tdi. Lipsa tehnicii in armonie qi contrapunct s-a mani-
festat curind dupd compunerea Pskouiteankdi, fantezia
mea creatoare a stagnat, atunci cind la baza ei au in-
ceput sd se repete aceleaqi procedee folosite de mine,
inctt numai dezvoltarea tehnicii, spl'e care m-am indrep-
175
 tat, a dat posibiiitatea tinui suflu nou si viu sd patlr.rlrdd
in crealia mea, detzlegindu-mi miinile pentr..rr viitoarea
i,ictivitate cle compozitor.(t.
"in sfir;it, o nota{ie gi mai tirzie. ,,lncepincl din anul
1874 studiul arrnoniei qi al contrapunctului, Ei fdcind
cunostinli destul de bine cu instrumentele din orchestrd,
;rrn ciipdtat, pe de o parte o tehnicd apreciabili, clezlegin-
du-mi miinile pentru propriile mele compozi[li, iar pe
elc p.lid parte am tnceilut si devin folositor si eiovilor
mei ca profesor practician(
Iati deci fi:agmente din notatiile autobiografice ale
lui Korsakov care relevd, in fapt, drumurile saj.e cle la
diletantism la stiin{d.
Talentul lui Rimski-Korsakov infloreste suLr in-
drumarea iui Balakirev in cadr-ut *Grupului celor g',, daro
cum spunea Stasov, ,,unitatea ;i tegdtura de idei
orientarea comund a grupului, nu avea drept ccnsecin{d - rile la adresa lui Wagner, cu toate cd pentru marele
aceea;i unitate si identitate in crea{iile muzicale. Nici
unul dintre membrii grupului nu gi-a trddat firea, carac-
terul, structur-a sa individuald, pdgind fiecare pe o cale
proprie de dezvoltare, de desdvirqire.(( TrSsdtura distinc-
tivd a lui Korsakov, ca sd repet cuvintele lui Stasov"
firea, structura sa individu-
Vocafia stiin{ific5
ald sint determinate c}e vo-
a lui Bimski-Korsakov ca{ia sa stiinfificd. Spr.e deo*
sebire de Balakirev, Borodin,
Kiui qi chiar Mussorgski, Korsakov pledeazd cu infldcd*
rare pentru insugirea legilor muzicii, afirmind cd nu se,
poate face muzicd fdrd o mare culturd de speciaiitate, c&
activitatea componisticd nu este compatibili cu amato-
rismu'I... Adevdml acestui crez in inv5fdturd, in stiinfd, il
susline cu prisosin{d intreaga istorie a muzicii, cici; prac-
tic, nu existd nici un mare compazitc;r care sd nu-si fi in-
suqit permanent experienfa veacurilor, sd nu fi inovat pe
baza infeiegerii acestei expericn{e. Obligalia talentului de
a se cultiva, lege fundarnentald a modeid"rii personalitdlii
creatoare, iat5, in fapt, leitmotivul insemndrilor autobio-
grafice ale lui Rimski-Korsakov, Ieitmotivul oricdrei bio*
grafii cu rezonante pentru istoria si cultura umand.
Continudm sd decupim din Cronica uie[ii mele, a ltt\
Rimski-I(orsakov, eiteva ldei in legdturd cu teatrul mu-
zical.
776
La Petersburg, in anii cdlStoriilor din tinerele, (la Lon-..
dra, la New York), are primele contacte cu muzica prin
intermediul Operei, iar peste ani, partiturile Pskoui-
teanka, Sadko, Pouestea larului Saltan, F'atcL de zdpadd
vadesc continuul sdu aia;ament fa{6 de genul liric. Ana-
lizind tracliliiIe teatrului muzical, studiind toate incer*
cdrile com;rozitolil"or epocii, de a rdspunde unor rnari
exigen{e artistice, I(orsakov subiiniazd drept permanentd,
condilie a genului ,,un text bine gindit Ei o muzicd aptd
sd-i corespundd intru totul, qi, sub acest as1:ect, este 1:re-
oc'.rpat de diverse componente ale operei de la structula
numerelor la modul de alcdtuire a recitativelor.
In Memorii, in Jurnal, in Coresponden!5 revin mereu
ginduri despre compozitorii de operd. L1'neori aprecieriie"
sale sint ersDre Ei nu tocmai in concordanld cu rneritele.
lor gi judecd{iie posterit5{ii. Respinge, de pild5, partituri
ca Paia[e qi Caualerio. rusticanfL. Nu lipsesc nici i.eproEu-
compozitor demonstreazi. in zeci de pagini o reaid ve-
neralie.
StudiazA pe indelete in Memorii, in articolul ll/ctg-
ner-Darqomijski, in Scri.sorile cdtre Stasou, melodica,
ritmica, armonia, polifonia, simbolismul motivelor con-
ducdtoare, orchestralia wagneriand.
Are, peste tot, insd obiecJii, dar cu obiectivitate qi in-
tr-o epocd in care spiritele sint infierbintate, in fata fe-
nomenuhli wagnerian, qi del,ractorii marelui creator ger-
man aa.reau un cr,rvint greu de spus, concluzia iui Rimski-
Korsakov este lirnpede i avizald: ,,Prin activitatea
sa Wagner a trasat un hotar in fala cdruia nu este posi*
bild decit retragerea(
,,Cinste lui Rimski-Korsakov -- scrie undeva Sta*
sov... Pugini sint ca eI pe 1ume, pu{ini prieteni 9i artiEti
ca el. Doui dintre cele mai mari crea{ii ruseEti Hauons-
cina si lgor ar fi agteptat vreme indeiungatd sI vadd
lumina zilei sau poate nu ar mai fi apucat si o vada
de nu ar fi fost e1..."
Korsakov a orchestrat Houanscina si Cneazul trgor"
Korsakov a orchestrat, a finisat, a colaborat la apa*
li{ia muitor lucrdri ale creatorilor care au reprezentat
complexa dezvoltare a muzicii ruse din a doua jumdtate
:1 secollriui al XIX-iea Ei ineeputul secolului nostru. Una
177
Legitura dintre dintre marile probleme Pe
muzica cultb care qi ie-a pus Korsakov, in
qi crealia populard sprijinul gcolii ruse, in crea-
rea unui stil popular, aceste
preocupdri avind, il citez, ,,o
imensi influentd asupra orientdrii sale componistice", a
fost legdtura dintre cintecul popular Ei muzica cultd.
In paginile Memoriilor gdsegti, adeseori, referiri in
legdturd cu posibilitdlile de expresie ale cintecului popu-
Iar, in legdturd cu modul in care a folosit folclorui din
diferite locuri ale lumii in lucrdrile sale.
Au exist6t, de-a lungul timpului, diverse atitudini cr'r
privire la locul cintecului popular in crealia lui Rimslii-
Korsakov...
S-a contestat autenticitatea unoi' momente, s-a vorbit
despre dezorganizarea materialuiui prin ruperea melo-
diilor din cadrul lor firesc, prin modul de armonizare,
prin neglijarea importan{ei treptelor secundare, 4qt' ?q.o
cum rrgurogr comentatori au subliniat' for{a lui Rimski-
Korsakov std in gtiin{a cu care ;tie, imbinind cintecul
popuiar cu muzica cultd, sd lase cintecului locul condu-
cdtor, ca insd;i procesul incrucigSrii sd fie fdcut in nu-
mele cintecului popular, in nuntele imbogdlirii sale.
Rimski-Kot.akov a fost un creator adinc popular',
prin aceasti continud legdturd cu arta popuiarit, !?"i'.q'
bund dreptate, Boris Asafiev vedea in muzica lui Rimski-
Korsakov o inrudire nu numai cu arta sonord, ci qi cu
pictura ;i broderia gi sculptura populard-
^ Farmecul
folclorului l-a atras continuu pe lt{icolai
Rimski-Korsakov... O vddeqte intreaga sa operA, de lit
Fantezict .sirbir ia Capriciul spaniol...
DINU BADESCU
-
DARUIRE, PASIUNE, INTELiGENTA
George Niculesctr-Basu, Florica Cristoforeanu, Elenar
DrdgulineseLr-Stinghe, Jean Bobescu; Elena Zamora, Io-
nel Bdjescu-Oard5,, Emil Marinescu, gi a1!i strdlucili re-
prezentanli ai teatrului muzical romdnesc, ne-au ddruit
vibrante pagini de memorii. Artisti pentru care I'aliunea
existen{ei a fost scena, cintul, intind mina, la sfinEitul
vietrii, generaliiior care vin qi le oferd in pagini inedrcate"
de emolie lezultatele unor experiente de o viald, ii invali
sd gdseasci cL'uinurile ce duc spre rezistenfd artisticd,
putere de expresie artisticd, succes...
O asemenea carte ne-a oferit, in anul 1973, prin inter*
mediul Editurii Muzicale, Dinu Bddescu, reprezentant al
artei vocale romAnesti, unul dintre artistii care a de-
monstrat, ldrii ;i Europei, forla malilor talente muzicale
ale p6rnintului romAnesc.
,,Cind incepi sd privegti cu stdruinld in urmd, peste
timp, pe cdrArile viefii, inseamnd cd ai ajuns la un popas.
Drumul fdcut este mai lung decit cel ce-!i rdmine, iEi
incepe Dinu Bddescu amintirile. Privirile catd mai atent
spre trecut si scruteazd mai pu{in zdrile. Cdrdrile viito-
rului ili par mai drepte, mai line gi mai inguste ... Te
simfi incd puternic, gata sd infrunfi, dar, privind spre
capdtul 1or, alta e viziunea sfirsitului. Cu totul alta decit
irceea intrezdritd cu atitia ani in urmd. Atunci nu gindeai
Ia acest cap6t de drum, fiindcd privind orizontul pe care
nu era proiectat acest sfirqit te indrepli spre culmi pe care
179
ttineretea se incumetd sd Ie urce. Ai urcat cu hotdrire qi
Tncredere. Ajungind pe o culme ai privit ln jurul tiu cu
bucuria lzbinzii gi satisfaclia puterii tinere. Ce frumos !
Ai zdbovit o clipd qi te in-
Mdrturiile a 31 de ani cin{i de aceasti minunatd
de viatd... imagine, dar mai departe
apdruse altd culme, mai
.tinaltd... $i ai reiuzrt urcugul... Ai ut'c:rt mereu, mereu,
citeodata ai mai gi alunecat pe zidul stincos sau pe ciriri
strdlucitoare de gheafd, ce te imbiau, nu o datd, sd le
'incerci... $i n-rai erau qi allii ca tine. Unii au cizut, parte
au rirnas pe drum, allii au dispdrut in zare. Tu ai urcat
.rnereu, cu voinla de a ajunge pe adevdrata inil!ime... Ai
,ajuns ? |iu Etii... Experien{a vielii trecute i{i di indoieli...
Parcd altcum ai urma astdzi calea, daci ai fi la inceputul
tinere{ii. Poate de aceea privegti acum in urm6 mai std-
ruitor...
lnainte ? Nu mai vezi culmi pe care sI le infrunfi.
'Toate sint cdr[ri bdtdtorite, aduceri aminte. Te intorci
Ia prezentul cotidian. Masa de scris, cdr{ile inqiruite in
rafturi... Un caiet cu scoarte imbdtrinite de timp std pe
un col{ a1 mesei ; ii iau in mind qi-l rdsfoiesc. Mdrturiile
a 31 ani de via{d pe scenS; peste 1 500 de spectacole
trdite pe podium, cu diversitatea atitor personaje, cu in-
'treaga 1or via{5 lduntricd exteriorizatd... Adnotdri pe mar-
ginea altor spectacole, vdzute qi trdite gi ele, cu marii
interprefi ai lumii lirice. GitI bogdtie de invd!5minte, in-
tre aceste scoar{e ce au inceput si se ingilbeneasci...
Cu fiecare fild md prinde vraja emofiilor triite...((
Asa sund primele doud pagini ale cirlii lui Dinu
lBddescu.
Dinu Bddescu a fost unul dintre marii cintdreli din
'deceniiie de la mijlocul secolului. Dar Dinu Bidescu (a!i
-'vdzut din rindurile mai sus citate) este
;i un condeier de
'talent. Fraza este incdrcatd de idei, pregnantS,
Pagind cu pagind cartea te imbie sd o citeEti...
frumoasd...
Dinu Bddescu gtie sd selecteze informalii esenliale.
stie sd scoatd Ia iveald elementele caracteristice ale unei
personalitdli artistice. Dinu Bddescu gtie sd detaqeze de-
'taliile, stie sd indrume, stie si-gi cheme cititorii.
Cartea lui Dinu Bddescu este, inainte de orice, un
imens rezervor de informatii... 31 aui de via15 pe scena
Lirici ; mii de spectacole si concerte audiate ; sute de
180
cintdre{i analiza{i i mii de ki,lornetri strdbdtu{i pentru a,
ajunge intr-un centru sau a,ltul al muzicii .eul-opene...
Drumurile lui Dinu Bidescu s-au interferat, in primul
rind, cu citeva dir-rtre rnarile personalitdti aie lumii con-
temporane...
Printre primii mari cintdreli pe care i-a intilnit Dinu
Bidescu : G. Folescu, aflat pe atunci in plenitudinea artei
sale. Folescu a fost in acei ani, pentru Dinu Bddescu, un
prim si desdvirgit dascdl, dascdl prin indrumdri, prin pri-
etenia ce i-a purtat-o, prin
llarurile lui interpretdrile sale.
Gheorghe Folescu Folescu a fost in acei ani,
pentru Dinu Bddescu, un
Boris Godunov, cu trdiri profunde si cu o expresie vocal{
avantajatd de un glas catifelat si rotund, care se potrive@
stiluiui cerut de Mussorgski. Dinu Bddescu era in Faust,
de Gounod, personajul negafiei, cu o mascd trditS in
afara lumii obiqnuite, cu priviri de o{el, in care sclipea
o vrajd intunecatd, tignea suflul dezagregat al unei socie-
tdli dezlinate a Evului Mediu. Crealiile din Ebreea, Mig-
non din operele mozartiene qi wagneriene, ca qi genialq
intruchipare a lui Ion din Ndpasta, de Sabin Drdgoi, au
adus glorie necontestatd ceiui mai de frunte cintSref ro-
mAn. Ca profesor de cint, G. Folescu avea darul pedago-
giei, darul de a formula necomplicat studiul ortofonic,
exemplificind cu o emisiune ideald gi cu un sunet care.
ne vrdjea. Folclorul nostru, cintecul antic italian, iiedul
german gi rus, precum si stufoasa crea{ie a dramei muzi*
cale universale giseau prin nobila vibra{ie vocald a lui
Dinu Bddescu trdiri qi imagini ce aminteau caracterul
fundamental aI fiecdrui cornpozitor.
O altd stea pe firmamentul artei romAnegti evocat{
de Dinu Bddescu
- Traian Grozdvescu. Pe Traian Gro-
zdvescu, Dinu Bidescu l-a
Farmecul personal ascultat de doui ori, la
al lui Traian Grozivescu Bucureqti, inTosca,la Opera
RomAnd, i,mpreund cu Aca
de Barbu, gi intr-un concert la Ateneul Romdn. ,rGroz6-
vescu iqi amintegte Dinu Bddescu rugase ca stu-
denfii -sd fie 15sa{i sd intre gratuit. Am- fost printre acei
care l-au ascultat chiar in preajma podiumului unde
concerta. Nu eram un adevirat cunoscdtor pe atunci, ci
181"
doar un..veleitar". Aveam ambitii. Mingiiam visuri, eram
€ntuziasmat, ca orice tindr de virsta mea, si, totodatS,
crud. AEa negtiutor, Etiam cd se gisesc cusururi in emi-
'siunea oricdrui cintdref. Dar la Grozdvescu nu am gdsit.
Astdzi imi dau seama ce nu atit vocea qi emisiunea artis-
,tului erau calitilile predominante, ci farmecul personal.
Avea o comportare atit de fireascd, de lipsitd de orice
artificii, cinta cu o asemenea naturale{e, lncit nu puteai
'sd nu te laEi cucerit. Azi md gindesc de multe ori la el
pi Ia regretatul actor de film Gerard Philippe. Aceeasi
,candoare juvenild, aceeaqi modestie Ia amindoi. Arta cu-
,cereqte pe cale sensibild si iatd aveam cea mai perti-
nentd dovadd a acestui adevir. Mai tirziu, la Viena
_- continud D. Bddescu arn ascultat intreg fabulismul
carierei 1ui, ce incepuse -atit de promildtor Ei lSsase una-
nime regrete in sufletul publicului. Circulau poveqti si
povestiri in legituri cu viala lui. Care sd fi fost adevS-
rul ? ln lumea artiqtilor, in care-mi duceam viafa, fiecare
gtia cite un amdnunt, dar de cele mai multe ori relatS.-
rile erau contradictorii. Un lucru rdminea sigur fu5ssg
admirat qi iubit din toatd inima. Care erau poveEti - Ei
care erau povestiri aceasta este mai pulin irnportant...((
- po::td...
Cu aceeagi dragoste inconjoard Dinu BSdescu, in pagi-
nile cdrtii sale de amintiri, pe toli ceilalli mari cintdreli
romAni, pe care i-a auzit, cu care a colaborat, de 1a
Florica Cristoforeanu, Jean Athanasiu, George Niculescu-
Basu Ia Nicolae Secireanu, Nicu ApostoGscu, $erban
Tassian, Maria Moreanu, Valentin Teodorian, Mihail Ar-
,ndutu, P. $tefdnescu-Goangd. Cartea lui Dinu Bidescu
rdmine, din acest punct de
Dinu Ridescu qi arhivele vedere, o cronicl plind de
liricii veacului... substan!5 a. personalitd{ilor
muzicii romdneqti. La Viena,
).a Roma, la Milano, la Belgrad, Bddescu a intilnit qi ma-
rea falangd a cintdrelilor veacului nostru, de Ia Tito
Schipa, Benjamino Gigli, Ebbe Stingnari, Teodor $alia-
pin, la Rerger, Albanesi, Schwartzkopf, Tadei...
Sd continuam sd rdsfoim, cu ajutorul lui Dinu Bd-
descu, arhivele liricii veacului...
Toti dal Monte
- iqi aminteqte Bddescu pe care
publicui nostru a admirat-o mai tirziu la Opera-din Bucu-
reqti, Ei cu care trebuia sd cint in anul 1938 Ia Brescia,
IB2
(spectacole la care a renunlat fiind inlocuitd cu sopran&
Licia Albanesi), a fost una dintre marile glorii aie teatru*
lui de operd italian. Nu,
Vd arnintili implinise 40 de ani, era in
de Toti dal Monte plinatatea mijloacelor 9i
sau de avea sd mai lumineze ani'
Aureliano Pertile ? de-a rindul zenitul liric
mondial...
Iatd o pagind de amintiri dinaintea rdzboiului despre
Aureliano Pertile, cunoscut in anii in cale Dinu Bddescu.
cinta in marile olaqe ale lialiei. ...7937 ... La inceputul lui
august, se agtepta cu infrigurare debutul .'idolului( mi-
lanez Aureliano Pertile in Lohengrin. La ora aperltrvulur"
inconjurat de o armatd de admiratori, Benjamino Gigli
declaia, in plini glorie, despre Pertile : ,'1n Italia, Pri-
mul cetdlean este Pertile, al doilea este Regele qi pe lo-
cul trei am gi eu ceva sanse sd fiu(. Celebrul tenor, im-
preund cu inainta;u1 siu Caruso, a atins cea mai inaltd
tleaptd la care s-a putut ridica beicantoul itaiian. Cu
acaiia clebutului lui Pertile in muzir:a u'agnerianS, sP€-
cialistii se intrebau dacd manierismul pertiiian se va aco-
moda cu stilul traditional al operei germane' stil ce com-
6lgmenstreazd, D. Bddescu o concentrare a
expresiei,- menitd sd redea autentica- gindire a. pceticii
wagneriene. Oprindu-se la Pertile, la Lolt'engrin, Dinu
Bddescu iqi amintc'gte gi analizeazi qirul-spectacolelor cu
opere wagneriene pe care le vdzuse. Cel dirijat lu T-"q-
tiul t iriJde Geolge Georgescu, cel din anul 1929, diri-
jat de Klemens Kiaus, lcu i-otne Lehmann, Franz Vijl-
i<er). ,,La Verona iqi continud Dinu Bddescu aminti-
rile'-- Lohengrin -a fost redat ca viziune scenicd qi ex-
primare simfonicd aidoma reprezentdrii de la Bucureqti".
dar vdduvit de specificul expresiei vocale. Cu excep{ia'
sopranei dramatice germane Gertrude, He1m, (pe care am
aurit*o mai tirziu, tot la Verona, in Giocondo, cu Benja-
mino Gigii), in I'estul anasmblului vocal din spectacol s-a
resim{it o indepdrtare de la
Pertile i1i didea senzalia stiiul muzical wagfrerian'
unei triiri complete... asa cum imi era cunoscut.
Intre temperamentul italian'
qi lumea mitului german era o oarecare incompatibilitate.
Auzeam pentru piima oard pe Aureliano Pertile pe- sceni.
nedeforrnat de itereofonia imprimdrilor. Glasul lui, la,
1B$
':'nceput pu{in nazal, te cucerea prin inegalabilul siu
elan;i
printr-un manierism ingiduit doar interprelilor iegili din
comun. Elanul vocal al lui Pertile ifi dddea senzatia unei
trdiri complete, astfel cd imaginarul personai al fiului
lui Parsifal triia aievea, ca orice fiinld adevdratS; fic-
{iunea scenicd dispdruse... Un lucru riminea insd cert
dupd ce-l ascultasem pe Pertile : .riid imbolndvisem gi eu
.ca tofi italienii de
,,pertilitd". maladie incurabil5, ce a
ddinuit de-a lungul epocii de strdlucire a inegalabilului
interprei...('
Fraza lui Bdde-qcu reugegte sd caracterizeze total un
interpret qi cei care doresc sd inleleagd inari personali-
Xdli muzicale ale veacului nu pot trece peste cartea cin-
tirefului romAn. Remarcabile din acest punct de vedere
sint notaliile asupra a doi dintre dirijorii nomAni cu care
a colaborat : George Ge'olgescu gi Cor-rstantin Silvestri.
De la primele spectacole de operd urmdrite la IaEi, in
,anii primului rizboi mondial, Dinu Bddescu urmdreqte
scena privind, mai intii, spre pupitrul dirijoral. Bijhm,
Serafin, De Sabata, Perlea, Silvestri, Georgescu, Massini
- coloqi ai baghetei,
"analizindu-i,
de la care, aseultindu-i, pr:ivindu-i,
Dinu Bidcscu a inv6fat muzicS, a invSlat
,expresia scenic5, arta de a cuceri. In anul 1gb4, aldturi de
,,cred cd marii
inu au numai
dirijori $;3i:"'"":r"ffi:"to1i"fl?rtl;
Gheorghiu qi altri cifiva mari
,un rnare talent muzical, ci artigti romdni, Dinu Bddesctr
,si un dar de a comunica intreprinde un turneu in
'f5ri cuvinte..." Uniunea Sovieticd. Dinu Bi-
descu il urmirise pe Geor-
€escu in simfonice, la Ateneu, ln spectacolele lirice diri-
.jate, dupd 1930, la Opera RomAnd, la Viena. Acum ar.e
posibilitatea si-l urmdreascd pe George Georgescu in
.zilele unui turneu. Notalia este sigurS, elocventd... ,,Cea
mai mare parte a timpului, scrie Dinu Bddescu, l-am
ascultat cu incintare pe maestrul George Georgescu. Avea
o putere de a atrage atentia spre el, de a ne invilui cu
privirea, de a comunica din cdldura sa sufleteascl, cum
"nu mai intilnisem pind atunci... De aproape era si mai
'cuceritor decit privit pe podium. Cred ci marii dirijori
?ru au numai un rnare talent muzical, ci qi un dar de a
'comdnica fird cuvinte qi de a convinge cd ..ordinileo
x.84'
sint implacabile. Trebuie sd aibd o putere ascunsd, un
rnagnetism omenesc, cdci altfel nu este de conceput de ce
numai anumite personalitdfi muzicale pot fi gi mari diri-
jori. Sidteam cu ochii pironi{i la maestru gi ascultam
cind intimplSri din cariera sa, cind glume, cind lucruri
rninunali: despre mrizicd.(
lncintdtoare gi amintirile lui Dinu Bddescu despre
Constantin Silvestri. Activitatea lui Silvestri la Opera
bucuregteand, la Direclia Operei bticureqtene, a lisat
urme adinci. ,,Mai intii
- igi aminteEte
vestri a militat pentru reprezentarea
Bddescu Sil-
- $tiu
operei Oedip.
c5, la un moment dat, ameninla cu demisia daci nu i se
incuviin{eazi punerea in scend a capodoperei encsciene.
Montarea era extrem de dificild. Mobiliza toate resursele
institu{iei. In aI doilea rind, a cuitivat sonoritatea or-
chestrald. Cerea repetilii mu1te, nu admitea nici o <.apro-
ximafie- in compartimentul simfonic. Cu cintdrctii era
la fel de exigent. Nu gtiu dacd era o dovadi de prea
mult tact faptul cd mdrturisea in repetate rinduri cd nu
este un dirijor de operd, cd imixtiunea vocali in aparatul
simfonic este reugiti doar in Si.mfonia a lX-a de Beet-
hoven si alte asemenea *graliozitdti-.
Conceplia sa de diriior de operi era <.instrumental6",
in sensul ce cerea interprefilor si cinte cit mai obiectiv,
cu foarte mare economie de libertdti vocale. ..Daci nu
afi avea voci frumoase, nu
Cerin{ele lui Silvestri... v-ar fi angajat Opera..: Ge
sint acutele acestea susti-
nute pentru galerie ? Unde e scris aEa ceva de compo-
zitor ?,, Nu erau cuvinte prea rndgulitoare pentru noi,
care cintam nu numai dupd note, dar si ..conform tra-
difiei-. Este foarte gr:eu de dislocat o anumiti conceptie
despre operd a artigtilor lirici. Totugi, imensul bagaj de
cunogtinfe, auzul sdu muzical de o finele neobiEnuiti,
tempii, intotdeauna foarte judiciogi, ai acestui om de o
extraordinard muzicalitate, au ldsat o amintire ne-
qtearsS((...
In aceasti ordine de idei ar mai trebui si mai addugdm
portretele pe care Bidescu le creioneaze unor cintdrefi
ca Viorica lJrsuleac, Constantin Pavel, Teodor $aliapin.
-$i, aldturi de personalitifi, Dinu Bidescu evoce, in,car-
185
tea sa, cu vigoare qi farme-c publicistic, intregi-epoci ale f,armec poate avea o reprezentafie de operd intr.un anu-
istoliei muzi6ii, momente din istoria teatrului liric'
^""-irl"";t mit cadru, intr-o ambian{5 de epocd. Este gi firesc, deoa-
in Italia, la studii, in anii dinaintea celui de aI rece pe atunci operele acestea erau mai pu{in .rde epoc5"
aoiiea rizboi -o.rdid, Dinu Bddescu cutreierd cu pasiune decit astdzi. Orice reprezentalie teatralS, rnuzicalS sau
,,peninsula cu arenele fermecdtoare
ale lui Orfeu" qi il-
Milano, Florenla, Roma, Venefia' de prozd, tinde spre crearea unui anumit ciimat in care
Jimnirile sale despre
in e mai u;or sd te transpui dacd toate elementele converg
oi=".,- si notatiile sale despre Viena' Praga' unde' numele' spre aceiagi scop. Minunatul grup de palate, care consti-
;;i;;"i;t" a" ia"uoi, precuin si dupd anul 1945,
al acestor mari tuie cetatea istoricd a Vienei, grupate de secole in Burg,
;; ;:; glsit ani iu si' pe af igul . iiric te primesc in ambian{a istoricd a trecutului, te intimpind
.3 constituie intr-un auteutic jur:nal-de cdldtorie' cu mdrturiile lor despre secolele pe care le-au strijuit((.
"""tr",
i" regdseEti nu numai datele esenlialc despre istoria
Ideea spectacolelor iirice intr-o asemenea ambianld,
locurilor, t"upt" marii mtlzicieni ce au trecut pe alcl'
"u..
i1 obsedeazi pe artist qi o comenteazd, din nou, amintind
ci gi captivorrt" ,"poriaje si cronici despre spectacolele spectacolele organizate in urmd cu 3 decenii de Opera
lirice ascultate.
--OiO""cleactualitatedinacestepagini,asupracireia din Bucuregti 1a Arenele Romane.
nir.u
-gaAescu
revine cel un leitmotiv : unica frurnusete ,,A fost - scria D. Biidescu - o iniliativl asemenea
;;;t"tt;ctacole liiice organizate in .ambian{ailld:decenlul celor din Italia Ei Austria... In arene spafioase, au posi-
:t?:.il bilitatea de audilie un numir de zece ori mai mare decit
snectacoie de mare putcre exprcsivd inifiate, cel din teatru, dar care a fost repede Ei ugor pdrdsitd de
lta-
ai patrulca al secolului, de olganilT"l: imprcsarrale in organizatorii nogtri teatrali. Asemenea acliuni iasd im-
liene la Arena .r"ron"re, in piila din Cremona' curtea
presia cd se comercializeazl. muzica. In fond culturali-
i"1"ti""J a palatuiui dfor.,Lt"o din Miiano' ladepdrtare
Termele
zeaz6, masele populare. Ghiar dacd nivelul reprezentaliilor
iti Curu"utla, 1zr Teatrul cle la Pisa'
'Veroira'.lapreterat al nu este prea ridicat, un spectacol in aer liber reprezinti
de numai citeva ore de Milano, devenise locu-t o adevdrati delectare estivald. Mijloacele tehnice de as-
unor asemenea sPectacoie
tdzi ingiduie o perfectd audibilitate in cele mai inde-
ne la Arenete din verona *:Httl"H'"#"t"1:'?l"X?'*?; pdrtate col{uri ale spaliilor mari. Cite proiecte de a con-
Ia o idee pe un impresar sd trans- strui un teatru de vard in genul Saizburgului nu s-au
de mare actualitate : io.-" .r""hiul circ roman elaborat pentru minunatul oras al Braqovului. l,a Salz-
spectacolele lirice - lntr-un grandios amfiteatru" burg, patrulaterul format de cl6clirile din Piala Domului,
in anrbian{a de epocd." c" p"tmlt"a unui pubJig',.$e unde se joaci. teatru de ani de zile, nu e mai frumos
spectatori o peifectd recepfie si vizibili- decit acela pe care-l formeazi Biserica Neagrd din Bra-
oeste 20 000 de qov cu casele medievale din preajmd. Dar la SighiEoara,
ir". A;;;ui"r ol"t"ttral si'corai al Scalei' soligtii' con-
conducerea muzr- cite amplasamente naturale in vechea cetate, unele chiar
;;U;-;;i;r mai de pe
seamd'regiz-ori
:rluio
Ei
Ginno Ma- in pantd, oferind un amfiteatru natural...('
;;ii-; -ougt.ito. sabala, -serafin -qi de un Interesante idei si sperdm cd asemenea proiecte sd
rinuzzi, Creau un climat ca 9i cel de ta Salzburg, fie realizate. (Aq mai aminti, din acest punct de vedere,
i"ort tpitit.... vorbind de- o veche idee care, din pdcate, nu a intrat incd in planu-
Dinu Bidescu revine asupra acestei idei rile Agenliei noastre de Impresariat : o stagiune lirici
,p."" -tp""lu"ole1e vizionate la Viena, in anul 1947' spec-
a,cintat alituri de Maria pentru sezonul estival pe {drmul Mdrii Negre la Histria,
tacolele de la Hoffburg, cina cu Nunta lui cdci, cum spunea Dinu Bddescu ,,pentru asemenea ac-
Cebotari in Mad'an[ niitiinu ,'spectacolele
Fioaro s\ Madame- E"ttn'itA erau inscenate si in Sala {iuni, ce pot fi benefice pentru viala noastrd muzicald,
D' Ni- p-entru destinul teatrului nostru liric, este nevoie doar
|,"*r"irr,ii i;;;filt's - iqi aminteq-te
ani
Bddescu'
in urmd' cit de o organizare bine pregdtitd ...iar entuziasmul nu ne
meni nu s-ar fi ,gi"iit' cu o sutd cle
lipseste...((

1ti6 187

,Nu existd memorie neinfluenlati de imaginafiec:
Cu aceste cuvinte ale lui Jacques Borel lgi incepe Dintx
Badescu insemndrile. Memoria ii este influen{atd de ima-
ginalie dar, indiscutabil, orice specialist in istoria acti-
vitAtilol muzicale romAnegti din acest secol va recunoagte'
ci orice idee corespunde adevdrului cd totalitatea m6rtu-
riilor lui Dinu Bddescu pot fi integrate intr-un compen--
diu de istorie a artei muzicale din tara noastrd.
Dinu Bddescu s-a ndscut la Bucureqti ; qi-a urmat din,
copildrie tatdl, ofifer, prin diverse garnizoane... A c5l5-"
tor"it de nenumdrate ori prin ltalia, Austria, Polonia, Un*
garia, Cehoslovacia, Jugoslavia, IJniunea Sovieticd.
Dinu Bddescu qi-a legat, in principal, viala de SC€rl&L
bucureEteand. A cintat mulli ani Ia Ciuj qi in vechiutr
centru cultural transilvdnean a legat prietenii artistice".
si-a insuEit elementele de bazd. ale repertoriului, a cola-'
borat cu' strdlucili reprezentanti ai artei romdneqti 9i'
strdine... in insemndrile sa1e, Dinu Bddescu revine insd
c1e doui ori,,pe larg, la Iaqi... Iagul celui de aA do'ilea
deceniu al secolului nostru a fost pentru Dinu Bidescu,
ca gi pentru mul{i alfi artiqtt
Dinu Bddescu : romAni, un centru vital,.
,,Iaqul * ce'multe un centru de iradiere ar-
imi evoci."." tisticd.
Dinu Bddescu soseEte Ia
Iaqi in anii primului rdzboi rnondial ; are 12 ani ;
sint ziie grele. B;te elev la Liceul Intetnat qi dupd-
amie,zele lucreazl la Spitalul Misiunii franceze sau'
ii ajutd'pe redactorii *Nearnului RomAnesc- al lui Ni-
coiCe Iorga. La Iasi 1l ascultl pe George Enescu qi ur-
mdreEte primele spectacole lirice ; aici iEi declar6 ata-
;amentul pentru teatrul muzical de care va fi animat o
viald. La ia;i ascttltd sub bagheta lui Umberto Pessione'
.- Faust, tr-akme, Pouestirile lui HoJfman, Ernani, Caua-
leria Rusticana, Paiafe, Mad.ame ButterJlg... La Iaqi li
ascultA prima oard pe Blena Driguiinescu-Stinghe, Enri-
chetta Rodrigo, Jean Athanasiu, Aurel Costescu-Duca'
George Nicutescu-Basu, Eclgar Istratty, Vasile Rabega,
Romuius Vrdbiescu. ,,Glasurile exceplionale qi persona-
litatea artisticd a tinerilor noqtri cintdreli de atunci
D. Bddescu au nlscut in mine un prim indemrr
- nota
spre -
drama muzical6(.
r8B
: ,In 1960, Direcfia Operei din IaEi l-a invitat pe Dinu
Eddescu sd ,debuteze'( pe scena unde, in urmd cu 35 de
ani, ascultase pentru prima oard o dnamd muzica16.
,,Inainte Ei dupd repetilia de scend am pornit prin Iaqul
ropiliriei. Cdutam sd-mi amintesc cit mai bine anii trigti,
1916-1917. Din Strada Haralambie gi a Sdrdriei pind
in Dealul Copoului, arn rechernat avatarul acelor vremi
de bejdnie, in care armata noastrd a inscris pagini de
glorie... Arnintiri dragi care md induioqeazd,... Ce multc
imi, evocd lagul... Se desprind si-mi apar, rind pel lind,
spectacole, concerte, feslivaluri in care Georgc Etrcsctt
dirijeaz5, cintd la vioard si acompaniaza artigtii ; injghc-
bdri de operd unde E. Drdgulinescu-Stinghe, Jean
Athanasiu, Edgar Istratty, Vasile Rabega, Rcmulus Vr'5-
biescu, dirijali de Pessione, realizeazd spectacole stralu-
,cite. N{arioara Ventura, drapatd cu stindardul francez,
declamd Nlarseillctise, la un Festival unde lon Manu, So-
cietar al Teatrului National descrele;te frunfile ingrijo-
nate ale refugia{ilor. Clipe artistice de neegalatd valoare,
proiectate pe fundalul unui eroism de legendd. Inimile
tuturor bdteau ca in stihurile lui Erninescu, din cea de
a III-a Scrisoare..."
Aldturi de evocdrile unor personalitdti, unor spccta-
cole, unor locuri, gdsim in cartea lui Dinu Bidescu mi-
',r-runate insemndri clespre unele pagini ale teatrului mu-
zical. Anaiizind aceste lucrdri, Dinu Bddescu, artistul
.care citeazl din eseul lui Maurois ..Arta de a imbdtrini-,
vAzind intr-o activitate continuS, mereu noud, izvorul
succesului Dinu Badescu igi explicd predilecliile, ofe-
-
rindu-ne pagini de realS valoare muzicologicS, circum-
scriind un fenomen liric. Un exemplu rindurile in
care aminteqte un spectacol cu opera -lui Ceaikovski
I)ama de Picd.:
,,Rolul lui Ghermarn m-a parsionat. Nu vdzusem nici-
l.eri Duma de Picd. $tiam cd mai existd si o altd operd
scrisA de compozitorul francez J. Halevy, reprezentatd,
La Paris, in anul 1850. |Ju gtiu dacd Ceaikovski, atunci
,cind s-a gindit sd reia povestirea lui Puqkin, cunoltea
realizarea predecesorului sdu francez. Opera preia, din
i.nteresanta poveste a marelui poet rus, toate elementele
rii aproape toate personajele(.
189
 'Fa1tst, drama omului modertr, este tot o admirabild
fuziune intre realitate gi imaginalie. Mi-a pldcut s5'cint $i iatd finalul acestui capitol : ,,M-am gindit de mttlte
ori la o reluare a Datnei de Picd. in care roiul titular'
Ei sd joe in opera lui Gounod, mai ales cind, dupd multe rn-a captivat, cu decoruri care doar si sugereze cameril
aparilii pe scen6, nu-mi mai era de loc fricd de roi... contesei, doar sd dea indicalii despre spaliu qi timp' pen-
RePeti{iile la Dama de Picd, tru ca personajele s6-si poati declama muzic:rl senti-
Dinu Bidescu deqi laborioase, nu imi in- rnentele fdrd concuren{a atitor detalii, ce distrag alen-
despre rolul Gherman gdduiserd si ajung la un
din opera lui Ceaikovski asemenea stadiu, la virtuo- {ia... },f*am gindit gi 1a bucuria pe care aF incerca-o si
vdd si sd ascult din stal un alt Gherman, intruchipat
zitate scenic6. Mi-am condus de un atrt tenor, care sd ducd mai departe traclifia intet'-
rolul cu ingrijire. Arn respectat foarte atent indicaliile pretativd a gcolii noastre de cint((.
regizorale date de Ciukov, care dorea adevdrul psiholo-
gic, un element cerut mai rar in operi, unde, de obicei,
este suficient si se cinte bine si sd se joace convenabil.."
Rolul ir,Iii convenea vocal gi l-arn studiat cu pasiune-
Adevdrul psiirologic tr:ebuia exprirnat printr-un joc de
amdnunt, de natura sa sublinieze trecerea prin atit de
diverse stdri sufietegti contrastante. Personajul e indi-
cat de o temd a sa. Chiar de la prima prezentare a
acesteia, cind Gherman cintd dragostea sa pentru Eliza"
e usor de recunoscut inrudirea acesteia cu tema 'celor
trei cdr!i... l\{ai tirziu, melodia devine brutald, sear-rclatdn
de un tragism infricogdtor... Nimic nu-mi dddea o mai
mare' posibilitate de control asupra posibilitdlilor mele
scenice ca jocul colegului, ce era distlibuit in cealaltd
echipa, in aceL;rsi rol. Minunatul sAu glas gi talentul ac-
toricesc remalcabil constituiau un stimulent perm,anent
pentru rnine... Montarea operei s-a facut cu multd grijd.
De cite ori de'corurile sint sornptuoase, chiar dacd re:ilis*
mul lor cluce 1a solulii greoaie, publicul totuqi, incintat"
aplaudd fren,etic la ridicarea cortinei... Ioana Nicoia si,
Dora Massini au creat personaje de adincd trdire emofio-
nald in rolui Elizei, iar baritonii Endceanu qi 'Goangd'
ctt glasuri fleneroase, au intrupat tipuri caracteristice ale
societd{ii {ariste, aldturi de 'Iassian, Arniutu Ei Herlea'
plini de noble'fea rangultti ce-l delineau. Interesante
crealiile dramatice ale mezzosopraneJ.or Maria Snejina qi
Maria Moreanu in intruparea bdtrinei contese, fantoma
ttnor ziduri inve,chite in care Gherman irnplord dragostea
Elizei, in acelagi timp cu secretul celol trei cdr{i care,
credea e,l, ii vor aduce bogdlie...(' : :

190

BEETI-IOVtrI.IIANA LUi EDOLIhRD IIERRIOT
,rOpela lui Beethoven este o urzire de supranatura$
cu omenesc, indeobgte dezbrdcatd de senzualitate, ca sta-
tuile lui fuIichelangelo(t scria George Enescu.
-
Revenim mereu Ia Beethoven, sorbim merell izvoa-
rele beethoveniene in vegnica noastrd nevoie de elan, de
puritate, de meditalie.
Edouard Herriot (politician cunoscut a1 Fran{ei seco-
lului al XX-lea, pasionat istoric qi literat, militant cu
ardoare pentru muzicd, culturd, p-rentru o Europd care
sd infeleagd sd colaboreze in nurnele marilor valori cul-
turale fdurite pe aceste pdminturi) a participat in anul
1927, la Viena, Ia festivitd{ile prilejuite de Centenarul
Beethoven, prilej cu care a scris volumul Viapa lui
Beethouen (difuzat de Eclitura Eminescu, in fr.umoasa
traducere a lui Lucian Voiculescu), convins fiind cd, il
citez, ,,cd noi cei ce clutdm cu buna-cr.edin{d o }ume in
care geniul iiecdlei na{iuni sd se dezvolte liber qi intr-o
orinduile paqnicd, noi rdminem credincioEi spiritului lui
Beethoven. $i gindim cd orice fiinld omeneascd, dacd
are o inimi ca1d6, trebuie sd ceard un exemplu qi sfa-
turi acestui creator incomparabil, care ne invala ce e
devotamentul fald de artd, cdutarea perfecliunii moralen
str5daniile pasionate pentru pace(.
I{erriot nu-gi poate inchipui lumea, trecutul ;i vii-
torul ei, in afara lui Beethoven... Aduce in sprijinul pd-
rerii sale toate argumentele istoriei, filozofiei, psiholo-
192
giei. fiind convins cd geniul beethovenian nu poate fi
expiicat nurnai prin analiza tehnicd. ,,Existen{a mea
- rridrturisea Beetho este o neincetatd meditalie(.
CHT:i,fi
Beerho.'en :
u"Existenfa rnea este
r", j,?:tH:it'f"i"i
terile creatoare deosebite,
o neincetatd meditalie" dar istoricul, politicianui, ii-
teratul Herriot, nu recurge
ia mijicacele muzicologului. (Muzicografii sa fie linisti{i
scrie Herriot, in primul capitol aI cdrtii... nu mi gin-
-clesc sA patrund in domeniul care e dreptul lor... Studiui
le]:nic al operei beethoveniene ar cere cunoEtin{e aproape
.infinite...). $i totugi, pagind cu pagind, Herriot evocd,
prezinta cu rigoare Etiinlificd construcliile beethoveniene,
le pdtrunde sensul, 1e inleiege toate semnificaliile (chiar
cjacd uneori, pe bund dreptate remarca Radu Gheciu,
pre{atatorul editiei rorndnesti, nevoia de metaford pri-
rneazd si scriitorul pare a dobindi un ascendent asupra
anaiistuiui(...).
Citili paginile despre Patetica despre Mica Simfanie
in fa despre Sonata Kreutzer, despre Eroica ;i mul-
lrrnea -sateli{iior ei...
Forta analizelor Iui Ilerriot este vizibild nu numai in
studiile de detaliu, ci gi in concluziile generale... in pa-
ginine in care combate, de pildd, cunoscuta teorie a lui
J enz despre cele trei stiluri, ceie trei perioade de crealie
beethovenianS...
In conceplia ]ui Herriot, opera 1ui Beethoven este
unicd.
luiBeethoven crede Heriot are o uni-
1,ate"Opera
profundd. lntre toate- lucrdrile lui Beethoven
- existd
c legaturd intimd ; nu putem stabili nici un fel de com-
partirnente intr-o crealie in care ascensiunea spre iri-
ciependen{d este continuil..
Dar clacd il iubim pe Eeethoven, dacd vrem s5-l re-
asezdrn in tirnpui si cadrul lui, putem sd refinem, in
rninte, citeva date : 1770 nagterea la Bonn ; l7B7 prima
cStrdtorie la Viena Ei intilnirea cu Mozart ; 1800 executia
Sirnfoniei l-a gi pubiicarea primelor cvartete de coarde ;
18{t2 Sansta lunii; 1804 terminarea SimJoniei Eroicct;
1805, pnima reprezentalie - ;i eqecul operei Fidelio ; 1B0B
execu{ia Simfaniei Pastorale $i a Concertului pentru
193
pian in SoI rnajor, a Fantezi.ei, cvt, cor Ei a Si.mfoniei in
do mi.nor; 1811, trioul Arhiducele qi, pentru a simpli-
fica, pentru a merge direct lq operele de Ia sfirqit, 1824,
celebra audilie a Sim{oni,ei, a IX-a... Ultime1e cvartete.
26 rnartie 1827
- rnoartea. Beethoven avea cu 10 ani
mai pulin decit Schiller Ei cu 20 de ani mai pulin decit
Goethe. Datele acestea aratl
Cronologie beethoveniand cd, format sub influen{a
ideilor liberale ale secolului
aI XVI[-lea, contemporan cu Revolulia, martor al dra-
mei beethoveniene, atras in migcdrile ce vor genera ro-
mantismul, el a trdit intr-o epocd constant eroicS. Lud-
wig Reilstab introduce in relatdrile lui despre convorbi-
rile cu Beethoven un gind adinc Ei just : ,,cind arta se
ridicd la astfel de indltimi, cind ea serveEte ca mijloc
de exprimare a unui astfel de suflet, ea aparline istoriei
generale a omenirii..."
,rCu foc interior((, (folosesc termenii unuia dintre ca-
pitolele volumului), descrie Herriot momentele devenirii
beethoveniene, trece in revistd sutele de lucriri ce au
pus in lumind personalitatea artistului...
Analiza lui Heriot este adincd qi in pu{ine pagini de
istorie a muzicii gdse;ti, de pild5, o mai temeinicd pd-
trundere a geniului beethovenian gi a factorilor care au
determinat, in vremea de la sfirEitul veacului al XVIII-
lea, apari{ia, la Viena, a unei constelafii de valori unice
in intreaga istorie a artelor...
aceastd analizd Herriot
- incepe
Beethoven Be-
1a Viena la inceputul iernii-,anului
ethoven se instaleazi
1792. Dupd cum intr-o sonatd clasicd tema secundd aduce
resurse noi in dezvoltarea lucrdrii, tot astfei mediul vie-
nez oferd tindrului muzician sugestii bogate...
Viena... Viena anului 1790 este Viena lui Haydn gi
Mozart (Ei Beethoven a venit Ia Viena prin Haydn Ei
pentru Haydn). Incd de la mijlocul secolului al XVIII-lea,
Gluck fdcuse din Viena centrul lui de acliune. In anul
1797, in famiiia unui invdldtor din cartierul Lichtenthal
se nigtea Schubert.
Trdiau Ia Viena Johann Nepomuk Hummel, Salieri,
(pe care nu trebuie s5-1 dispreluim crede Herriot
pentru cd trebuie sd-i recunoastem -un talent suplu -Ei
194
abil), la Viena, Cimarosa scrie Cdsdtori'a secretd." Vine
aici Cherubini... Printre ei, Beethoven este un pisc, dar
un pisc intr-un lan! foarte inalt. ,,Pe o palm6 ingustd
de pdmint, intr-un aga de scurt interval de timp, pre-
zen{a unor astfel de oameni ne umple de uimire no-
teazi Edouard l{erriot. $i in muzicd, ca qi in lumea - li-
terelor sau a picturii, in istoria artelor, sint pu{ine in-
tilniri asemindtoare. lVliracol omenesc 1a fei cu cei pe
care l-a dat secolul lui Leon al X-lea sau aI secolului
iui Ludovic aI XIV-lea...
Gluck, Haydn, Nlozart, Beethoven, Schubert au res-
pirat incd de mici un aer scdldat in muzic6. Dar de unde
le venea geniul ? $i de ce geniul acesta a ales ciliva fii
din popor, printre atilia allii care nu aveau decit talent ?
,,Orlcit am vrea sd stipinim emolia - continud Herriot -
emolie care ar putea tulbura cercetarea obiectivd a fap-
telor istorice, nu putem debarca in aceastd insul5 cu
inima liniqtitd. Sau dacd ne pdstrdm judecata limpede,
e o judecatd ca a lui Gluck, o raliune incAlzitd de pa-
siune('.
Transpunindu-se in acegti
Bdspunsurile ani de cumpdnS, intre doud
pline de fermitate secole, Herriot analizeazd
ale lui Iferriot toate izvoarele, dd rdspun-
suri pline de fermitate.
Trecind in revistd viala lui Beethoven, am fost in-
totdeauna atent cu deosebire la momentul Heiligenstadt
(oct. 1812), la modul in care biografii reugesc sd explice
criza de Ia Heiligenstadt, ?estamentul de la Heiiigen-
stadt, document fundamental beethovenian, iadul pe care
i-a trdit Beethoven, l-a simlit in sufletul sdu cind im-
plinea 30 de ani Ei a fost doborit de cea mai cumplitd
boald pe care o poate avea un muzicant, cind a simlit
cd un zid s-a ridicat intre el qi lume...
Herriot viziteazd. Heiligenstadtul in anul 7927 si cautd
fiecare document care poate explica criza, martirajul
care va dura lncd un sfert de veac, Etie sd se detaEeze,
gtie (analizind cum face permanent in fiecare ci'rpitol
dedicat evoluliei vielii lui Beethoven) sd nu 1ege, decit
in mdsura necesard, opera de conjunctura lunilor, anilor
ln care a fost fduritd... ln anul 1801, Beethoven scria
195
 Sonata Pri.md.uerii. gi Sonata pentru pian op. 28." Giu-
letta devine eleva sa...
In anul 1802, anui Testamentului de Ia Heiligenstadt,
Beethoven scrie Sonof ele op. 26, 27, St'rnfoni'a a II-a; in
1803 Concertul tn do minor gi lucreazi la Eroica. Heili-
genstadtul, Testamentul de la Heiligenstadt explicii
multe, dar nu exPlici totul' .
Ce explici Testamentul 9i in analiza sa, Herriot Etie
de la Heilgenstadt ? sd nuan!eze...
,rSi,rnfoni.a a ll-a scrie
Herriot, nu trideazS nici o slibiciune. Vigoarea -temelor
din Allegro, aceastd arie veseld. de fanfar6, cireia lem-
nele ii dau avint, splendida amploare a Larghettoului
ce se rdspindeqte ca o floare miraculoasd, vioiciunea
Finalului, proporfiile operei, atesti vigoarea acestui ge-
niu neimblinzit, care refuzS sd sacrifice pentru modd.
abunden{a Ei originalitatea ideilor lui. In ultima parte
a Simfoniei a II-a izbucnegte un fel de furie ; un critic,
citat de Prod'homme, descoperea in ea *un balaur strS-
puns de lance, care nu vrea s6 moard pierzindu- i sln-
gele, loveEte cu coada in jurul sdu. Kreutzer, la audle-
rea unor fragmente a fugit inspdimintat-.
Minunatd pagina dedicatd Sonatei Luni'i, opus ce red6
rnai fidel decit orice lucrare starea de spirit a lui tseetho-
ven de atunci : bucuria biruinfei, sentimentul autoritStii
cucerite, iluzia dragostei impdrtdqite, insd. Ei suferin!a
fizicd. Acest zumzet in urechi, ce ingrozitor bas conti-
nuu, Adagioul din piesa scrisi pentru Giuletta e numai
tandrefe, durere, resemnare ; pasiunea Iiricd nu a pro-
dus niciodatd o operd mai profundd qi mai purS decit
aceasti improvizafie aEa de diafand Ei, totuEi, aEa de
riscolitoare. Josephinei Ei Theresei Brunswick le dedicS.
o Arie cu variafiuni pentru pian la 4 miini, dup6 un
poem de Goethe : Ich denke dei.n. Cireia din ele i se
adresa mdrturisirea ? ,,N[d gindesc la tine, zice poemul
clnd razele soarelui cad asupra mdrii ; md gindesc la tine
cind lumina lunii se reflectd. in apa fintinilor.
Ich bin bei dir...
bald leuchten mir die Sterne
O, warst du da ! sA ne plecim fruntea in fa{a operei sale, sd avem vitald
i96
Sint cu tine oriunde, oricind ; oricit de departe ai fi
egti aproape de mine. Soarele coboard, in curind stelele
vor liciri...'r.
Cu pasiunea sa pentru document, vorbind despre
criza de la Heiligenstadt, Edouard Herriot scoate la iveali
toate datele, ce vorbesc despre boala compozitorului., de-
spre inceputurile ei, incd din 1796, despre disculia cu
Amenda, despre criza din 1802, despre rezonatorul care-l
pune pe pian qi, in sfirsit, despre concluziile doctorului
Morage, care demonstreazd, citez raportul sdu : ,rsurze-
nia lui Beethoven prezenta particularitatea cd pe de o
parte ii despdr{ea de lumea exterioard, adicd de tot ce
ar fi pufut sd influenteze produclia lui muzicalS, iar pe
de altd parte mentinea centrii sdi auditivi intr-o stare
constantd de excitafie, producind vibra{ii muzicale si
zbirniituri pe care eI le percepea uneori cu mare inten-
sitate... Surzenie pentru vibra{iile lumii exterioare, da,
dar hiperacuzie pentru vibraliile interioare". Beethoven
e surd, dar ascultd, in adincuri e inundat de luminile
sale interioare, pdtrundea in
Beethoven pdtrundea zona esenfelor, fd.urea lumi
in zona esenlelor de frumusele, atingea mari
altitudini muzicale, altitu-
dini de gindire muzicald solicitate de istoria timpului
sdu, confirmate in cele 15 decenii, care au trecut de la
moartea sa...
,,Via{a lui Beethoven povestitd de Edouard Her-
riot, scrie Radu Gheciu in-prefa{a volumului este mai
pulin o biografie, cit un portret moral. Este- modelarea
idealului etic propriu unei anumite tendin{e republicane
franceze pe care Flerriot iI regdsegte in destinul tragic
qi indlldtor aI creatorului SimJoniei a IX-a.
Herriot este purtdtorul unei generoase gindii uma-
niste, pentru care opera beethoveniand Ei comandamen-
teie morale ce prezidaserd geneza ei devin proiec{ia unor
superioare criterii de ordonare a vielii oamenilor((, ,,Su-
flete sensiitile, suflete generoase, faceli din acest om prie-
tenul vostru de totdeauna((... cu aceste cuvinte inCheie
I-lerriot monumentala-i biografie...
Pentru a-l iubi pe Beeth.oven, Herriot qtie cd trebuie
nevoie de opera sa, dar sd credem qi in curdlenia sufle-
1,97
 vor-
Punctele nodale nodale a1e unei existenle
tului sdu, gi, asemenea lui Romain Rolland, Herriot pasiuni
ale unei existenfe patetice.
n"qi" i"uiifat Ei inaripind {espre cele" doui mari patetice Recompune Herriot epoca
beethoveni'ene : arta Ei virtutea. ,,Intreaga biografie beethoveniand in realele ei
--. scrie Radu Gheciu
-uni.re.talitatea devine astfel o pledoarie pen- dimensiuni ; subliniazd continuu mesajul beethovenian,
tru
-
limbajului muzical, ca mijloc absolut dar mereu revin in paginile volumului experien{ele vielii
a" .o."ttti"are qi o demohstrafie a inaltei raliuni sociale autorului, in incercarea de decodificare a operei com-
a artei, cind
";-t*t-cel este cdlduzitd de un inflexibil cod moral' pozitorului, Herriot incearcd, din acest punct de vedere,
;; aI lui Beethoven. Beethoven a fost veqnic minunate paralele dintre Beethoven Ei Napoleon, Bee-
preocupat de progresuL moral. Nu recunosc in om - thoven Ei Jean Jacques Rousseau, Beethoven Ei Fichte,
ip"""u Beethoven] decit o superioritate, aceea - care ,ii Beethoven Ei Novalis, Beethoven Ei Goethe, Beethoven
insaduie si se numere printre oamenii cinstili- Acolo gi Goya, dar, mereu, notindu*si gindurile, Herriot igi
.rtrt" ga.".c astfel de oameni, acolo este cdminul meu"' aminteEte de marii artiEti de Ia inceputul acestui veac,
In ochii lui, sentimentul era, dupi propria-i expresie' care i-au ddruit cheile necesare pentru a intra in tem-
nirshia a tot ce e mare.'. Goethe' intre allii, o vede ca plele artei beethoveniene. Herriot ii aminteEte pe Cortot
i e?celenti *calitate,'; mulli pretind chiar cd fird inimd Ei Casals cintind partiturile pentru violoncel, celebrul
qi ci nu poate fi in eI Trio *Casals ._ Cortot"' tdlmdcind Triptut
nici un om distins nu poate eiista
nimic profund(. - Thibaud
Concert, pe Felix Weingartner cdruia ,,trebuie sd-i p6s-
Mai presus de orice, ca qi eroii sii din Fideli'o, Be' trdm recunogtintd pentru cd atunci cind dirijeazd, Sim-
ethoven a pus datoria. fonia a VI-a ne dezvdluie toatd puterea, am zice chiar
scrie Edouard Herriot - fru- tot panteismul, toatd impetuoasa spontaneitate qi splen-
,,Pentru Beethoven - dida ei unitate in varietat€.,, p€ George Enescu inter-
rnoJ'U-;i binele erau strins unite' Cum el se devoteazi pretind cu atita autoritate Concertul pentru ui.oard" pi
artei, crede in necesitatea virtulii. Carpani ironizeazS' orchestrd.
kantianismul iui ; filozoful de la K6nigsberg aclioneazi
asupra poetului muzician ca qi asupra iui Schiller' In Herriot scrie cartea cu sufletul la gurd. Are bZ de
al i-Iea'Caiet d'e conuersa[i,e, Beethoven a subliniatdes- cu-
ani cind sosegte ia Viena, Ia sdrbdtorirea Centenarului
g"t"*t celebrd ; Legea moraid in -noi, cerul instelat
beethovenian. Ii este sufletul incdrcat de Beethoven. In
3"pr'" 11'o&strd. $i dacd in noti{ele rapide, -care rezume Beethoven vede marea vocalie a congtiin{ei umane. Car-
inien{iile lui de a vizila unele locuri, insistd asupra do- tea este scrisi pe nerdsuflate si asa ne explicdm legdturile
rin{ei de a cunoaEte observatorul astronomic al profe-
sorului von Littlbw, se poate crede ci dorea sd se ducd
acolo spre a medita asupra aces-t9i fraze nemuritoare'
-acestei
o
pe
carte scrisr
nerlsuflate
it:r*il?,il:"til1:,*ffi:t:
lipsa de rigoare in urmdri-
$i poate ci solemnitatea idei qi-acestei.emotii o
reaa i.t admirabila Odd di'n Cuartetul al' 8-Iea !('
sionantdrdminef resca"o""1i"olit?1"'"",f"";"1%1ff#::
nant rdmine talentul de istoric al lui Herriot, capacitatea
Literat, istoric, critic muzical remarcabil, Herriot ve- sa de a releva elemente esenliale ale biografief beetho-
hiculeazd o vasti gamd de mijloace, cum s-a spus, pito- veniene, de a insista asupra elementelor hotdritoare ale
rescul acestei biogiafii documentare devine argument in demersului beethovenian.
explicarea temeinfcd a operei beethoveniene, iar eveni-
mentele biografice sint menite s5 descifreze deopotrivd Remarcabil din acest punct de vedere ni se pare ca-
pitolul intitulat 7 mai 1824, solemnd datd in istoria mu-
configuralia-gindirii Ei cea a crealiei, Herriot r-egizind' zicii, ziua primei audi{ii a Simfoniei. a IX-a, datd ase-
inEita qtiinlld, spectacolul de lumini Ei umbre ale vie{ii
"n
muzicianului, detaEind in imagini pregnante, punctele
199
198

rndndtoare prin gloria ei, cu 1 noiembrie 1512, ziua in
care Michelangelo a dat jos schelele gi a dezvdiuit Lurnii
Stutina.
Trasind liniile acestui capitol, Herriot porne;te spre
izvoare. Cu meticulozitate analizeazi, aparilia, pe par-
cursul anilor, a motivelor din Simfonia a IX-a (prirnurl
se af15 indicat in culegerea de lieduri Cdtre iubitn ne-
muritoare), analizeazS, fiecare amdnunt legat de istoria
crealiei, de via{a lui Beethoven, din ultimul s5u deceniu
de existen{d, pune in lumind neprefuitele docurnente ale
Caietelor de conuersafie...
Texte mai clare, mai edificatoare, mai intiritoare de-
cit orice alte amdnunte...
,,Hai Schindler ! Reline Teatrul An der Wienl DrLr-ir:
qi-l vezi pe contele Palffy, onorabilul director. Trateazb
cu el despre cheltuieli. Fixali prelurile de intrare. Pre-
gati{i repeti{iile. Umlauf Ei Schuppanzig vor dirija(6"
Palffy refuza si lase la o parte pe proprii dirijori...
,,Schindler... du-te Ia Teatrul Carinthei qi vezi dac6 ei
il acceptd pe pintecosul meu Schuppanzigh, pe I'alstatf
al meu((. ,,Schindler du-te gi caut5-I pe baritonul Forti 1(.."
,,Schindler nu-I mai vreau pe Forti !(... Corigtii nu ma.i
qti;ru sd cinte decit muzicS. de Rossini in acea epoc,d.
lntr-o zi, Beethoven anun{d cd anuleazi concertul. ,,Sint
copt, fiert gi fript" _- scrie e1. In sfirgit se ajunge tra o
intelegere cu Teatrul de Ia
Odiseea Poarta Carinthei. Direciorul
Simfoniei a IX-a inchiria sala, orchestra 9i co-
rul pentru suma de o mie de
fiorini... Repeti{iile se desfdqoard cu neincetate inci-
ciente... Emolionante, in Caietul 64, ultimele instruc{iuni
ale lui Schindler inainte de concert. ,,Ludm totui cu. noi.
LuSm si fracul verde pe care il vei pune Ia teatru ca sd
dirijezi. Teatrul e intunecos ; nimeni nu va vedea cdr
fracul dumitale e verde. O, mare Maestru, nu ai nici,
mdcar un frac negru ! Deci va trebui sd ne mui{urnirn
cu cel verde ; peste citeva zile, costumul negru va fi
gata...(( 7 rltai 7824... ,,Este ora 6, previne Schindler.."
NIaestre, pregdteqte-te. Grdbegte-te, altfel va fi incurcd-
turd. Fii rdbddtor... Ei blind !(
Continui sd citez din Caietele de Conuersatie.
2A0
,,Acest concert declarS Schindler fi adus
la Paris sau la Londra- - !i-ar Aici nu
72-15 mii de guideni.
primegti decit 12-15 cenfi. i1i calci in picioare intere-
seie. Cei pufin te-ai liniqtit dupi eforturile de ieri ?".
Kar"l vorbegte gi ei. El noteaz| ci Sonntag Ei Unger nu
a't-l fost aplaudate la intrarea in scend. ,rDar aceasta e
foal'te natural, cieclzrr'5. el unchiului sdu. La un concert
dat de tine, publicul gtie bine cd nu cintdrelii trebuie
aplauda{i...(' Beetitoven ar vrea sd qtie numele princi-
pahilor auditori. I se semnaleazi, vioionistul Mayseder,
care a luat 6 locuri. ,,Ieri diminea!6, precizeazS. KarI,
iumea s-a bdtut la usile sdlii, aga de mul{i erau cei ce
veniserd sd cumpere biiete((. in Caietul 64, Schindler no-
teazd : ,,ln viala mea, nu am auzit aplauze aEa de zgo-
motcase Ei in acelaqi timp aga de cordiale. Miqcarea a
dcua din Simfonie a fost intrerupti ia un moment dat
de manifestalia pubiicului. Ar fi trebuit repetatd. De
patrlr ori, publicul s-a repezit inspre scend. La sfirsit
.se striga : \rivat ! Armonia ansamblului a fost foarte
bine realizatd...
7 mai 7824 zi soiemnd in istoria muzicii... Peste
- citeva zile ,.Gazeta univer-
7 mai 1824 sald" din Leipzig l6uda o-
pera, ,ropera unui giganto'...
__ scria aceastd gazetd
".Alta gi adevdr -
celebreazd aici
triumful lor absolut...('
tratd acum cuvintele lui Herriot, (atenlie nici o um-
brd de literaturd; nu gisegti in aceste cuvinte decit ade-
vdr scos din documentele timpului)...
.,Pentru 7 mai 7824 nu fuseserd decit doud repetifii,
intrucit Orchestra trebuise sd studieze un balet...
Au fost ovalionali cintirelii, orchestran{ii si Maes-
trul care, intors cu spatele spre public, neauzind nimic,
nic'i chiar strigdtele de bravo, nu a salutat decit un semn
al Karolinei Unger. Dar releta nu a rdspuns aqteptirilor
}"li Beethoven ; nu a incasat decit 420 de florini din care
a pl5tit el cheltuielile. ln seara acelui triumf, dupd ova-
liile care il aduseserd pind Ia rampd, aflind la cit se re-
,duceau beneficiile, a cdzut intr-o adincd prostrafie. Au
trebuit s5-l intindi pe o sofa, sd-l vegheze o parte din
noapte ; a fost regdsit a doua zi adormit, in bietul lui
207
 frac verde. La 7 mai 1824, Beethoven era descurajat,
furios, -zguduit.(
Creionind biografia beethoveniand, Heriot foloseEte
un larg diapazon de mijloace ; documentul epocii, rela-
tarea istoricd, analiza muzicologicd, paralela biograficd,
nota de cdidtorie...
Scriind despre Beethoven, Herriot cutreierd Viena
(,,nu pot trece printr-un astfel de loc, firi sd te loveEti
de umbre ; trecutul se trezeqte(), cutreierd nu numai
Viena Ei imprejurimile unde gi-a petrecut Beethoven va-
canlele, ci poposegte la Bonn, la Kismarton, la Miirton-
vdsAr, la Praga, la Teplitz, scriind emolionante pagini
de reportaj de cdldtorie, aducind cititorului date care pot
explica astizi locurile, modalitatea in care l-au influ-
en{at aceste locuri, au determinat via{a, opera, iubirile
lui Beethoven... Beethoven, se Etie, a petrecut citeva
luni la iVliirtonvdsar, Ia prie-
Locurile ce-I amintesc tenii s6i Brunswick ; se Io-
pe Beethoven godeqte acolo, se spune, cu
Therese... mica Therese, care
nu cedase declaraliilor Marelui Duce de Toscana, dar era
adinc impresionatd de geniul beethovenian...
Nlinunate ,,cdutdrile( lui Herriot :
,,Sd incercdm si afldm ceva util de la mica parcelS
de pdmint unde a inflorit aceastd idild, unde se pare ca
Beethoven a terminat Appasionata... scrie Herriot.
...Mdrtonv6sdr se afld cam la 30 de km de Budapesta,
in vasta cimpie pe care o scaldd Dundrea, in inima pustei
ungare. Localitatea seamdnd cu toate aglomeratiiie din
partea locului. Grupuri zgomotoase de copii, giEte so-
Iemne cu gitul leapdn, turme de porci umplu $oseaua
mirginiti de salcimi sldbdnogi. ln centrul satului, incon-
jurat de copaci puternici, apare brusc, ca o oazd ne-
prevdzutd, castelul cu lunga lui fafadd. Numai parcul
ne poate emoliona, parcul unde, dup6 cum spun local-
nicii scrie Herriot in anul 1927 nimic nu s-a schim-
bat de - pe vremea lui Beethoven.- Sub lumina chihlim-
barie a toamnei, printre razele de aur, de aramd, de
purpurd, insula cu pdduricea ei, lacul cu lebede tinere
ce plutesc agale pe luciul apei, fagi bitrini, mesteceni
242
cu scoarfa ca sideful, alcdtuiesc un peisaj sobru, parci
anume fdcut pentru visare, pentru reculegere. Intr-un
luminiq, acolo unde se spune
La Mfrtonvdsrir ci Beethoven se intilnea cu
in anul 1927 Therese... Iati stejarul se-
cular gi bdtrina bancd... Lo-
cuin{a nu mai conline nimic care sd mai aminteascf, de
Beethoven ; pianul lui a fost transportat la Muzeul din
Budapesta ; toate camerele au fost restaurate". Asupra
timpului petrecut de Beethoven aici, citdm citeva rinduri
scrise de Beethoven in Memori,ile sale. ,,Atunci s-a ci-
rnentat intre noi prietenia sincer5, afectuoasi(t, care a
durat pind la moartea lui...
,,Pre{ioase documente continud Herriot re}ata-
strinepoatei Theresei, doamna Irene de
rea
- aparlin
Gerando. Pind in prezent, nu a fosi descoperit nici un
text care sd permitd mai mult decit o prietenie sincer6,
afectuoas6 ; in volumele studiate nu se intilnesc decit
5 menliuni destul de banale despre Beethoven ; numai
a cincea con{ine unele remarii interesante. Therese lauda
caracterul prietenului, qi, aqa culn ne-am obiEnuit Ei; noi
si-l socotimr spune : Puterea lui rstd in voinfi, dar el
nu vrea decit binele(...
Scriind Vi,ala Lui Beethouen, Edouard Herriot inves-
tigheazd toate zonele culturii epocii beethoveniene, vea-
cului postbeethovenian.
Remarcabil din acest punct de vedere este capitolul
final, marcind prin citeva notalii importanla qi continui-
tatea crea{iei lui. Vorbind despre elevii lui Beethoven,
(Karl Czerny la rindul sdu profesor aI lui Liszt gi
-
Thaiberg Ferdinand Ries, Ignaz Moscheles), vorbind
despre marii compozitori romantici care au pornit din
Beethoven (Liszt, Berlioz, Wagner), despre destinul ope-
rei beethoveniene in Franla, Herriot insereazd Ei citeva
pagini, (aq insista asupra lor p,entru ci atacd un subiect
mai pulin cercetat in literatura beethoveniand), despre
omagiul oamenilor de litere, plasticienilor Europei, care
l-au preamdrit pe Beethoven, printre cei dinii. Nikolaus
203
Primele omagii Lenau, cu sufletul lui cald irinulioase, dar care sint prin aceasta insdqi mai vag gi
adresate Ei chinuit, cu pasiunea lui,
mili delicios pr:etice. Mai incintdtoare qi mai vastl decit
nui Beethoven pentru naturd, gi devoi-i- cele mai frumoase peis,aje din pictura, Simfonia Pastoralu
der Beethoven de'schide imaginaliei perspective fermec6-
mentul pentru omenire, este
entuziasmat pentru faptul c5, in anul 1838, a primit de toale, un intreg paradis terestru, unde sufletui iqi ia zbo-
r ul lisind in ur.m5-i qi vdzind deschizindu-se orizonturi
la Gustav von Frank un bust al Maestrului... fa;6 limitd(...
Fr. Nietzsche, care nu neage legitimitatea interpre- hI6 gindeam la aceasti pagind scrie Edouard Her-
tarilor diferite, pe care le po.ate zuscita rnuzica lui tse-
ethoven; o pune pe searna ,acelui spirit dionisiac a cirui rjot cind, in rnicul muzeu de la- Bo,nn, mi s-a pus in
opozilie fald de spiritul apolinic( ser-veste drept temE rniini- rnanuscrisul Simf oniei Pastorale...
lucrdrii sale jVapferea tragediei.
Tolstoi care scrie ,.Sonata KreTltzer,, Ei comenteaz6
formidabila irnpresie pe care o produce asupra lui mu-
zica lui Beethoven...
Gabrieie d'Annunzio, cel care, rdnit, aude cel de al
cincilea Trio al flamandului Beethoven si primele note
ii strdpung inima, ii zguduie tot corpul, cum bat ciocd-
nele pe tobifa din marmura vie a lui Luca della Robbia
gi, in sfirEit, francezii, oamenii de arl6 ai Franlei, gi nu
existd capitol in care Heniot sd nu vorbeascd despre
Fran!1, despre omagiul oamenilor de culturd ai Franfr:i"
Delacroix, care, in 1854, cind redacteazd studiui
@uestions sur Ie beau evite. sd facd deosebiri intre dife-
ritele pdrfi ale operei beethoveniene, interpretatd de el
ca u,n lung strigdt de durere qi pe care o admirA in to-
talitate.
Hypolite ?aine cu admiralia sa pentru Beethoven,.
Emile Zola iEi exprimd entuziasmul in citeva fraae
subtil nuanlate. Haydn gi Mozart, spune el, inire alteie,
existl mai ales pentru cd au deschis drum lui Beetho-
ven... Ah, Beethoven puterea, forla in durere, Miche-
langelo 1a mormintul Medicilor ! Un logician eroic, un
pldmdditor de creiere, cdci to{i cei de azi purced d.in
Simfonia cLt. cor...
Ilalzac care in nuvela Gambara introduce o discutie
muzicald in care e vorba de Beethoven sau cind in fi-
nalul lui Cesar Birotteaw aminteste Eroica, Lammena,is
care in schila asupra unei simfonii analize azd, Fctstorola
sau G. Sand care in Scrisarile unui, cdldtor sprijind pe
exe,mplul iui Beethoven convingerea sa cd muijci poaie
sd expnilne totul : descriere,a scenelor din naturd giseqte
in ea culori si linii ideale, care nu silnt nici exacle, nicli
2A4
 TALM ACITORI
WILHELM FURTWANGLER SAU SUPREMATIA
SPIRITULUI CLASiC
,,Cel mai extraordinar Eef de orchestr5 al timpurilor
noastre
- scria Ceila Delavrancea in august 1937,.
intr-o corespondenld de ia Bayreuth, -Wilhelm Furtwdn-
gler dirijeazl. Tetralogio. Suveran al ritmului, orgolios
in stil, tandru qi fluid in emolie, eI face sd liEneascd,
fraza muzicalS cu un elan care-I inrudeqte cu un desen
de Nlichelangelo. Crescendele lui se intensificd in adin-
cime qi se rdspindesc ca lumina. Nimeni ca dinsul n-a
Etiut sd preclzeze autenticitatea exacti a caracterului fie*
cdrui instrument. lncurajate de el, viorile ating vibralia
vintului, contrabasurile devin onctuoase ca fluviile. A
captat intr-un mod miraculos toate nuanleie din naturd
gi le transnite frazei wagneriene, care se trage qi ea din
marile onduialii ale viefii. lndrdznea{a conceplie a lui
Wagner a gdsit in el un interpret de geniu. Reinvie inspi-
ralia qi o pricepem. Toate intenliile leitmotivului le subli-
niazd, inainte chiar de a se afirma; orchestra intreag6
vibreazd ca intr-un singur suflet; o atrage intr-un acelagi
elan a c6rui exaltare este intotdeauna disciplinatd de jus-
te{ea tempoului. Vociie cintdrelilor sint intdrite de or-
chestra lui, el urmdreEte fraza nervoasd, care se indoaie
mereu, o modeleazi, dindu-i o expresie emotionantd, ob!i"
nind de Ia to{i o forld fdrd exces Ei o dulceafd fdrd mo-
liciune. Pauzele lui sint niEte tdceri .meditative iar inte-
iigen{a sa excep}ionald scinteiazd. Ei poate exprima tc
ce Wagner a scris cu acea surprinzdtoare claritate psiholc
gicd, ce conferd substan{ei orchestrale frumuse{ea poe:
ziei filozofice(.
9n6
Wiiheim Furtwiingler s-a ndscut la Berlin, ia 25 la-
nuarie 1886. Copilul primegte in casa pdrintilor o ed.u-
calie muzicaiS ingrijiti, la nivelul disponibiiitSlilor artis-
tice ce le manifest[ cu o
Precocitatea cornponistic6 vdditd precocitate. O dova-
si temeinicia dd, compoziliile scrise inci
instrucliei artistice la.virsta de B ani. De altfel,
prima sa dorin{d este aceea
de a fi compozitor. $i va studia arta compozi{ie-i Ia
ilIiinchen, avind clrept indrumitori pe Rheinberger, Max
von Schiliings. Paralel iEi dezvoltd pregdtirea muzicald,
lucrind la pian cu Conrad Ansorge.
La virsti de 18 ani (cind il gdsirn drept Kapellmeister
la Ziirich), Furtwiingier incepe sd se dedice cu prloritate
activita{ii'dirijorale, deEi nu va studia arta conducerii
orchestrelor.
Impunindu-se curind ca dirijor in viala muzical5 a
epocii, e,ste invitat, rind pe rind, Ia operele din -Stras-
sbourg, t,iibeck, Mannheim (unde-i urmeazd 1ui. Rodanski,
care pleca in America...).
In anul 1920, este chemat la Viena pentru o serie de
concerte la Tonkiinsstier qi consacrarea definitivS o do-
bindeqte in aeelagi an urmindu-i lui Richard Strauss I'a
conducerea Operei din Berlin.
Peste un an, ia locul lui Arthur I'{ikisch Ia conduce-
rea Filarmonicii din Berlin Ei al celebrei asocialii "Ge-
wandhaus- din Leipzig. lEi imparte in acei ani activita-
tea intre Berlin qi Viena devenind curind succesoml lui
treiix Weingartner Ia pupitrul Filarmonicii din Viena'
Solicitat de toate marile scene muzicale a1e Euro-
pei, Amerlcii (oaspete permanent al !-estivalurilor de la
Lucerna, Salzburg), Wilhelm Furtwiingler nu uitd, cu
toatd intensa sa activitate dirijorald, idealul anilor primei
tinerell : compozi{ia. O simfonie, un concert pentr"u pian
dedicat lui Edwin Fischer, citeva piese camerale rdmin
vestigiile preocupSrilor componistice ale muzicianului
car" i rnurit la 30 noiernbrie 1945, Ia Baden-Baden, dupd
o strdlucitoare stagiune de concerte, in acelagi an, pe
scena trestivalului de Ia Salzburg.
,rIJn orator care animd o dezbatere colectivS, un ilu-
zionist, un reprezentant al ;colii dirijorale, numitd poate
impropriu catalizatoare, unde personalitatea dirijoru'lui
207
 orator
,,IJn impune drumurile unor re-
careanimi ac{ii, unor procese interpre-
o dezbatere colectiv5..." tative* il vede Ber-
- asa
nard Gavoty pe seful de or-
chestrS, aclamat gi uneori neinleles de criticii lurniin
dirijor care a ldsat insd istoriei muzicii o uriaqd discogra-
fie, a cdrei putere de referin{d nu mai poate fi discutatd-
Stilul clasic nu este sinonim cu noblelea indiferentd
-_ afirma cindva Wilhelm Furtwiingler gi era de aq-
teptat o asemenea opinie din partea unui -, dirijor, catre
socotea drept una din legile fundamentale ale artei diri-
jorale nidentificarea artistului cu traiectoria devenirii
operei, unui qef de orchestr5. care cduta sd fundamenbeze'
legile improviza{iei, in interpretarea unui dirijor cane
a fost un promotor al visului, a1 emoliei, in procesul
interpretdrii(.
,,A fixa, fdrd a impietri, a acliona conform legilor
jocului, dar, in acelagi timp, respectind si hazardul cane
este uneori esen{ial in materie de arti, daci un aseni,e*
nea raport este specific crea{iei, el trebuie sd caracteri-
zeze qi actul interpretativ((
Furtwdngler. - afirma cindva Wiiheirr,
A concepe arta in totalitatea legdturilor ei, a sti si
".acordezi(( pulsa{iile, migcdrile sufletului cu legile echi-
librului arhitectural iati ce pretindea dirijorui clin
partea unor interpreli,- intr-o lume in care muzicianul se
aratd uneori mai pu{in capabil si chiar mult mai pr-lfin
dornic de rezolvarea unei asemenea ecua!ii... $i de aici,
ca sd folosim expresia dirijorului ,,aceastd insuflefirl a
noble{ei( in interpretarea clasicilor, aqa cum o putem re-
cunoaEte in Simfonia 39 in, mi, bemol major de \\'" A.
I,Iozart.
Wiihelm Furtwdngler a fost un postromantic, un di-"
rijor atras de marile dezldnluiri orchestrale, de eflu"vii
sonore gi era firesc ca in muzica iui Wagner Ei Bruckner
sd se simtd in largul sdu, cum recunostea, de altfel, atunci
cind era rugat sd vorbeascd eiespre preferin{eie sale.
208
F'urtrvEngler Dar dacd Wagner si
se face infeles Bruckner sint prietenii zile-
n,:r atit prin gesturi, lor sale, Beethoven rSmine
cit prin extraordinara idolul vielii 9i gindirii lui
sa
putere de sugestie Furtwdngler. 9i nu intim*
pldtor in cariera sa dirijo-
r"ala a programat de 150 de ori Simfonia Destinului.
ln studiui sdu despre Wilhelm Frulwtingler, Marr:
Pincherle scria, dupd ce participase la un concert pari*
zian dirijat de Furtrvdngler (in program au fost progra-
rrrate doud lloctr.re de Debuss5', TiIl Euleinspiegel, Pre--
tudiul 7a Tt'istan si Isolda Ei Moartea Isoldei din opera
Tristan ;i Isalda de R. Vrragner si SimJonia a V-a dc
Beethoven...), Furtu"dngler se face cu ugurinld inleles nu
atit prin gesturi, cit mai ales prin extraordinara sa pu-
tere de sugestie... M-a surprins Ei mai mult in Simfonia
o V-ct. pe care oamenii de virsta mea au prea ascultat-o'
pentru a putea spei"a sd mai gdseascd in ea o frumusefe
nernarcatd incd. El a reugit cu adevdrat s-o recreeze, 16.-
minind fidel textului, printr-o temperare a tempoului in
prima rnigcare ca qi in faimosul pasaj de contrabasuri
din Scherzo, indulcind dezvoltdrile, facind sd apard voci
secundare care nu se aud niciodatS, accentuind contras-
tele, imprimind trompetelor din Final o strilucire de
fanfard rvagneriand... ,,Aceastd imbinare a unei concep{ii
intelectuale atit de pure cu calitatea de medium, care
nu-l pardsegte niciodatS, realizeaz5, dupd pdrerea rnea"
ilerfeciiunea interpretutui'( - conchidea Marc Pincherle.
.,Bach gi Beethoven scrie \\iilhelm Furtwiingler
- -,
o aceeaqi sferd, o aceeasi. lume sau, mai curind, aceEti ar-
+"isti tind cdtre un acelagi tel care este, dupd exemplui
tragediei antice, purificarea, eliberarea de for{e potriv-
nice omuiui... Bach qi Bee-
tsach si Beethoven thoven... Eu vdd in opera
irnaginea mirii, ceiui dintii imaginea mdrii-
-
i,maginea fluviului iar in opera celuilalt imagi-
nea fluviului...(( $i nicdieri
lluviile gindirii. fluviile sonoritd{ilor beethoveniene nu
: int mai iargi, mai adinci ca in dezldntuiriie impetuoase
r r 1e trrrtperici lwl.zti...
209

Rdmas in memoria secolului prin vibrantele interpre-
tdri ale simfoniilor si concertelor lui Beethoven, Furt-
wdngler se apropie, adeseori, de-a lungul carierii sale di-
rijorale, de unica partiturd liricd beethoveniand Fidelio,
Ei este cunoscutd, din acest punct de vedere, inregistra-
rea Filarmonicii vieneze, Corului Operei din Viena, avind
in distribufie, aldturi de Wolfgang Windgassen, Martha
IVIodl, pe Sena Jurinac, Otto Edelman...
Cel care-l adula pe Bach qi pe Beethoven, cel care-i
socotea printre apropialii sdi pe Wagner si Bruckner, nu.
putea sd nu se ddruie ;i crealiei brahmsiene, simfoniilor
Iui Johannes Brahms. 9i in grandoarea, monumentalita-
tea, suflul, duiogia, celestitatea imaginilor lui Brahms,
in stilul, in forla, in nostalgia lui Brahms, nu gdsim
oare gi stilui, poezia, visurile 1ui tr'urtwdngler ?
O pagind din insemnirile lui Bernard Gavoty la o
repetilie a dirijorului...
,,Iatd-rn5, iEi arnintegte criticul, intr-o frumoasd dimi-
neate de august, in sala de pe rn'alul lacului din Lucerna...
Furtwdngler repeta cu orchestra Festivalului. Pentru
dirijor Concertul este fructul perfect. Repeti{ia, in
schimb, este floarea in devenire... efortul de a ajunge
la lumind... Repetilia se desfSgura intr*o or.dine per-
fectd, dar fdrd elan ca qi cum dirijorul gi orchestra ar
descifra... Furtwdngler este fln cimagd, cu minecile su-
flecate... lndreptindu-se spre un compartiment al or-
chestrei, eI cauta sd glefuiasci continuu blocurile so-
nore, si sculpteze, sd oblind exact modelul dorit, ima-
ginea ideale... Se reflncepem
iui Furtwdngler la o repeti!ie...$ - iatd expresia favoritd a
De-a lungul intregii sale activitii{ii, Furtwdngler i1
cultivd pe Wagner cu ardoarea unui discipol. $i daca
istoria artei interpretative I-a socotit drept marele wag-
nerian aI veacului al XX-Iea, judecata nu se referd pro-
babil numai la originalitatea conceptiei dirijorale, ci
poate qi la consecventa cu care Furtwdngler s-a apro-
piat, a militat pentru creatia wagneriand, a inleles des-
tinu operei 1ui Richard Wagner...
274
Pltimaqul militant Alte minunate cuvinte
perrtru arta notate de Gella Delavran-
wagneriani cea, fn iulie 1937, in timpul
unei vizite ia Bayreuth ;
,,Wilhelm Furtwdngler stringe orchestra in degetele lui.
Il dd drumul dintr-un singur semn. Aruncd nivodul
modulaliilor in oceanul de snnete. Ridicd in fluiditatea
melodiilor flScdri de vibra!ie... E vrdjitorul care scoate
puf de turturea Ei frdgezimi de zori din glas de fe-
meie. Cu el filfiie muzica pe aripi de arhanghel gi ne
duce qi pe noi pind Ia punctul de reazem al fericirii cu-
prinsd in armonia in{e}eaptd 'a unde}or. G[nd se intinde
tdcerea peste noapte, iese prin uqa din dos nizdrdvanul
interpret al lui Richard Wagner. Are fa{a suptl a celui
care exploreazd zonele 'eterice ale stratosferei Ei un su-
ris de copil imblinzeEte ochii negri Ei pdrui cirunt...('
Incd in anul 1915, intr-un singur an, ca director ai
Teairului din Mannheim, Furtwdngler a montat Ol,an'-
dezul zburdtor, Walkiria, Si,egfried, Amurgul zeilor E\
a pregdtit Tristctn gi Isolda. In anul 1929, Furtwdngler
diriieazd la Opera din Viena d,oud versiuni, socotite le-
gendare de istoricii artei interpretative, a operelor Lo-
hengri.n si Aurul Rhi.rruIui.
In ultimii ani de viald, (7947-7954), Furtwlngler:
realizeazd. ia Salzburg, Lucerna, Bayreuth, Besangon:
spectacole wagneriene de unicd rezonaniS, din care
amintim Tristsn ;z Isolda cu Flagstad gi Lorenz, Ia Zi-
rich, Walkiria gi Tri,stan Ia Viena, Inelul Niebelungilor
Ia Scala, irr anul 7950, Parsif al in anul 1951, Mae;l;riz ct'tt'-
tdreli in anul 1952, qi cea mai importantd realizare a sa
Tetralogia, in 1953, la Radioteleviziunea italiand.
Furtwangler gi-a dez-
Cum se impacl voltat ideile despre arta lui
minu{iozitatea pregStirii Wagner in multe studii qi
qi improvizalia ? eseuri printle care arnin-
tim in primul rind Sunet
;i cuui,nt. Aga cum s-a observat, minu{iozitalea pregS-
tirii nu excludea niciodatd la Furtwtingler libertatea"
improvizalia pe care Ei-o permitea ln momentul inter-
pretdrii.
Respectul pentru tradilie nu impieta asupra unei vi-
ziuni innoitoare rod al unei indelungate experienle,
-
271
dar in acelagi timp, toli cei care l-au urmdrit recunosc
,cd nimeni,mai mult ca Furtwd.ngler, nu a respectat mai.
profund esenta partiturilor wagneriene gi cd pentru ni-
mic in lume nu ar fi acceptat denaturarea, falsificarea
fie pe plan muzical, fie scenic, prin ini{iative aventu-
roase, inadrnisibile pentru omul de art6.
La B,ayreuth, WiIheIm Furtwdngler s-a afirrnat, ald-
turi de Richard Strauss gi Hans Knappertbusch, ca unul
dintre ultimii reprezentanfi ai generaliei care-gi insr,r-
Eise legile artei rvagneriene de Ia izvoarele cele mai di-
recte. $i de aici poate, cum s-a remarcat, deosebita in-
{elegere pentru poetica dramei vn'agneriene, de aici poate
.acea agogicd specific5, acea l5rgire ;r tempilor pe care
i-o reproqau adesea unii dirijori...
Analizind citeva proble,rne ale artei interpretative,
Wilhelm Furtwdngler socoate cd periodizdrile istoriei
muzicii nu corespund de multe ori esenfei unor opere.
,rlnima omului nu se schirnbdn - spu-nea cindva diri-
jorul. Cind interpretez, Beethoven imi cere la fel de
multi sensibilitate ca gi Ceaikovski sau Verdi. Nu este
adevdrat cI Bach este lipsit de suflet, in vreme ce la
Puccini sufletui se revarsd. De fapt, Ia Puccini sufletul
este l,a suprafatS, in vrerne
La Puccini sufletul ce la Bach eI trebuie ciu-
este la suprafald, tat in adincime.
in vreme ce la Baclr O asemenea detagare cle
el trebuie ciutat concepte pietrificate, in pri-
in adincime vinfa evolufiei categoriei
de explesivitate in istoria
muzicii, ii permite lui Furtwdngler se realizeze o ver-
siune aparent Eocantd a Pateticii. lui Ceaikovski. Spre
deosebire de reprezentanlii unei viziuni sentimentale,
languroase, asupra lui Ceaikovski, cam la modi printre
interpretii epocii, Furtwdngler, dirijorul german, cum
s-a scris, aplicind suprema lege a artei, simplitatea, dez-
viluie un Ceaikovski grandios, profund, sobru. ln io-
cul frazelor intretdiate de suspine, Furtrvangler con-
strriegte fraze unitare, simpl'e, clare...
Punctind citeva probleme ale artei inteipretative
'dirijorul s-a referit, nu o datd, Ia necesitatea identificd-
rii artistului cu opera creatorului. Dar in accepfiune:
lui Furtwdngler, o asemenea identificale isi are nuan-
272
tele ei deterninate de ceea ce nurnea eI ,,inspiralia mo-
mentului#.
Cerind interpretului sd se subor'doneze in intregime
compozitorului, Furtwdngler solicita, de fapt, surprin-
derea viziunii de ansambl-u, prin intermediul detaliilor...
S-a scris de nenumdrate ori despre Furtwdngler
drept cel mai enigmatic dintre dirij,orii veacului. UnuI
dintre motive l-a constituit poate specificitatea gesticii,.
mimicii sale.
In anii dinainte de rdzboi, eind lucra cu Filarmonica
din Berlin, nota Marc Pincherle, in studiul sdu d,espre
Furtwdngler, dirijorul avea o manierd personali cle a,
cia intralea gi de a... opri. Braful sdu drept, intins, in-
cepea o serie de oscilatii,,
Strania gesticd un fel de vibrato, in mijlo-
a lui Furtwiingler cul cdruia, nici la inceput,.
nici la sflirgit, orchestra por-
nea cu o precizie cronometricd, gi, tot in mijlocul unui
vibrato asemdndtor, Ia ultimul acord, toli se opreau
deodat5, c€ un singur om... ,ln restul timpului, minica
sa era aproape de nefnleles qi cei mai calificaJi dintre
colegii sdi nu reuEeau sd-l analizeze; numai instrumen-
tigtii il inlelegeau, fdrd greutate aparentd.
Ce se va intimpLa fn fala unei orchestre noi cu in-
strumentigti pe care-i conducea pentru prima oard ?...
se intreba criticul francez, inainte de a-i urmdri pe Furt-
wdngler la Paris, gi va constata cd dirijorul igi simpli-
Iica gesturile in scopul de a se adapta 0mprejuririlor,
dar, in acelaEi timp, cd personalitatea sa profundd se
luminase, se linistise... Furtwd.ngler se fdcea cu ugurinld
inleles, nu atit prin gesturi, cit mai ales prin extraor-
dinara sa putere de sugestie...
_ Executanlii dddeau curs comenzilor imp,ortante ale
baghetei, dar erau foarte circumspecfi la accesoriile care
riscau sd-i inducd in eroare, din lipsd de acomodare.
Dar, se inlelege
-
nota Pincherle
- cd obdtea
parte din
aceste migcdri de prisos, cind, de exernplu, toate
optimile unui desen melodic, nu erau adresate orchestrei.
Era un surplus de emotie muzicald, care se exteriori-
zeazd., un mod de a trasa pentru eI insuEi conturul ope-
rei interpretate.
Nu rstim in ce mdsurd acest surplus de emolie l-a
putnt conserva tehnica inregistrdrii... dar pentru noi,
q1,
cei ce nu l-am vdzut dirijind pe Furtwdngler, discurile
sale aduc o c6ldurd, o emotivitate pe care cu greu le
gdsim in alte interpretdri...
Strania gestici a lui Furtwiingler... De aceea, de
multe ori, Ia primui contact cu un nou ansarnblu, diri-
jorul era mai greu fnleles de orchestranli Ei se ndqteau
povegti pline de haz...
O asemenoa legendd porneqte de Ia Milano...
Furtwringler repeta la
O poveste Scala... $i, contrar tradiliei,
plinl de haz... dind intrarea, Furtwdngler
ldsa brafele in jos Ei ba-
gheta sd vibreze, si tremure... NeobiEnuili cu acest ri-
tual dirijoral, instrumentiqtii nu au putut crede cd era
vorba de semnalul de atac, punind totul pe searna etrno-
{iei prin care trecea qeful de orchestrS. $i atunci, gentil,
primul violoncelist se aplec6 Ei cu un suris incurajator
ii Eopti dirijorului ,,coraggio Maestro !('...
Iate o alte intimplare in legdturd cu enigmaticul
Furtwdngler...
Repetind intr-o zi, un oarecare Marq Junebru, Futt-
wdngler opregte orchestra qi incearcd si-qi exprime do-
rin{ele : ,rNu aqa... Nu este vorba de un doliu universal...
P5stra{i-vd in ambian}a unei simple compasiuni..." Oe a
vrut sd spun5 dirijorul ? Mister pentru toatd lrrme,a..' Dar
un violonist ,,inspirat(( se intoarse cdtre camarazii sdi qi'
,,traducindu-1e6' ceea ce a vrut s5... spund gindirea er-
rneticd a maestrului. ii indemni fericit... Plus vite...
rnai repede...
IONEL PERLEA _-
ENERGIE. REZiSTENTA. DAR,UIRE
Arturo Toscanini cdtre Ionel Perlea : ,,I1i las ba-
gheta mea nu numai ca amintire, dar pentru a-i pre-
lungi, prin durnneata, viala in lumea succeselor, stiind
cd va dobindi in mina dumitale supunerea orchestrelor...
C. Brdi.loiu, intr-un articol insenat in *.Q111"n1u1,,, din
1929 : ,rlone1 Perlea aduce muzicii rom6neqti doud da-
ruri de pre! : tinerelea Ei destoinicia... Gariera sa este
un fapt, o realitate, nu un miraj, o scamatorie bugetar6.,
un echivoc... Fdrd ajutorul nimdnui, va fi mai departe
ceea ce este, fiindcd este cu adevdrat ceea ce arati
a fi...'6
George Breazul .' ,rfonel Perle,a este unul din acei
aleqi ai firii noastre muzicale, care si-au" luat cuminte
hamul Ei prastia menirii sale istorice pentru ca muzica
noastrd sd-gi implineascd destinele.(
Nenumirate asernenea judecdli ,au lnsolit aproape ju*
mdtate de veac drumurile in arti, drumurile pe glob ale,
unuia dintre cei mai mari artiqti pe care i-a avut se-
colul nostru, pe care lara noastrd i-a dat artei universale.
Perlea un dirijor desdvirgi;t. Perlea un
-
cornplex. Perlea - unmuzician
un luptiton intr,ansigent, inaripat
promotor de culturi... Perlea realizatorul unor inre-
-
gistrdri de referin(d pentru istoria discului...
Per"lea dirijorul care qi-a insuqit, pind la sfirqitul
- carierei, 1 500 de lucrdri, pe
Un romdn gi harul siu care le putea tdlmici fdr6
partituri...
Perlea
- simbolul ddruirii, pasiunii, neostenitei cd.u-
tdri artistice.
27&
 Cronicile lui George Breazul, adunate in cel de al Inci din 1935-1936 conduce mari ansambluri eu-
treilea volum al serialului Pagini din istoriu muzicii, roPrene...
rom.dne;ti, volurnuil lui Eugen Pricope, Dirijori ;i or- intre anii 1938-1944 este dirijor al Orchestrei Ra-
chestre, cartea difuzatd de V. I'iroiu, in Editura Alba- dio Ei profesor la Academia de mrzic6. din Bucuregti.
tros, sub titiul Url romdn ;i harul sdzl, imi oferd acun"t In 1945, citeva succese la Rorna il impun atenliei lu-
sursele cu care doresc sd recompunem citeva pagini mil rnuzicale.
din tumultuoasa, apriga, rodnica via{d a mareiui dirijor Toscanini il cheamd la Sca1a.
romAn. Cronicarii italieni aplaudd.
,,Lucrurile vielii - scria T. Arghezi, lucruriie vie{il ,,Ionel Perlea - scrie ..Giornale de1le Venezie,, -
sint sfinte via{a e ziditS, pardositi Ei invelitd cu fru- un echilibru de limpezime, de mdsurd, de penetrafie, de
museti.(6 - sintezd qi, evident, de muzicaiitate.((
Viala 1ui Perlea a fost intr-adevdr invelitl in fru- tr a Scala, Perle'a diriieazd 11 opere, in 43 de spercta-
museti, cu frumuselile muzicii, prieteniei, dragostei 9i colie, plecum Ei 34 de partitur:i, in 11 concerte simfonice
poate cd, mai mult ca oricflnd, parcurgind momentele publice.
vie{ii muzicianului, infelegem cd biografia }ui Periea ri- Scala deschide drumu] Parisului, drumurile Americii.
mine, dincolo de aspru-i sfirgit, o biografie, o viald in- Ferlea devine una din marile personalitdli din dece-
cdrcatd de lumini, de bucuriile existenfei si biruinfelol'. niile de la mijlocul veacului.
Ionel Perlea s-a ndscut in casa unor ,agricultori, cu Suprema satisfacfie a vie{ii 1ui Perlea, concertele din
.mare dragoste de muzic5, din Ograda laiomifei, strA- 1969 de 1a BucureEti, cind dirijeazd mar"ile formalii ale
bLrniisii sosind aici de 1a Poalele Carpa{ilor... Bucuregtittlui, revede pdminturiie Ogradei Ialorn.ifei na-
A fdcut de timpuriu temeinice studii tnuzicale, la tale, cind ne oferd vibranta tdlmdcire a primei simfonii
Miinchen ;i Leipzig, sub indrttmarea 1ui Otto Lehse, Paul' enesciene, a primei simfonii a compozitorului care i-a
Graener, Dag Martinsen, Anton Beer Wallburn. {ost ideal de artd, de via}d, un sprijin moral, un stimu-
lnvald din Ecoali citeva instrumente (vioara, pianul, lent, un indreptar, un simbol.
violoncelul, contrabasul), dirijeazd diverse formalii din La 29 iulie 1970, dupd ani de suferin{d, in care a fost
anii cind inva|i ia Liceui *Goethe" din Miinchen. nevoit sd dirijeze numai cu
Revenind la Bucuregti, cu o excepfionalA pregdtire Mircea Eliade : un singur bra{, un cancer
tehnicd, cu un bogat dosar de lucrdri componistice, Io- ,,& coloanl fird sfirsit" pulmonar pune capit vielii
nel Perlea se impune deodati, Ia 18 ani;i la 19 ani, lui Ionel Perlea, ,,O coloand
'tlrept un excelen! organizator, compozitor, dirijor, pia- fdrd sfilsit(( s3 sd citdm titlul piesei pe care i-o de-
n i st... -
,dica, in acel timp, Mircea triiade.
In anul 1927, dirijeazd o stagiune la Opera din Cltti. Ionel Perlea dirijorul care gi-a infruntat cu felmi-
La 28 de ani preia conducerea Operei b'uctireqtene.-., - destinul, dirijorul care s-a dovedit
tatc qi cu dirzenie
ldrgegte repertoriul, intineregte cadrele... una din coloanele timpurilor gi pdmintului nostru mu-
-,,Este primul dirijor romAn ia pupitrul aceleia'1i
zical.
opeie notau cronicarii vremii care a fost ttrmdrit .,RomAnul Perlea declara presei Felix Eyle, con-
,mai mult -
- cu sufletul decflt cu ochii". -
cert-maestrul Filarmonicii din New York, ani de zile
in anul 1926, este distins cu Premiul de compozilie colaborator al dirijorului romAnul. Perlea apar{ine
*Ge,orge Enescu"... acelor oameni ndsculi si fie - extraordinari in tot ce in-
'Curaj, competenfi, Intrigile, interesele mA- treprind.rd
spirit inovator runte nu-l pot dobori... nu .,Sint muzician qi asta imi ajunge pentru aceastd
pot opri un muzician ce do- edijie a vietii mele pdmintegti( declara in anii tine-
vedea peste tot curaj, competenfd, spirit inovator' le{.ii Ionel Perlea. -
.276 2L7
 Perlea a trdit, a iubit, a muncit in numele muzicii
gi a marilor ei idealuri. Berlioz se intrebase in prirna jumdtate a secolului
Din anii de studiu a inleles cd unui rnuzician pro- trecut, dacS dragostea sau muzica il ajutd pe om sd . se
fesiunea ii impune respectul publicului, lupta-pentrul inaL{e spre acel nivel superior care sd-i satisfacd ndzuin-
continua culturalizare a auditoriului. lele de a fi mai bun, mai mare... Dv., maestre Ionel
,rAdevdratul muzician Ionel Perlea i'erlea, cui acordali prioritate ? Dragostei sau Muzicii ?
- scriadin
vaid din cele ce ascultd, filtreazd - in-
prop,ria-i intuilie Aqa suna, in 1969, intrebarea unui g'azetar...- ,,Eu cred
-sul alui Ionel Perlea -_ etl
Ei desluqegte el insuEi din ceea ce percepe Ei mem,oreazd,
venit rePede rdsPun-
din ceea ce gtie si facd, sd pdtrundd qi sd re{ind in e1..6 Rdspuns la o dilennl
berl-iozian6: cred cd muzica ocup6 locul
Perlea nu a fost un incercat condeier Ei a preferat determinant, pentru cd ea
intotdeauna, cum spunea ctndva, bagheta oricdrui cu- Dragoste sau Muzicd
cuprinde Ei dragostea fdrd
vint... dar, atunci cind rostegte un gind, Perlea cuprinde nu l-ar mai putea stdp{ni pe om' veqnic
esenfialul, definegte total idealurile sale. de care muzica
in cS.utarea frumosului, a adevdrului, a dragostei'"
_ ,,Muzica scria cindva Ionel Perlea profesorilor de
la $coala din- Manhattan, care ii solicitau mai mult ata-
Perlea scria Harriet Johnson, celebra cronicard
- York
de 1a ..New Post,, Perlea este unul la un mi-
gament fa{d de *tipareLe" pedagogice - qi directi a lui I. Perlea
- muzica
toate Etiinlele la un loc, pentrrr cd muzica
cuprinde
este naturd,
lion... Interpretarea Limpede
proiecteazd inalta emolie a muzicii, fdrd sd coboare nici-
t:; oaata ln exagerare sau in sentimentalism..-('
Muzica cuprinde t"r'i:: ll"ff#'"il1"f;1", P'erlea s-a ridicat la aceste tndltimi de artS' mun-
toate qtiinfele Ia un Ioc ndzuind visurile viitorului, cind, qlefuindu-qi necontenit arta dirijorald,
este limbaj, dupd cum im- De-a lungul intregii vie{i, Perlea Ei-a amintit cuvin-
plicd judecd{i qi rezolvdri de ecu,alii ca in algebrd ; are tele lnvdldtorului din Ograda lalomilei : existi oa-
dirnensiuni Ei relief ca in geometrie ; includJlinii ca in "Nu
rneni m'ari Ei oarneni rnici, ci numai oameni care se strS-
desen ; este chimie
- chimia
lor; este fizica sunetelor
moleculelor sentimente-
si a miscdrii acelui fluid mag*
duiesc sd-Ei facd datoria.'.(
Decenii, Perlea n-a fost imboldit decit de aoeastd
netic, al lnseEi existenlei omului ; este biologie ca?i dorinld de a-Ei face datoria' Pentru Perlea datoria in-
m-uzica are viala ei ; ah, Ei incd ce mai via{d ! - este semna munce, hotdrire, intransigentd, efortul continuu
filo"ofie pentru cd afirmd o logicd proprie -
raliunea pentru perfeclionare.
melodiei Ei logica nuanlelor; este gimn-asticd- pentru c6 Lui ionel Perlea ii pldcea sd munceascd din greu, de-
practicd miEcare fizicd propriu-zisi gi angajea2d efortul clara so{ia compozitorutui Lizette Perlea, intr-un- inter-
fizic Ai psihic al lntregului organism neurovegetativ in viu pe care i-l oferea scriitorului Dumitru Radu Po-
acfiuni individuatre sau in ansamhlu, intr*o ritmice cu pescu. Pentru Ionel Perlea fiecare repe,ti{ie el:a-un exa-
totul specific5...(' io"t, qi fiecare concert susfinut, de ia primul pini la
Animat de o puternicd Ei clard conEtiinld artisticd, "u
ultimul.
P-9rlea _a slujit mtrzica, din anii debutului pind in ziua Nu Etiu dac5 a cucerit intreaga lume muzicali, dar
sfirEitului, cind viseazd la noi partituri. ceea ce stiu cu siguran{d
Respectul sdu fa{d de muzicd a fost atit de mare Mereu i se pdrea ci qtie este cd a cucerit totala stimd
incit, deqi primul accident vascular (care l-a paralizat prea pufin, a acelor artiqti care, la rin-
pe tot restul vietii) s-a produs in timpul executiei unei ie faCe irrea pulin dul 1or, rneritau sd fie sti-
simfonii de Beethoven, Perlea a continuat sd conduc6 ma{i. Pentru el muzica era
orchestra plnd la sfirqitul concentului, cind s-a prdbu- viafa insdqi, la PuPitru nu
qit la pupitru... mai era compozitor, ci doar interpret. Respecta qi reda
fidel intenfiile autoru tti, cu ,simplitate gi sinceritate. Am
2L8
2r9

spus ca lucra mult, adeseori cite 12-14 ore pe zi. l\Xe-
reu _i _se pdrea cd gtie prea pulin, cd face pria pulin 6.
Oricare dintre muzicienii care all lucrat in pieajma
lui lonel Perlea, au fost intotdeauna uimi{i in fala urra-
;ei sale capacitd{i de muncd.
. ,rlorrel Perlea iEi amintegte intr-o pitoreascd p,a-
gind, Burghauser,- ani in gir concert-maestru la Metio-
politan
Ionel Perlea ci.tea acasd de unul singur par-
titurile -gi-qi fdcea gestica, mi;cdrile, tot ceea ce-reclirnf,
conducerea unui spectacol de operd unde ai instrumen-
tele, pddurea aceea pe care dacd nu gtii a o stdpini nrLl
vuieste, ci hduie de-a dreptul, te alungd fdra sa mai cu-
tezi sd mai privegti in urmd, ci alergi, fugi mereu ina-
inte... Dar oricit ai lucra tu [nsu!i, sd gtil pe dinafar*
tot ceea ce trebuie Ei mai ales cum trebuie sd cinte fie-
-insirument gi fiecare din personaje, atunci eEti un
care
om deosebit... $i Perlea era un asemenea om deosebit.o{
Aceastd virtute a dirijorului romdn o remarca entu-
ziasmat marele Toscanini : ,Ionel Perl.ea nu are rrumei o
m,emorie muzicali prodigioasS, ci qi o mare putere de
muncd, pentru cd, neindoios, eL citegte in prealabil textul
de mai multe ori de unul singur gi se prezintd apoi in
fata orchestrei sale ca un elev silitor. Un elev de noia
10, aceasta-i explicafia.(
,,Nu este suficient sd te nagti cu talent declara
cindva I. Perlea - vocaii.i
sd te bucuri de afirmarea unei
- pentr"u a deveni un dirijor
Si rnunceqti de anvergurd. Trebuie sd
pinl ce te istovesti munceqti. Sd inveli stra;nic
a gindi muzical, trebuie
sd-fi apropii o mentalitate muzicald, sd trudeEti, sd
munceqti Ei sd lucrezi pind te istoveqti: $i atunci cinci,
in sfirgit, simfi ci nu po!i, ei bine, atunci trebuie si ln-
{elegi cd munca ta arbia atunci incepe.6.
$i istovirea la care aldturi talentul, cultura, vocaiia
gi pasiunea, gindirea muzical.S, studiul gi documentarea,
orientarea ta muzicald, ponderea, o foarte riguroasd es-
timare a intensitdlii Ei a dimensiunilor, a reliefului, a
contururilor, a nuantelor, a detaliilor gi, din care nu
trebuie sd lipseascd niciodatd qi in nici url le1 spiritutr
cutezdtor, bravura, energia, rezistenla qi fantezia (mai
ales fantezia dirijorului !), atunci lncepi sd dirijezi gi,
bineinleles, s5 simli tu insuti cd-!i intelegi Ei cd-fi trb-
220
i,egti aceasti nobild chemare. Cdci eu consider cA munca,
r'r:runcadirijorald e o chemare.('
Talentul gi munca au fost sursa deosebirilor, miracr,r-
loaselor puteri ale lui I. Perlea. Dar marile valori ale
dJlrijorului se explicd si prin forla sa morale, prin educa-
iia sa, prin hotdrirea pe care a luat-o din prima tinereie
ele a nu face nici un fel de compromisuri.
,rPerlea - ssf is, in 1933, G. Breazul - pornegte de
Ja muzic6, numai de la resursele Ei poruncile de inter-
pretare Ei de eticd artisticd ce-i sint proprii, ima-
nente.( ,Pe artistul Ionel
Talentul nu poate fi Perlea il cunoaqte orice iu-
in5buqit prin ignorare bitor de muzicd declara
Lizette Perlea, in- interviul
arnintit Ei publicat in revista clujeani oTribuna", in ia-
nuarie 1971. Pe artistul I. Perlea iI cunoagte orice iubi-
tor de muzicd. Pe omtd Ionel Per1ea l-au cunoscut prie-
tenii, ca qi duqmanii lui. Aceqtia din urml au incercat
s6-i ignore talentul, dar talentul nu poate fi indbuqit
prin ignorare.
Personalitatea lui umane, onestitatea Ei curdlenia lui
su.ftreteascd au supdrat pe mu$i. Unii l-au considerat
doar un feL de Don Quijote. De pe urma acestei p6reri
a avut mult de suferit. El nu fdcea compromisuri, nu
inchidea adicd ochii ca sd nu vadd minciuna. Nu admi-
tea necinstea sub nici o formd. Pentru el nu exista ne-
adevdr mic sau neadevdr criminal. Pentru eI vorba in-
sernna gind Ei gindul era cinste, adici adevdr.'l
In aceastd bdtdlie pentnt adever, Periea a fost ne-
clintit ca o stinc5...
Ca director aJ. Operei RomAne, a infeies sd nu facd
uici un rabat calitdlii, a promovat nurnai valorile, nu a
vnut sd facd loc decit talentelor... A fost, cum s-a scris,
ire'ductibil pentru calitatea executiei, rigid in fala ade-
virrului Ei aI sentimentului datoriei in munc6.
Pretutindeni, ia Scala, la Metropolitan, la Bamberg,
nuj a acceptat nicicind in numele muzicii, nu a acceptat,
s'.1'b nici o formd, favoritismul, convenien{ele {undamen-
lale de compromisuri.
R,enrar:cabild prin indlfimea ei morald a fost atitu-
clrr,iea lni I. Perlea faiS de cri'rici. ,,Criticul
-
spunea
clr.:dva lonel Perlea trebuie sd fie un judecdtor per-
-
,t1
Criticul trebuie fect obiectiv, un examina-
sd minuiascd tor neinfluenlat de conve- fost pentru Perlea un stirnul in acei ani ai inceputurilor,
numai condeiul lui, niene{ele mondene, de rela- dar qi pe parcursul intregii sale cariere.
neaservit cuiva, dur, tii personale, de simpatii Cu dragostea cu care I-a ajutat Enescu, va incon-
dar fird jujiu sau poate chiar de antipa- jura, tot timpul, gi Ionel Perlea pe cei tineri... Gu per-
tii, de idei preconcepute" ieveren{a marilor militanti pentru cultur6, Perle,a va
de sfiiciune fald de cunosculii in cauzd, cdrora nu le-ar: face loc tinerilor pe scena Operei, va depista talente,
putea releva vreun insucces. va determina prin competen!5 Ei energie afirmarea unor
Criticul trebuie sd minui:ascd numai condeiul lui, ne- tineri.
aservit cuiva, dur, fdrd jujdu. Sd scrie limpede qi t5- Cu aceleaEi imbolduri a luptat Perlea in fruntea unor
murit ceea ce are de scris despre X, Y sant Z, dupi me-. formalii pentru educalia publicului, pentru ridicarea
rit, de e laudii sau de e numai reprog. Nu din repulsie amatorilor 1a nivelul inlelegerii artei.
anume, ci m-lmai dintr-o exigenld m'orale.(( RelevabilS este, din acest punct 'de vedere, activitatea
,,Cum mai pot eu conta pe obiectivitatea unui critic"
pe care lonel Perlea a desfiEurat-o in anii in care a
a cronicii sale, dacS eu stau Ia masd cu el in ajun ?( ictivat la pupitrul orchestrei simfonice a Radioului,
se intreba Ionel Perlea. - unde a desidqurat o activitate tenace pentru stimutrarea
Dirijor model, Ionel Per1ea qi-a clddit drumur.ile pe vocafiilor, dezvoltarea pasiunilor, pentru modelarea pu-
ter.enul puternic a1 moralitdtii si a1 intransigenlei muzi- blicului.
cale. Sutele, miile de cronici din intreaga Europd, care ,,Trebuie sd facem ca toli mai mulii romAni sd gtie
vorbesc timp de 5 decenii despre inaltele cote ale artei. cine este Beethoven, cine este Wagner, cine este N{ozart ;
sa1e, despre mdiestria, energetica, majestuozitatea, ma- trebuie sd luptS.m sd adu-
gistralitatea interpretdrilor sale, reprezintd una din mir- Muzica cultd cem muzica in fiecare cd-
turiile care atestd for{a ce poate fi atinsd in muzicd prir'.- il ridicd pe om, min, ln fiecare conqtiinfd,
imbinarea talentului qi a unui inalt sim! al datoriei fa{d il inal{d prin aceastd minune care
de muzicS. si oameni. este radioul, cu adevdrat
darr.rl civilizaliei moderne pentru omul de pretutin-
O scrisoare a lui Enescu, datatd 27 noiernbrie J"931" ,deni" spunea Ionel Perlea, prin 1936, preqedintelui
Ionel Perlea avea numai 30 de ani Ei luptele pe care - de
Societltii Radiodifuziune.
le dusese impotriva detractorilor, rutinierilor, arivigti*
1or, oamenilor lipsili de ta- $i dumneata crezi cd pe ascultStor il intereseazi
Indemnul lui Enescu: lent, luptele pe care le du- mai'-mult acei nem{i de care pomeniseEi mai inainte,
Afirmare in ciruda sese pentru ridicarea Ope- dec{t taralul de ldutari ?
tuturor rei RomAne, au ldsat urme Dimpotrivd, a replicat Ionel Perlea, fanfara, toba
abstacolelor ! grele in sufletul tindnului iqi -au Ei e1e locul firesc in programele noastre, ca qi
artist : scripca, cobza, lamibalul. Dar, Muzica, a;a-zisd. cea cultd,
,,Am aflat ii 1I ridicd pe om, il inalli spre acele simliri care atestd
- am ?aflat
scria George Enescu c-ai
intrat in zodia- neincrederii in sine. E posibil IJn ar- insuEi gradul de civilizatie aI unui popor, al regnului
tist ca D-ta ? Imediat, afard din ea, spre cea a afirmdrii nostru omenesc, ii stimuleazd gindirea, ii sporeEte jnte-
in ciuda tuturor obstacolelor ! $i-n ciuda geloEilor gi a resul pentru frumos, spre ad,evdr...t'
birfitorilor. Cur:aj ! $i 1a muncd rodnicd... Cu sinceri Ferlea, muzician complex compozitor, dirijor, Pia-
simpatie si prietenesc devotament... George Enescu.(r nist, profesor, a fost deci, in-acelagi timp, un muzician
indemnul lui George Enescu, muzicianul de geniu,, gindit,or, un pedagog a1 publicului, un artist care s-a
rnuzicianul de mare probitate, indemnul lui Enescu a tuptat pentru permanenta qi multilateraia educalie a
publicuiui.
222
223
 O trecere in revistd a documentelor ce reievd talen- Ionel Ferlea: cian total, muzician cu vo-
tul lui Periea trebuie (chiar dacd in acest caz nu_mi Mozart a fost catia baghetei, artist de ori-
propun s5. insist asupra elementelor ce caracterizeazi sl6biciunea zortt, capabil de o adincd
tehnica, arta _ sefului de orchestrd) si atraga atenlia" inimii mele influenlare a publiculr-ri, de
asupra vaiorilor repertoriale incluse in caialogul de o necontenitd comunicare
crealii, -catalogul sdu dirijoral. cu orchestra, Ionel Perlea (asemenea desdvirEifilor diri-
Aminteam de cele 1 500 de lucrdri muzicale invdtate jori ai conterrrp'oraneit6fii), s-a dovedit, in acelagi timp,
pe dinafard cle Perlea... Nu e numai o cifrd ce indica un artist capabil sd stdpineascd marile ansa,mbluri iirice...
un recold, ci evidenfiazd, inainte de toate, un concept Marile succese la Opera RomAnd in anii 192E-1930,
repertorial. ln Scala, la Metropolitan, se explicd poate, mai intii,
Perlea a interpretat fdr.d prejudecili toate lucrirj.Ie prin faptul c5 Perlea, (de altfel, asemenea tuturor ma-
ce intri in malea istorie a culturii muzicale si le-a s1u- rilor dirijori ai lumii actuale), a intrat din tinerele pe
jit cu o dragoste definitiva, indreptatd, inainte de toateo marea poartd a teatrului liric, insugindu-;i meselia, in-
spre aderrdrul partiturii. suEindu-gi istoria operei, drept corepetitor...
. ,,Nicisdunui diriior nu-i este permis sd schimbe par- Practica vielii muzicale, demonstreazd c6, aqa cum
titura, denatureze intenlia autorului.,( in limitele ei dirijorul de orchestrS trebuie sd fie ttn ,bun instrurnen-
riguroase, partitura trebuie doar interpretatd in aqa fel tist, dirijorul de opeld trebuie sd treacl prin corei:etilie.
de cdtre dirijor, pentru ca Ionel Perlea a trecut qi prin Ecoala instlumenttihri 9i
- rispuns tic, totul sd se p-istreze auten-
,A.ufenticul a prin activitatea de corepetitor.
cu fermitatu dar din care ei sd Perlea a devenit un exceptional dirijor de opel"d qi,
Ionel Ferlea ,,scoatd.. excepfionalul d,e la $aliapin, cu care a coiaborat Ia Bucureqti, la I'lag-
recomanda Ionel Perlea stad, Schwartzkopf, Dieskau, I-ehtnann, toate stelele
studentiior s6i, ca pe un crez practicat de el insusi" lirice a1e lumii au crezut in Perlea qi s-au supus ba-
Care vi se pare cea mai insemnatd literd din abece- ghetei sale.
darul dirijorului ? a fost intrebat Ionel perlea.
Autenticul - a rdspuns cu fermitate ;eful cle
-
orches,trd. -
- Autenticul ! Sd respecte cu rigurozitate nu numai
textul aga cum 1-a scris autorul, dar sd-I Ei exprime cu
insdEi ndzuinla compozitorului. Atunci, qi numai atunci,
putea desluqi cd e vorba de un dirijor adevdrat.
Repertoriul lui Ionel Perlea este uriaE. Din tiner,ete
pind in ultimii ani, cind ne-a prezentat o piesd de
Th. Grigoriu, zeci de lucrdri romdneEti de Enescu, R,o-
galski, Andricu, Alessandrescu, Drdgoi, En,acovici, Otescu,
au beneficiat de harul dirijoral al lui lonel Perlea.
Aldturi de firescul ataqament fald de creatria autoh-
tond, Perlea a traversat, cu stiuta-i mdiestrie, toate zo-
nele ce {in de valorile universalitetrii. $i, totugi, ca rrr'-
tist, ,Ei Perlea a fost un om cu prediieclii. intrebat, in
amurgul viefii, care este comp'ozitorul preferat, Periea
nu a ezitat sd rdspundd : ,,Dintotdeauna Mozart a fost
sldbj.ciunea inimii mele, marea mea predilecfie." Muzi-

224

CARLO MARIA GIULINI
SI REFUZUL SUCCESULUI...
Carlo Nlaria Giulini, cel pe care l-am ascultat in at-lui
1977, la Ateneu, cu Orchestra Santa Cecilia, tn zilele
Festivalului European al Prieteniei, Carlo Maria Giulini
ct arzdtoarea-i sa dragoste de muzicS, Giu,lini, un sef
de orchestrd ajuns pe culmile gloriei, surprinde lumea
muzicald prin modestia cu care refuzd bucuria marilor
succese. Socotind ,,muzica un lucru pt'ea dureros, prea
profund, prea esenfial, pentru a o practica tot timpulff.
Garlo Maria Giulini declara, in anul 1978, Iui l\Iaulice
Fleuret, trimisul special, la Milano, al revistei ..Diapa-
sono...(( Este mult timp de cind cariera care nu rn-a in-
teresat niciodatd pentru ea insSgi, nu md mai intere-
seazd. deloc. Eu persist sd gindesc cd le,ctura unei cdrfi,
descoperirea unui peisaj, observarea naturii valoreazi
tot atit cit actul muzical pentru cine vrea sd incerce si.
infeleagd, sd iubeasci, sd-qi ddruiascd ceva inainte de a
muri. Copiii au acum propria lor via!6 profesionali si
familialS. Noi nu vrem s6.-i stinjenim, chiar printr-o
prezenld discretd, gi Etim cd trebuie sd vii de departe
pentru a cunoagte fericirea regdsiriior. Eu cred cd este
foarte necesar sd te retragi la timp, sd iei distanld, s6-!i
gdsesti un alt centru de via!5, un alt centru de interes,
ln functie de virstd gi capacitSfi'6.
Trimisul special aI revistei. ..fiap3ssrl'> se agteptase
Ia o asemenea declara{ie. Sosise Ia l\tilano consternab
de Etirea atit de surprinzdtoare ci Giulini a acceptat si
226
preia conducerea Filalmonicii din Los Angeles,in locul
i"i Zrrbltt Mehta, si atu'nci a atacat direct interlocutorul
cu intrebarea; ,$i, totugi, cred cd nu conducind una
dintre prirnele orchestre din lume veli obtine Ei rivnita
retrageie...s ,,Desigur cd nu venit deindatd rdspun-
- aLos Angeles au acceptat
sui lii Giulini... I4uzicienii din
condi{iile mele artistice : opt sau noue programe, pe an
cel rnult, fdrd grabd, avind tot timpui, tot calmul nec-e-
sar- pentru a^alrofunda paltituril",^ i" cel mai bun cli-
rnat posibil. imi voi lncepe; dL. altfel, activitatea la Los
Angeies, nu prin repetilii precise,- ci printr-o. munce
gen-erald de duratd, rdbddtor exercifiu de cunoEtinte Tu-
Iuald, care tlebuie sd ducS la un veritabll reflex colec-
tiv, la un fel de cod de colaborare, ]a o morald artisticd
comun6,, acceptat5, impdrtdqitS, trditd de toli in fiecare
*o-"tri. Natut'al, un ansamblu de acest nivel nu mai
are ce inv6{a, poate, din punct de vedere tehnic; dar
cred eu, avind ittt t-,ou Eef, cd treibuie sd-qi fdureasci o
noud personali.tate ; sd gdseascd acea calitate particulard
a sonoritilii, acea culoare, pondere, frazar-e, acea elocu-
tittne naturald, fdrd de care nu existd. viald interioard
iri muzic6. Ca qi intr-un cvartet de coarde, nu este su-
ficient sd cin{i bine, qi nu poti pretinde aceasta decit
prin conjunclia dar:ului individual gi a disciplinei con-
simiite. $tiu toate acestea,
noOrchestra qi cu mine de la Chicago, unde, dupd
trnim cu acelaqi suflu, atifia ani de colaborare' or-
cu acelaqi singL"... chestra qi cu mine trSim
cu acelaqi suflu, ctt ace-
laqi singe(.
Definitorie declaralia lui Giulini"' De altfel, intre-
gul colocviu, Giulini-Fleuret, este dominat de aceeaqi
Jinceritate ; rdspunsurile lui Giulini se constituie in-
tr-o adevdratd profesie de credinld a dirijorulur"' -$i
alunci, ln locul bricdror informafii, detalii, incerc si ofer
citeva amdnunte din acest autoportret schi{at in
anul 1978.
pe care o veli consacra ^de
$i aceastd energie, din
- inainte
acurn Fiiarmonicii Los Angeles, nu ve va in-
depdrta de Ia via{a celorlalte mari ansambluri ale lumii,
pe care J,e-a!i clirijat cu regui.aritate ?( qi-a continuat
Maurice Fleuret intrebdriie...
227
 ln Europa, de pild5, eu nu conCuc decit 5 sau 6
-
orchestre Ei incd nu in fiecare an. ln stagiunea 1979-1980,
nu voi pdrdsl insi in nici un chip oraqul Los Angeles ; imi
trebuie timp ca sI prind rddicini...
Bine, dar ce ve{i face cu inregistririle pe discuri... ?
- De ciliva ani, inregistrez din ce in ce mai pu{in.
- si imi
Vleau reiau ritmul, dar, sd Etili, nu am depdEit, to-
tuEi, nicicdatd, 3 sau 4 discuri pe an, ceea ce imi pare mai
mult dccit suficient...
Dr-ri:d concertele ddt lszt] Tsblaurile lui Mussor-
- Siirrfc,ni& Ctusicd. a Iui Prokofiev, ne-ali ddruit, una
gsld,
dupd aita, trei snonurnentale a IX-a: Mahler, Schubert ql
Ovbiat. Poate nu am dreptate, dar mi se pare cI muzica
slavd ;i muzica din Europa centralS iau un loc tot mai
rnare in catalogul dv... ?
Fentru mine, nu existd diferenfd. Sd-l iudm, de
- pe
pildd, Dvoiiik. Ceea ce-mi place Ia el, ceea ce md emo-
{ioneazi pind a md tulbura profund, este triste{ea, nostal-
gia, tandrelea amestecatd cu bucuria. $i iatd cd nu e de-
parte de Schubert, care md fascineazd pentru aceleaqi
rnotive gi din care imi proprln de asemenea sd gravcz
Tragica qi lJ eterminata.
&Iulte simfonii, carn de aceelagi t-ip de autori, dar
care- nu gdsesc ideea de integralS in proiectele dv. disco-
grafice. Este clar, mergeti irnpotriva curentului, impotriva
modei, la ora cind publicul reclamd indeosebi opere com-
plete, monu.mente, Ei cind artistul este preocupat rntri
mult ca oricind sd }ase un testament sau cel pufin arhive
pentru viitor...
- a rdsPuns
Discutr doar o punc{ie - Eu cred
Giulini cd nurnai marii
in timpul care curge... ? creatori -pot trece in posteri-
tate qi nu noi interPretii,
care s?ntem doar slujitorii marilor creatori. N{ai muit.
Gindili-vd cd discul nu este decit un document asuFra
rnuncii unui interpret Ia un moment dat, nu este o operd
etern6, ci doar o punclie in timput care curge... ln ceea ce
mi priveqte, nu as indrdzni, de pild5, s6' tealizez o Inte-
gra15 a simfoniilor unui compozitor... Sd incep cu printa
simfonie gi sd termin cll a IX-a... Mi-ar fi fric5. Nu cred
cd aq putea reface drumul pe cad'e l-a strdbdtut compozi-
torul. L-aq trdda intr-un moment sau altul... $i atunci,
228
normal, md mullumesc si aEtept ca operele sd se coac5,
sd se maturizeze in mine, intr-o ordine a mea qi nu aceea
a elabordrii lor de cdtre compozitori ; inregistrez una satl
alta dintre simfonii, doar atunci cind sint sigur cd-i poi
da ce-i mai bun din experienla mea muzicalS 9i indeoseL'i
din experienla mea uman6...
- Nu
vd intereseazi inregistrarea ca o activitate auto-
nomd, ca operd de artd de sine stdtdtoare ?...
Inainte de a incepe o qedin{5 de inregistrdri, eu ccr
-
intotdeauna tehnicianului si vini in sal6, sd asculte tin-rp
indelungat sonoritatea particulard a orchestrei, culoarea
sa, densitatea, fiorul, vibralia sa vitald. Dupd ^aceea il les
liber sd facd ceea ce crede cd-i drept 9i fidel' ln orice caz
in ceea ce priveqte discul, maestrul de sunet este mai
competent decit r:-rine. Eu nu fabric un. produs, incerc nii-
mai Ei cu ciid dificuLla-
Competenlele te - sd fac muzic5...
rnaestrtrlui - $i de ce nu-mi vorbili
de sunet".. - despre public... ii ig-
nimic
norali ?
Eu nu cint pentru public' Eu cint cu el. In sala de
- nu existii muzicieni de o parte Ei auditori de aitS
concert,
parte, ci bdrbali gi femei reuni{i pentru a impdrt5gi in-
iondakrilul mrizi'cii. Muzican{ii si publicul nu pot nimic
unii fdrd al{ii. Contopili in aceeaqi celebrare, rdscoiiti <le
acelaEi elan, ei pct sd spund to{i ceea ce nu se poate
spune, sd asculte inaudibilul, pe scurt, sd meargd i! inima
lucrurilor acolo unde nu intotdeauna existd exp1icafii...
Un gind al lui Balzac m-a asaltat, ascultind inregistri-
rile setinate de Giulini : ,,Muzica este acea unicd arti
care se adreseazd gindirii prin gindire, fdrd a necesita nici
cuvinte, nici forme geometrice, nici culori(''
Giulini, dirijonrl care vede in interpre{i simpli sluji-
tori ai muzicii, realizatoi-i ai unui sirnplu document asupra
crealiei intr-un moment dat din curgerea timpurilor mu-
zicale, Giulini se adreseazd gindirii noastre prin gindire,
gdseEte culori personale cu care vorbegte despre muzicl,
ne dovedegte, curn spunea Schi ler, cd ,rdrumul care trece
prin ureche este cel mai apropiat de inim5... drum pentru
tare gi Coreggio ar fi incercat de prisos sd-Ei risipeascd
culorile(.
229

Giulini stdpineEte deplin masa sonor5... de aici forfa de
seduc{ie a tuturor versiunilor sale...
De unde. pornesc izvoarele artei lui Giulini ?
Giulini s-a ndscut la 9 mai 1914 Ia Barletta, in sudul
trta1iei. La 4 ani, intr-un sat din apropierea Veronei unde
familia sa avea o mici gospoddrie, este impresionat de cin-
tul unui violonist ambulant. Sonoritatea I-a captivat"'
Cere o vioard. I"a 6 ani studiazS temeinic Ei incepe sd iu-
creze intr-o scoalS din Bolzano, condusd de un v5r zr1 lui'
Mascagni... Cbntinui curind studiile Ia Roma cu Principe'
In anrit 1932 incepe studiile la Santa Cecilia in clasa cie
compozi{ie a lui Alessandro Bustini. ,,In acea vren-Ie' - va
miriurisi in 7972 Giulini lui Arthur Blyth, interviu ap6-
rut in ..The Gramaphone,,, cel mai mare vis al meu era si
fiu membru intr-o orchestrd 9i am fost destul de norocos
ca si ciqtig o competilie na{ionali in anul 1934,-pentru
un singur Ioc vacant in Orchestra Augusteo..' A fost cea
mai mlre fericire a vielii mele, deqi stiteam numai Ia ul-
timul pupitru al violelor. Eram in al noulea cer' Era mi-
nunat, piea minunat sd cin{i sub bagheta unor faimoqi
dirijori'Ei s5 urmdreEti, si nu pierzi din ochi soligti de
talia unor Backhaus,' Gieseking, Hu,berman..'s Mai tlrziu,
al5turi de 3 colegi a format
un cvartet. Erau trei colegi
,,Un spirit superior
irebuie sd gindeascl instruiti de Principe' -
tot mai sus..." Orchestrant, membru a)'
unui ansamblu de muzicd de
camerd... tindrui Giulini este indrdgostit pe via!5 de mu-
zicd Ei culrl 'spunea Haendel ,,;r-rn spit'it superior trebuie si
gindeasci tot mai sus(...
Giulini se gindeqte la dirijat... ,,Am fost tot mai con-
vins va declara lui Arthur Blyth cd trebuie s5 pro-
- -
duc un sunet prin... gesturi('. A urmat timp de 3 ani un
curs cle specializare in dirijat ;i la absolvire obline un
premiu... Curind studiazd diriiatul in mod special cu Motr-
iinari... Debuteazd ir-r publi'c in anul 1944, in Roma eli-
beratd, conducind Concertul Orchestrei Augusteo, care
sdrbdtorea alungarea fascigtilor. In toamna anului 1944
este numit adjunctul lui Previtali la Orchestra Radio
Roma si in anul 1946 este director muzical aI Orchestrei
Radio lialiana... In 1949, incepe girul marilor cdldtorii mu-
zicale. Dirijeazd la festivalurile de la Strasbourg, Praga,
230
Venelia, qi mai tirziu la Lucerna, Viena, festivalurile
olandeze. in 1952, este asistentul lui De Sabata..' In 1954,
tra retragerea lui De Sabata, este nurnit dirijor principal
la Scala... La una dintre repetilii participi Walter Legge,
suflet de muzician, descoperitor de talente... Legge este
director ]s ..f,ffi1,,, fondatorul (pentru necesitdli de impri-
mdri) a Filarmonicei din Londra... Legge intuieqte dein-
clatd forJele lui Giulini. Este semnat imediat un contract
pe termen lung, qi aga ne explicdm cum toate inregistrS-
iile lui Giulini aparlin companiei engleze EMI (doar ci-
teva piese slnt realizate Ia *DECCA* qi .*RCA* 9i abia in
1977, cartera discograficd continui cu vigoare Ia .<Deuts-
che Gramaphon-). Prin Legge, Giulini se dedicd discului,
incepe marea colaborare cu orchestra londonezd, deve-
nite; din 1965, o dati cu plecarea lui Legge, New Phiiar-
monia"
in anul 1972, criticul ,loachim Ldtzner de Ia 'tFono
Forum,, 1-a intrebat pe Giulini, cum se poate impdca atit
de bine cu orchestra care lu-
,,Lucrul principal cra, care ,,trdia cu Klempe-
pentru mine rer. ,,Dupd o ord de lucru, de
contactul unuln - repetilie, ai iegit de sub orice
cu orchestra influenti, a rdspuns Giuli-
ni... InstrumentiEtii imi sint prieteni de ani. Aceasta este
lucrul principal pentru mine... Contactul uman cu orches-
tra...(( Intr-adevdr, prin acest contact viu, prietenesc, au-
toritar, cu instrumentiEtii ne putem explica marile suc-
cese ale lui Giulini, premiile pe care le-a oblinut pentru
a IX-a de Mahler, pentru Concertul de Brahms intepre-
tat de ltzhac Perlman, pentru Eroica beethoveniand, pen-
lru Tragica lui Schubert. A IX-a de Mahler a obfinut, de
pild5, in 7977, Premiul Interna{ional al criticilor de disc...
Alfred Hoffman nota atunci, in paginile revistei..Muzica" :
,,Giulini, in fruntea orchestrei simfonice din Chicago, re-
alizeazd o versiune interpretativd impresionantd a Sim-
Ioniei a lX-a de Mahler lucrarea, datoritd proporliilor
ei neobiqnuit de vaste gi-implicit a dificultdlilor de exe-
culie, este poate mai pulin rdspinditd in public decit allele
din ciclul Simfoniilor marelui postromantic. Dar meritul
lui Giulini este acela de a insufla o rard fortd de comuni-
care monumentalei partituri mahleriene a cdrei emolie se
231
transmite auditoriului discului cu o pregnanfi foarte
apropiatd de cea posibii de realizat in sala de eoncert. Ju-
riul a considerat cd personalitatea lui Giulini, unul. dintre
cei mai originali gi eficienli Eefi de orchestrd ai timpului
nostru, asigurd inregistririlor sale pe disc valoarea unui
fenomen artistic viu, citu;i de pu{in alterat de contribu-
fia procedeeior t,ehnice.('
,,Existd, la urma urrnei nu-
mai un singur drum valabil - inspunea George Enescu
interpretarea operelor- mu-
zicale. Se cere simplitate, sinceritate gi naturalefe...
Orice piesd interpretatd de Giulini este incdrcatd de
sirnplitate, sinceritate, naturalele..
Dirijorul obosit dupd o iuptd de peste jumitate de veac
pentru muzic6, cel care gi-a permis sd-i declare lui Joa-
chim Mdtzner ,,N1[uzica este
este uria;5r llriaqd, dar nu este nunlai
",Fdttzica
dar nu este numai muzica muzici pe pdmint... Avem
pe acest F6mint,.."
o singuri viafi qi ea trece
repede qi cite lucruri mai
am de fdcut la virsta mea, sA citesc cdrli, sd stau in casa
mea, la masa mea, pe scaunul meu, si m6 plimb, sd mii
odihnesc( diriiorul care viseazd, necontenit, retragerea,
- de orchestri
odihna, geful care vorbeqte mereu r"port"-
rilor despre dorin{a de a-Ei reduce activitatea, rimine
totugi mereu credincios muzicii, petrecindu-qi 16 ore pe
zi studiind, dirijind, reflectind asupra muzicii. AEa ne
explicdm cum, in acelasi interviu din *Fono Forum*,
g6sim o pdtimaEs declara{ie, o reald profesie de credin{d
,rpentru mine muzica este continuu un eveniment,
-muzica imi aduce continuu emofie qi incordare... Fac mu-
zici cu toate fibrele trupului vielii mele.....
VeEnic infometat de muzicd, Giulini iEi insugeEte ne-
contenit comorile artei sonore. printre discurile reali-
zate in ultimii ani de Giulini sd amintim Concertul de
Brahms cu Itzhac Perlman drept solist, disc distins cu
Premiul Academiei Charles Cros. Ca qi muili alfi mari
italieni, De Sabata, Toscanini, Barbirolli, Giulini e.ste
apropiat de spiritul lui Brahms. A imprimat din crealia
lui Brahms . Simfonia a IV-a, cu Orchestra din Ghicago,
232
Variafiiunile pe o temd. de Haydn, cu orchestra Philarmo-
nia, Concertele pentru pian, cu Claudio Arrau gi Alexis
Weissenberg.
,,Brahms este o parte Brahms declara, in
din viata rneao' anul 1972, Giulini
- esteNuo
parte din viala mea...
qtiu daci-l dirijez bine sau rdu, adevdrat sau fals, dar il
simt pe Brahms in singeie meu, eI este o parte din fiinla
mea('.
Itaiia irelcantor-rlui a dat, fireste, lumii mari dirijori
de operd... Tulio Serafin, Alberto Erede, Gianandreea Ca-
vazzeri, Antonio Votto, Franco Capuana, Vincenzo IJe-
lezza, Nino Sonzogno, Glauco Curiel, Arturo Toscanini
gi Victor de Sabata au fost dirijori totali, au fost excep-
lionali gefi de orchestrd si in domeniul simfoniei ;i al
artei lirice. Carlo IVIaria Giulini continud tradi{ia aces-
tora din urmd. De Ia De Sabata a inleles cd rnuzica este
un lucru grav, cd nu este totul sd dirijezi orice Ei foarte
mult, ci numai capodoperele repertoriului de operi ia
care te-ai gindit mult gi pe care le-ai preparat cu griji.
Giulini se dedicd creafiei de operd de la inceputurile
activitdtii sale dirijorale, de prin 1946. ln anul 1951, di-
rijeazA, la Milano, opera lui Haydn Il mondo della luna.
Continud apoi cu Trauiata, Ia Bergamo, Didone de Ca-
valli, Ia Floren{a, La uita breue de De Falla, cu carc a
debutat la Scala. Din anul 1954; cind este numit dirijor
principal Ia Scala, performan{ele lui Giulini devin eve-
ninrente. Sd amintim Falstatf gi, in special, cele d'oud coo-
perdri ale sale cu Visconti Trauiato la Scala, in 1955,
cu Callas Ei Don Carlos, in -anul 1968 ia Covent Garden.
Ca gi Barbirolli, Giulini etaleazi o selectivitate care
(cum s-a spus) iradiazl o auri speciald asupra tot ce di-
rijeazd,. Pe Giulini nu-l intereseazd cicluri cbmplete, nu
face nimic din raliuni de modd, ci numai din ra{iuni pur
artistice. Pentru Giulini, muzica 'este o morald ce im-
plici o disciplini de fier, gi nu infelege sd prezinte pubii-
cului decit lucrdri bine aprofundate, in versiuni de mare
expresivitate.
Desigur cd, pentru a izbindi, Giulini a trebuit sd in-
vingi iner{iiile dominante in multe teatre. lntrebat de
233
 Maurice Fleuret, de ce s-a retfas in ultimii ani, cum sE
ne explicdm retragerea sa din zona teatrului liric, clin
discografia liricd, Giulini rdspundea : ,,Credeli-mii cd
am incercat de multe ori... Dar cerind interprelilor s6 fie
prezen{i in studio de Ia un capdt la altul aI inregistrdrii,
se pare ci ceream imposibilul... Dacd aceastd simpl5 con-
dilie pe care md indirjesc sd o cred necesard ar fi fost ar:-
ceptatS, ali fi avut un nou Trouatore.
Discografia liricd aI ui Giulini este destul de restrinsd
in raport ou cea sirnfonicd. Prima inregistrare, Iplt'igenia
inTaurida de Gluck, dateazd din 1954; tot in acelaqi an a
inregistrat ltuli.unca in Alger de Rossini. In 1959 a rea-
Iizat, la Londra, integlalele Don Giou(tnni Ei NunLa lui
Figaro. Radioascultdtorii noqtri cunosc Don Giouannl, cu
Eberhard Wdchter, Joan Sutherland, Elisabeth Schrvar=
zkopf, Graziella Sciutti, Giuseppe Taddei, Piero Capuc'cii-
li, Gotlob lrrick. Nunta lui Figaro, (au exist'at rezerve
pentru aceastd inregistrare, rezerve asupra conceptului
dirijoral, asupra ritmului), are in distribulie pe Eberharcl
Wdchter, Elisabeth Schwarzkopf, Fiorenza Cossotto, Giu-
seplre Taddei, Anna Moffo, Piero Capuccilli. N'Iarele mo-
ment al carierei lirice Giulini Don Carlos, la Covent
-
Garden, in 1958, in rergia lui Viscontr, cu Fedora Barbieri,
Jon Vickers, Tito Gobbi, Boris Christoph. ,,Cel mai mare
Vendi pe care l-am ascultat dupd OtheIIo, al iui De Sa-
bata(' scria atunci Andrew Porter, in presa englezf,, iar
Peter Heyworth adduga : ,,Nu cred cd a fost rnai bine
dirijat Verrdi, de la retragerea lui Toscanini gi De Sabata"
In 1970, Giulini inregistreazd la -ENII,, Don Carlos, ctt
o distribulie ce-i unegte pe Placido Domingo, Montserrat
Caballe, Sherril Milnes, Shirley Veret, Ruggiero Rai-
mondi.
Discografia liricd Giulini s-ar incheia aici, dacd o
firmd italiand *Fonit Qstra>> nu ar fi reugit sd trans-
puni pe disc, incepind- din anul 1977, o serie de specta-
cole celebre de operi cu marii dirijori ai iumii. Aga s-a
ndscut prodigioasa colec{ie Opera Liue, conttmratd apoi de
seria Concert Liue. In aceastd colec{ie de Operi, in-
,il - pe vechi benzi de magnetofon a unor
tilnim inregistrdri
neuitate seri de operd dirijate de Furtwiingler, Toscattini,
De Sabata, Mitropoulos... Recondilionind benzile, nu s-au
234
L
,,Raliunile inimii putut face minuni, qi cum
au prevalat s-a scris ,rrafiunile inimii au
celor tehnice" prevalat celor tehnice(.
Din serialul Giulini aI
acestei colecfii ag aminti Alcesta cu Nlaria Callas si Ro_
lando Panerai... Brirbierul, inregistrat in 1956, la Scaia, cr-l
Ilaria Ciallas, Tito Gobbi, Luigi AIva, Rossi_Lemeni si
Treuiatu. inregistratd, in 1g55, Ia Scala, cu Maria ealtai,
Giuseppe di Stefano, Ettore Bastianini...
Colaborarea Giulini Callas... pasionant subiect...
,,Golabolarea cu Calias - deciara cinclva Giulini a in-
semnat una dintre cele - mai mari experienle ale - rrietii
mele. Nu mai trebuie sd spun ce mare artistd era. Inte-
legea cele mai profunde probleme muzicale, dramalice gi
ale artei teatrale. AlSturi de Callas gi Visconti am lucrat
trei saptamini asupra caracterului Viotetei... Am incer-
cat sd afldm cum a conceput Verdi, in realitate, acest
mare cat'acter omenesc... Dupd aceea am incercat sd
facern ca fiecare miscare sd corespundd cu simlirea dra-
maticd a pi9s9i si de asemenea cu muzica... Apoi au in_
ceput repetiliile. Callas era pregdtitd sd munceasci cu
modestie si dirzenie ore in sir pentru ca lucruriie sd
meargd bine...((
- ,,Nluzica - scria
for{a
undeva Georges Duhamel -. irle
citeodati teribili, de a pune in jumind
-secretd, Ei
atitudinile sufletului nostrus...
Toate discurile, toate inregistrdrile, toate
conce,r.tele
lui Giulini pun in lumini sufletul, bogd{ia sufleteascd ar
acestui rnare, desivirEit artist. La aparilia discuiui cu
Don Sebastiani, de Donizetti, criticul italian Aldo Nicas_
tro. scria ; ,,Cariera lui Carlo Maria Giulini s-ar putea cle-
fini ca o curioasd contradicfie terminologicd, iniracolul
cliscre{iunii in interiorul unei fldcdri...(. in acelasi comen-
tariu, ridicindu-se impotriva acelora care gdseau un de-
fect in faptul cd Giulini impresioneazd piintr-un exces
de polite!e, sobrietate, Ni-
,,Miracolul discrefiunii castio sublinia extrema eri-
in interiorul unei fldciri'. genld Ei nervozitatea pe
i n c on f ru n t area cu m e mbri i
#1 : ::3 :n, l" lY]
rijorald nu inseamnd in nici"i1";tl ",x'i: Ni-
un chip rdceald, insista
235
 castro, dupd cum nici etichetele de dirijor rafinat, inte*
lectual, rational, nu ar putea cluce la concluzia ca Giu-
iini este mai pulin spontan, *italian"... Cine a ascultirt
memorabilele reprezentafii cu Don Carios sau Trcruiattt
a simlit cum se revarsd fiaclra iubirii dintr-o a;a-zisd
sobrietate dirijoral6(. Fantezia timbraIS, cdldura, dul-
ceafa sonoritd{ilor nu iipsesc din interpretirile 1ui Giu-
lini... Giulini este in continud evolufie, a ajuns Ia rar
intilnita gtiinfd a construcliei ansambluriior sonolc. Este
de aiuns, din acest punct de vedere, sd ascuLtdn'r inre-
gistrdrile sirnfoniile de Schubert, Dvoiiik, Mahler, de
-
care aminteam pentlu a intui ce adincd este infele-
ger€a structurilor- acestui tip cie construclie simfonicd. S-a
spus frumos, sufletul insuqi aI m.uzicii vine parcd sd se
tine:rscd cu aceastd fiacAi'd sentimeirtaLd, caracter"isticd
a;a-zisei maniere sobre a lui Giulini....
Ag mai insista asupra discografiei Giulini... Pulini
dintre marii dirijori z.ri lumii s-au bucurat de o as-eme-
nea aten{ie din partea criticilor de disc. Giulini - o do-
vedeqte, poate, inainte de toate, numS.rul premiilor de
disc -- este socotit printre cei mai nari siteciali;ti in
cliscografie. Activitatea lui Giulini pare s5 demonstreze
continuu locul deosebit pe care-l ocupd discul (imprott'iva
acelor mari gefi de orchestrS. care-i neagi orice valoare)
in civiliza{ia muzicalS contemporanS. ,,Cu cea mai n'ri,u'e
plScere fac concerte nu discuri(' declara cindva Giu-
-
Iini, dar marele Eef de orchestrd italian in{elege cd mili-
oanele de iubitori de muzicd au ne\,rcie de disc, cd
discurile rdmin una dintre marile achizi{ii ale tehnicii, ale
Iumii contemporane. Giulini si-a legat, de acce;i, in-
treaga carierd de marile case de inregistrdri ale iumii"
discuriie sale reprezentind, cum splrnea Armand i)anigc'l,
in emisiunea pe care a dedicat-o Simfoniei I-a de :\Ia-
hler, la Radio Paris, .!o artd lucidd qi rafinati, toati in nu-
an!e, Ei de o exemplari claritate(. Printre discurile lui Gitt-
iini as mai arninti SimJoniile lII, VI, VII, VUI, IX, Mis-
s0 Solemnis de Beethoven
,,O arti lucidd qi rafinatS, (remarcabili, din acest
toati in nuar:r{en , punct de vedere, discu{ia
qi de o exsmprar' claritate" *T:t?l""ut
8*ff,, ,#,;.ffi:
lui Beethoven), Rom.eo ;i Julieta de Berlioz, Interludiile
236
iui Britten, Recuiemul lui Cherubini, SimJonia a II-a de
Bruckner, Sirnfonia ITIII-a de Dvoiiik, Marea qi h"octur-
nele lui Debussy, SirnJonia in re de Franck, Tsl)"aurile
lui Mussorgski, Rapsodia sparrtold qi suita Daphnis ;i
Ch,loe de Ravel, Recuiemul lui Verdi, Pasarea de lac qi
PetruSca de Stravinski, Anotimpzrile lui Vivaldi gi multe
alte luciri fundamentale.
,,Pe disc spunea cindva Giulini auditorcil soli-
tar va putea -intotdeailna sd viseze ceea-ce nu vede. Ptn-
tru noi, esen{iai este si uitdm cd lucrdm pentru aceastd
nostimi magind care inregistreazd tct ce facem. Noi tre-
buie sd ne lansdm cu toate puteriie in muzicd, sd nu ne
gindim decit la ea, si nu triim decit pentru ea, sd-i ur-
mdrim drumul fdri sd privim in altd parte... Mi se in-
timplS adeseori sd fiu intrerupt cle directorul artistic
pentru cd ciintr-o datd, fdrd sd observ, eu incep si cint
ca gi cum microfoanele nu ar fi acolo, ca Ei cind nu ;rr
ti fi nimeni care sd md audd. Dar eu refuz intotdeauna sd
inregistrez pe mici segmcrrte, sei md opresc, sd ascult, si
refac cutare sau cutar"e cletaliu al unui mozaic. Binein-
feles, asta ar insemna garantia unei anumite perfecliuni,
Car al unei perfecfiuni reci, ndscutd dintr-un cadavru...
Geea ce caut eu este viafa, Ei viafa nu este niciodatd per-
fectd... De asemenea eu risc de fiEcare datd sd realizez
cele rnai lungi captari posibiie, sd inlegistrez, dacd se
poate, acte intregi, pdr{i intregi de simfonii, gi in conti-
nuitatea exactd a lucririi, std, cred, singurul mijloc de
i
l a spera sd ajungi Ia coerenla dramaticd a ansamblului
I qi de a atinge un ad"evdl cai:e sd se poatd apropia de
reprezentatia de scend, din sala de concert...c
l
d

INTERFERENTE
GOETHE DRAGOSTtr SI ORBIRA
FATA -DE ARTA SUNdTELOR
Sint cunoscute citeva excelente studii desirre 1e6u1
muzicii in viafa Ei crealia iui
Goethe ca. de pild6, cdr-
tile lui \A,'ilhelm Bode, Hermann Albert, Wasitiewski,
Spitta, Hans Joachim Moser.
Dincolo de toate exegezele, cele mai edificatoarc con-
cluzii ni Ie oferd opera lui Goethe, l.ela{iile sale cu ntu-
zicienii epocii sale gi in primul rind faptul cf, multe dir-i-
tre ideile, temele lui, devin motive curente in istoria
rnr.rzicii.
,,in muzicd - scria Goethe - demnitatea artei apare
ir-rchipul cel mai evident... Muzica este in intregirn,e formd
qi confinut, ridicind gi innobilind tot ceea ce exprimd".
Sint aceste cuvinte dovada unei deosebite receptivi-
tdli fatd de muzicd ?
Greu de rdspuns, in fala atit de contradictoriitror sale
reaclii...
I-a iubit pe Bach, G1uck, Haendel, hlozart, ctrar este
nelinigtit, stinjenit in fafa erupliilor beethoveniene
"
11 trateazi cu indiferenld pe Schubert, dar il cultivd
pe mediocrul Zelter.
il indregeste pe clasicizantul Mendelssohn-Barhholdy,
dar, in acelagi timp, este incintat de dernonismul lui Pa-
ganini.
Unele dintre aceste reaclii atit de contradictorii pot
fi, desigur, explicate prin atitudinea sa profund conserva-
toare fa{d de muzicd, atitudine definitd de poet atunci
cind scria:
zoo
A
nMuzica, in sensul cel mai bun, are
mai pu!irl5-ney',1]e
de noutate, ba chiar cu cit este mai veche, mai inridS-
cinatd, cu atit are mai multl putere.(
Cu toate inconsecven{ele, cum scria undeva Ilt;main
Rolland, oGoethe apar{ine tagmei- noastre, muzicienilor'
Este fluviul ln care se varsi cele doui riuri gemene,
irnpreund cu toate apele p5mintului(.
,,Goethe - scrii Tudor Vianu - a palticipat pe
la
*tii" curente artistice Ei de idei ale vremii sale,
care le-a sprijinit gi ilustrat prin opere de mare insem-
nitate, degi punctul sdu de vedere rdmine mereu perso-
nal qi contribu{iile lui intregesc o operi unici 9i pro-
fund originali, cdci, peste ;tot, ceea ce are comun cu
timpul s5u, el'face ini6 un pas mai departe, un pas de
uriag, prin care atinge timpul nostru 9i se leagd cu ni-
euinlele cele mai actuale({'..
Drumurile spre muzicd a1elui Goethe pornesc din co-
pil6rie. La Frankfurt in-
Biografia muzicali vald pianut ; la Strasbourg
a lui J. W. Goethe violoncelul; Goethe com-
Pune multe dintre lucrdrile
sale cintind.
element din
,,l\{uzica - scria Goethe - este adevdratul
care orice poezie izvordgte, pleaci qi se intoarce(''
am auzit
,rPot s6 muncesc totdeauna mai bine cind
rnuzicdto noteazi Goethe, prin 1820.
-
Istoria l-a predestinat parcd pe Goethe sd-;i interfe-
reze drumurile viefii cu ale unor mari muzicien'i ai se-
colelor XVIII qi XiX.
Goethe se naqte cu un an inainte de moartea lui Jo-
hann Sebastian liach; are 9 ani la moartea lui Haendel ;
6 ani Ia naEterea ltli Nlozart ; 60 de ani la moartea lui
Haydn ; 27' ant la naqterea lui Reethoven ; 79 de ani
la moartea lui Schubert; 60 de ani la naqterea iui Men-
clelisohn-Bar,tho'1dy. Goethe se naEte in acelaqi an cu
Cimarosa; are 35 de ani la nagterea iui Paganini ; are
37 de ani la nagterea lui Weber ; 43 de ani la nagterea
lui Rossini...
La Teatrul din Weimar, in cercurile artistice din
jurul sdu, numele acestor muzicieni revine mereu.
23$
 Pind in anul 1800, pe afigul Teatrului de Ia Wejmar
iltilnim crea{ii aie lui Dittersdorf, paisiello, Cimarosa,
Gretry, Salieri, Sarti ; dup6 anul 1800 apar pc afiEele
din Weimar lucrdriie lui Cherubini, PI6huI, Boielclieu:
dupd 1810 Spontini, Weber.
in 1B16-este montat Ficlelio cie Beethoven, dup5 care
urmeazd seria marilor succese rossiniene : Serri:ranzid.rt,
Asediul Corinthului, I\[oise, Cofofana l-toa[d, WiIheIm
Tell.
Pe Johann Sebastian Bach, Goethe il descoperd tir-
ziu, dar qi-l apropie temeinic cu ajutorul prietenului sdu
-Iohann Heiuich Schiitz. Schtiilr oblinuse, din pariea lui
Kittel, ultimul elev al lui Johann Sebastian, zeci de ma-
nuscrise a1e compozitorului. Schiitz ii cintd mereu poetu_
lui pagini din Clquecinul bine tetnperat, pagini p" .r.*
Goethe le compard ,,cu lucrdri geniale de mitemiticd in
care temel.e sint atit de simple si rezultatele poeiice atit
de grandioase({.
Goetrre si
ilohann Sebastin Bach ""I3#H:?"J,X fi:,?:ffi _
nu exista vreo desfdtare mu-
zicald la care sd nu ia oarte
rafiunea, coresponden{a lui cu Zelter poart6 aCesea ur-
mele curiozitSlii sale Etiin{ifice in legdturd cu Bacit. il ve-
dem cind studiind volumul aI doilea din Eseuril: liri Rr:-
chlitz Despre compoziliile pentru pian qle lu.i Eacl-t,
(1825), cind intrebindu-l cu sete pe Zelter despre familia
Couperin gi influenla ce i se atribuie asupra lui Johann
Sebastian (7827), cind, datoritd geniului sd.u aniropocen-
tric, cane mereu incearcd sd readucd principiile artelor si
ale gtiinlelor ia legile organismului uman si ale :;*:ltsibi-
litdfii sale, studiind raporturile dintre trup si muzicd...
In legiturd cu Johann Sebastian Ba-ch... insistlr asupra
importanlei ,,piciorului gi a miinii(( (Goethe a fost astfel
incintat cind a aflat, in sprijinui teoriei sale, c6 contem-
poranii lui J. S. Bach se minunau de indeminarea gi i,gi.
litatea picioarelor sale Ia org5; gi Zeiter, zellernisind
mania prietenului sdu, spunea : ,,Fdrd picioare, Sach nu
ar fi ajuns la indllimea sa spirituald.').
210
Goethe are toatd viala un adevdrat cult pentru crc*'
alia lui Haendel. Rimine copleEit de forfa, de e1-iosui "'ra-'
toriilor haendeliene. ln ultimii trei ani de viafd, Gcctlle
va studia, de altfel, indeaproape arhitectonica unor ora-
torii haendeliene.
Un fenomen ca Mozart scria Goethe rS.mine
plrrurea un miracol ce nu poate - fi explicat. -
In anul L785, Goethe ,asculte, la Weirnar, Rdpirea ditt'
Serai. Este incintat.
,,Mozart ar fi trebuit sd co'mpuni Fcusf(' - spune
peste ani Goethe. $i, atita timp cit va conduce Teatrui din
Weimar, lucrdrile lui Mozart se vor gdsi permanent pe afiE.
(In aceastd perioadd, in afara pieselor de teatt u. vor fi
prezentate 104 opere Ei 31 de siengspieluri). In 20 de ani
au loc Ia Weimar 82 de spectacole cu FlauLul t'etntetai 9i
68 de reprezentafii cu Don Juan.
Don Juan... ,,Cutn poate spune cineva scri" itncleva
Goethe -
c5. Mozart l-a compu5 pe Don Juan. Campozzi-'
{ie: ca si- cum ar fi o bucatd de cozonac sau de biscuit pe
care o fr'6min{i din oud, fdind si zahdr; e vorba de o cre-.
alie spirituald care, ;i ca parte gi ca intreg, e piirunsi
de sipirit qi de un suflu de via{5. trduritorul ei nu a incei-
cat sd lege bucatd clr blrcate, aga cum il tdia capiil, ci, std-
pinit de spiritul demotric al geniului sdu, a simltt uevoia
sd execute ceea ce ii poruncea acestas...
Ultimele cintece auzite de Goethe au fost, cic aitfel,
rnelodii din Don Juan, pe care i le-a cintat nepotul sdu
Walther, la 10 martie 1832. Goethe a murit la 22 ma.rlie"
1832.
Goethe vorbea despre spiritul demonic la l\'ic::art. Dar
ce inlelegea Goethe prin demonic ? Rdspunsul il ail5rn
din Conuorbirile cu Ecl,lermann.' ,rDemonicul - spunea
printre altele Goethe este ceea ce nu poate fi dezle-
-
gat numai prin inteligenf6 Ei judecatd. El nu face i-,arte
din firea mea, dar dispune de mine... Demonicul se ma-
nifestd intr-o energie absolut pozitir'd. Printre oarnenii de
artd iI afldm mai mult Ia muzicieni Ei mai pufin la pic-
tori. La Paganini, (virtuozul i-a vizitat pe Goeihe, la
\4/eimar, in 1829), demonicul se aratd foarte accc'ntttat,
ceea ce ii Ei di putinla sd oblini rezultate atit de mari-
241
 O temi larg abordatd in literatura de specialitate :
legdturile dintre Goethe gi Beethoven.
Beethoven gi Goethe s-au vdzut la Teplitz gi celebra
Ior intilnire cu familia imperiald o gdsim in orice bio-
grafie a compozitorului.
Mu1!i dintre contemporani, gi in primul rind Bettina
von Armin, vor incerca s5-i
Goethe qi apropie Ei totusi, (iI citez pe
Beethoven Romain Rolland), ,rse pare
cd aceqti doi bdrbali trec
unul pe lingd altul fdrd sd se fi vdzut. $i unul, cel care
iubegte mai mult, nu a gtiut decit s5-I rineascE pe ce16-
lalt, iar cel5lalt, care inlelege mai mult, nu-l va cunoaqte
niciodatd pe cel care ii este mai aproape, pe cel mai
mare, pe singurul sdu egal, pe singurul vrednic de e1...
*Ne inEeldm cu tolii, dar fiecare se ingal5 in alt fel*
scrra, bd.tri,n rege Leat", pe patul de suferinld, Beethoven
pe moarte...((
L-a inleles sau nu Goethe pe Beethoven ?
- iatd
o
intrebare la cale nu putem da totugi un rdspuns cate-
goric.
Faptele sint destul de neclare; dincolo de tdceri, din-
colo de relinerile pe care le rnanifestl Goethe fald de
Beethoven, sint suficiente indicii, de-a lungul biografiei
1ui Gcethe, care subliniazd preocuparea poetuiui de a
pdtrunde in lumea beethoveniand, sint su,ficiente argu-
rnentele care vddesc tdcuta admiralie a lui Goeihe pen-
tru arta lui Beethoven.
Muzica ltri Beethoven nu era alungatd din casa lrri
Goethe, la Weimar. Zelter, mediocrul, obtuzul, stdvi-
legte drumuriie Patriarhului de la Weimar spre muzica
beethoveniand Ei totugi avem documente ce ne vorbesc
despre continua prezenld a pieselor lui Beethoven in
casa lui Goethe.
In 1813, Schirtz ii cintd lui Goethe din Bach, dar si
din Beethoven. Fridrich Schmidt, un a1t obignuit al ca-
sei Goethe, Etie pe dinafari sonatele pentru pian ale Iui
Beethoven. ln anul 1817 este numit Kapellmeister la
Weimar, Hummel, marele rival din tinerefe aI pianistu-
Iui Beethoven, dar gi marele admirator al compozitorului.
242
N,Iul{i dintre oaspefii curenfi ai casei }ui Goethe' se
aflau in relalii cu Beethoven : Spohr, Fdrster, Rellstab,
Toma3ek.
In ceea ce-l privegte pe Beethoven, mindrul Beetho-
ven a gtiut si treacd peste neinfelegeri, capricii, necuvi-
in{e, dar nu se plinge qi-l socoate mereu pe Goethe ,,ma-
rele poet al Germaniei(.
In intreaga operd a lui Goethe, gdsim o singurd men-
fiune, cu totul nesemnificativd, despre Beethoven' ,,Fi-
gura morali Ei fizicd a lui Beethoven
Romain Roland
- scrie undeva
care o clipd l-a fascinat, iL nelinigte;te,
i1 stinjeneste ; o- inlSturd din zarea lui... Goethe admite
aceastd valoare... Dar nu o iubeqte. Aici e totul. $i ce-i
putem imputa ? Dragostea nu vine Ia comandd. Coethe e
"dlagoste
lotdeauna-sincer in qi artd6(' In schimb Beel.ho-
ven trdiegte mereu cu gin-
Romain Rolland: dul la Goethe. ,,Volbi{i-i lui
,,Goethe e totdeauna sincer Goethe despre mine - scria
in dragoste qi in art6" Beethoven, Bettinei von Ar-
min... SPuneli-i cd trebuie
sd-mi audd simfoniile. lmi va da dreptate cd muzica este
unica, imateriala intrare intr-o lume mai inaltd a cunoaq-
terii, care ne invdluie fdrd sd o putem prinde... Spiritul
primegte de la muzicd o revelafie spirituaiS.'. Scrlefi-i
iui Goethe despre mine, dacd md in{elegefi. $i vreau din
toatd inirrra sd invd! de la e1.(
Beethoven traieqte tot timpul cu gindul ltr Goethe-
Nu numai cd spunca cindva cd toate poeziile lui Goethe
ii inspird muzicd, dar a incercat, 9i in afara liedurilor,
sd asocieze opusurile sale numelui lui Goethe.
Trecuserd 21 de ani de la elaboralea dramei Egttutnt,
cind Beethoven, rdspunzind solicitdrilor Teatrului din
Viena, incepe sd scrie muzica de scend la piesa lui Goe-
the. ,rAcest minunat Egmont, pe care-l citesc, il simt gi-l
pun pe muzici... sper sd vd piacd gi dvs'( ii scrie modest,
cu acest prilej, Beethoven lui Goethe.
Noud numere anuzicale incununate de o uvelturd (u1-
tima piesd scrisd de Beethoven pentru acest ciclu) alcitu-
iesc partitura conceputd pentru drama lui Goethe.
Pentru Weber, Goethe nu a avut nici un fel de sirnpa-
tie... Weber este cunoscut, aclamat in intreaga Germa-
243
 nie a timptrlui, pentru Freischitz, pentru Euryanthe, pen_
trtt, Oberon, dar Goethe il lasd s6 astepte nemasuiai de
mu]t timp in anticamerd, atunci cinci compozitorul vine
sd-I viziteze la Weimar.
,rlViult zgomot pentru nimic(. .- spunea Goethe in
anil -1829, plecind de 1a Teatrul din Weimar, dupd actul
al dr;iiea din Aberon Intemeiat este poate doar ieprogul
rnexpricabira antipatie l:t"^;:,3:;:X: t1,ii:;X,"n:
fal6 de trVeber spunea Goethe '_ trebuia
cit cd era Lrn subiect sr"qirt:i3tr,t:rf'J::11"rtT"i?;
scoate nimic; aceastd pricepcre, sintern datori u_o pi"ru-
punem Ia oricarc compozitor ca fiind ceva ce aparline
me;te;ugu1ui...(6.
. \i'-cii:rai', 182i, Zelter ii prezintd hii Goethe, in casa de
Ia -_1.rr.anul un bijat cle 12 ani : se numea Felix Mendels_
sohn-EartlioldSr.
O prietenie deosebitd se infiripd intre bitrinul maes_
tru gi tinarul muziclan. Goethe est-c de Ja inceput surprins
de- puter"ea improvizatoricd a copilului, de ciaritatei, de
caldr-ira cintccului sdu pianistic.
_ -P..-o llrngu-I a 15 zile petrecute in cercul ai.rislic de
la V'reimar,
micul Nlendelssbhn se gdseEte in centrul aten_
liei. trr'int'e e'enimentele acestor iire, Rerrstab aminteste,
intr-o -cciisoaLe, ur-rul cijntre momentele legate cle... Be_
ethoven.
Goethe invitd societatea Weimarului la o seratd mr_rzi_
caid. ir{endelssohn cintd, improvize.azA... La un moment
qi :?j"r"rit:j"i:f
Goethe, rlfendetssoirn
un lied beethovenian
f;::rlf,t:-
rrian. In fa{a man,;scrisului
,,Ghici, cine a scris ?( ,",x'iluozi:,t13]';:xr'l:t"#t"_
-
se grdbi sd rdspundd malilios Zelter.
Efectul acestui r.dspuns ni-l descrie Reilstab :
Iu_
rnind miratd ii inundd chiput, pe mdiura ce din ,,O haosul
scriitu::ii necitefe se ciesprinde inaita gindire, soarele fru_
strdlucind de bucurie, nu_i sldbeste din
l]*?ltij.
ocnr ,9oethe,
; -b teilx incepe ciibuind, se opreste, isi indreapie gr"-
gelile cu glas tare, merge pind li ini"p"'iar
"npit,'apoi
244
;i cintd totul, fdrd intrerupere. Goethe este mai mult
decit incintat...((
Prietenia, Iegata la Weimar in 1821, nu se va l'ezuma
la aceastd vizitit.
Mendelssohn va pi.stra o via!5 intreagd o mai'e pie[u-
ire pentru marele poet german. Printre iucrdrilc lui l\{en-
delssohn-Bartholdy existi Ei Balada pentru soli.;ti, cor
;i orchesh'd" pe versuri de Goethe : Prima noapte uu!1ttn'-
gicd. lnceputd Ia Viena Ei terminatd in ltalia in februa-
rie 1832, lucrarea a fost simbolic dedicatd lui Zelter, con-
silierul muzical aI iui Goethe, gi putem socoti aceasti lu-
crare drept o adevdratd ,,precursoaret' a lucrdni conce*
putd peste alti 10 ani de Barthoidy 1a piesa lui Sha!:es-
peare, Visul unei nopli de uard.
Aproape 70 de lieduri pe versuri rie Goethe sct'!e,
de-a lungul scurtei sale vie{i, Franz Schubel't.
Geniul schubertian il lasd indiferent pe Goetire.
Este cunoscutd tdceiea cu care Goethe a plinrit irrfli-
cdratul omagiu a1 atit cie modestuiui compozitor.
In aprilie 1816, Schubelt a telminat cei cle aI ,I0*iea
lied pe un text de Goethe. Liedurile sint adunate intr-un
mic volum ;i Spaun, unttl dintre prietenii lui Schubelt,
adreseazi poetului citeva rinduri : ,,Dacd tindrul at'tist
va avea fericirea de a obline aprobarea aceluia a c6rui
apreciere ii este mai scumpd decit opinia oricdrui alt
om din lume, indrdznesc sd Vd rog a md ingtiinfa prin
doud cuvinte...('
Dar Goethe nu rdspunde, dupd cum nu va rdsprlnde
nici in anul 1825, cind Schubert ii trimite un nou Albr"rm
de lieduri...
Comentind observaliiIe unui critic francez privinC
rela{ia Schubert-Schumann, Pablo Casals subiinia c5 in
iiedurile sa1e, ,,Schumann nu exprimd numai caracterul
textului, ci ldmuregte gi fiecare cuvint, chiar poate in
mai mare mdsurd decit Schubert. Inspiralia acestuia diu
urmd cautd sd redea atmosfera din textul scris, desprin-
zind, oarecum, ideea muzicald de cea poeticA, degi adese-
ori il vedem qi pe ei ispitit de vraja vreunui cuvint. To-
tusi continud muzicianul ar fi nefiresc sd-j socotitn
-
pe autorul ciclului Dragoste- de poet. superior sau infe-
rior autorului Frumoasei mord,ri{e."
24s
 Este absurciA orice ierarhizare valoricd intre cei doi
mari romantici, dar este absolut necesar ca in aceastd tre-
cere in revista si vorbim gi despre Schumann.
O comparalle cte suprafald trebuie sd ne ducd 9i la
men{iunea c5 in relalia cu Goethe, Schumann a depd:-it
sfera liedului, scriind, printre altele, in 1851, uvertura 1a
Hermsnn ;i Dorotl'tecr, in 1844-1853, Scene ditt Fclust
pentru sali, cor ;i orch'estrd, in 1853, Uuertura Ia Scene
clin Faust, in L849, Recuient. pentru Mignon...
Printre marii creatoi'i de lied care s-au adresat poe-
ziei lui Goethe, Hugo Wolf ocupd un loc deosebit. Numai
intre anii 1888-1889, Wolf scrie 51 de lieduri pe ver-
surile marelui poet german. $i aga cum s-a observat, dacd
Flugo Woif .ocbtea liedurile pe versuri de Eichendorff ca
o cbntinuare a ciclului lui Schumann, volumul sdu pe
versurile lui Goethe poate fi luat drept o completare a
ciclului Goethe de Schubert degi unele texte, cum ar
fi Prameteu gi Ganym.ed - -sint comune celor doi com-
pozitori. Cdutind rezonanlele ope1e.i. lui Goethe in istoria
muzicii, s6 ne oPrim, aldturi
Confruntdri cu universul de crealiile lui Schubert,
operei Faust Schumann, Wolf, mdrtu-
rie rePrezentativd-a creatiei
goetheene asupra crealiei de lied
-, - sd necuoprim
la
6ompozitorii care au incercat sd se confrunte univer-
sul Foust-ului goethean.
Cronologic, una dintre primele partituri faustiene
este cea a lui Robert Schumann. Scenele di'n Faust, a\i
vdzut, au fost elaborate intre anii 1844-1853, compozi-
torul folosind, in loc de iibet, citeva decupaje din textul
original.
,,Ar trebui sd citim Hamlet qi Faust impreuni... Sha-
kespeare gi Goethe sint cei doi confidenli mufi ai vie{ii
mele* scria Berlioz in anul 1827. Berlioz va pdstra
- admiralia, niscuti in tinere{e, pentru cei doi
toatd viala
mari poeli ai lumii.
In anul in care scria despre Shakespeare gi Goethe
drept confiden{i ai vielii sale, Berlioz scrie cele opt scene
din Faust pornind atit de Ia drama iui Goethe, cit 9i de
Ia litografiile lui Delacroix.
246
Berlioz trimite un exemplar poetului. Patriarhul de
la Weimar nu rdspunde. ,,Savantul'( Zeltet calificase doar
lucrarea drept o ,rexcrescen!5(... Scenele din Faust vor
servi peste Zb de ani drept nucleu al Legende,i dramatice
Damna[i,unea lui, Faust, pentru orchestri soligti 9i cor,
prima oper6 de propor{ii dedicatd celebrului subiect'
Spre deosebire de Schumann 9i mai tirziu de Boito, care
au vnrt si rdmin5 fideli textului goethean, Berlioz- a
Eti,tt ta-gi ia libertatea de a modifica-qirul evenimentelor
pentru a crea o operd de culoare si for$i teatrali, cores-
punzind necesitdlilor dramaturgiei muzicale.
Berlioz dedica, in 1846, Damna[iunea lui Faust ]ui
Franz Liszl. La rindul sdu, in 1854, Liszt iqi omagia prie-
tenul, dedicindu-i SimJonia
Dedicaliile reciproce Faust. Stabilit inci in anul
ale lui Berlioz qi Liszt 18421a Weimar, Liszt se ara-
td indelung PreocuPat de
ideea transpunerii muzlcale a Faust-uIui goethean'-
Concepind-o pentru orchestrd, tenor 9i cor de b6r-
ba{i, Liszi si-a subintitulat lucrarea O sinfionie Faust in
trei, tablauri caracteristice, incercind si surprindi in evo-
iulia migcdrilor principale trei personaje : Faust, Marga-
reta qi Mefisto.
Incontestabil cd dintre lucrdrile muzicale inspirate
de Faust cea mai largi popularitate gi-a ciqtigat-o opera
lui Gounod, ceea ce nu inseamni cd, prin compara{ie cu
partiturile cu acelaEi titlu, ea este cea mai demnd de
desfdEurare a gindirii lui
'Goethe, istoriei. Din intreaga
preluirea
din complexa problematici faustiand, Gounod
nu reline decit citeva elemente anecdotice. Popularitatea
operei a fost insd asiguratd de farmecul melodic aI unora
dintre paginile partiturii.
In martie LB6B, Pe scena
Faust in lucrlri lirice Scalei din Milano avea loc
prerniera unei alte lucrdri
inspiratS din Faust : Mephi'stofele de Arrigo Boito' Spre
deosebire de Gounod, Boito indicd o inlelegere mai adincd
a mitului faustian, dar lispsit de indeminarea, de ele-
ganta, de sensibilitatea melodici a compozitorului francez,
Boito nu reuEeqte sd se impund prea mult in reperto-
247
riul teatrelor muzicale. Printre celelalte lucr5ri rrpor-
nite(( clin Faust sd amintim uvertura lui Richard Wag-
ner, MepLtisto-Vals de Liszt, opera Doctor Fattst de Bu-
soni, dar unele din aceste partituri, ca qi multe alte ltt-
cdri, cum ar fi, de pildd, opera lui Gaillard, Arlecltinul
Faust, prezentatd la Londra, incd in 1715, sint asociate
doar temei faustiene ale cdrei rdddcini artistice sint mult
'mai vechi decit capodopera lui Goethe sau au fost abor-
date cle alli scriitori. (In acest sens Mephisto-Vals gi
Procesnmea nocturnd. au fost scrise de Liszt dupd Lenau,
iar opera lui Busoni a cdrei premierd a avut loc la
Paris in anul 1925 -ia drept punct de plecare legenda
medievalS, aga cum-apdrea in versiunea vechiului teatru
de mat"ionete).
O temd goetheeand care a trezit gi interesul muizicie-
nilor: Suferinfele tin(trului Wertlter al tine-
relii poetuiui, roman cu influenfd in starea de spirit a
'epocii.
Di'arna lui Goethe ar fi reclamat poate, pentru o re-
troversiune muzica15., forle de dir"nensiuni v/agneriene, dar
istoria muzicii nu a reuqit sd asimileze acest titlu decit
prin intermediul sentimentalului Massenet. O gesta{ie
indelungati gi fr5mintatd demonstreazd totuEi congtiin-
ciozitatea lui Massenet in realizarea acestei partituri.
Premi.era a avut loc in anui 1892.
UN FILON SI_IAKESPEAREAN-
RC"|,{EC $I JTJLIET;\
Incontestabil, din intreaga operl shakespeareanS, Ro-
meo Ei Jwlieta, tragica poveste de dragoste, rdmine filc-
ii nul cel rnai adinc expioatat de muzicieni, mitul care a
ndscut pagini din ceie mai repr"ezentative pentru for{etre
ii creatoare ale Euterpei.
il Povestea dragostei dintre Romeo gi Juiieta a circulat
?ncd din secolul al XV-lea, suib forma nuvelei lui N{a-
succio Salernitanul. Prelucrati de Luigi da Porto, de
I\4atteo Bandello gi mai tir'-
Pagini de istorie ziu de Pierre Boisteau, po-
vestea a pdtruns in Anglia,
sub forma poemului Rotneus al lui Arthur Brooke.
Piesa lui Shakespear-e a apirut in anul 1597.
Legenda are, de aitfel, o bazd istoricd. In cintul aI
Vl-lea al Purgatoriului, Dante vorbeEte despre dou5 fa-
milii ale strdvechii Verone : I\{ontecchi si Capuletti. La
Verona, li se aratd astdzi cu mindrie turistilor casa cu
balconul Julietei.
Incidentul a avut loc, se pare, in anul 1353, sub dom'
hia lui Bartolomeo de Ia Scala.
Tragedia shakespeareanl a trezit ecouri adinci in con-
qtiinla veacurilor.
Romanticii devin cei mai fideli discipoli ai tendintelor'
de shakespearizare a muzicii qi, in general, prin ei, (dupd
inCercdrile de retroversiune muzical"d ale secolului al
XVIII-lea, in care qi-au inscris numele creatori ca Bencla,
Schwanenberg, Rumling, Zingarelli, Steibelt), motivul
245
I
Romeo gi Juiieta traverseazi istoria principalelor genuri
ale artei sunetelor.
Vorbind despre Rorneo ;i Julieta sd ne gindim inainte
de toate la unul din Cvartetele lui Beetiroven.
NliEcarea intitulatd ,,Adagio affetuoso ed appassio-
nato( din Cuartetul op. 18 nr. 7 a fost compusfi de
Beethoven sub inriurirea stdrii de spirit creatd de Iec-
tura lui Shakespeare. Rugat de Amenda sd vorbeasci
despre resursele acestei muzici, Beethoven a rdspuns :
,,M-am gindit la scena mormintului din R.om'eo ;i Julietct
de Shakespeare(.
,,Sd introduc in arta mu-
Menirea vielii zicii geniul qi vigoarea lui
lui Berlioz Shakcspeare'!, aga definea,
incd din anii tinerelii, FIec-
tor Beriioz menirea vielii saie. Leitmotivic, temele de
inspiralie shalrespeareand revin in opera sa: Regele Lear
(1831), Simfonia drarnaticd Rorneo ;z Julieta (1839),
L[oartea Ofeliei Ei Margul. funebru din Hamlet (1847)"
opera Beetrice ;i Benedict (1860-1862).
In ltalia, in zilele petrecute la Rorna, Berlioa no-
teazd entuziast : ,,Rameo de Shakespeare... Ce subiect...
Cum e fdcut totui pentlu muzicd... Balul strdlucitor dilt
casa familiei Capuletti. Luptele furioase pe strSzile Ve-
ronei; aceste scene de noapte sub balconul Julietei, in
care cei doi indrdgostili murmurd un concert de iubire
tandrd gi purd ca razele astrului nop{ii; bufoneriile ne-
pdsdtorului Mercutio ; groaznica catastrofd ; suspinele de
dragoste schimbate in gemete de moarte ; in sfiryit, le-
gdmintul solemn aI celor doud familii jurind, prea tirziu,
deasupra cadavrelor copiilor dragi, sd stingi ura care a
vdrsat atita singe gi lacrimi... Lacrimele mele curgeau
gindindu-md doar...'(
Peste ani compozitorul se aruncd pdtimag asupra Ii-
bretului lui Emile Deschamps. Lucreazd citeva luni in
tensiune pentru ca, la B septembrie 1839, sd puni bara
finald simfoniei Ronteo ;i Julieta subintitulatl. ,rSimJo-
nie dramcrticd cu cor, solo de canto ;i prolog in forrnA de
recitativ coral, compusi dupd tragedia lui Shakespeare-
Pentru a-Ei explica ideile, Berlioz nu mai foloseqte,
ca in cazul Sim oniei Fantastico, programul care s5 se
250
lnparti: publicutrui sau titlulile pe care le intilnim in
Simfonia Harald" in ltaliu. Berlioz actualizeazd rolul co-
rului cljn tragediile antice ; corurile pe de o parte po-
vestesc clragosiea celor doi tineri din Verona, iar pe de
aitd pirite reprezint5 cele doud familii. Jumdtate dramd,
j'.rmdti,+.e simfonie, Simfonia Romeo ;i Julieta a lui Ber-
lioz nu se supune regulilor nici unei forme muzicale cu-
noscute ; lasind muzica sa exprime liber episoadele dra-
mei, lucrarea este, cum a fost definitd adeseori, un strd-
lucit exemplu c1e ,,simfonism teatralizat((.
A dorit intr-adevdr
A avut Berlioz integritatea Berlioz si introducd in
geniunui shakespearean ? muzicd geniul shakespea-
rean ? Acum, din perspec-
tiva pe care ne-o dau secolele, este greu si stabilim si-
militradini... (,,Geniui lui Berlioz subliniazd pe bund
clreptate un istoric de talia lui I.- Sollertinski nu a
avut clesigur integritatea geniului shakespeare.in- ; perce-
1:em in el un exces cle lirism, de hipersensibilitate ; un
prea plin de imaginalie neinfrinatd, dar, dincolo de orice
comparalii, trebuie sd remarcdm for{a, geniul cu care
compoz,itorul a ;tiut si integreze crealia shakespeareand
in albizi romantismului muzical, transpunindu-l pe dra-
rnaturg intr-o tonalitate romanticd a ficut-o, de
aitfel, ;i Delacroir in ilustra{iile la IIamlet, imprumutind
ciin Shakespeare culoi'ile strdiucitoare, factura decorativS,
eiernentele fantastice, antitezele de efect.(')
Prirna audilie a Simfoniei a avut loc la 24 noiembrie
1839. Eerlioz condr-tcea un ansamblu de 200 de muzi-
canli. Farticipau toate personalitSlile Parisu1ui.,,Sala
ctumita e este un adevirat creier(( spuneil, cu acest
- participan{i, tind-
prilej Balzac compozitorului... Printre
lul \n/agner, care peste ani isi va aminti cle acea seard,
,,cun-r a fost izbit de forla virtttozitdlii execuJiei or-
chestrale recunoscind totodatd,,deficienlele ;i nulitii{ile
unor fragmentett, dar gi faptui cd a fost in acea sear5,
,.nurnai ochi si urechi fald de lucruri pentru care pini
i..tunci nu avusese nici o idee qi care trebuiau ldmulite('.
Legenda marii dragoste a ceior doi tineri din Verona
va gdsi o desdvirgitd invegmintare si in alt teritoriu sim-
fonic, cel al uverturii cu plogram.
257
 Ca to{i marii romantici, Ceaikovski iqi cautd izvoare
in opera iui Shakespeare. lntr-o epocd in care glefuieEte
tipareie unor uverturi, Ceaikovski va fi preocupat, in
primnl rind, de Furtuna, - Hsmlet qi Romeo gi Julieta
Uuertura fantezi.e Romeo-,;i
Xzbinda lui Ceaikovski Juli,eta. rdrnine nu numai
cea mai valoroasd dintre Iu-
crdrile shakespeareene ale compozitorului, (fiind, de alt-
fel, lucrarea favoritd a cornpozitorultti), ci qi piesa care
caracterizeazb din plin geniul ceaikovskian. Spre deose-
bire de Berlioz, Ceaikovski nu urmdreqte desfSgurarea
momenteior tragediei in logica lor dramaturgicd. Compo-
zitorul igi centreaza aten{ia asupra unui moment ce i se
pare hctdritor : caracterul fataL al iubirii dintre cei dcl
tineri. Una dintle rrrarile izbinz\ a1e lui Ceaikovski estE
minunata temd a dragostei, viguroasd, de o vibrantd can-
tabilitate, de o arzdtoare pasiune, terni pe care F,imsl<i-
Korsakov o definea drept ,,una dintre melodiile cele mai
frumoase din toati muzica rus5.((. Dar aldturi de preg-
nanla qi frumuselea temelor, uvertura iui Ceaikovski
atinge culmile perfecliunii si in clomeniul formei. Ea este
un clesdvirqit exempiu de structuri armonioasS, de sim{
ai. mdsurii, cle sudurd a structurilor, profesorul sovietic
Alqvang socotind uvertura-fantezie Romeo ;i, Julieta ,ro
operd de artd cu adevdrat clasicd, clasici in sensul per-
fecliunii sub toate aspectele, armoniei formei artistice in
unitatea ei indisolubiiS cu confinutul(.
Ceikovski va fi atras de drama iubirii celor doi tineri
din Verona Ei dupd incheierea uverturii-fantezie. Printre
lucrdrile netermrnate ale compozitorului rus gdsim, ast-
fel, gi Duetul Ronteo ;i Juiieta, duet pentru tenor 9i so-
prand, pe cuvinte luate din Scen(r despd'r[iri'i'. Poezia tex-
iului shakespearean a gdsit aici o deplind expresie, con-
stituindu-se intr-una din cele mai frumoase pagini din
crealia lui Ceaikovski dedicatd dragostei. Duetul rdmine,
incontestabil, una dintre dovezile credin{ei compozitoru-
1ui in resursele muzicale, Iirice, ale unui asernenea su-
biect.
Romeo qi Julieta reprezintd un ,rsubiect(' adeseori
,,atacat{' de compozitorii specializa\i in
arta liric6' Cata-
9F'9
!.4 opere inspirate loagele teatrului muzical in-
din Romeo scriu de altminteri un nu-
si Julieta mir record 74 opere in-
spirate din-Romeo ;i Ju-
Iieta. Nu in toate cazurile rnarii creatori ai istoriei mu-
zicii au indrdznit s5-Ei apropie un asemenea subiect, dar,
oricr.lm, seria lucrdrilor concepute, de la Garcia gi I'{er-
cadante Ia Bellini ;i Gounocl, rimin exemple elocvenie
ale st;:adaniilor unor muzicieni de talent de a gdsi ;i in
acest d'orneniu echivalenle sonore tragediei shakespea-
reene. Din acest punct cle vedere, cronica sdlil.or de spec-
tacol ne conduce, in primul rind, spre populara operd a
lui Charles Gounod.
Gounod avea 16 ani cincl, urmdrind in sala Conser-
vatorului parizian Simfonia lui Berlioz, povestea clrzr-
gostei dintre Romeo ;i Julieta devine pentru el o temi-
obsesie. Va cdl5tori curind gi pe meleagurile ltaliei pen-
tru a gdsi vestiglile iegenciei. Vor trece insd muili ani
pind cind compozitorul francez se va hotdri sd inceapd
sd lncreze la o asemenea partiturd. Terminatd in anul
1865 Ei mcntati doi ani mai tirziu de acelaqi teatru gi
aceea;i echipd care oferiserl parizienilor, in 1859, pre-
rniera .1a Fau.st, opera Romeo ;i Julieta a 1ui Gorinod do-
bindeEte din primul mornent sufragiiie publicului. Si:re
deoseblre de Faust, spectacoluJ. cu Rameo gi Julieta cu-
noagte u.ir adevdrat triumf. Puline conCeie rdmin reti-
cente ?n fala succesului. Gounod rimine si aici Gcr:nod...
Acee:rqi muzic5 gra{ioas5, subiiid, spu-moas6, fluentd, d:.rr
iipsiia cle adincintea, gLavitatca qi dramatismul cerut de
subiect. Aceeagi sclavie a orchestraliei pentru pdstrarea
'i trtotputel:niciei cintdrelilor.
P5rdsincl sceila francezS, di:umulile in istor.ia muzicii,
,a1e subiectului shakespearean, ne poartl spre ltalia.
Nlul{i dintre ci'eatorii Peninsulei s-au apropiat de ca-
podopera shaliespeareand. Nicola Zingarelli prezintd in
1796, la Scala, o operd cu titiul Romeo gi, Julieta, lucra-
l'e cale mai apare ;i in zilele noastre pe unele scene. ln
anul 1825, la Milano, csie prezentati o altd operd Ron-teo
;i JtLiieta, cea semnatd de Nicola Vaccai. Dintre partitu-
rile iirice italiene istoria a impus o singuri oper6, : hLon-
lechi gi Capuletti de Bellini. Zingarelli a fost profesor'-rl
tl lui Betrlini.
il
ii
I
 Bellini igi adora inv6!6torul, dar urrii biografi vor-
besc qi despre animozitdlile dintre profesor Ei elev in
anii de Eco"h, qi de jurdmintul lui Bellini de a eclipsa
gloria maestrului, scriind qi el o -operd despre Romeo 9i
"Juli.eta.
Unii istorici contestd pe brrnd dreptate anecdota
qi oricum, se Pare, nu din
,,Rizbunarea lui Bellini" aceste motive iEi propune
Bellini sd atace un aseme-
nea subiect, cind va porni sd scrie cea de-a cincea lu-
crare pe care o va ddrui teatrului liric.
In ianuarie 1831, la Venelia, in aqteptarea prernierei
operei Piratul, trupa Teatrului de Ia Fenice iI roagfx6 scrle
qi o a doua ,,premierS(( a stagiunii pe libretul lui Rornani
intitulat Giulietta Capellio. Bellini lucreerzd cu inverqtinare
invingind zile de boaie nepraznic6'.. Vene{ia aEteaptd cu
infrig-urare trecerea celor 45 de zile inscrise pe contract
pentiu incheierea partiturii. ,,Va fi o minune dac5 voi
scdpa teafdr din aceasti incercare(( mirturisesbe Betr-
lini, in acele zile, unui prieten' -
Prima reprezentafie- are
loc la 9 martie 1831. ,,Opera lui Bellini - scria a doua
zi dupS premierd clonicarul ziarului oGazetta privitregi-
ata- i arr-ut tu"c"tul cel mai uimitor si fericit... Aclarna{ii
gi aplauze fdrd sfir;it, Ia inceputul, la n-rijlocul 1i La sfir-
Eitul fiecSrui act".
In istoria literaturii muzicale itaiiene si cei Ce al
XX-lea veac se inregistreazS strddaniile unor creatori cie
a da teatrului liric lucrdri inspirate din Rameo ;i Jwl"ieta'
Meritorie este, din acest punct de vedere, ?ncer-
carea lui Riccardo Zandonai, reprezentant de fr:unte al
tradiliei pucciniene.
Captivat de sensulile dramaturgiei -shakespeariene'
Zandinai se adreseazd unui inspirat libretist : Arturo
Rossato. Adaptind tragedia shakespereand la ceri'nfele
teatr"ului muiical, Rossato concentreazd esenlialul in ce]e
trei acte ale operei, iar Zandonai le oferd o hainh mu*
zical| cu ecouri de melodicd pucciniand qi cu rnodalitili
de construclie de sorginte debussystd. Dincolo de orice
'Zandonai
eclectisme, ltie sa creg:ze atr-nosfer5, sd fdu-
reasca momente de tensiune, sd construiascd premizele
punctelor
- Simfonie, nodale in care se acumuleazS tragismul"
uverturd fantezie, lucrdri destinate tea-
-
trului liric. Istoria crealiei contemporane consemneazd
254
rnulte alte genuri in care compozitorii au ,,turnat( gin-
duri,le lor despre capodopera shakespeareani.
Schi[e muzicqle la tragedia Rorneo qi Juli.eta de Sha-
kespeare qi-a intitulat Dmitri Kabalevski una din-
- aga
tre lucrdrile scrise in primii ani ai deceniului al qase-
lea. Schilele lui Kabalevski reprezintd, in fapt, o suitl
rnuzicald in 10 pirfi, legate, cum scria compozitorul, de
o singurd idee : dragostea care invinge duEmdnia chiar
qi moartea. ,,Duqmdnia Ei dragostea(t, ,,Diminea{a la Ve-
rona((,,.Pregdtiri pentru bal((,,,Cortegiul invitalilors,
,,Dans vioi", ,,1n chilia lui Lorenzott, ,,Scena din pia{d((,
,rRomeo qi Julieta(', ,,Moarte si impicare" iatd, de a1t-
fel, titlurile, ,,imaginile(( tragediei cdrora -compozitorul a
vrut sd le dea via!d...
S5 vedem acum legdturile motivului shakespearean
.cu lumea Telpsichorei. Nu prea numeroase sint totuEi
preocupirile compozitorilor de a transpune pentru dans
subiecte shakespeareene, dupi cum aceste produclii,
in rnajoritatea lor, rdmin nesemnificative, fa!5 de bogS-
lia izvorului litberar. Salvatore Vigano pune in scene cu
nu prea rnare sllcces, la Milano si \renetia, Oth,eIIo, Ham-
let, Vi,sul unei. mopfi de uard., Macbeth; mtzica apa.re
,drept un simplu divertisment, mdrginindu-se la superfi-
,ciala descriere a subiectelor. La fel de neizbutite rdmin
gi in.cercdrile de la Copenhaga sau Londra, ale lu,i Chal-
les si respectiv Lambert, de a da o haind coregraficS. tra-
gediei Rom,eo pi Julieta.
trn cleceniu). al patrulea, prin geniui lui Prokofiev,
Rormeo si Julieta a devenit gi o capodoperd a muzicii de
,balet.
Scenail pasioneazd pe Prokofiev incd din anii copi-
dar nu este, din prirnul moment un entuziast aI
?.driel,
spectacolului de balet. Abia o datd cu Romeo ;i Julieta,
cel de al patrulea balet al
JRorneo, Julieta sdu, Prokofiev igi afirmd de-
qi geniul lui Prohofiev plina incredere in arta dan-
sului, strdduindu-se, gi iz-
l:utind sd redea, prin muzica sa, dinamismul acliunii, in-
cieEiarea dramaticd, trdsdturile personajelor. ln fond,
Prokofjev continLl6 aici preocupdrile lui Ceaikovski, pe
di.'urnuj simfonizdrii muzicii de balet, subiinierii semnifi-
255
caliilor poetice ale muzicii, gdsirii unor noi forrne qi pro-
cedee asigurdrii unitSlii simfonice a dramaturgiei.
Prokofiev elaboreazd partitura in anii 1935-1936. Co-
regrafii socot, multd vreme, Iucrarea de nedansat... Aqtep-
tind preguirea coregrafiLor, Prokofiev extrage, intre timp,
trei suite de concert, incluzind momentele orchestrale
cele mai complexe Ei, de fapt, cele mai semnificative ale
dramei shakespeareene : ilustrarea atmosferei din Ve-
rona, vrajba dintre cele doui familii, dragostea lui Ro-
meo pentru Julieta, moartea lui Thi;lrald qi a lui Mer-
cutio, jurdmintul de dragoste, scena deznoddmintului fi-
nal.
Succesul suitelor simfonice in sala de concert va fi,
in curind, urmat de succesul spectacolelor teatrului mu-
zical. Galina Ulanova igi aminteqte, intr-un articol de-
dicat compozitorului, toate greutdlile prin care a trecut
pind sd reugeascd sd gdseasc5 echivalenle Julietei ,,ercina
mea favoritd, intruchipare a acelei lumi, acelui urnanism,
acelei puritili si indlldri spirituale prin care fiecare lu-
crare a lui Pro}<ofiev cuceregte((.
Compozitorul a participat la toate repetiliiXe colecti-
vului teatral; nu a reuqit s5
,,Prokofiev ne impune ciEtige de la inceput clragos-
sd procedim aga teb dansatorilor qi a cedat
cum dicteazd rnvzi.ea" cu foarte multd greutate st6-
ruin{elor lui Lavrovski de a
modifica unele momente... Finalul tuturor disputeio;: :
marele succes al spectacolului.
,rPrin muzica sa plind de for{d, adecvatd seenei, atit
de acordatd cu drama iui Shakespeare scria Uianova
prin aceastd muzicd, ce conline atit -de clare 5i preg-
-nante caracterizdri incit ne-a dictat expresia, inlelesul
acliunilor noastre scenice, Prokofiev ne impune si pro-
'ceddm asa, qi numai cum spune, cum dicteazi rauzica((.
GEORGE CALINESCU $I MUZICA DREPT
DISCPLINA DE P.AZA PENTITU
INTELEGEREA UNIVERSULUI
Pelsonaliterte prometeici, imbr5liqind cele mai di-
verse domenii ale cunoagterii umane, Cdlinescu reactua-
Iizeazd, intr-o epocd a maximei specializdri, spirituL en-
ciclopedic, spiritul Renagterii.
,,Plismuire de geniu a acestor pdminturi gi a acestui
popor cum scria Geo Bogza una din cele mai in-
spirate- rnin{i de cdrturar romAn- de Ia Dimitrie Cante-
mir pind in zilele noastre", Cllinescu a rivnit o viald s5
trdiascd arta in toate componentele ei, salvindu-se din
- cumde a se cexegetul
accidental noteazd sdu George Mun-
tean, prin puterea nverti unei viziuni de an-
samblu, de a se integra unei viziuni umaniste cdreia
nimic nu-i e straniu qi indiferent de lume. Cdlinescu a
desenat. Cdlinescu a fdcut planurile locuinlei sale. CSii-
nescu a cintat Ia vioar6, qi-a regizat piesele, a scris cro-
nici plasticd, a fost interesat de arta filmului, a fost 'tn
pasionat al muzicii, ascultind, practicind, scriind inari-
pate pagini despre muAcd, despre via$a de concert a {i-
rii, a contemporaneitdlii.
Muzica, ,,muzica discipiind de bazd fdrd de care nu
poli inle1ege nici pe Holderlin, nici ordinea suprernd a
Universului", ,,muzica oglindd a omului(', muzica ce ,rstir-
negte in noi nu instinctele, ci gindurile in formi inefa-
bild(, rnuzica e continuu prezentd in opera lui Cdlinescu,
de la insemndrile din publicistica sa curentd la poezie,
(,,Ale tavanului vechi gipci, / erau {itere qi scripci'(), de
1a teatru, (pentru care a compus singur muzica), \a Prin-
257
cipiile de esteticd qi Notele de cdldtori'e di'n China, in care
face bogate referiri la muzic6,, de la Ri'etul loan'i'de, (doc'
torul Hirgot face terapeuticd mu?cal6 ---:-'dit (,,Cuchy
.salonul
i"i "-u"a"valuri de muzicd"), Ia Scrinul Negru
vorbea cu miinile Ei picioarele, spunea despre elastici-
tatea aerului gi figuriie
*dar geometrice, traducea in migcdri
valurile muzicale, mai ales dezvdluia o capacitate de
expresie extraordinarS'o), de Ia cursurile sale universitare
in care existau permanent referiri la muzic6, la analiza
activitdlii in plan muzical a unor scriitori romAni (remar-
cabile, din acest punct de vedere, sublinierile lui C61i-
cu privire Ib cronicile muzicale ale lui Nicolae Fi-
"ut""
limon).
Muzica Muzica a fost deci, de-a
uila din-preocupdrile lungul intregii viefi, una din
constante preocupbrile constante ale
ale scriitorului scriitorului Ei cercetdtorului
George Cilinescu. O descri-
ere a casei tui Cdlinescu, intr-un amplu report.rj, semnat
de George Muntea r, qi publicat in numdrul pe care re-
vista Romcin'ia, literard il dedicd celei de a 70-a aniversSri
a scriitorului, ne oferd citeva detalii despre locul artei
sunetelor in viala cdrturarului :
,,Tn dreapta qi stinga porti{ei de la intrare sint
dottl
mici construclii (compuse din cite o incdpere) a ciror
indl{irne nu trece de cea a zidu}ui din incinti... O treime
a loi: e adincitd sub nivelul de cilcare, iar geamurile in-
cep de la aceasta in sus. In ele se pdtrunde coborind ci-
teva trepte. in cea din dreapta, mai micd'.. Profesoml
scrie, din cind in cincl, la o rnasd miniaturalS' gilte- 13
vioarS, (piese proprii sau ale altora, cu deosebire Vivaldi,
each gi'Irtoruit;, tutt se odihnea pe un pat ingust. IncS-
perea, (de a cdrei acusticd era foarte mindru), il paslona
.ii pentru c5 vara, privindu-qi grddina prin geamYl 9i'
avea senzalia unui fund de mare inecat in vegetafie, in
care e se iluziona a locui, simulindu-si ovocatia neptu-
nicl pe care orice om cu oarecare imagina{ie trebuie si o
aibA-.
' ' AlbA, mobilati sumar, cu o minisobd de teracotd, chi-
lia-refugiu este destinatd astdzi paznicului casei memo-
riatre. in cea din stinga, avind in plus, ca decoralie, citeva
258
piese. cerarnice, un covor vechi, un bucium, Cdlinesc,g,
picta qi recondiliona unele tablouri qi cdr!i6'.
'i
Amdnunte despt'e legdturile lui Cdlinescu cll muzica'
gasim qi in studiui lui George Muntean ce prefaleazd,
ceie Z v-olume de Scrieri despre artd ale lui George C5-,
linescLr, care au apdrut, in 1968, in Editura Meridiane;
volume ce se constituie intr-o remarcabild antologie, dez-
vdluind multilateralitatea preocupdrilor cdlinesciene in
planul artei. ,,Cinta incd de mic scrie George Mun.-
i"atr prin corurile bisericegti, -ale cdror partituri ii
-
erau familiare de pe atunci (era custodele lor). E .o ac:..
tivitate ar:tistici cu repercu5ilnE rpentru toatd viala, daci,
ne e ingdcluit a asocia mdrturisir-ea c5, soprano fiind de'
de mic,locea lui interioard a rdmas Ei la maturitate to!
de soprano, fapt vizibil uneori in inflexiunile ei iinzind
spre notele acute... gi cdtre un timbru cantabil. Inciden-
tal, la Timiqoara, va urmiri manifestdrile diferitelor co-"
ruri b5ndtene, fdcind observalia cd activitatea coristicd
este un mijloc de a sugera Ei stimula solidaritatea umand.
Opera, inch o expresie a vocii omeneqti, se pare cd nu-l,
va atrage in mod deosebit, deqi, n-o va neglija, aritin-.
du-se interesat mai cu seami de alte laturi ale ei (mu-.
zica, decorurile, jocul scenic a1 cintdreli1or). Tot de pe
vremea iiceului dacd nu mai din timp par a data
- }a vioarS, instrument pe-care l-a dorit
si intiiele exercilii
intens qi i-a qi fost achizitionat de timpuriu, de care nu
se va lipsi nicicind qi pentru care a compus citeva piese,
se pare cd nu cu totul lipsite de interes. Oricum, in casa
lui se vedeau partituri muzicale, un postament pentru
utilizarea acestora qi in bibliotecd se zdreau destule c5r!i
de istoria rnuzicii. Parte din mtzica integratd spectaco-
Ielor ce Ie organiza in ultimii ani acasd cu membrii insti-
tutului, de sdrbdtorile de iarnd, era compusd sau interpre-
tatd de el. ln general insd muzica iI va preocupa atit ca
arti constituitd in sine cit Ei ca participantd la celelalte.
Va vorbi adesea, ca Ei ailii, de muzica versului, de muzi-
calitatea prozei lui Sadoveanu, de muzica Diuinei Co-
medii, de muzicalitatea edificiilor arhitecturale, de cea
a culoriLor lui Luchian, ori de cea a Universului.
De re{inut, de asemenea, cd una din incdperile celor
doud ,,Ioggia( de indl{imea gardului, ce strdjuiesc por-'
tifa de Ia intrare, era rezervatd in exclusivitate exerci-
tRo
 fi repetat 9i improvizat acolo.
{iilor sale la vioard... Ar
destul de des in unele perioade, chiar mai multe ceasuri
pe zi, ca un adevirat virtuoz. Nu accepta in nici un chip
ia ti" tulburat, Ei-qi inflptuia programul cu o disciplind
qi consecvenld de invidiat gi aborda piese muzicale apar-
{inind unor epoci qi stiluri din cele mai diferite"'
Muzica e prezentd in toatd viala qi opera lui Cdli-
nescu, dar in acest studiu dorim sd ne oprim la un sin-
gur aspect al acestor reLafii, la cronicile muzicale ale 1ui
CSlineicu, la insemndrile sale pe teme muzicale din pe-
riodicile la care a colaborat de-a lungul deceniilor. Vom
glsi in aceste cronici esenla conceptelor muzicale ale
lui George Cdlinescu, vom inlelege totalitatea contribu-
{iilor sale la ldmurirea unor probleme de esteticd mu-
zicald, de artd componistici si interpretativd.
Apropiindu-se din cele
Un rdspuns la intrebarea : mai diverse unghiuri de arta
,,Ce este rnttzica?" sunetelor, emilind despre
muzicd, despre creatorii ei,
opinii de o remarcabilS originalitate (originalitate auto-
rlzatd de unica sa cultur5, de soliditatea concepliilor sale
gstetice, de dimensiunea operei sale artistice qi gtiinli-
fice), Calinescu incearcd sd rdspundd, inainte de toate,
in acest serial de cronici muzicale, unor probleme fun-
damentale, de genul este muzica 7 Ce loc ocupd
- Ce
muzica in uiala spi,rituald. a ornului ?
Rdspindite pe parcursul a zeci de pagini de publicis-
tic5, gindurile lui Calinescu se transmit cu forla unor
aforisme, trezind mai intii in cititori dorinla de a se cu-
funda in muzicd, de a se addpa necontenit la izvoarele
marilor opere artistice.
fncercind sd delimiteze imperiul muzicii de cei al
poeziei, Cilinescu ne oferd, intr-un articol scris in anii
de dupd rdzboi, (credem cd dupd emolionanteie intilniri
bucureqtene dintre Enescu Ei Menuhin), citeva defini{ii
capabile sd puncteze date hotdritoare asupra concepliilor
cllinesciene cu privire la arta sonori : ,rMuzica, qi md
gindesc in primul rind la cea instrumentaid, este cea mai
purd dintre arte, in sensul ci descripfia, nara{ia qi ar-
gumenta{ia sint abolite, priza ei fiind asupra celui mai
intim fond nafional, cu coniinutul cei mai eteric((.
$i in alt loc :
26{}
,r...nu trebuie sd uitdm cd, ciacii muzica e o artd ce
fuge de plasticul gi discursivul brutal, ea nu repudiazd
emo{ia. insd sentimentul muzical e co,mplet inefabil. I\4u-
zica nu ,rspune(, ci, lucrind cu mijloace de ordin fizico-
acustic, produce in fiptura noastrd o euforie specifica qi
de un ordin foarte savant...('
Dar cum ne cdlduzirn in
,,Intuifia, ajutati descifrarea acestei eufonii ?
de educa{ia muzicald, ,,...intui{ia, ajutatd de edu-
ne ciliuzeste..." ca{ie muzicald, ne cdlduzegte
marele cdrturar.
Astfel, Etim cu certitudine cd - conchide
cutare compozilii ale lui
Bach trebuie sd producd neapdrat o anume vibralie or"*
donatd a intregii noastre fiinle, Ei dacd aceasta un se in-
timpld, atunci inseamnd cd suferim de un haos congeni-
tal, de o incapacitate de a ne organiza subconqtientutrs"
Din pdcate, Cdlinescu nu-si continud descrierile, nu
insistd asupra acestei vibratii interioare pe care ne aduce
muzica, nu se referd Ia modul in care sunetul, muzica,
deschide drumuri inteligenlei, sentimentelor, celor mai
diferite procese psihice, nu pedaleazd asupra unei teze
atit de importante pentru noi, (notate astfel de Cdlinescu
in textul citat mai sus), in legituri cu locul educa{iei
estetice in procesul asimildrii mesajului muzical.
Muzica oglindegte omul (,,Muzica oglindeEte omul, ca
toate artele, insd cu mijloace specifice, stdpinite de nu-
mdr, anume prin melodie Ei simfonie().
,,Muzica stirneqte in noi nu instinctele, ci gindurile
in formi inefabilS, de unde aerul contemplativ al ascul-
titorului, ea e o artd echivalentd in adincime cu filozofia
in planul discursiv((.
Pretutindeni, cronica cdlinesciand circumscrie multi-
plele aspecte ale artei sunetelor, relaliile ei cu lumea
Etiin{elor gi artelor.
In ce mdsurd ins6, se in-
,,8 nevoie treba CSlinescu in acel citat
i ca un ascult6tor de rnuzicd articol, intitulat IJmanisntul
si aibd culturd filozoficd ?" marii muzi,ci, ,,este nevoie
ca un ascultdtor sd aiba cul-
turd filozoficd, sd fie un om de idei, in sensul literar al
cuvintului, spre a gusta pe Mozart ? $i invers : ajutd
oare pe un Bach posibila cunoaEtere pe degete a operei
267
 lui
isit
Aristoiei ?'tseethoven, care vorbea de *lnlelepciule inndscutd a omului de a in{elege un limbaj universal*),
titorofi"- in leedturd cu muzica, pricepea ei ceva din de aici demonstralia necesitSlii unui contact permanent
iilozofia lui Leibniz 9i Kant, vibra eI \a Diuina caftLe{Lie in acest proces de instruire, de modelare spirituald cu
d lui Dante ?i' ' capodoperele muzicale
coil-
'' ''Respunsul lui Cdlinescu este categoric 9i -poatepeda- Contact continuu cu capoflo-
stitui.' indiscutabil, premiza unor ferme concluzij'
,,Cine executd muzicl perele artei sunetelor, de re-
,gogice, indrept5lind, cum este normal, (9i . cum n-arn iqi impune singur ald bucurie muzicald, unica
i?c?tat adesei si afirmdm impotrivi' propo'dduitorilor o disciplind" forli a artei sune'telor asu-
unoi: indrumdri prioritar gramaticale in procesul lnstruc- pna gindurilor qi sentirnen-
liei muzicale din Ecoala clJculturd general5), atenlia
"n?j-^ telor tale o poli sim{i crede Cdlinescu, numai... cin-
LrtS spre formarea artistici a tinerelor genera{ii - prrn tind... -
'uUaifii muzicale, printr-un'contact direct cu rnarile opu-
- e in acelinsublim indemn, ciin
N{uzica o salvare orice vremuri de neliniqte,
suri
' | a1e veacuril.or. ne spune CSlinescu articolul
,,Recunosc ci miezul
r:nei
mari crea{ii muzigale intitulat Sfaturi pentru uremuri, de rdzboi, recomandind
Largd ,rnu atit ascultarea muzicii cit executarea ei. Cine exe-
accJsibilitate afirma categoric Cblinescu cutd muzicd igi impune singur o disciplind'(.
'a muzicii
lY f"?1_" fi decit ideolo-
gic Ei umanistic dar carac- $i ce fel de muzicd trebuie cintatd ? Muzica sentimen-
tald ? Nu... nici muzica joviald (,,veselia e nervoasd si ner-
teristica acestui conlinut estd de a fi vast accesibil ma- vozitatea degenereazd in deznddejde((), nici rnuzicd serr-
Selor, aga cum in literaturi Shakespeare nu are tre-
-
6"i"ia cle pregdtire lucid-intelectualA din partea ascul- timentalS (,,sentimentalismul dezacordeazd sufletul").
'idtoritor. fd'eea in literaturd e concretS, in muzicd inefa- ,,Ne trebuie - conchide CSlinescu calm mult, gra=
vitate, solemnitate religioasd. Nici o -muzicd nu e mai
bild. ExistS o gramaticd muzicala cu sintaxa ei specificS,
aptd sd redea echilibrul sufletului decit aceea a bunilor
cuinterogaliile, rdspunsu,rile, avinturile, deprimdrile, maegtri cu perucd din secolele XVII si XVIII. Cine a
chemdrile, exclamaliile 9i hotdririle. ei, ^pe- care, uma-
nitatea, in ciuda unor temporare indecizii datorate mal spus cd acestea au fost veacurile galanteriei si mondeni-
tnfli ? Nu. De Ioc, ci ale echilibrului, ale sublirnitd{ii gi
t- estelilor, o PricePe".
ales
$u, mai depirte, marele cdrturar impune desigur inaltei umaniti{i((. .tl

concluzia in plan pedagogic : ,,Ascultdtorului din marea

'.rt"J piegdtire
n'iasd nu-i trebuie de luciditate, adic-d d.e
idei, ci un anume *"etci1iu. Este de prisos a- face leclii
clespre furtund aceluia pe qars l-ai adus, in fine, in
ilataia vintului gi a grindinei. in,arte, in general, in!e-
legerea afectivS'Ei cEa intelectuala sint unul 9i -acelaEi
luiru, pentru cd ideea se exprimS. printr-o zguduile a:
lnii.guiui suftret la nivelul cel mai inalt' Mai simpJ'u
emoiia produsl de muzicd rdscoieqte in orice onl pre-
Oirporitiu de a pune probleme..qi de a rdspunde tra ele'
de a lua atitticiine in fala vie{ii(.
b" aici ideea iui Cdlinescu, potrivitcuc6reia o,cu cit-o
oputa iqi ieclame mai multd pre^gAtge,. atit
" ,T%:,i-
uall-
rica, (,,Spre a pricepe poezia lui Eminescu' scrla
;;;;;,'il-"i tt".toie de un lung exerci{iu, afard vccalia
de
262
Citeva recomanddri ale lui Cdlinescu :
Preluclium. tn do minor de Vivaldi (" o jale abstractS,
impasibild...Lt\, Sonata 3 pentru uioard. de Mozart, ("ci,nd
vreli sd rideli de tot ce vd inconjoard,, luali ritmica vq-
selie delicatd a Iui l\[ozart(), Sonata itt, La major de Vi-
valdi sau Folies d'Espagne de Corelli (,,este aici miEcare,
agitafie care cintdreqte spiritul, dar fdrd senzualitateir
muzicii moderne((), Aria in Do mnjor cle Bach, (,rsolern-
nitd{ile calmante ale lui Bach(), qi in genere ,,sd fugim
de orice sentiment, de orice fidelitatc. iVlenuetele lui
Mozart,, Boccherini, Lully, sint atit de spontane, incit,
prin contrast, pot sd vd trezeascd regretul cd a trecut
vremea lini;titd a apatiei. De aceea, vd sfdtuiesc sd adop-
tali pe Bach..."
 Peste tot in cronicile lui Cdlinescu regdsim ;rceasti h'Iozartte trage aparent nebunatic la paqi de menuet,
tendin!6 organicd, (s-a spus pe bund dreptate), dt: a cu- te ridici pe nesimlite in aer qi te inal!6 spre lun6, de
noagte gi de a interpreta, de a trdi arta si cie a l* iT- unde poli vedea, fdrd nici o pregdtirs luciddL, sistemul
pariagi bucuriile prin muzicS, regisim pretutinde:ni .in planetartt.
op"t"'lui Cdlinescu it d"*rtul cle a p6.9i in universurile Mutte asemenea judec6{i atestd in George Cdlinescu
:sonore' un om de culturi adinc implantat in istoria artei sonore,
scrutind muzica veacu- capabil sd creioneze in citeva linii trdsdturile esen{iale
Cdlinescu qi rnarii lilor', CSlinescu nu se rezumd aie unei opere componistice.
cornpozitori ai lumii insl numai la abordarea unor Interesante din acest
probleme de estetic5, nu se O iniml bltind punct de vedere, (de;i dis-
rezum6 sd rlspundd unor fundamentale intrebiri cu pri- i Ia Schiinberg ? cutabile astAzi in lumina
vire ia sensurile qi drumurile muzicii' Cdlinescu se conceptelor istoriografiei
opreqte mereu in cronicile sale asupra marilor repre- muzicale nafionale qi universaie), notaliile lui Cdlinescu
zentan{i ai istoriei muzicii, impresionind nu numai prin din articolele Abstrac[i'onisrnul muzicql qi ?ot despre
rezonan{a metaforelor, ci, inainte de orice, prin cunoag- muzicd. cu privire la atonalism, dodecafonism, despre
terea substan{ei muzicale gi, fireqte, printr-o unicd ca- marii compozilori ai veacului a1 XX-lea. Schonberg' Bar-
pacitate de asociere a personalitSlilor muzicale de epoca
ior, cle ceilalli mari reprezentanli ai artelor. t6k, Messiaen cu pasionante (deqi iardqi discutabile) in-
cercdri de apropiere intre sistemul dodecafonic Ei diverse
,,,Muzica lui Bach este - in conceplia lui CSlinescu -
eminamente purd, geometrici, absolutA6'. curente suprarealiste.
,,Bach, Hiendei, Mozart sint adesea de un lirism tul- . ln parantezd fie spus, Cdlinescu nu vede puterea
buretor ; te miri citd finele emotivd pot scoate aceqti creatoare a dodecafonismului, notind cu ironie : ,rO inimi
oameni cu mijloace atit de abstracte. Muzica 1or rAmine bdtind i Ia Schdnberg, in contra oricdrei reguli, este o
nu mai pufin obiectivd Ei impersonali". utopie fiiozoficd, o anomalie cu care n-am trdi nici o
,rMoiari, stilistic, este in ge-neral gra{ios qi exube- zi(. $i, in fapt, componistica qi viala muzicali au de-
ranf, predispune ia gravitate. B bdtdtor la urechi ci gin- monstrat cd existd multe inimi bdtind a Ia Schdnberg
deEte,'rputtltd despie viata lui, a epocii, a umanitS{ii Ei qi cd poate marele critic, deEi nu a avut, cum spunea'
despre ordinea din universs.
,,o inten{is stafionard(, a fost gribit atacind un feno-
,,Filozofia
'de
lui Beethoven nu este <'prograrnu1", adlo- men rnuzicai de o asemenea perspectivd in veacul nos-
sul idei, ci iimbajul rdscolitor (esen{ial, evictrent 9i clar tru, menfinindu-qi cu osirdie punctul de vedere, deqi
in termenii permiqi de arta respectivd), vibratie maxim6, clin acele zile, ciliva muzicieni au incercat sd-i replice,
care facep" uu"nitator s5 audl glasurile naturii 9i a1e clemonstrind locul deosebit pe care l-a avut serialismul
umanitdliii sd fie la acela;i nivel cu omul de Etiint5, in marea miqcare de idei muzicale a veacului nostru.
care a smuls universului un secret gi cu ginditorul care In acest larg registru de referiri a lui Cdlinescu' cu
a descoperit legea fundamentald a materiei"' privire la mari personalitdli ale istoriei muzicii, (notabild
,rWagner e rnai filozof, teoretic
vorbind, cu foarte
sub acest aspect recenzia lui Cdlinescu la cartea lui Ema-
*nii" iEei de tot felul, mare compozitor el insuqi, dar opera lui Richard Wagner, in
r-ru l-ag pune exact la acelagi nivel nici cu Beethoven, nici noil Ciomac
- Via[a ;i
care gesim citeva referiri de substanld cu privire Ia des-
:cu Mozirt, pentru cd nu are ingeniozitatea, spontaneita-
tinul crealiei wagneriene), o subliniere special5 am face-o
tea adincimii ; valurile oceanului sdu sint plisate cu gri15' penti:u articolul dedicat lui Chopin, in 1960.
furia lui este cugetatd, grandoarea relativ premeditatd ;
265
264

Misiunea patrioticd lntr-o epocd in care opera
lui Chopin este minimali-
Ei uman[
a lui Fr. Chopin zatd (un teoretician de talia
lui Rene Leibowitz il soco-
teEte ,,cel mai amator gi ce} mai superficial dintre toate
geniile";, intr-o epocd in care este negatd . altitudinea
ideaticS'a operei chopiniene, lucririle sale fiind socotite
simple izbuiniri pasionale fdr6 profunzime de gindire,
iar o interpretare salonardd a redus constant, se pare,
universul ei spiritual, Cdlinescu {ine sd remarce in pri-
mul rind ,,mislunea patrioticd qi uman6(' a lui Fred6rik
Chopin.
Chopin scrie Cdlinescu -_ a fost mai intii un
polonez atins de o tristele congenital6, pricinuitd de
soarta patriei sale Ei de trddarea clasei de sus' Se nds-
cuse inir-o api neagr6. Liszt il socotea un indiferent po-
liticegte qi in{elegEa greEit preferinla compozitorului
pentru ,uioutt"i" mondene. Documentele dezvdluie insd
un patriot, care, dacd n-a putut lupta pe baricade,. a. f5-
cut^revolufia sa Ia piano forte... mazurcile chopiniene
sint confesionale, contemplative, alunecind repede pe.il-
ii"ug. scard a emoliilor, de la con-fesiunea g{leqd pini la
gesti*culafia decisd Ei furtunoasd Chopin declamd ca un
vrea sd rdneascd sufletele pentru
loet frenetic, cate strigind.
Polonia, Eoptind sau
Poaie' &ptca dragostea de patrie genialitatea unei
opere ?
Rdspunsullui Cdlinescu e clar : ,,geniul mdreqte in-
finit un asemenea sentiment...(t
$i mai cieparte : ,,geniul vibrant,nu cade niciodati in
retoricd, patoiul sdu e trist integral. Cu toate c5 nu se
cintd decit pe sine, ca exemplar exceplional al- natiei
sale, distanli intre muzica lui Ei aceea a unui Mozart
nu este aqa de radicald, Ei se exagereazd mult romantis-
mul. Mozart analiza pind la inefabil moduri academice,
Chopin, arpegiind pe instrumentul sdu, descoperind toate
ingeniozitSlile cromatice, surprizele melodice qi armo-
niEe, se codificd pe sine, evitind cu consecven{d orice
spasm dezordonat, rdminind, .in sensul larg al cuvintu-
Iui, foarte muzical Ei obiectiv(''
Definind in acest mod aria inspira{iei gi forla de se-
duclie a operei lui Ghopin, (cu totul in spiritul comenta-
266
riului, fermecdtorul portlet cu care incepe artistul de-
mon.strindu-ne cd, dacd ,,cum aratd Bach, Mozart ori
Wagner ne este, in fond, indiferent, ne putem compune
cite o imagine ideald din opera 1or. Chopin iqi declamd
.singur opera inscrisd in portretul sdu fizic), Cdlinescu se
ridici cu vehemenli impotriva acelor interpretdri care
distrug izvoarele, eposul, semnifica{ia muzicii bardului
polonez.
Decenii in qir, incd de Ia
",Mllzica
inalt patetici mijlocul veacului trecut, in-
a rnarelui polonez" terpretele 1=au t5lmdcit cu
,,prejudecata unui artist efe-
rninat, tulburat de sentimente gilgiietoare, de Ia hohotul de
plins Ia melodia lugubrd... Interpretele penduleazd intre
dou6 rnocluri de a-l cinta. Sau, voind a-i oferi severitate
qi stil, il descifreazi glacial, sau, dimpotrivd, se abando-
neaz6. unui sentimentalism, care, de fapt, nu existd in
muzica inalt pateticd a marelui polonez(6.
Cdlinescu sintetizeazl. in aceste fraze toate nenoro-
cirile ce s*au abdtut, din nein{elegeri salonarde, asupra
operei lui Chopin, in realitate, un ginditor de vigoare,
un artist de profundd poezie, un militant pentru idea-
lurj revolu{ionar-patriotice.
atenlia Cilinescu, are o idee fun-
-,Chopin
- atrageintr-o
clamentald, tradus6 formd personald de persua-
siune, eI este un orator gi un propagandist, a cdrui in-
ten{ie e cu mult mai vastd decit spaliul unui salon. Pro-
babil numai el a gtiut sd se cinte pe sine, to{i interprelii,
de Ia el incoace, fac simple ipotezs muzicale"...
Este aici, incontestabil, o lumind asupra veacului cho-
pinian, de care trebuie si {inem seama in analiza miilor
de versiuni pe care ni le oferd continuu viala de con-
cert, discografia, inregistrdriie de televiziune...
For{a lui Rubinstein, Lipatti, Richter, Michelangeli,
in descifrarea universulu'i chopinian, ne-a venit intr-a-
devdr din lupta lor impotriva oricdror reduclii ideatice,
din anularea oricdror stupide sentimentalisme, suspindri
qi lScrimdri (ca si folosim terminologia cdlinesciand),
pentru a autoriza opera bardului polonez de a fi mai pre-
sus de orice, rezultatul unui sistem de gindire filozoficd Ei
politic5, crealia unui artist care ,a fdcut revolulia sa
la piano forte((.
267
 ,,Patosul sdu conchide Cdiinescu este exact ca
un rafionament gi - tot atit de durabil, -iar isteria unor
interpretdri un simplu fenomen de reduclie.(
este- de competenla unui scriitor nota Cdli-
,rNu
nescu in celebrul articol intitulat Enescu - de a judeca
-
opera unui muzician, chiar sinlindu-i mdrefia, ca in
cazul de fa!d, qi presupunind a poseda oriciti compe-
ten{d. Crea{ia literard qi cea muzical5 "se exclud.. vio-
ient prin insugi faptul cd sint de aceeagi esenfd, (poefii
s-au striduit sd imprumute de la muzicd bunul ei, mu-
zicienii se silesc sd concureze poernul). Muzica aclioneazi
asupra forlei motrice a spiritului producind ataraxie sau
elan. in consecinld, creatorul literar cautd multilateral
compozitorul care mc-rge in sensul spiritului sdu, fiinci
mozartian sau beethovenian, dupi cum crea{ia se in-
ciini spre allegro sau spre furtunos. Sd ader Ia orice
muzici nu-i cu putinfa".
Nu aderd Cdlinescu la
Pericolele literaturizdrii orice muzicS, ne explicd
aceasta pozi{ia, sensul predi-
lec{iilor sale, dar nu trebuie, cred, sd deiimitdm in acest
mod puterile sale muzicale... Cdiinescu este printre pu-
{inii mari scriitori ',si ginditori, din afara zonelor de cei'-
cetare Ei aplicalie muzicald, care nu literaturizeazS, care
infelege in modul cel mai adinc specificitatea unor in-
strumente de analizd speciJic muzicale gi for'fa comenta-
riilor sale, (o dcmonstreazd din plin, credern, articolui
deciicat lui Chopin, sau tezele sale despre unul sau al-
tul dintre marii reprezentan{i ai istoriei muzicale), vine
din continua investigalie a pdminturilor sonore, din in-
sugirea legilor gramaticii muzicale, din forla cu care qtia,
pe de o parte, sd ,,aplice(' in teritoriile muzicii conceltte
deduse din marea istorie a culturii umane, iar pe de altd
parte, sd ridice fenomenul rnuzical in zone estetico-
filozofice.
Format in marea muzicd a secolelor revolutc, Cdli-
nescu nu rcuEeEte intotdeaunzr sd rdmind deschis unor
cai de semnificalie ale artei sunetelor in vremurile noas-
tre, dar divinui critic gtie sd decanteze valorile, sd ne
atragi atenlia asupra marilor nume. Ne-a demonstrat
aceasti forld axiologicd in tezele despre Bach, Mozart,
268
Beethoven, (sd nu uitdm atit de profundul gind despre
:;implitatea qi forla de penetralie a Simfottiei a IX-u, care
ue face sd simlim cd ,,,via{a e un act solemn, ..ceva,' de-
pdqind existenfa empiricd gi singulard a fiecdruia dintre
noi), Wagner, Schtinberg, Bart6k, in acest complex eseu
asupra lui Chopin.
El'ocventd, clin acest punct
Cdlinescu qi luceafdrul de vedere, este ;tiinla cu
muzicii rominesti care Cdlinescu stie sd detec-
leze izvoarele operei enes-
ciene, sd determine locul malelui muzician in istoria t5-
lii si a umanitalii.
In deceniilc in care Enescu scria cea mai aclincd pa-
gini din istor.ia rnuzicii r.omAnegti, intregind printi_o
oper5 de anvergurd conEtiinla muzicala rimAneascd in
universalitate, Cdlinescr_r, autorul monumentalei Istorii
a litero,tur"ii romdne, Cdlinescu, autorul celor mai fru-
noase pagini desprc Emincscu, infelege sd lumineze or-
bite-Ie de evolulie ale luccafdrului muzicii romAnegti, ofe-
lind istoriei, gindirii nationale, muzicologici noasire, pa-
gini de vibra{ie despre Enescu qi rolui ieu in veacuii...
Emofionantd, (si indiscutabil mai complexd si mai
completd decit mii de pagini de biografie), schila de por-
tret : ,,De o rar'5 flumusefe impusi de ordinea spiiitu-
lui, avea un facies ncconvulsiv. A1tii, in aieleagi
-omulinspird
condifii, placiditatcu, Enescu entuziasma, ca o
coloand greacd. Estc cu ncputinfa ca - muzicianul'sd fi
cunoscut vreodatd tortula invidiei sau viermele neincre-
clerii. Vibraliile muzicii reprczentau pentru el o a doua
circulafic sanguin5, era zimbitor fiindcd trdia de doud
ori viafa. Undele muzic'ii Au, ca Ei valurile mdrii, darul
cle a lustrui felele marilor maegtri, de a le da o netezime
cle siicld anticd((.
Cdlinescu l-a z6:-it pr.ima oard pe Enescu prin anii
1915-1916, pe str. Schitu iVldgureanu, pa;ind cu o vioard
'ub bra{, ,,nu distant gi nici familiar, nu teatral abstras,
Car nici amestecat cu strada(..
Ultima oard I-a vlztrt imediat dupd rdzboi, in cele-
brele concerte cu Menuhin. ,,Pu!in incovoiat de spate,
avea acum, Ia intiia vedere superficiald, un aspect hoff-
nlanesc. isi aluneca degetele pe claviaturd ca un violo-
r"rist pe coarde, apdsind clapa cu o pruden{d delicatd, spre
269

a nu dezldnlui ecouri exagerate. Schimbind imaginea
pdrea mai mult un harpist. Cu ochii intredeschiEi iqi
contempla piezig, elevul, si fala lui era fericitd. Am recu-
noscut figura zeeasci de altddatd, ripitd de armonii, insl
mai focoasd, ca a unui soarre car.e, inainte de a allune" se'
impurpureazd6'.
Frumusefea lui Enescun
Ctripul lui Enescu l-a atras intotdeauna pe Cd-
,,o criptogramd - linescu. in 1931, cind Enescrt
a muzicii insdgi". implinea jumdtate de veacu
Cdlinescu nota in rindurile
intitulate Ltr un portret aL lui George Enescu: ,,Chipul
fizic aI lui George Enescu este ins5gi definilia muzicii
care este proporlie. Fiinla sa este de o venustate desd-
virgitd, care s-a clarificat mereu in cursul vie{ii ca su-
netul unei violine. Frumuselea sa n-are nimic fiziologic
de naturd si atragd turburdri afective in sufletul ascul-
tdtoarei. E o frumusete numericd, orficd, de naturd me-
taftzicit incit pare o criptogramd a muzicii sale insdsi. Nu
altfel mi-am inchipuit pe Orfeu narcotizind pddurile,
sau pe Amfion care cl6de:r Teba in sunetul lirei. Istoria
muzicii intrebuin{eazd. cu oarecare exces apelativul di-
vin. Totul este dumnezeiesc in impird{ia Euterpei. Este
intr-aceasta Ei un efect al abstracliei desdvirgite a aces-
tei alte imateriale, care fuge de mdsurile materiei. Dacd
ne mdrginim sd ddm acestui cuvint numai in{elesul de-
sdvirqitei abstrarclii, chipul lui Enescu este, intr-adevdr,
un stil divin. Beethoven este patetic, Vy'agner este sar-
castic qi fantast, Paganini este un saltimbanc, prestidi-
gitator, pietele ;i negul de pe nas al lui Liszt prevestesc
trembolenla miinilor agitate de ceardaE, portretul ltii
Enescu este linigtea muzicii antice, readusd la modul li-
rei. ln mina sa violina pare un anacronism Ei ne e mult
mai firesc sd ni-l inchipuim adiind leneg lira strdveche.
ln fdptura sa este o lenevie qi o moliciune fdrd efemi-
nare, rece ca antomia geometricd a statuariei anticea'.
Normal este pentru C5linescu sd porneascd de Ia acest
portret pentru a-l explica pe interpretul qi compozitorul
Enescu. Modul de interpretare al lui Enescu ,reste olim-
pic, fdrd histerie qi patimi vio'Iente, fdrd toxine, fdrd
corn silvestru, sublimat de stridenfd materiald a instru-
mentului. Sunetele au suprafelele netede de alabastlu,
270
rnotivele se expun soafioase ca un fronton Ei in totul
iraipitd o vibra{ie marin5".
Concluzia lui Cdlinescu : ,,1n violina lui Enescu r5-
sund strdvechea lird, este adevdrat, dar lira esie {inutd
cle Orfeu, gi ca atare este strdbdtutd de o tristefe tracic5((.
Peste tot, legdturile lui
,,.dcesta este Enescu, Enescu, ale operei 1ui Enescu
acesta este sufletul nostru" cu pdmintul natal, rimin
eviclente. Rema.rcabild este,
ciin acest punct de vedere, ideea ,,suflului concordant'(
intrc ciealia enesciand ;i personalitatea popolului cdruia
ii aparline, ,,un popor setos de via{d si de faptd mdrea{d,
ingeri.uu in fala frumuselii univcrsului, dornic de a-gi
exprima vitalitatea juvenild in propozifii universale((.
Notatd cu prilejul concertului inaugural aI primului
Concurs si Festival Internalional ,,George Enescu((, ana-
liza cdlinesciand se indreapti spre cele doud lucliri ce
au fost interpretate in agenda acestei prime manifes-
tdri : Rapsodio in Re major si Simfonia in Mi bemol
rnajor, operd de tinerele, in caLe criticul vede acest ,rsu-
f1u concordant" cu idealurile poporului, opusuri magis-
trale ,,ce definesc deopotrivd Ei crealia lui Enescu qi cul-
tura romAnd(r.
In opinia lui Cdlinescu, Enescu, geniul enescian, ,)se
relevd in renun{are(', in for'fa cu care colecteazd melodiile
populars vorbind ,,anonim ca un ldutar popular((. ,,Sal-
tul colosal de Ia folclor 1a creafie il constituie reinter-
1:reti:rea temei, transformarea ei in mijloc de cunoaqtere
,rrruzicald'(. Tn SimJonia I-cL-- crcde Cdlin procedeul
este aparent invers. ,,Pentru ascultdtorul neavizat, Enesctr
inventeazd pini 1a subiectivism. $i cu toate acestea, Iipsiti
de tematicd obiectivd, simfonia se simte specificd. Compo-
zitorul, uimit, ca si poporul, de spectacolul naturii, ,,zice(
tn plin abandon, chemat mereu de sentimente noi, im-
piedicat a se fixa melodic intr-unul, solicitat din toate
pdr{iie (gi binein{eles insolit de un simfonist de o inde-
minare extraordinard, dulce in clamori, viibrant in sop-
tiri). Aci e'courile sint pastorale, aici frunzele cdzute qi
tirite lent dintr-o pddure incep a fi atrase intr-o furtund
masivd. Funerarul n-ajunge sd cuprindi sufletul sdndtos
al creatorului. O galerie de instrumente metalice ves-
tegts dezlSn{uirea unui optimism grandios. Avem de a
277
face cu o impetuoasi Eroicd. Dat' nu este Eroica mar-
fiald, Iupta dramaticd 9i romanticd impotriva rdului. De
la gralie pini Ia strigdt, totul este bucurie qi incredere.
Acesta este Enescu, acesta este sufletul nostrutt.
Din plcate, analiza enesciand se opreqte la aceste doud
exemplificdri determinate de programul concertului
amintit.
Dar, fdrd indoiald, o asemenea opticd menitd sd re-
iiefeze ,,suflul concordant((, legdtura dintre crealia enes-
ciand Ei ethosul nafional, melitd a fi folositd in analiza
concretd a multor altor lucrdri enc.sciene de la Son'ato,
in caracter popular romdrtesc, la Oedip, Ia Suita a III-tr
Sd,teasca, Ia Simfonia de canter(t.
Vizibil in memoriile des-
Militant pentru valorile pre Enescu, ca gi despre al{i
artei romdnegti reprezentanli ai artei inter-
pretative, ataEamentul lui
Cdlinescu irentru valorile nationale. Elocvente rdmin, din
acest punct de vedere, cronicile intitulate Dirijorul Ei
Dirijorul genial.
Pentru Cdlinescuca qi pentru Shakespeare, Goethe,
Baudelaire, Proust, -Duhamel, Mann mu2lss a fost
un mod de existen!6, a fost un teren- de inspiralie, de
investiga{ie. Cdlinescu a fost permanent prezent in silile
de concert, a avut zilnic nevoie de muzicd, s-a oprit me-
reu la Ateneu, in sdlile Operei bucuregtene, a fost in
teatrele Ei sdlile de concert din str'6indtate, cu prilejul
fieclrui popas peste hotare.
Din anii deceniului trei. Cllinesctt urmdreEte evolu-
lia dirijorului care a insemnat atit de mult pentru des-
tinul Filarmonicii bucureEtene : George Georgescu.
In viziunea lui Cilinescu, Georgescu este un dirijor
elocvent ,,un actor excep{ional, un mare orator muzical,
pe cheia tumultuosului(. ... Mimica lui este necesi-
tantd, adicd cu efect obliga-
George Georgescu toriu. Dirijorul dominS si
constiinla in act - inspirS, stdpinegte orches-
a orchestrei tra, fiind congtiinfa ei in
act(.
,rGeorge Georgescu a fost, nu incape indoiald, scrie
Cdlinescu, un mare dirijor si nu-mi frot inchipui orches-
t,7 .,
tra filarmonicd fdrd ei. Cel pu{in vreau sd spun cd fAli
eI n-ar fi ajuns la forma de corp constituit. Toate piel
pe aceasti lume, dar soarta dirijorului mare tni se p;r.re
trist6. Trecindu-se cu vederea ci este un alter-ego tll
geniilor, eI insugi un geniu in feiul sbu, cd fdrd el aceq-
tia ar rdmine nedescifrali qi mu!i, adevArate hieroglife,
lumea ii uitd cu repeziciune, acordind mai multd atentle
aceluia care a injghebat o Sirbct popii, cu efecte de con-
trapunct, cu sonoritdli de piano forte Ei harfe. ln fafa,
ori ln incinta Ateneului, George Georgescu meritd tnn
bronz grandios care sd sune cind iI iovegti cu deget'-li,
sonor ca gi sufletul lui".
Aldturi de George Georgescu, in amintitele cronici aie
lui Cilinescu, lntilnim referiri Ia Mircea Basarab, (,,E
zvelt Ei elegant, spiritual in privire 9i neexpansiv, in ges-
ticulafia lui este geometrie, si alegrele mozartiand si o
seriozitate ugor melancolicd de romantic ironic({), Con'-
tantin Bugeanu, Vasile Jianu.
Pentru CAlinescu, am vdzut, muzica era o disciplini
fdrd de care nu poli inlelege ordinea supremd a univer'-
sttlui. Cdiinescu a scris despre rosturile muzicii, a in-
cercat sd rdspundd. unor probleme fundamentale de es-
teticl muzicaid, Cdlinescu a practicat muzicd, el nu in*
{elege viafa unui cdrturar in afara imperiilor muzicii,
Cdlinescu, am spus-o, a fost continuu prezent in viafa. cle
concert gi, din acest contact direct cu fenomenul muzi-
cal, publicistica romAneascd s-a imbogSlit cu pagini dc's-
lrre arta interpretativi pe care le putem socoti tnodele
t'ie s"onicd m,uzical(t. Am vdzut in aceastd direclie citevrr
ginduri despre Enescu, despre unii sefi de orchestld
rornAni.
Remarcabile sint, din ace.st
F'ise model de criticS punct de vedere, cronicile
interpretativi in care Cilinescu cduta si
defineascd in articolul De-
spt'e rnuizcd, arta a doi dintre virtuozii veacului, ascult.rti
Ia Bucureqti : David Oistrach si Enrico Mainardi. Por-
nind 'de la convingerea cd ,,ceea ce distinge pe marii in-
terpreti este puritatea'(, dar cd ,,a fi pur nu insearnni ,tl
rSmine rece", Cdlinescu ne oferd in paralele Oistraclt-
Mainardi, un model de fise de artd interpretativ5 : ,,,$i
LI,'
Oistrach Ei l\{ainardi au cintat ca niEte ingeri, pdstrind
purritatea. Ceea ce e Jocoso la Oistrach... aparline vibra-
iiei instrumentale, accentului gindirii. Ca virtuoz,
Oistrach este un tehnician extraordinar, pentru care
yioara infdliqeazi un organ pro,priu intrat in siste-
mul reflexelor. Ceea ce nu exclude o cheltuir:e enormd'
de energie, foarte disimulatd... Arta Iui Oistrach s vizi-
bild mai ales in latura inhibitivd, in acea sforlare de a
inlStura orice zvicnire joas5, de a exprima pur"'('
Surprinzd.toare i se pare lui Cdlinescu' puritatea lui
i\{ainardi intr-un recitat Haydn, Mozarl, Beethoven,
lJr,ahms... ,,surpriza la Mainardi scria Cdlinescu
seraficul, cintarea vreau sd spun, - este
- inocentd, fdrd sex, ca
de cor de bdie{i. Donatello, Rafael mi-au plutit mereu
dinainte. Instrumentul are adesea rdguqeli sublime de
org5, in general totul a fost unificat intr-un concert de
caiedrald, contind pe ecouri mari Ei pe virtejuri de su-
nete, i.unecind prin abside. Arcuqul trage nota cu intir-
zieri savante, ca nici un efect de rezonan{e sd nu fie
pierdut. La Oistrach domnea inhibifia, aci, dimpotrivd,
difuziunea, muitipiicarea. De altminteri, arcuqul alunecd
tot aEa gingag, mdre!, gratios, dac6 pot sd md exprim ast-
fel, prin riport la registrul grav al instrumentului' Mai-
nardi clatini extatic din cap, privind in sus, cdldura sa,
uneori vehementS, e strict muzicald, Iipsitd de carnali-
td{i. Instrumentul spune despre eterrul uman' nu strigi
ilimic anecdotic'(.
Articolele despre Enescu, despre George Georgescu,
despre Oistrach, clespre Mainardi - modele de criticd
interpretativS, dar in acelaEi timp, aq spune' ,,fige de
artd lnstrumentativA( in care gdsim incintdtoare pagini
despre vioard, violoncel. AceeaEi putere de caracterizare
pe care o intilnim ia Cdlinescu, vorbind despre compo-
zitori sau interpreli, o regdsim Ei in rindurile pe care Ie
dedlci instrumentelor muzicale in Principii de esteticd,
in Jurnalul literar, in *Contemporanul"' in doar citeva
ctlvinte Cdlinescu descrie elementele semnificative ale
unui instrument ;i, de multe ori, nici in cele mai bune
tratate de orchestralie nu gdsim, in fapt, completdri pe
parcursul a zeci de Pagini.
274
t
,,Viola- ,,Trimbifa e vestirea
recompozitia aerului schimbdrii regimului acustic
intr-o ondulafie inteligibil5" al universului, clo1:otu.l e r'e-
volulia sonord, vioia recom-
pozi\ia aerului intr-o ondulalie inteligibild.
,,Orga e un instrument coral, mistic, tunitor, haotlc,
avind trebuinld de bo1!i mari qi fiind adesea insoliti de
glasul copiilor qi al credinciogiior cintind aleluia".
,,Orga e un instrument care zdrobeEte pe erec'rltal'rt
cu coloaneie ei de ramuri, cutia de rezonan{e fiind hi-
serica insSgi(.
Vorbind desple insernn6-
,A.matorul de balet rile lui Cdlinescu despre mu-
zicd, trebuie sd spunem ci-
teva cuvinte despre mul{imea rindurilor sale dedicate
baietului. Autorul Scrinului neErLL, cu incitabileie pagini
dedicate balerinei Cuciry, socoteqte baletul ,,arta cea mai
apropiatd de muzicS, fiind de fapt un comental'iu plas-
tic al acesteia, un sistem ds umbre chinezeqti ale pol'-
tativului. Este in acelaEi timp, modul de expresie cel
mai inteligibil Ei mai universal, traducind in mod direct
via{a ca vitalitate gi impuls, figurind miqcdrile umatle
colective, in vreme ce literatura -oglindegte<< oarecltrxrl
impasibild. El iEi gdseqte corespondentul in dansuritre
populare aie fiecdrei nalii, este un gest al maselor ctre
tineri, convertind in figuri ritmice triumful unei rnunci
incheiate...((
in ultimii ani, Cilinescu s-a ocupat indeaproape de
arta coregraficS. in articolul LcLcuI lebedelor se aratd en-
tuziasmat de un spectacol vd,zut la Moscova (sub impre-
sia cdruia va sctie, de altfel, citeva pagini din Scrira'ul
negru). ,,E de fapt noteazS. Cdlinescu o sitnfoni.e,
incheiatS, reclamind- o orchestrd plind si-un dirijor cXe
prestigiu. Textul muzical expune emolional toat6 ideea,
corpul de baIet, in paraleld, face un comentariu epic'
Baletul lui Ceaikovski se ascultd cu urechile 9i cu och'ii,
este o operd de gindire ca gi o feerie de Shakespeare sixll
de Maeterlinck('.
Galina Ulanova in spectacolul cu Lctcul' I'ebecle!'or, d'e
la Moscova, il va obseda pe C6linescu'.. Peste trei luui,
va reveni asupra acestui spectacol moscovit, intr-un al'-

ticol dedicat Baletului de la Leningrad, spectacol ce a
relevat ,ro coregrafie stdpinind toate secretele artei cu
o virtuozitate admirabild, o decenfd qi un mare stil c1a-
,sic, innoit ca o temd muzicald, prin vibra{ii Ei incintd-
toare fiorituri".
Spectacolul ctt Lctcttl lebed'elor al leningrddenilor, iI
faee pe Cdlinescu sd ,,aminteasc5... isboiie(, Ei in citeva
paragiafe regdsim o bogate informalie despre evotulia ba-.
ietuiui in m--arele orag de pe Neva, despre Diaghilev -qi
Nijinski, despre inaltul nivel de profesionalitate al gcoiii
coiegrafice din Leningrad. Spectacolul il entuziasmeazd
prin ,,iluzia de imponderabilitate a balerinilor, coeren{a
clesdviisitd a stolului, abolirea completd a carnalitdlii
krrutale, supunerea intregului Ia ideea de plutire-Ei zbor'('
,,Ideea Plastici dominan-
,,tr\fijloacele vrednice td
- continua Cdlinescu
- basmului, universal inteligibile(.
de liudi ale trupei" era gra{ia alunecdtoare a le-
bedelor, Ei totul a fost in-
clreptat spre acest efect. Curbura de mare stil a compa-
sului picioarelor, accelera{ia find a horei, patin-area pe
poante, rarefierea miEcdrilor picioarelor si a bralelolt m9-
iiciunea in exactitate, plutirea sub durata unui salt, vi-
brarea paraleld a membrelor inferioare ca si cum le-ai
fi vdzut rdsfrinte in apa unui 1ac, acestea Ei alte virtuo-
zttdt\ ciemonstrate soiidar de to{i, printr-o socializare
completd a expresiei, sint mijloacele vrednice de laudd
ale trupei".
Cu aceiagi entuziasm intimpind Cdlinescu un alt spec-
tacol al Baietului de la Leningrad, cel cu Gi'selle. Din nou
e adusd marea istorie in discu{ie (Heine, Gauthiei' sint
pe larg cita{i), din nou o iargd investigalie in deflinul
partiturii ne face sd in{elegem locul baletului Giselle in
istoria cuiturii muzical-coregrafice 9i modul in care ba-
letul Leningrddean, (protagoniEti Natalia Dudinskaia Ei
K. Sergheev), urmeazi marea tradifie. Cdlinescu e qi
acum cucerit de virtuozitatea ansamblului : senzalia de
pXanare, de imaterialitate, este uimitoare. Tu-tu-urile par
i fi ae aburi, corpul de balet are migcdri atit dg moi,
incit totul piuteEte ca fumul, Ei de sus, din 1oji, vezi un
enorm trandafir de zdpadd, care se inchide Ei se desface,
ridicindu-se qi cdzind. Scindurile scenei nu troznesc qi
nu se hurducl la salturi, poantele cad pe podiu fird su-
net si singurul zgomot ce se aude e acela aI orchestrei"'
276
i
&
In sfirEit, intr-un articol intitulat Dans, joc ;i bal'et,
Cdlinescu ne oferi citeva disocieri capabile si lumineze
cele trei ,rgenuri(( Ei sd-i indemne pe coregrafi la o mai
mare atentie in pdstrarea caracteristicilor lor.
In acceplia lui Cdlinesct, dansul nu poate fi privit
ca o ncrea!ie'(, (e un prilej doar ,,de destindere a nervi-
lor Ei'de conversalie mutd, iar pagii sint inventali nu fdrS
a copia unele gesturi din jocurile de pretutindeni, qi se
perimeazd ca moda"), jocul apar\ine folclorului, consti-
tuind o reprezenta{ie plind de semnifica{ie, o imagine a
viefii populare, nefiind un amuzament, ci o solemnitate
festiv5, iar baletul rdmine ca gi muzica simfonice, ul-r
spectacol ,rcu program". $i sd nu uitdm, (asa cum afirm*
in articolul despre Giselle), ,,baletul neavind alt mijloc
de expresie decit caligrafia miinilor Ei picioarelor, e mutrt
mai in largui sdu in lumea etnografului ;i a convenfiiior:
ln sfirgit in mullimea no-
Avem nevoie taliilor lui Cdlinescu despre
de muzici uqoard ? muzicl., gdsim citeva ginduri
despre un gen de actualitate"
cu o mare rlspindire in rindul tinerei genera{ii, gen des-
pre care cronica muzicalS a zilelor noastre a inregistrat.
pu{ine contribulii de substantS,: muzi'ca usoard. Cl,Ji-
nescu porneEte de la o definilie c1ar5, simpl6, aE spune
de mult aqteptatd in cronica muzicalS romAneascd : ,,lVIu*
zica uqoard este o muzici de petrecere, pldcutS, teoretic,
maselor si, in general, eroticd, exprimind o eticd a vie{ii
premergdtoare cdsdtoiiei. Temele sint de obicei cunos*
cute Ei Ia modd, mai mult, execulia lor e concertant ba-
na.15... Usurdtatea constd in faptul cd textul are o temd
in circula{ie, dar nu participi Ia idee, deci Ia inefabiiul
muzical. Oricit de agrearbi,l ar fi, intirnpldtor, un text
muzical, eI uu face parte dintr-un univers(.
Neagd Cdlinescu produclii1e muzicii usoare ? ln{eIe-
gind profund raporturile dintre gravitate gi divertisment
in plan muzical, CSlinescu afirmd cu hotdrire : ,,Specta-
colul tinir de pretutindeni are nevoie de afirmarea vi-
taiitSlii sale in ordinea musculard gi nu trebuie sd ne
mire ci eroticul ia la aceqti oameni proporlii mai degrabS
prematrimonialett.
277
 CStrinescu nu ,,osinde;te", (folosim termenul sdu), pt'o- nia literard", dedicat celei de a BO-a aniversdri a lrLri
cX,uc.liile de muzicd ugoari, (cu toate cd iqi termini.nota- CSlinescu :
subiiniind ideea cd -,'ii crede pe.muncitori mai sen-
tlile ,rlncizat zi de zi in vre-
srl-rrli ta muzica gravd, fdrd absconzitd\itL qi cd ,,pentru ,,Bdrbatul care a indriznit... mea vielii pe metalul sensi-
r,'criosie, muzica piopulari bine selectatd, Ei o produc{ie gesturile largi bil al memoriei noastre, cu
ai cna*sons gi muzicd de dans moderatd, aleasdinainte- cu mult
ale temeritdfilor innoitoare" apa tare a condeiului Ei ver-
sirn! critic, e ceea ce ne trebuie), dar susline, de
bului sdu de neconfundat,
;;;6, ; uiitnditt" fermd impotriva transferdrii genuiui'
George Cdlinescu iEi relevd ast{,zi portretul intreg. Ceara
l,rin'folosirea unor texte fdid har poetic, intr-o-,,9coa1i protectoare s-a inldturat gi efigia clasic6, solemnd, a ar-
be trivialitate((. Ceea ce izbeEte in multe bucSli de ,:Tul tistului ni se infdliEeazd in liniile ei de puritate severS"
,1la uqoata'( de la noi scrie CSlinescu compromilind plind de forfd. El este in fala ochilor noEiri de azi in-
p; ";i. cite existd -
bune, este -
vulgaritatea in cele mai vestili cu plusul de discerndmint al distanlei in timp"
naulte implejurdri, exclamaliile stereotipe, de un"s.enti- bdrbatul care a indrdznit, intr-o vrefi1s de rdscruce a is-
n'lentalism r-ece, profesional, stupiditatea, de mulll oD- toriei moderne, gesturile largi ale temeritSlii innoiioare.
serv;'"16, a textului Ei lipsa concordanlei intre text si Demolator de locuri comune, de convenlie primitd si
rr^rizi" er'. acceptatd confortabil prin generafii, a sdvirqit aproape
,,...Ciripitul vrdbiilor e mult mai aproape -d.e pretutindeni, in domeniile culturii, gesturi iconocLaste,
pge.zie
Auoii Oe mieunatul absurd ;i cvasi-permanent al bandelor antiidolatre, contrazicind, dezminlind atitudini, caractere"
de radio'
;;,r*;"i.e us.oard". De ciie ori inlorc aparatulrepertoriu sfiEiind vechi modele, incercind sd introducd altele, vio-
Ce ?"te"iriune, md cutremur la gindul cd din lentind gustul rnediocru qi habitudinils filistine, nemuL-
;; ;u lipsi Tra-Ia-1a-1a-la t Auz{ ? Sd nu zici ba!'( _- {umind, iritind, contrariind...
,,Tinerele genera{ii - noteazd in alt
loc criticul O nobiI5 ambi{ie l-a purtat spre culmile cunoaqtei ii,
.ascultincl asemenea pro'dt'lc'sri, se pervertes'c qi pierd inal- dar qi o mai nobilS aspiralie a pus aceastd cunoagtere in
tr-li instinct ai iubirii ce innobileazd pe om"' slujba culturii romAnegti. Ca un arhitect inspirat, el i-a
Idei trangante, pozi{ie fermd, un,punct de vedere care mdsurat adevdratele dimensiuni, i-a descoperit modelele
purtea trezi ecou ln critica de specialitate"' Ei i-a dat valorizarea estetici pentru secolul nostru. $i in
aceastd lumind iimpezitd, curatd a faptelor de semnifica-
Dln pdcate, articolul intitulat Muzica usoard' rdmine {ie profundd, intr-o culturd nationald, il contemplSm pe
singutar'in peisajul cdlinescian qi in critica de speciali' George CSlinescu cind celebrdm viafa, munca, opera luin
i"tE, a"qi dupd tiei decenii el rdmine o bazd de disculie' a unuia dintre reprezentativii intelectuali din istoria c'.rl-
1Jn gen de o asemenea audien{d meriti o dezbatere in turii romAnesti moderne".
pl"t " utt"tic-educativ Ei sulllinierile. lui Cdlinescu sint
ii"i, ." qi in atitea domenii ale culturii noastre, prioritare
gi deschizdtoare de orizonturi'
Fdrd indoiald, dincolo de aceste elemente desprinse
-r"uilra
ptl" cronicilor curente, Cdlinescu este un apd-
ietor al muzicii gi al demnitd{ii ei'
CSlinescu rd-
$i in cercetarea cimpurilor muzicale, drumuri' unul
'n'line astfel unul dintre deschizdtorii de
.dln spiritele cele mai fertile Ei temerare'
F rumos scrie Zoe Dumitrescu-BuEulenga
in articolul'
pu il publica in amintitul numdr al revistei "Romd-
"nr.
'278

t

PERSONALITATI MUZICALE
iN ROMANUL DOCTOR ]IAUS?US
DE THOMAS MANN
"r\peldm adeseori la cuvintul marilor scriitori ...Sthen-
clai, bdlinescu, Rollancl, Bernard Shaw, Filimon, Arghezi.
Calagiale, Duhamel, Thomas N{ann ne-a-Y ajutat de multe
ori ii luminarea unor epoci 9i personalitd{i muzicale, in
in{elegerea locului pe care l-a avut arta sunetelor in
ol.ritnrL unor epoci. hemarcabile ajutoare ne-au fost, din
acest punct de vedere, cdr{i}e lui Thomas 1\'Iann, marele
scriitoi aI secolului nostru, cdruia i-a fost atit de de
dragd exclamalia lui Nietzsche ,rFdrd muzici, via{a
ar Ji o rdtdcire(. - dar qi un roman muzical
,,Poe!ii sint pictori sau graficieni,. sau sculptori, sau
arhitecli, sau mai qtiu eu ce alli artigti - spunea ma-
rele romancier german, in leclia {inutd la Princeton' In
ce mA privegte, md socotesc muzician intre poefi' Pen-tru
l'lli.ne rbmanul a fost intotdeauna o simfonie, o operd a
contrepunctului, o texturd ternaticd in care ideea joacd
rolul instrumentului mu-
romanul
,nPentru mine zicalL(.
i intotdeauna
tost ln anul 1946, Thomas
o sirnfonie" Mann va impdrtdqi, de altfel,
prietenului sdu Bruno Wal-
ter, convingerea cu privire la rolul hotdritor al ritmului'
al muzicali-t5{ii in arta prozei qi va mdrturisi satisfaclia
resim{itd atunci cind, dupd aparilia primului sdu roman,
un critic i-a asemdnat activitatea artisticd cu aceea a
unui dirijor.
lMuzic-a este un leitmotiv a} operei lui Thomas Mann
qi nu existd, de Ia CasaBuddenbrocklaLottelctWeimar,
280
de la Tanio Krdger \a Mourtea la Venelia, operd de rnai
rrial'e sau mai micd intindere in carg sd nu-i sirn{im
prezen{a.
Roci a ani de muncd, sintezd, in amurgul viefii, a
concep{iilor sct'iitorului despre artd 9i via{5, t'omanul
Da{tar Faustus (subintitulat,,Via!a compozitorului Adrian
Lever'llirhn povestiti de un prieten() cumul al rnedi-
tatlriol sociale, filozofice ale lui Thomas - Mann in anii
celui cle al doilea r'azboi mondial, este supremul prilej
pentli.l rnarele scriitor german de a-gi reconforma fun-
cia,*a -.a dragoste de muzicd.
compun muzica literard, de
",Am inteles totdeauna sd
u.o'rja --u- simlit pe jumdtate muzician, transplantind
tehnica lcsdturii muzicale in roman" cleclara Thomas
hlann lntr-o scrisoare cdtre Adolno. $i,- pe bund dreptate,
analizir-id in pagini de mare finc{e Ei substan{iaiitate ro-
nirnui ]ui Mann, esteticianul Ion lanoqi conchide cd' Doc-
tar Faustus este o alta lamentare a Doctorului Faustus,
un ronlan despre mttzicS, dar qi un roman muzical, o
cantatd tragica, un sfigietor cintec de jale, un nesfirqit
Eir de varialiuni. Muzicali-
IJn rornan despre muzic5, tatea are Ia Thomas Mann.
continud pg acelaqi plan
-
exegetul romAn dialec-
tica ideilor jocul cu motivele, trecerile de Ia -, realitate
- sublinierile qi aluziile, ascunsele Ei com-
la vis qi inapoi,
i:J,icatele rime din interiorul Jesdturii artistice, poetizarea
prozei. Muzicaiitatea inseamnd opusul descriptivismului
itatic, al metafizicelor rezolvdri prin ,,da( sau ,,,nu"...
inseamnd un permanent flux Ei reflux al ideilor, o cii-
narnice a sentimente'lor, a tre,cerilor impenceptibile din-
tr-o stare in aita, o corelare qi intrepitrundere a carac-
terelor', inseamnd inlocuirea prezentului cu trecutul sau
a acestuia cu viitorul, inseamni o leglturd organicd intre
martirlu gi dialectica nemuritoare a vielii, a moltajului
cxplicat in Romenul unui, romon. Scopul originalei teh-
nici continud analistttl este acela de a stabili un
- -
subtitr :ii labil raport intre real Ei iluzie, de a permite lu-
necerea de 1a adevdr Ia poezie gi inapoi, de a insufla ope-
rei inti'egi un caracter visdtor si simbolic. Muzical este
prorectreul mixturilor estetice. Muzicald este ideea de a
281

inlocui succesiunea lineard a temelor Ei explicarea lor
consecutivi prin enunlarea intregului complex de mu--
tive, din prima clipd, gi aprofundarea lor in cursul unor
permanente reveniri in spirald.
Roman despre muzicd, roman de structurd muzicatrd,
Doctar Fctustus este pentru orice iubitor de artd un mo-
de} de literaturd care foloseEte muzica drept sursi inspi-
ratoare, un diclionar de personatitdli muzic.ale, o patettcdr
chemare Ia infelegerea marii tradiJii artistice.
Romanul Dactor Faustus rimine suprema, desdvirgita,
demonstralie a legdturilor lui Thomas Mann cu muzica,
a nevoii sale de a trdi necontenit in muzicd. Pregdttnd,,
scriind romanul, Thomas Mann a trlit necontenit intr-un
mediu muzical, a studiat muzica cu profesionalitate, ctl
inaltd responsabilitate Etiin{ificd. Gindind Doctor I"ttt"Ls-
tus, elaborind Doctor Faustws, Thomas Mann citegt-' lrr-
crarea lui Bekker ciespre At fa
Izvoare de culturi rnuzical5 lui, Haydn; noteazd. ciLeva
impresii dupi ce l-a ascultat
pe Vladimir Horowitz in Si bemolul lui Brahms ; stu-
diazd cartea lui Krenek Muzica in ziua de azi, studiul
lui Adorno Contribufii Ia filozoJia muzicii moderne. Dis-
cuta adesea cu Adorno despre rela{iile dintre Beethor'en
gi Goethe, despre sonatele beethoveniene. In nota{iile pe
care le face in timpui elabordrii romanului, Thomas
Mann se opreEte asupra disculiilor pe care le purta ctl
Schdnberg, Stravinski, Klemperer. Este vizitat inlr'-o
seard de Arthur Rubinstein qi schi{eazd o pagind plin6
de har despre virtuozitatea pianistului. Este preocupat
un timp de Mem,oriile Iui Berlioz. ln aceeaEi perioadS,
Ia Washington, il urmdreEte pe PauI Robeson in Otello.
Intr-un turneu de conferinle prin Rdsdritul Americii,
poartd cu etr m,anuscrisul lui Adorno despre Schonbet'g.
Este fericit atunci cind prietenii sdi
- compozitorl
si
instrumentigti organizeazd. seri de muzicd de camerd
- prilej, asculta cvartete de Flaydn, IVIo-
qi poate, cu acest
zart, Beethoven, Mendelssohn-Bartho'1dy, Brahms, Dvo-
rYiik. Discutd cu Eisler despre muzica simfonicS, despre
Bach. O ascultd in acel timp pe Lothe Lehmann, acom-
paniat5 de Bruno Walter. $i in multe imprejurdli este
vizibitd, pe tot parcursul pregitirii romanului Dactar
ooa
LOZ
Fctusttts, continua preocupare a lui Thomas Mann pen-
trru marile personalitdli ale istoriei muzicii.
,rMereu muzica "-'_ scrie Thomas Mann in acele zile.
Vl;;.f a sj. societatea rni-o scoteau mereu inainte((. ,,Muzica
scrie Thomas Mann in
",,I\i[uzica a fost -
Romqnul unui roman. Cind
<r rnare inv5!5turi am scris Doctor Faustus
penl.rll &rta mea" -
muzica mi-a fost dintotdea-
una apropiatd, m-a stimu-
Iat enoi"m, a fost o mare inv5!5tura pentru arta mea. Ga
pcvestitor i-am folosit tehnicile, in incercdrile rnele de
cr"rlticd i*am descris pldsmuirile, astfel cd un eminent
fnrntag al breslei, Ernst Toch, referindu-se la ,,muzica
mca6( a putut vorbi odatd despre ,,abolirea frontierelor
'diintre rrtuzica luatd ca element profesional, gi ca ele-
iment universal. Nenorocirea era cd de data aceasta uni-
versalul nu mai era suficient, ba se cufunda cu un dile-
tantism cle cirpaci. Trebuia sd stii meserie. Nimic mai
searbdd intr-o biografie romanlatd de artist, decit sd te
rndrgineEti sd susfii, sd preluieEti arta, geniul, opera, Si
te entuziasmezi la efectele lor psihice. Aici trebuie exac-
titate. Asta-mi era absolut clar...((
Stuctiind in aceastd perioad6 problemele componisticii
muzicale, studiind istoria artei sonore, evolulia miqcdri-
lor ccmponistice, integrind necontenit rezultatele acestor
studii in lesdtura romanului, Thomas Mann defineqte
continuu, in paginile cdrlii, marile perioade qi persona-
litd{i ale istoriei muzicii, qi asupra acestor definilii, (o-
pinii atre lui Leverkiihn, aLe lui Zeitborn Kretzschmar,
Schwerdfeger sau ale celorlalte personaje ale romanului)
dar, in fapt, ginduri ale lui Thomas Mann am insista...
Fasionante disculii gdsim pe parcursul romanului in
legdturd cu natura muzicii, in legdturi cu doza, (folo-
sesc cuvintele lui Kretzschmar, originatul gi profundul
profesor al lui Leverkiihn, suveran cunoscltor aI marii
mruzici, aI operelor marilor compozitori), de senzuali-
tate qi antisenzualitate in rnttzicd. In opinia lui Kretz-
schmar, (Ei ideea revine de multe ori, cind Thomas Mann
atac6 in Doctor Faustus, sau alte pagini, probleme de
fitrozofie muzical6), mt:.zica ar fi cea mai cerebrald dintre
arte, ceea ce se constatd qi din faptul ci la ea, ,rca la
nici o altd art5, forma qi conlinutul se confund5, sint
prlr gi simplu unul gi aceiaqi lucru('. E adevdrat cd se
283
spune <.muzica>> se adreseazl urechii ; dar asta numai in
anumite condilii qi anume in misura in care auzul qi ce-
lelalte sim{uri sint organe de transmitere qi de recep{ie
a spiritualuiui. Probabil c6 dorin{a cea mai adinci a mu-
zicti spune Kretzschmar este sd nu fie auzitS, nici
m6car
- de-ar fi posibil, perceputA
- v{z:utd, nici simfitd, ci,
Ei contemplatd in stare pur spirituald dincolo de orice
simfuri qi chiar sentimente. Numai c5, legatd de lumea
sim{urilor, trebuia sd ndzuiasci totuqi la o senzualizare
cit mai puternicS, cit mai seducdtoare... Realizarea sen-
zual5 cea mai impundtoare qi-o gdseEte in forma mu-
zicii instrumentale, orches-
Superioritatea trale, cind pare sd imPre-
muzicii instrumentale, sioneze cu ajutorul urechii,
orchestrale ? simultan, toate sim{urile,
topind, adunind laolaltd
deliciile sunetelor cu ale culorilor Ei aie parfumurilor"'
Ideea revine adeseori in roman, ideea revine atunci
cind este descrisi cdldtoria lui Adrian Leverkiihn la
Graz, c6l6toria lui Adrian Leverkiihn (impreuni cu
Kretzschmar) la Basel. Ei ascultd in oraqul elvelian va-
lori ale barocului operele lui Monteverdi, piesetre
pentru orge ale lui Fresiobaldi, cantate de Buxtehude,
oratorii dJ Carissimi. Nespus de puternicd qi durabild a
fost impresia produsd de aceastd ,rm'uzica riservata( (mu-
zicd pentru cunoscdtori) asupra lui Leverkiihn, ,rmuzici
pasionaiS, caldi, care actiona ca o ripostd la constructi-
vismul flamanzilor qi trata cuvintul cu o uimitoare Ii-
bertate umand, cu temeritate declamatoricd in expresie
qi o imbrdca intr-o gesticd instrurnentald coloratd qi bru-
tald...t( Adrian va fi impresionat de modernismul mijloa-
celor lui Monteverdi, de inalta incdrciturd spirituald a
muzicii baroce, de faptul cd in acest tirnp istoric, mai
mult poate decit in alte epoci, muzica face - cum spune
Kretzichmar anticipat peniten{d spirituald pentru a-gi
-
ispdgi senzualitatea viitoare.
Analizind opera marilor muzicieni ai trecutului,
Kretzschmar atrage mereu aten{ia cititorilor asupra pu-
terii de inriurire intelectuald qi afectivi a muzicii' Ple-
cind de la o asemenea platformi esteticS, Kretzschmar,
284
Importanla tradi(iei (qi ideea revine ca un far
gi a interferenlei conducdtor de-a lungul pa-
fenomenelor ginilor cdrlii), subliniazd
culturale importanla tradi{iei qi a in-
terferen!ei fenomenelor
culturale. Kretzschmar are o continud pasiune de a face
compara{ii, de a descoperi raporturi, de a dovedi in-
fluenle, de a dezvdlui interdependenle, de a dovedi im-
pletirea fenomenelor muzicale. Pentru Kretzschmar era
o adevdratd plAcere sd-l facd atent pe elevul siu }a
influenla francezilor asupra rugilor, a italienilor asupra
germanilor, a germanilor asupra francezilor E.a"m.d.
Exemplele oferite, in acest sens, devin o adevdratd de-
monstralie de subtilitate profesionald (din partea lui
Thomas Mann) in in{elegerea increngdturilor istoriei
muzicii. Aq detaga, de pild5, in acest sens, sublinierea
relaliilor Gounod-Schumann, Cezar Franck-Liszt, De-
bussy-Mussorgski, Wagner-D'Indy gi Chabrier...
in analiza acestror inter,relalii, Tho'mas M'ann demon-
streazd, de pildd, si filia{iile Brahms-Bach, semnalind
la Brahms elernentele arhaice, atrdgindu-ne atenlia cum
Brahms, invocindu-I pe Baclr, opunea principiul polifonic
celui al modula{iei colorate. $i totuEi continud de-
monstralia Thomas Mann -
asta nu inseamni cd ade-
-
vdrata independenld a vocilor, veritabila polifonie nu
existase nici chiar la Bach, la care, e adevdrat, gSsim
transmise tradi{iile artei contrapunctice d capella, ,,dar
Bach era un armonist din ndscare qi nimic altceva.((
,,AEa cum nu poli in{elege ce-i nou qi tindr, dacS nu
esti profund pdtruns de tradilie, tot atit de falsd si de
sterilS rdmine dragostea de trecut, dacd respinge noul ce
na,ste din el ca o necesitate istoricd( noteaz6. Thomas
Mann, reluind, intr-un capitol, ideea -atotputerniciei tra-
di{iei muzicale.
Trecind in revistd ,.personajeie" muzicale ale roma-
nuiui Doctor Faustus sd ne oprim pulin la *Capitolul
\IIII*, celebrul capitol dedicat conferin{elor lui Wendel
Kretzschmar, profesorul care i-a deschis, din tinerele,
Iui Adrian Leverkiihn, drumurile spre inlelegerea artei
muzicale. Beethoven este idolul profesorului gi lui Bee-
thoven ii dedicd Kretzschmar savante conferin{e, prilej
pentru Thomas Mann de a prezenta citeva idei ce l-au
frdmintat o viali, in legdturd cu destinul crealiei bee-
oo R
LOJ

thoveniene. Cititorul trecut prin op-urile fundamentatre
ale exegezei beethoveniene va gdsi, de pildi, in acest'
capitol, rdspunsuri pline de originalitate in legituri cr-l'
structura celebrei Sonate op' 111..-
Descriind conferinia lui
De ce nu a scris Beethoven Kretzschmar cu titlul De ce
o a treia miqcare nu a scris Beethouen' Lt ct
la Sonata op. 111 ? treia mi'1care La Sonatt rt'p'
111? Thomas Mann i;i
-
invitd cititorul Ia o pasionantd dezbatere muzicologica'
Remarcind adincimea studiului, Bruno Walter excla-
mase dupd lectura acestui capitol: ,,Niciodatd nu-s-a'
rpur c"vi mai bun despre Beelhoven". in aceeaEi-ordine
ae iAei trebuie sd aminlesc qi analiza conferinlei Beetl'ta'
uen ;i lruga, in fapt, un entuziasmant eseu despre forfa
cu care B6ethoven- a minuit armele polifoniei.
Prefioase analize a unor rnomente din Cu&rtetul' al
a Mar;ului funebru din Eroica, a Alegrel.
S-tea o,p. 59,'SimJonlu
f;o-ului clin in Ia, a Alegrou-tui' Jugato (finalul}
din Sotteta pentru uialancel op. 102, a Fugii, din -Sonata
Hatmnterklaiier, detageazd arta contrapuncticd beetho*
venianl in relilii mai pulin vehiculate in muzicologia
curentd (artd, din pdcate de unii exegeli contestati), dtt-
cindu-l pe marele icriitor spre demonstralia ce coroleazd
intreg acest capitol, in care Beethoven este prezentat
drept" unul dintie marii lumindtori ai istoriei umanitifii'
Este cunoscut locul deosebit pe care oraqul Leipzig
l-a avut la inceputul acestui secoi in crea{ia, in viata
muzicald internalionalS. Thomas Mann iqi duce ,,erolrl1(
in anii de Ia inceputul veacului ln marele oras muztc'1i!
gi o scrisoare a lui Adrian Leverkiihn citre Serenus
Zeitbom ne oferd un incintdtor tur de orizont asullra
legendelor locului, legende ce arnintesc, de la 'lohann
Se"bastian Bach 1a corifeii romantismului, mari momente
ale epopeelor muzicii.
Uotifl este, sub acest aspect, un gind despre roman-
tism. Leverkiihn 'ascultd la Gewandhaus, la Leipzig,'
Simfonia a 771-a de Schumann. Audilia ii oferd prilc'jui
de a puncta citeva idei in legdturd cu reprezentanlii ro-
mantismului, cu acei compozitori care, pornind de la
uitima perioadd a lui Beethoven qi de la polifonia sa-, au
emancipat muzica scos-o din sfera unui specialisna
"au
286
irn6rginit, au pus-o in contact cu lumea vastd a aspira-
tiilor, cu miEcarea universald artistici gi intelectuald a
'epocii((. $i peste citeva rinduri, relalia il duce pe Lever-
kilhn la o notalie despre Chopin, ce o putem socoti,
cr-ed, una dintre cele mai inspirate qi mai adinci pagini
deciicate romanticului polonez... ,,Cint mult Chopin Ei
citesc despre e1... imi piace angelicul din fdptura lui...
Misterios, invdluit, impene,trabil, evaziv, de loc aventurist
aX existenlei sale, acel nu vreau sd qtiu de nimic, acel
refuz aI experienlei concrete, sublimul incest al artei
saLie de o fantasticd deUcatele gi seduc{ie. Cit de elocvent
se rosteEte in favoarea acestui om prietenia profund
atentd a 1ui Delacroix... Totul e cu putintd la acest Wag-
ner al picturii... Sint Ia Chopin unele semne care-l pre-
vestesc pe Wagner qi, mai
n,Totul e posibil mult decit atit, iI dep5gesc,
la acest Wagner al picturii" nu numai sub aspectul ar-
monic, ci si psihic, in gene-
ral , 'Ia, de pildd, NocturncL in do diez minor op. 27
ntr., 2 qi Intermediul care se desfdqoard dupd schimbarea
enarrmonicd din do diez in re bemol major. Ele depdEesc
in eufonie disperatS, toate orgiiie lui Tristan, qi asta in
intimitatea pianisticd, nu in marea bdtdlie a volupt5{ii,
si fdrd caracterul de corida al unei mistici teatrale ro-
bustd in toatd decdderea ei. . Ia, mai ales, ironia lui ln
raporturile cu tonalitatea, felul lui de a fi vexant, injust,
reticent, negator, divagant, felul de a zeflemisi semnele
de altera{ie. Te duce departe, amuzant, emolionant de
departe...
De la Perotinus la Schonberg toate marile personali-
teti a 7 veacuri de muzic6, sint reamintite cititorilor.
Tllomas Mann preluieEte toate aceste mari personalitdli
,qi minunate cuvinte existd in Doctor Fuustus despre ei...
Th.omas Mann ii iubeEte pe Monteverdi, Purcell, Bach,
Scarlatti, I{aendel, Haydn, Mozart, Beethoven, Weber,
Ber'lioz, Schubert gi toli romanticii, Bruckner, Mahler,
Wolf, Schonberg, dar scriitorul rdmine qiinDoctor Fau.s-
fals, marele wagnerian Thomas Mann.
Adeziunea lui Thomas
Tfagnerianul Thomas Mann Mann pentru Wagner este
vizibild pe parcursul intre-
gi sale istorii literare. O intilnim in dragostea lui Friede-
mann pentru Lohengrin, o regdsim in dragostea din
287
Tristan. Asupra lui Wagner, Thomas Mann revine ne- un vast simbol estetic, in care-gi gdsesc expresia, procese
contenit, revine in celebra prelegere sustinuti in fe- reale petrecute in muzicd,, in 'ar"tele plasiice, iir-iii"""_
bruarie 1933 la Miinchen sub titlui Mdre{ia ;i patimtle tura. ultimei_ jumdtdli de secol. lnstidinarei au ,"rrti_
mae;trilor, revine in fiecare carte, revine, bineinfeles, in
Doctor Foustus. De numele lui Wagner se leagi, de qent,.d1 pulsalia vielii,,imperfecte(, exprimatd i" ;;;_
pildd, in paginile romanului Doctor Faustus, dizertalia structii de o perfecliune devitalizatd, a devenit o cooi_
donatd a rafinamentuiuj decadent, iai
privind forla cosmici a muzicii ,,pe care a folosit-o cu
mas Mann capdtd o valoare cu aiit mii iudecatu fui Cto_ -.u
abilitate, cu darul filozofdrii((, de numele lui \['agtrel nnare .,
prouce parfial, din interior, formulatd de un bun
este legati qi credinfa lui Thomas Mann in contuniutlea "itcu_
noscdtor.
cuvintului cu muzica, credin{a, (idee pe cit de originald
pe atit de profundd gi, inexplicabil, neformulatd cu cla-
ritate incd in marile tratate contemporane de muzicolo- , Dramei insingurdrii artistului, Thomas Mann, mili_
gie), ci toatd evolulia muzicii gerrnane tinde cdtre ,,dra- tant pentru marile idealuri umaniste, ii opune '-"i"r,
ma verb-cint al lui Wagner((, gi-n ea igi afl6 unul dintre marea istorie a muzicii, marile personalitdli
-"ri;;I",
93re ?u inleles izvoarele artei, au in{eles necesitatea con_
idealuri.
tinuei imbindri ale vechiului si noului,
Multe alte probleme de istorie a muzicii au rezo- "u"" "o-irrt,"i",
(cum gRgne intr-un loc Thomai Mann, explicind p"i""i_
tatea lui Johannes Brahms) ,,integrarea absolutd tutu_
nanld in paginile romanului lui Thomas Mann : irroblema ror dimensiunilor muzicale, 'in vlrtutea unei organizdri
"
socializdrii muzicii, problema raporturilor dintre nou s,i perfecte(, prafrms, fiind in opinia lui Thomas Vla"nn,
vechi pe plan artistic, accesibilitatea, problema evoluliei exemplu de felul in care rnuzica se descotoroseste""u"
c'urentelor, a crizei muzicii veacului aI XX-lea (curn scria de
toate floricelele retorice, de cliqee, de rimdgife
Thomas Mann lui Rruno \\/alter, definindu-gi lomanul, Ei creeazd,
din nou, in fiecare clipd, din iibertate, ,rrritit""
,,inhibifia provenitd din inteligenfi, din triirea intelec- opereia,.
tuali a crizei, Ei despre un pact izvorit din nevoia unei
descdtugdri a inspira{iei(), prohlema raportului dintre
sistemul dodecafonic gi muzica firnctionalS, problemele
raporturilor dintre muzicd Ei exegeza muzicald.
Romanul Doctor Faustus o afirmd to{i analigtii
literari -
este o operd de semnalizare a unor mari pro-
- contemporaneitd{ii.
blerne ale
Thomas Mann a ingeminat aici scrie profesorul
Ion Janoqi inventivitatea artisticd- qi rigoarea filozo-
- jocul cu qtiinla, libertatea cu necesitatea,
ficd, a lmbinat
pentru ca fiecare opus descris, sau doar sugerat, sd de-
vind un instrument de semnalizare, tJrL seismograf al rea-
lelor drame ideologice, psihologice sau, propriu-zis, ar-
tistice ale vremii lui. Muzir:a lui Leverkiihn are o fizio-
nomie proprie, individuali, prin care ni se dezvdluie
insd particularitdlile unor tendinle mai generale existente
in muzicS. Intelectualismul ostil oricdrui sentiment, con-
structivisrnul in mod expres opus afectivitSfii, intr-un
cuvint motivul rdcelii constant in viafa ca gi in muzi.ca
lui Leverkiihn continud exegetul rornAn constitt-lie
- -
2BB
 CArA TORII
CU FRtrDNRTC CHOPIN PRITY EUR,CPA...
Sirre deosebil'e de Liszt, Berlioz, Wagner, spre deose-
bire de toti malii romantici ai veacului ai XIX-lea, spre
deosebire chiar de marii creatori ai secolului al XVIII-1ea,
ca Haendel, Haydn sau Mozart, Fr. Chopin nu este ui-r.
peregrin... lYici unul dintre marii interprefi ai istoriel
artei sonore nu a detestat poate ca ei aparilia in pubiic,
concertul public... Bardul polonez nu a fdcut, de altfetr,
nici ceea ce numim, de obicei, o carieri de virtuoz...
De la Jelazowa Wolla s-a mutat cu familia la Warqovia.
Din capitala Poloniei, inainte de a pleca spre Franla, vi-
ziteazd Viena, Bet'iinul, Praga. ln noiemblie I83C ia dru"-
rlul Farisuli-ri" trecind prin Viena, M.Linchen, Stttttgartl"
Strasbourg. Din Paris, in care va rdmine pini la sfirqittli
vielii, pleacS, din cind in cind, spre Dresda, spre Leipzig,
spre localit5{ite balneare din vestul Boemiei sau la /\ix-
ia-Chapelie qi citeva din oraqele de pe mahrl Rhinului"
CdlStoleqte cu George Sand in arl-ripelagul Baleale, trece
prin lVlarsiiia, 13alcelona, Geneva, 1:etrece veritre in mi.ezul
Franiei la l.{r:hant, iar in tirziui viefii poposeqte 7 luni
in Anglia. Acestea sint toate drumuriie strdbdtute de
Fr. Chopin in cei 39 de ani
Acestea sint toate drumurile de viafd. Dar peste tot, cle
strdbStute de Chopin... la \rargovia ia Paris qi de la
Londra la Stuttgart, ChoPin
cunoagte mar-i.1e personalitSli artistice ale secolului,
asculta muzica 'iimpurilor, i;i ncteazd gindurile, cornpune
cu fe'orilitate. Dar', degi nu a fost un artist cdl6tor, deqi
-
290
nu a avut voluptatea peregrinarilor, a creat o muzicd
lrnpregnatd uneori de poezia locurilor, a creat o muzicd
in cale sim{im, as spllne, pulsul itinerariilor sale geo-
grafice.
Incercind sd intreprindem o cdldtorie europeand
cu Fr. Chopin, nu putem avea drept punct de plecare
rtrecit VarEovia, marele ora; de pe Vistula, (aflat la ciliva
liiloinetri de Jelazowa Wola), oraEul primiior paqi, pri-
rnelor studii, primelor iubiri, primelor compozitii...
Catalogul de lucrdri ai lui Chopin precizeazd drept
prim opus Rondottl in clo nlinor, datat 1825. Chopin
avea cloar 15- ani. La 15 ani Chopin este de - acum Chopin
qi va rdmine Chopin tot restul vielii. Peste 2 ani, in L827,
Cieopin scrie Vctric[iunile pe ten,a celebrului duet Lo ci
d.arem la ntano din opera Don Giousnni de Mozat't. Peste
tr"ei ani, optisul vcclc lumina tiparului in oraqul m'.tzi-
cii Viena. in 1831, Robert Schumann primegte parti-
-
tura qi noteazd. entuziasmat,
,,Scoate{i-vd pdlSria sub titiul Un oPus 2 in *A1-
lgenreine Musikalische Zei-
Dcmnilor !...
{Jn geniu ! tung",,Scoate!i-vd pdldria
Domnilor... Un geniu ! Oricit
cle pufin ar fi in intenfia lui Chopin sd atragi atenlia
esupra geniului sdu, imi plec totuEi capul in fala unui
aserrenea geniu, unei asemenea strdduin{e, unei aserne-
nea rndiestriit(...
Adulat de pr-ofesorul sdu Elsuer, (Ia absolvirea cursu-
riior Conservatorului din Varsovia, Elsner noteazd in
foaia matricoid : ,.Chopin Frederic capacitdli extra-
ordinare, geni.u muzical((), audient al -cursurilor de istorie
si literaturd a Universitdtii din capitaia Poloniei, tindrul
cal'e, intr-un singur an 1B2B scrie de acum citeva
capcdopere, (printre ele -Studiile -,
nr.7 qi 2 ap. 10, Rondo
i" Iu K.rakawiak. op. 71), este inconjurat cu preluire de
intleaga Va.rqovie. in acelaEi an 1828, Fr. Ghopin iI in-
so{eqte pe profesorul Jarocki de Ia Universitate intr-o
cdldtorie de studii Ia Berlin. ln cele 3 sdptdmini cit rd.-
ryrlne 1a Berlin, Chopin iqi petrece serile in sdlile de con-
certe si spectacoie muzicale. La 20 septembrie Chopin
scrie celor de acasd : ,,L-am v6.zuL pe Spontini, pe Zelter
i qi pe Mendelssohn insd nu am vorbit cu nici unul dintre
ei, pentru cd nu am indrdznit sd md prezint((.
291
I

La Opera din Berlin, Chopin asculti Frei,schutz de
Weber qi lrernando Cortez de Spontini. La Singakademie
urmdregte, sub bagheta lui Carl Friedrich Zelter
toriul lui Haendel Sdrbdtoarea lui, Alerandru. - ora-
Primul mare voiaj muzical al pianistului Chopin
- malul Vistulei,-programa curent opere de Rossini, Frei-
\riena.
Iulie 1829. Editorul Hasiinger il primeEte cu dra-
goste. A trecut pulin timp de cind vienezii i-au condus
pe ultimul drum pe Beethoven si Schubert. Printre per-
sonalitdlile muzicale ale
Fopas vienez orasului se afld Karl Czerny,
elevul lui Beethoven. ,,E un
om curnsecade, mult mai sensibil decit compoziliile sale((
Chopin celor de acasd. Alituri de Czerny, Chopin
- scrie
mai cunoagte, in aceste zile, ia Viena, pe Schuppanzig,
Lachner, Kreutzer.
La 11 august, Chopin igi dd concursul Ia un concert
in care a fost programat si cel de al doilea opus aI sdu
Varia[iunile La ci derem Ia mano. ,,Pl.in de linigte gi
- multd
cu uqurin{d scrie cronicarul publicaliei Wienner
Tlrcatlrcr Zeitu,ng - tindrul virtuoz a cedat 1a sfirsitul
-
concertului insistenlelor publicului oferind o improvizalie
in fala unor auditori cdrora in afard de Beethoven qi
F{urnmel pulir-ri au reuqit s5-i cucereascd suJragiile... Este
un tindr cu spirit de observalie cronicarul
- noteazd
care-si urmeazd drumul sdu propriu qi stie cum sd se faci -
admirat, deqi felul sdu qi maniera de a cinta sint cu totul
deosei:ite de acelea cu care sintem obiqnuili. Este cu
totul ieqit din comun faptul ce se preocupd de rnuzica in
sine, pentru ea insigi, gi nu numai ca si plac6 publi-
cului...((
AISturi cle piesele lui Chopin, (in acea vreme recitalui
instrumental, manifestarca dedicatd unei singure perso-
nalitdti interpretative, nu era ceva obiqnuit, recitalul ca
formulS concertisticd va fi inaugurat, de altfei, mai tir-
ziu de I-iszt), mai figureazl, o serie de arii de Rossini
interpretate de cint5reala Werther qi uvertura Prameteu
de Beethoven...
De Ia Viena, in drun spre Vargovia, Chopin se opreqte
la Praga, Teplitz, Dresda, Breslau. La Praga asculti un
celebru violonist al epocii Prixis qi cunoaqte un re-
-
marcakril specialist in arta fugii compozitorul A1exan-
-
der Klengel. La o 1un5 dupd revenirea in Varqovia, pleacd
292
intr-un turneu in regiunea Poznanului. Gu toate aceste
cdldtorii, pind in anul 1830, Vargovia rdmine cen-
trul spre care graviteazd intreaga via!d;'toatd activitatea
concertisticd a iui Chopin. (VarEovia cunoaEte in acei ani
o intensd viafd muzicalS
lani, Hummel -
iar Teatrul
cintaserd aici Paganini, Gata-
muzical, din oraqul de pe
chitz de Weber, Don Gi,ouanni Ei Flautul fermecat de
Mozart.)
La VarEovia, Chopin va interpreta in primd audilie
marile sale lucrdri concertante. La 17 martie 1830, la
Teatrul Nafional, Chopin va interpreta Allegroul din
Concertul in fa minor. Chopin nu prea ia in serios cro-
nicile. ,,inchipuiegte-{i, scrie in acele zile compozitorul
unui prieten, ce scrie ..Jurnalul Oficial*'in articolul sdu :
Aga cum nemlii sint mindri de Mozart, tot astfel polo-
nezii vor fi mindri intr-o zi de mine ; un nonsens care
cade in ochi... mai ales cd nu reprezint nimic... Dacd nu
as fi studiat cu Elsner, care a stiut sd md facd sd cred
cd reprezint ceva, desigur cd ag sti gi mai pulin decit
Etiu acum...('
ln octombrie 1830, Chopin interpreteazd in public Ei
Concertul in mi minor...
Noiembrie 1830 : un grup de prieteni si colegi in
frunte cu profesorul Elsner
,,Crt ocazia plec5rii il conduc pe Chopin pind in
elevului meu Fr. Chopin..." afara VarEoviei. Elsner scrie
o piesd vocal-simfonici inti-
tulatd Csnlata pentru uoci bdrbdte;ti cu acompaniament
de chitard compusd cLL ocazia plecdrii eleuului, meTL
Chopin. Lucrarea este interpretatd de colegii lui Chopin
la hanul din apropiere de Wolla, in aEteptarea diligenlei
ce avea sd-l ducd pe tindrul pianist in strdindtate. Chopin
este adinc indurerat cd este nevoit si-Ei pdrdseascd patria.
,,Am presimlirea cd dacd plec din Vargovia nu-mi voi
mai vedea casa nota Chopin in zilele toarnnei anu.
-
lui 1830. lmi inchipui ci plec la moarte. Cit de trist tre-
buie sd fie sd nu mori acolo unde ai trdit intotdeauna(.
De la Vargovia ia din nou drumui Vienei. Trece apoi
prin Miinchen, (cintd aici din rlou Concertul in mi minar
Ei un cronicar remarcd : ,run curios amestec de melancolie
gi de capriciu care conferd lucrdrii un farmec cu totul
special((), pentru a ajunge la Stuttgart. Aici Ghopin af15
293
de cdderea Vargoviei, de eroica lupt5 a polonezilor ,im- Chopiir. ,,As dori sd-i pot fura lelul in care interpreteazd
potriva armatei fai'iste. ,,Mi s-a adus vestea ciderii Var- propriile mele lucrd.ri(6
loviei - scrie Chopin in acele zile. M-am hotarit sd mi sorile sale. - nota Chopin intr-una din scri-
indrept spre o alta lume((. Chopin are 22 de ani. Se stie Vorbincl desple aceEti primi ani in cronica pariziani
condamnat s5 4u-:i mai a }ui Chopin Liszt scria cd cei-mai frunoqi lauri pe
,,M-am hotdrit vadd patria si cea de a doua care artistul -i-a putut primi... i-au fost dafi de cdtre
sI mE indrept
-lume" parte a vielii sale se va con- ilugtrii sdi egali. Un rndnunchi de oameni celebri forma
spre o alt6 iuma continuu sub semnul acest grup ce se inchina in fala tui ca regii diver.selor
unui dor ce-I va duce sPre imperii adunali pentru a sdrbdtori pe unul dintre ei...
disperare. ,,Disperarea scria profesorul Theodor Bdlan Liszt se referea probabil Ia marele Paris intelectual in-
in'monogrufia d"di"atd- iui Chopin - este ugor de citit drd,gostit de Chopin, se referea poate la Berlioz, la Mi-
in rinduiile atit de ndvalnice ale Studittlrti reuolufionar ckiewicz, la Gautier, Delacroix, Heine, se referea, am
op. 70, nr. 12. Toatd dulerea, ula qi intreaga sa pornire 'l spune, la Franz Liszt, rnarele muzician aI epocii, care a
dL revoltd se pare cd au fost turnate in elanul pe care inleles gi a recunoscut din primul moment 'for{a crea-
acest teribil studiu il evoci". toare a lui Chopin.
Biografii lui Chopin insistd asupra caracterului tot mai Din primii ani ai gederii la Paris, Chopin se indreaptd
grav, irai dramatic al meditaliilor sale in aceasti pe- de citeva ori spre ciiverse centre ale Europei. in anul 1834,
rioadd. tl atrdturi de Ferdinand Hiller, participd la Festivalul de la
Din Stuttgart, prin Strasbourg, Chopin 1lu1ee in Pa- Aix-la-Chapelle si de aici viziteazS, mari oraqe de pe
risul tuturor-vi.utilor vremii, Parisul numit in acei ani Rhin Koln, Diisseldorf. La Aix-la-ehapelle
d" Bulru",,pitnintul scriitorilor, ginditorilor, poelilor'6' - I{ob1euz,
li intilnegte pe Felix Mendellsohn-Barthoidy. ,,€hopin
In februdi'ie 1832, l-rederic Chopin susline aici primul scria Mendelssohn rnamei sale unul dintre
siu concert. in program Concertul in fa minor'- Ln -primii - este
pianisti. Jocul sdu instrumental ne provoacd tot
-
sali se aflau Felii l[endelssohn-Bartholdy gi Franz Liszt' atitea surprize cite ne oferd arcuEul lui Paganini(.
Criiicut Fetis, incoruptibitul Fetis, scria in '"Revista mu- Cu Mendelssohn, Chopin se va mai intilni peste citva
,Gfa- : ,,Exiitd in inspirafia Domnului Chopin o- innoireo timp. In anul 1835 pleacd la Karlsbad pentru alsi revedea
a formei"care e de ttituti sS exercite, fir6 indoiald' pdrinlii venili din Varsovia. De aici se indreaptd spre
influen{6 adinci asupra datelor viitoare ale operelor scrise Dresda pentru a vizita familia iubitei saie Maria Wod-
p""t*'piutt." gl iaf6 qi o insemnarq a lui Franz Liszt : zinska. In drum spre Paris, trece prin Leipzig unde se
..we amjntim de primi sa aparilie in saloanele lleyeJ' intilnegte cu Mendelssohn. $i intr-una din zile, in casa
il"J" upL"r"I" iti"tt. repetate pdreau sd nucare fie Ia ni- Lui f'rederick Wieck, tatdl Clarei Schumann, (pianista care
velul incint5rii noastre, in fala acestui talent revela interpretase incd in 1833, Mi minorul lui Ghopin Ia Leip-
o noud fazd in sentimentul poetic si atitea inovalii feri- zig), se intilnesc trei din poelii veacului
in formele sale.((
- -pariiul
cite delssohn, Schumann. - Chopin, Men-
muzical este cucerit. La 20 mai are loc un al Pentru Chopin, aceastd reuniune avea, cred, o sem-
doilea concert. Din Primii nifica{ie specialS. Poetul, sufletul polonez, intilnea pe
Parisul era cucerit ani ai sejuruiui parizian' primul mare descoperitor aI talentului sdu, intilnea pe
ChoPin Publicd o culegere cel care avertiza mereu lumea muzicall asupra origini-
demazurci,clenocturne,primul.CTietalStudi'ilordedi-
-nota ln
iitefli artei chopiniene. Dupd ce in 1831 scrisese ,rJos
-Liszt,,J-i"utui meu Franz Liszt('
Cfropitt' pildria Domnilor ! Iatd un geniu !tt, Schumann revenea
""t,'""-
;"rif f g3S, Chopin, qi HiIIer vor colabora de altfel mereu in paginile revistelor asupra lucrdrilor lui Chopin.
ii Con"ur'tut pitttrtt 3 pidne ;i orch'e-strd de J' S' Bach' ,,DacA Chopin ar publica astdzi ceva fdri sd semneze lu-
p.og.artt""", in recitalurile sale, piese de
Liszt incep" sd crarea scria Schumann in 1841 ea ar fi totusi ime-
- -
'294

i
t
iL
diat recunoscutd ca fiind a sa... Este de necontestat ci
puternica sa personalitate este inzestratd qi cu o origi-
nalitate cu totul exceplionald, astfel incit atunci cind ea
se afirmd lntr-o operd, atestd, fdr6 um,bra vreunei in-
doieli, numele maestrului ; pe lingd aceasta el mai aduce
Ei un ixare numdr de forme noi, care prin delicatelea si
eroismul lor sint demne de intreaga noastrd admiralie,
Ne mai rdmine sd amintim de Buladd, pe care o consi-
derdm ca o piesd uimitoare.
,,S-ar putea insd afirma Ghopin a mai scris sub acest
gi contrariul" titlu una dintre cele mai
ciudate qi pitimaqe lucrdri
ale sale ; cea noud este altfel, deEi ca valoare artisticS,
inferioard celei dintii, ea este totugi la fel de fantasticd
qi de spirituaid. Interludiile pasionale par sd fi fost
addugate rnai tirziu ; imi amintesc foarte bine ci atunci
cind Chopin a cintat odatd, Bat"ada aici, ea se termina in
Fa major, acum ea se incheie in La minor. El ne spunea
cd Baladele i-au fost inspirate de citeva pagini din
Mickiewicz. S-ar putea afirnaa ins5 qi contrariul ; un
poet ar gdsi cu foarte multd uEurinld cuvintele pentru
rnuzica lui Chopin...((
In anii petrecufi Ia Paris, Chopin este profesorul unor
vintuozi ai vremii. Printre ei Carol Miculi qi earol Filtsch.
6aro,l Filtsch, copilul de la Se,bes-Alba, care cu,cerise Eu-
ropa muzicald Ei incetase din viali doar la 15 ani. Existi
in arhivele muzicale qi un docurnent ernofionant - o
partiturd a operei Fidelio pe care Chopin scrisese : ,,Pri-
rneqte dragul si tinSrul meu prieten aceastd capodoperd.
Citeste-o toatd viafa, gindeEte-te uneori si Ia mine !(
Itinerarii importante pe planul crealiei, sale muzicale
strdbate Chopin in anii prieteniei sale cu George Sand,
prietenie cu atitea rezonan{e in epocd, dar gi cu ecouri
de interes artistic. In primul an al romanului 1or, George
Sand si Chopin pleacd ln arhipeleagul Baleare. fsi dau
intilnire Ia Perpignan, se irn,barcd pentru Barcelona qi
de acolo pleaci la Palma de Mallorca. Sint cunoscute'
dintr-o bogat6 literaturS, care culmineazd. cu romanul
Leli,a de Maurois, detalii ale aventurii din Mediterana.
Ldsind fabulaliile, iatd o scrisoare a compozitorului
cStre prietenul s6u Julien Fontana : ,,Po{i s5 md imaginezi
296
intre stinci gi mare, intr-o
O scrisoare c6tre chiiie din aceastd imensd
Julien Fontana mdndstire de cdlugdri pdrd-
sitd, cu porlile mai mari
decit orice poartd de vehicule din Paris. Sint aici fdri
coafur;i. fard mdnuEi albe, pa1id, ca de obicei. ehilia rnea,
in formd de sicr-iu, are o enormd boltd profundd, o micd
fereastrd -care dd spre portocalii, palmierii si cipregii din
grddinS. in fala ferestruicii, sub o rozd filigranatS in stii
maur, se af15 un pat de campanie. Lingd pat, este un fel
de pupitru vechi, pdtrat, foarte incornod pentru scris gi
pe care se afla un sfe;nic (mare lux pentru cei de aici),
o luminare. Pe acest pupitru Bach, ciornele mele si alte
hirtii care-mi aparfin...(
In Baleare, mai nelinistit ca oricind, Chopin scrie
rnult Baloda in mctjor, Scherzaul op. 39, Polonezele
op. 40,- Freludiile faprintre care qi celebrul Preludiu al
ploii,_cunoscut d,e toli arcei ce qtiu povestea furtunii, Liszt
crede cd este vorba de Preludiul in fa diez minor, Gauche
de cel in re bemol major, Zaluski
de cel in mi
-bemol major. Dar cum scria, cu umor,- criticul francez
Emile Veillermoz ceva induiogdtor in spectacolul
- ,,este
tuturor acestor savanli parizieni ai lui Chopin, care su-
cesc qi rdsuce'sc fiecare preludiu pentru a percepe zgo-
rnotul picdturilor de apd, asa cum lipeqti de ureche o
scoicd pentru a pindi in ea cintecui mdrii... Vai !... Este
foarte greu sd determini cu certitudine gradul de... hi-
grometrie a1 acestor nota{ii misterioare I...(.
in anii petreculi alSturi de Georges Sand, Chopin fuge
acleseori din tumultul Parisului Ia Nohant, ,castel al
,,casterur
de Ia
arteror,.
Nohant
5:::iiil*"iiJ:l:
epocii
*il:il";r?
BaIzac, Mickiewicz. ,rCind
nu ne adunSm pentru masi sau se ne plimbdm, stdm
ln camerele noastre si citim, iar gazdele sint cit se poate
de indatoritoare... ln momentul de fa!d, pe fereastra des-
chis6 intrd adieri din rnuzica lui Chopin...(.
,,Intr-una din zilele anului 1842, cind Delacroix fdcea
aceastd nota{ie in -Jurnal,', George Sand scria una din
cele mai ftumoase pagini despre Chopin : ,,Geniul lui
297
 de sentimente
Ciropin este cei rvrai adinc Ei gei Jn1, ntin sd vorbeascd
ri emotii cal'e a "*ittuiu.vreodatd' EI face
rititi'i:J'i"ri"it"rui singur instrtiment' $tie si re-
zume in 10 linii, pe ;"* Ei tn copil
"; le-ar putea'
"i3"t1
fdrd
poeme de o imensaif""^fi", drame cle o intensitate sa.'-
i;;;".'C;opi" ii-t" in atii puterea cit,gi.sldbiciunea
excesttl acestei puteri' pe gale
Sldbiciunea S,u
;;;;;;i" "onrtd sa este.p.lind de nuanle Ei de
-rrt"*i,
stapini.'il'-tlitu
nenrevSzut. citeooaia, e bizare, misterioas6. qi ANUZICA LOCURiLOR
i'r'J;;;;;;:'olf"a"t"ttd ceea ce nu e limpede formulat'
pe
il;;;l;;;;ri.r" it zmurg in afara iui cdtre sfere care
r"*ui el le cunoaqte."t' Barcelona' Nohant"
Dresda, t eipzigi"nouen' Marsilia' Iu L,::9,t1:
In amurgul vielii "ii""u i""i prin Angiiu,"
popasunlor
i;";;i;;;ft;, Eclinburgh, Giasgow-- iati locul Totdeauna pe di'umulile lumii, cautind si in{eleg is-
d-c Var;ovia
chopinicne in anii.i';':;;-;-itait .deuarte cinl tt3]:y] toria, rnuz,ica a fost cu mine.
o* t" o"tornUtil
neiiitati. De pcste t"i,p^ere iar
1849'
inima sa ziditd In caietele Inuitct{iilor Euterpei, regdsesc continuu no-
sdu va fi depus ta Lachaise'
va nota : talii dlin jurnale cle cdl5torie. Adeseori, o gtili, Ie-arn
intr-o bisericd u Vu]'qooi"i' End Schumann "Su- integral in convorgirile pe care le-am avut, pe cele rnai
Pdmintului"'
fletul muzicii a tt=;;';;-^;;"; a"asrrDra henei' in Parisul
diverse tetrne, cu cei care agteptau duminicalele intilniri
Chopin va reveni ;-;:'";"""maturlte
' revolulionarilor, in oraqul radiofonic'e cu arta sunetelor.
Din n'lul{imea 1or, am decupat citeva insemndri cu
luminiior' in Parisul marilor
..sufletul muzicii u'iiEti' -in orasul care adula
cledin'ta cd Ei ele pot imbia sufletele uuor melomani Ia
a trecut in zbor un ciclu de ,,audi!ii(...
fi-;,;",;;Peii,,toroi" fi;f:L:",i::!:: ,X'?Tffli
sd-i acordim ge- ,La Roma, scria
in care Heinrich Heine scriaa:aiegtu.i terrnen' {t estl 11
"Treb.uie
Clopotene Cetnlii Eterne Goethe,in ianuarie 1786
-
niul in deplina """;;tj"; capabil sd ne vizitatorul trebuie sd reu.-
au'-Ei poet comunice poezra neascd totul, inidnluind totul, dintr-o infinitd grdmadi
;;;;i'"it;;r, si nimic nu ega-
r,ili"ilrli .au,' "t esie'poetut'sunetelo-r Ia pian de ruine, jnfinit de bogatd(.
Ieazi bucuria pe ;il;;-; procurd asezindu-se
polonez' nici Forul l:oman... Termeie lui Dioclelian... Villa Bor-
spre a improviza. Atil;i *t "' mai 9
nici Via Appia... Pantheonul... Capela sixtind... Bla-
ghese.."
sa provenicn!5
francez, nici germa;;";i;; t;lev6.nobila
Raphael' a lui Goeth:' ?
mante.." A,Iichelangelo... Roma md asalteazd... Stlabat
din lumea lui fvfo'a'tt'-u-l"i
-" ^ui""atutui
iegat aI visurilor 9i al
strdzile, visind cite o noud intilnire cu istoria...
- vizitatorul
oatriei sa[e, care ,,I-a Roma spunea Goethe trebuie sd
poeziei...t'
-
reuneascd totul(...
Port cu mine partiturile poemelor in care Respighi
cinta R,orna, Ei gdsesc, mi se pare, mai ugor drumurile
ce duc spre istoria si sufletul marelui ora$...
Rorna amintegte, inainte de toate, poemele lui Respi-
ghi ; poemele lui Respighi ne invitd sd cunoagtem Roma...
Vd an:intiti Fontqne di Roma?

299

:l

I
 Pe cdile Romei, fintinile sint oaze, semafoare, sirene.
Zecile de fintini ale Romei sint insdEi istoria si poezia
oragului, gi nimeni nu va inlelege vreodatd Roma, dacd
nu-i va asculta fintinile, dacd nu va auzi tristele lor ploi
gi chemdri...
$tiam Fintina Trevi din pliante, din filmul lui Feliini
La dolce uita... Privesc zgomotoasa cddere de ape, cu
bazinul, cu statuia lui Okeanos, cu statuile salubritdfii,
abundenlei, cu statuia lui Agrippa.
Cu ce geniu stipinegte Bernini, prin Fintina Trito-
nului din Piafa Barberini.
Chemdtoare este stinca Fintinii din Piala Navonna...
Obeliscul ei de 16 m. Scuipturile bdrbafilor ce prezintd
fluviile a 4 continente : Dun5rea, Gangele, Nilul, Rio de
la Plata...
Trec pe strizile Romei
Vraja tablourilor cdutind obeliscul lui Cali-
lui Respighi gula, Piazza del Campi dei
Fiorri, Castelul San' Angelo,
Trinita dei Monti, Caff6 Greco, Piazza Venezia, Muzeul
Chiamonti... Trec pe strdzile Romei adulmecindu-i, la
fiecare pas, fintinile, nu numai pentru cd, (frumos scria
undeva Octavian Paller), nu numai pentru cd Roma este
singura metropold unde apa a devenit material arhitec-
tonic, nu numai pentru cd este minunat in iulie sd te
bucuri cd trdiegti citeva zile intr-un oras cu un uriaE
consum de apd pe cap de locuitor, nu numai pentru ci
megterii Romei au visat veac de veac fintini, ci pentru
cd, de mul1i, mul{i ani fintinile acestea sint in mine, sint
in mine o datd cu poemul lui Ottorino Respighi, Fan-
tsne di Ronta...
Din zilele copilSriei, din anii rizboiului visam fintinile
Romei, privind, citind, cintind portativele lui Respighi"
Corzile in surdind din Fintina din Valea Giulia...
Unisonul celor 4 corni din Fintina Tritonului...
Crescendo-ul din Fintina Trevi...
Flautul, elegiacul flaut din Fintina de la Villa Medici.
La Roma, prins in mrejele fintinilor, aici pe drumul
ce leagd Mausoleul lui Adrian cu Columna lui Traian din
For, cu Piazza di Spagna, aici in{eleg clt de mult m-a
invdlat Ottorino Respighi qi muzica sa sd pdtrund istoria
Cet6!ii, si vibrez la chemdrile amintirilor ei...
300.
Orice turist vine la Fintina Trevi pentru a arunca
rnoneda, care sd-i dea certitudinea cd se va intoarce pe
malul Tibrului... Moneda mea respecta chemarea legen-
dei, dar mullumea aici si destinului care mi-a dat, de
copil, privilegiul sd iubesc Ei sd inleleg prin muzicd,
oamenii, locurile, drumurile istoriei...
Respighi este unul dintre marii reprezentanfi ai Ro-
mei muzicale a veacului aI XX-lea... Respighi. Pizzetti,
Malipiero, Casella strdlucili profesori la Academia
-
Santa Cecilia... Respighi... Malipiero... sint continuatorii
unei milenare istorii muzicale.
,rlmi vine acum din ce in ce mai greu s5. dau socoteald
de Eederea rnea Ia Roma Goethe Ia 25 ianuarie
- notaamintit,
1787, in Memorialul de cdldttorie cdci du,pd cum
pe mdsurd ce inaintezi in mare o gdsegti tot mai adinc6,
tot aqa imi merge qi mie in contemplarea bdtrinei cetd!i(.
Istoria muzicalS a bdtrinei cetdfi, incepe din veacu-
rile de glorie ale Republicii romane. Intilnim chipul unui
muzicant pe una din strdvechile picturi murale. O qcoal5
de cintdreli intilnim Ia Roma pe timpul Iui Gelestino,
pe la anul 425. Pe vremea lui Grigorie apare o Schola
Cantorum. La Capella Giulia, la Giovani in Laterano,
apar la inceputnl secolului al XV-lea strdlucite centre
de culturd polifonicd. ln vo-
Prima aparifie lumul Aparifia madrigalului,
a cuvintului Madrigal... Cesari aminteqte faptul cd
in culegerea Libri prirno de
Ia Serena, editatd la Roma, de Valerio de Brossa, apare
pentru prima oari denumirea de Madrigal qi, in acelaqi
an, Francesco Layollo, a executat, la rugdmintea lui
Miche1angelo, dor,rd madrigale trimise de Sebastiano
Piombe, de Ia Roma la Fiorenta, unde se afla pe atunci
Michelangelo.
Francois Rabelais, vizitind Roma la inceputul seco-
Iu1ui aI XVI-lea, numegte oraEul fnsula sonord, unde,
,)un zvon, un sunet neincetat se ridicd deasupra insulei(.
Printre marii creatori ai Romei, Gonstanzi Festa, Fe-
licio Anorio, Gregorio Allegri, celebru pentru aI sdu Mi-
serere... si marele Giovanni Perluigi Palestrina. Intr-o
vreme in care Lasso, Obrecht, Josquin erau primii mari
c5l5tori muzicali cutreierind F]andra, Germania, Italia,
Palestrina a trdit Ia Roma 70 de ani, a iubit numai Roma,
301

si a faurit in Romar o operd ce-I lidicd printle glganiii
compoziliei din toate timpurile, Paul Dukas sllunind cd
Falestrina ,,inchide o epocd gi inaugut'eazd Llua noud'(.
intre anii 1552 si 1554, in Rorna trAia, aidiuri de
Palestrina, Orlando di Lasso, cdldtor prin lume, l'enit din
Oragul etern, pentru a invd{a mttzic6, pentru a sorbi noi
puteri in contact cu arta italiand. Peste ani, Debussy va
nota despre Palestrina qi Lasso : ,,Mi se pare un adevilait
tur de for!6 efectul pe care ei il scot in moci simplu
dintr-o enormd cunoagtere a contrapunctului, iucrul cel
mai arid care poate exista
Palestrina in muzicd, ori Ia el contra-
Orlando di -Lasso punctul devine admirabil,
Cristobal de Morales subliniind sensul c',;vintelor
cu o profunzime neinchi-
puitd qi citeodatd se ivesc nigte sinuozitd{i meloclic,e care
ciau impresia unor miniaturi din cdrli foarte vechi'('
Palestrina Lasso. Roma veacului al XVI-I.'a pri-
rnegte, timp -
de un deceniu, gi un strdlucit reprezentant
al artei spaniole, cel care va fi numit Hispanus, iocmai
pentru a sublinia ideea potrivit cdreia prin el rnuz,ica
spaniold avea talentul aqteptat Cristobal de lVtrlt"ales.
-
Roma Renagterii cunoaEte strSlucite personalitdri mu-
zicale. Vor inflori in veacurile ce urmeaz6, alle tiiirri oraqe
ltaliene : Venelia lui Vivaldi, I'Ioren{a, }JeapoLt:" Roma
va avea continuu puteri muzicale. Vor trdi pe rnalul
Tibrului mari creatcri, vor veni la Roma striiucigi com-
pozitori ai lumii. Roma va asculta concertele g-ig'.rnlilor
Peninsr-ilei Frescobaldi, Corelli.
In secolul-al XIX-lea, mu1!i dintr:e marii crertol'i ai
iuinii vor sosi ia Roma.
in imprejurimile Piefii Spaniei se inaltd ViiLa Me-
dicis, iiustra Academia cii l-rancia, in care au tr"Ait si
creat strdluciti compozitori francezi. Hector Berlioz a
petrecut luni de zile in aceastd casd de creafie' [n ca-
pltoiut Voiajul in ltotia a\ MemoriiZor sale g6si:sti in-
bit'ttitoar" referiri despre Paiestrina, despre cet'emonialul
rnuzical al Capelei Sixtine, despre concertele pifferarilor
(muzicanfi ambulanfi). Aici, la Roma, Berlioz compune
irvertura Rob Roy, iar scena cimpeneasce din Fon-
-
'tqstica ,,am transcris-o aproape in intregime in timpul
rdtdcir:iior mele prin Vila Borghese" cum noteazd
compozitorul. La Roma participd Beriioz - la Carnaval qi
?nt
se va inspira pentru celebrul Carnaual, roman' piesi plini
de via{d, farmec, bogdfie, bucurie.
La Roma, Berlioz il intii-
Prieteniile lui Berlioz neEte pe Glinka. La Roma
incePe in anul 1831 Priete-
nia lui Berlioz cu Mendelssohn Bartholdy' La Roma, i9i'
va aminti Ber'lioz, ,,am invdlat si preluiesc pentru prl-ma
oard, acea delicati.. i fini r-rzeal5L muzicald atit de bo-
guie'ilr culori, al cdrei nulne este [Juerturu Ia Groto'
{ui Fingat. Menctrel"ssohn tocmai o terminase ,qi imi oferise,
pe ciafe, o impresie destul de completl despre ea, atit
cle minunat e clarul sdu de a reda 1a pian cele mai com-
plicate partituri. Adeseori, in zilele zdpuqite cu sirocco-,
mergeam la ei si ii intrerupeam in munce (pentru ci
este un compozitor inepuizabil) ; in astfel de ocazii, 15sa
cu amabilitale condeiul din mind 9i, cind vedea cd sint
chinult de spleen, incerca sd-mi aline suferinfa, cintin-
du-lli ceea Ce ii ceream din lucrdriie maeqtrilor pe care
ii iubcam amindoi".
Arn cdutat ln vat'a anului 1975, cind urmdream coa-
certele Orchestrei. sirnfonice a Radioteleviziunii, conduse
de losif Conta, la Santa Sabbina, am cdutat intre ?er-
mele lui Caracalla ;i Colloseum, casa 1ui Liszt'.. Nu arn
gdsit nici un indiciu.
Liszt sint adinc legate d9
'Aiciperegrinirile lui in
Viala,
anii de Ia sfirgitul viefii'
Roma, va-sosi meteu,
venind de la Weimar ; din Roma pleca spre Tivolli spre
Villa d'Este. Liszt a sosit Ia Roma in anul 1839. Aici va
stuciia vechea at't5 mttzicali italianS, aici va cinta Ia
org5, aici se va indrdgosti de muzica 1ui Palestrina. ,,Roma
scria Liszt lui Massard e pe gustul meu Gampo
-"ii
Vanino, Forul, Tel'mele lui -Caracalla, Ruinele -Palatinu-
Iui iatd locul plimbdrilor rnele preferate. Nimic nrl
-
poate recla senti.mentul ce-l incerc lingii aceste- ruine,
*te i-i pdtruncl in suflet, dar este indoielnic cd inclriz-
nesc a ie exprima. Aici la Roma, Liszt iI are drept mentor
pasiunite rui Franz Liszt x-,?"1"?l5i:s#":1"J"1#31;
violonist de talent, cu cale
cinta. adeseori sonate beethoveniene. ,,Liniile si culorile
nota Liszt t'endgteau sub ochii nogtri ; forma schim-
-
batd de vreme- si rliinile ignoranfilol se ridica in puri-
*
{
.;
l:
*
&
 tatea ini{iali qi iqi descoperea tot farmecul tineresc. Era
o adevlratd minume poeticd ; era un geniu conternporan
care chema la Rena;terea geniului antiehitSfii(. Aici, la
Roma, Liszt are ideea necesitd{ii unei adinci lmpiintiri
a muzicii in poezie. Sd ne amintim de lucrdri ca ll pen-
sieroso, Sonatcl fantezie Dupd, o lecturd, di,n Dante,
Simfonia Faust, -Trei sonete dupd Petrarco. ,,eu. fiecare
z,i ii scria de Ia Roma Liszt lui Berlioz - se intdregte
-tot-mai mult convingerea cd operele geniale
sint inrudite
intre ele, insd inrudirea aceasta este ascunsd. Rafael qi
Michelangelo m-au ajutat sd-l inleleg pe Mozart qi Beet-
hoven. Ioan de Pisa, Fra Beato f'rancia mi l-au explicat
pe Allegri, Marcelo qi Palestrina ; Titian qi Rossini sint
stele cu aceeaqi lumind. Colloseum gi Campo-Santo nu
sint strdine de Simfonia Eroica, cum se crede de obicei.
Dante nu gi-a gdsit un ecou in pictura lui Michelangelo ?
Cu timpul poate cd-l va gdsi si in muzicd, intr-un Beet-
hoven al villorului.('
Aici la Roma, (dupd p6rerea biografului sdu I. Mils-
tein), Liszt a iniliat recitalul ca formuld concertisticd.
Pind in anul 1869, Liszt iqi va impdrli timpul intre
\Veimar, Budapesta si Roma. Cea mai mare parte a anului
qi-o va petrece Ia Roma. ,,Rdstimpul pe care-l petrec la
Roma, scrie Liszt unui prieten din Jena nu este
-
doar o vizitd -, as putea
ocazionald. Reprezintd pentru mine,
spune, cea de a treia parte a vie{ii meie, de multe ori
atit de intunecatd, dar oricum inchinatd muzicii' Arn
nevoie de o bund bucatd de timp ca sd pot termina o
serie de lucrdri care pretind o muncd asidui... Iatd de ce
imi e atit de folositoare retragerea de aici((. In timpul
petrecut la Roma, Liszt a scris Ropsodia spaniold, Frea-
'mdtul pddurii, Hora piticilor..."
De numele lui Liszt este legati si vizita pe care a
fdcut-o 1a Roma, Edvard Grieg. Yizita este descrisd de
Grieg intr-o scrisoare trimisd celor de acasd : fdr6
'Nu Nu
o oaiecare sfiaii m-am indreptat spre casa lui Liszt.
aveam de ce sd md tem, fiindci un om mai indatoritor
decit Liszt este greu sd gdseEti... Mi-a ieqit in intimpi-
nare... Privirea lui se indrepta cu curiozitate spre sulul
de note pe care-l aveam cu mine... Liszt a intins degetele
sale lungi de pdianjen spre sulul meu, a inceput si rds-
foiascd paginile Ei a parcurs din ochi prima parte a
304
Sonatei... (este volba despre prima parte a Sonatei pen-
tru uioard. in Fa mnjor). Dddea mereu din cap gi exclama :
Bravo, excelent, ori de cite ori gd.sea cite un pasaj mai
interesant... Interesul sdu creEtea din ce in ce mai mult,
iar curajul meu scddea mereu Ei m-a pdrdsit cu totul in
momentul in care Liszt rn-a rugat sd cint sonate... -A
trebuit sd cint. De la primele tacte, dupd ce am inceput,
atunci cind vioara interrtine
Intiinirea Liszt-Grieg cu un pasaj oarecum stra-
niu, scris intr-un colorit na-
fional, Liszt a exclamat : Ce curajos I Imi place. Vd rog,
incd o datd, iar Ia Adagio, m-a insolit, cintind partea
viorii, in registrul de sus al pianului, cu o asemenea
expresivitate, cu attia noblele incit m-a fermecat((.
La o a doua intilnire de la Roma, Grieg aduce cu el
partitura Concertului pentru pian ;i orchestrd.,,Aqteptam
cu nerdbdare sd vdd dacd intr-adevdr Liszt va cinta
Concertul meu Ia prima vedere noteazd undeva Grieg.
@onsideram o asemenea ipotezd - ca imposibild. Liszt a
fost insd de altd pdrere. Mi-l ve{i cinta ? a intrebat el,
la care m-am grdbit sd rdspund. ..Nu, eu - nu pot' $ti!i
cd niciodati nu m-am ocupat in mod special cu pianul."
Atunci Liszt a luat manuscrisul si s-a apropiat de pian...
Merita sd vezi ce fdcea... Nu cinta numai, ci se adresa,
in acelagi timp, cind unuia, cind altuia dintre cei ce se
adunaserd in jurul pianului, dind din cap semnificativ
in dreapta gi stinga, mai cu seamd cind ii plicea cite
ceva... In Adagio gi mai ales in Final a atins culmea in
interpretarea sa((.
Roma a fost de-a lungul ultimelor doud veacuri un
epicentru al culturii lirice, qi asupra a doud momente
m-ag opri in aceste insemndri...
La Teatrut Argentina din Roma a avut loc, la 20 fe-
bruarie 1816, premiera operei Bdrbierul din Seui'IIa a
lui Rossini. Opera lui Rossini va fi in seara premierei un
egec, o operi fluieratd de mulJimea partizanilor Iui Pai-
siello, dai, peste citeva zile, va fi aclamatd, (primul care
o va declara va fi Stendhal), devenind o operd care s-a
adeverit a fi o capodoperd, capodoper5, inainte de orice,
prin unitatea desfdEurdrii acliunii dramatice muzicale"
-
305
Premierele lirice Citez din nou din cartea de-
ale Romei... dicatd Itatiei de Octavian
Paller : ,,Oricit ne-ar Place
maniera impresionistd de a urnbla printr-un orag, tre-
buie sd constat cd ea rni-a jucat Ei feste. Multi vreme
castelul San' Angelo mi-a rezervat astfel doar un profil
bizar de fortSreafi medievalS, cind se nimerea sd trec
prlntre ingelti 'de piatrd de pe podul ce traverseazd Ti-
Lrul in drepiul caitelului. Masa enormi a constructiei,
cu un tr-rrn ci.lindrirc rde travertin poros mi se pdrea a fi
nurnai mormintttl unui ev mediu secret, in ciuda faptului
cd destinul ei cuprinde, ca nici un alt edificiu, aproape
toatd istoria Romei. Inilia1 a fost mausoleul lui Adrian,
un""rl dintre cele mai interesante personaje a1e lumii an-
tice. Mai tirziu le-a servit papiior ca refugiu in caz de
pericol. Prin Quatrocento s-a sdpat chiar un coridor sub-
i"ro,r ca." sd lege castelul cu Vaticanul, iar statuile au
fost folosite drept proiectile lansate de pe creneluri. In
plinA Renagtere, Benvenuto Celiini a stat un timp in-
chis aici, r-i'mat ia citeva decenii de Giordano Bruno,
cai-e nu a mai iesit decit pentru a fi ars pe rug. Castelul
este acum mltzelt(( ...$i in alt loc : ,,Castelul San' Angelo
e t) necropolA iipsita de straneitatea piramidelor, dar'
infinit mai apr"opiatd cle in{elegerea ce}or care trecem pe
lingl ea, privlnd piatra inverzitl de ploi qi-de licheni"'((
-itietrele
ac.^stea inverzite de ploi si de licheni amin-
tesc qi de un moment din istoria artei lirice... ln anul 1899,
pe aici gindea Puccini opera Tosca, partiturd a cdrei
actir-ure se petrecea 1a Roma, in anul 1800. Aici, la Roma,
la T'eatrul Constanzi, la 14 ian. 1900, avea loc prerniera
operei Tosca, romAnca Haricleea Darclee avind rolul prin-
cipal Aici, la Roma, a fost scrisd una din cele mai fru-
n-roase pagini din istoria colaboririlor muzicatre romAno-
itat"iene. ,,O t'evdd incd scria a doua zi dupd premierd
'clclricarttl ziaruiui *I1 -
Messagero>> pe Haricleea Dar-
clee, cu frumosul ei chip scdldat in -laclimi, cintind Vzssi
ri'arLe, Vissi d'cirnore, prad6, unei sublime adandondri. Ea
a avut accente de neuitat, fiecare fraz6., fiecare cuvint
izvc,rau din inim6. Minunata ei voce vibra de o dulceali
irezistibilS, de un fream6t ce se cornunica gi publicului...G
Iunie
lf,orna.
306
n a Nohant... Zi de vard... In zori pd-
la George Sand rdsesc Lochesul, ultimul Po-
pas din fermecdtoarea. zond
a castelelor Loarei si po::nesc spre inima Franfei., pe
goseaua spre ChAteauroux, ia Chartres. Au rdma"s de-
parte dealurile, vdile, am intrat intr-o cimpie ce pre-
vesteEte toamne incdrcate de triste!e... Md bucul' c5 rnd
agteaptd curlnd Nohantul 1ui George Sand. Duc cu rnine
paginiie Letiei tui Andre Maurois. Spre artiazd, pe sosele,
citeva pldci avertizoare : ,,Am intrat in perinretrul
George Sand(.
AEtept sd vdd castelul de Ia Nohant, cunorcut ciin
atitea scrisori ale secolului trecut, dintr-un desen ir.[ lui
Maurice Sand.
PdEesc pe aleile parcului, amulit in fala molmintului
lui George Sand, in fala bancilor pe care s-au oilihnit
Balzac, Delacroix, Flaubert, Liszt, Chopin, Turghr:niev...
Deschid prima pagind a reconstituirii lui Maurois : ,,Gin-
cliti-vd cd ea a fost inspiratoarea lui Chopin si a lui
Musset, cd Deiacroix avea un atelier la ea acasd, cd
Balzac venea la prietena Sand sa-i ceard subiectui uneia
clin cele mai frumoase cdrli ale lui, Becftrit; cd Fl;ubert
ii spunea <<scumpe trrtaestre,' qi cd a plins cind a afiat
stirea morlii ei ; cd Dostoevski vedea in ea un r-,criitor
apr:oape unic, prin vigoare:r spiritului si a talentuLt"li, 9i
rreti inteiege de ce am dorit sd studiez o femeie tlar-e a
fost, intr'-o buna parte a vie{ii ei, o for{a spirltuaiS('..
Si, peste citeva ntomente, documentele muzeulu"i, in-
tins in toaie ca,nerele celor doud etaje a1e casei, r'enltLnite
in veac pentru ospitalitatea ei, imi mdrturiseau ce irnensd
for{d a avut femeia care a atras la Nohant marile splrite
ale veacului... Gdseqti aici si carlera lui Liszt 9i;r ['[ariei
d'Agoult, gi tacimui lui Delacroix qi teatrul de p5pusi cu
carJ Sand-iEi distra oaspeiii, si pupitrul scriitoarei."" Mi
opresc in camera lui Chopin. Privesc indelung perelii
a-eqtia care au ,,ascultat(' ani in qir ,,mdrturisiriie( r:ilm-
pozitorului.
^ ln cele saple veri petrecute Ia Nohant, Ctropin a
zdmislit zeci'de opusuri. Pentru Chopin ,,castelu1 Nohant'(
a fost un loc ideal cle crea{ie in care putea fugi din va-
carnul Parisului... in preajma marii sale dragoste, Chopin
gdsea liniqtea, puterea... Aici a sunat pentru prima .oard
1975
dramatica'tonaie in si bemol minor, sonatd cu acel su-
3A7

blim marq funebru, despre care Liszt scria ci onaqte sen-
timentul cd este plins nu un singur erou, dar ci a cdzut
o intreagl generalie". Aici au fost incheiate Impromptuul
in fa d.lez-major, Scherzoul i,n mi' major, doui balade,
Barcarola...
Chopin compunea, qi Sand asculta in camera aldtu-
ratd. in aceEti ani Sand nota ginduri despre Chopin.
in urmd cu ani, in Polonia, la Jelazowa Wo1a, in casa
copilSriei iui Chopin, priveam o copie a portre-tului fdcut
de Delacroix, copleEit de forla cu care marele pictor a
intuit izvoarele marelui bard aI Poloniei.
Aici, Ia Nohant, zeci de documente muzeistice md
fac sd recompun elementele care au inchegat marea prie-
tenie, *atea inlelegere clintre cei doi mari artiqti ai
veacului... ,,Stau de-vorbd cu Chopin ceasuri intregi -
scria, in vira anului 1842, Delacroix unui priet"l' 11
iubesc tare mult. Este un om de o rard distincfie' E cel
mai autentic ar-tist pe care l-am intilnit.(
Acorduri, frintuii din muzica lui Chopin imi cople-
Eesc ginduriie. Privesc calnera lui Chopin din anii
cei
mai f'erici{i ai vielii sale qi md cred aevea in miezul
veactrlui trecut... Fotocopia unei pagini din Jurrt'alul ltti
Delacroix, din vara anului 7842, ce o zdresc intr-o vi-
trind cu documente muzeistice, md face sd-mi continui
visui : ,,Cind ni-t ne adundm pentru masa de sear5"' In
momentul de fa!d, pe fereastra deschisd intrl adieri din
m'tzica lui Chopin care lucreazd si eI ; totul se ame-s-
tecd in cintecui privighetorilor Ei miresmelor trandafi-
rilor.(
Nohant Aueust 1972
- cunosc decit un om care se apropie de Beethoven, este
5 noiembrie 1973. Am
,,Nu atrn pe lume pornit in zori din Bamberg...
decit pe voi Curind, pe marginea soselei,
si cornpozi{ia..," au apdrut indicatoarele ce
anuntd intrarea in BaYreuth.
Spre dezolarea ntea, anualele festivitSli wagneriene s-au
incheiat in urmi cu doud zile. Miile de ,,pelerini(( wagne-
rieni au pdrdsit de acum Bayreuthul, Teatrul muzical de
pe colina oraqului e inchis. Strizile din jur sint pustii.
Md indrept spre casa lui Wagner, din Rennweg... Caut
infrigurat parcul cu lespedea de marmord sub care sint
ingropa{i Richard si Cosima Wagner...
308
UEile Muzeului ,,Wagner" sint, din pdcate, inchile-
Citadela wagneriand rdsuflS uEuratd dupd citeva luni de
asalt al turiltilor. Toate drumurile spre ,,locurile( wag-
neriene imi sint inchise... Md plimb pe strdzile oraqului
,,agteptind verdictul lui Wagner((, zeul sdu de la Wahnfried,
visina vremurile din urm5, exact cu un veac' cind pe
aceleaqi locuri iEi petrecea neliniEtea Anton Bruckner,
asupra partiturii celei de a 3-a simfonii...
Pe drumurile Europei am reintilnit adeseori muzica
iui Bruckner. Numele siu este permanent pe afigele an-
samblurilor simfonice. Amintirea sa, plute;te nedesluEit,
dar palpitant, in fala marilor orgi din Geneva, Lucerna,
Frei6urg Ei, in special, Paris, unde Bruckner ii fascina
pe Franck, Saint-Saens, Gounod, cu uluitoarea sa art5.
Am trecut, cu gindul la Bruckner, Ia Rheinfall de Ia
granila Elveliei, unde compozitorul privea uimit cascada
Rhinului intr-unul din drumurile sale spre Ziirich. L-am
intilnit adeseori pe Bruckner pe strlzile Europei, dar
aici la Bayreuth, in acest inceput de septembrie, Bruck-
ner mi-e mai aproape ca om.
in septembrie 1873, Bruckner a rdmas la Bayreuth
o singuri zi, dar va reveni apoi an de an... In orele in
"Bruckner
care aqtepta intr-o grddina a Bayreuthului,
Wagner intrerupea lucrul la Tetralogie Ei rdsfoia .emo-
lionat partitura Simfoniei a III-a a prietenuiui sdu in
virstd de 51 de ani. $i, in acest inceput de septem'brie
1B?3, Bruckner, pornit atit de tirziu pe drumul- compo-
nisticii, dobindea suprerna judecati a epocii. In seara
aceleiaqi zile, Bruckner se intorcea Ia Viena, la Conser-
vator, ia o.ga sa, la masa sa de lucru... Cuvintele pe
care le spunea in acel an Wagner lui Hans Richter ,rnu
Bruckner(, erau semnul unei pre{uiri din care a izbuc'
nit poate intreaga operd a lui Anton Bruckner.
Din Bayreuth pornesc apoi pe drumurile adesea strS-
bStute de Bruckn-er. Md opresc la Linz, oraqul tinerelii
sale, oraEul a cdrei glorie e legatd de numele lui Bruck-
ner. Md opresc la Viena, pentru a cAuta locul aminti-
rilor lui Bruckner, casa de pe Wahringerstrasse 42, imo-
bitul de pe Hessgasse, anexa Palatului Belvedere, pusd
in 1895 la dispozilia lui Bruckner de cdtre Franz Joseph.
Caut solitarele camere in care Bruckner zimislea, dupd
309
11 ore de curs la Conservator, coplegitoarele sale medi-
tatii s:mfonice, scria zguduitorul Aclagio dedicat lui
Wagnc,r, gi nota, dupd prima intilnire cu Wagner Ia Bay-
reuth, inspirata Simfonie Rornsntica.. Caut in imobilul
Conservirtorului vienez cla-sa in care Bruckner declara
studentilor sii, in amurgul viefii : ,,Dragii mei prieteni
cd nu vd am pe lume decit pe voi si compozi-
- stiti
tiat' .". Caut peste tot, la Viena, locuriie ce-1 amintesc
pe Eluckner, dar gindurile md duc inapoi Ia Bayreuth...
Aici, inir-o zi de septembrie, exact in urme cu un veac,
unul djn pu{inele gesturi de mdrinimie ale lui Wagner,
creau conditiile apariliei capodoperelor bruckneriene.
Bayreuth.
- Septembrie
Arturo Toscanini nu-
UmbrerXe lui Toscanini... me legat de unele din - cele
mai inilfdtoare pagini din
istoria artei interpretative din ultimul veac.
Toscanini .- Scala... Toscanini
- Metropolitan...
Tos-
canini N.B.C. ... Toscanini marile sdli de concerte
- Toscanini sute- de discursuri ce tezauri-
ale iun-,ii...
- un unic talent dirijoral, o ori-
zeaz6. o uriaqd experien{d,
ginald. concepfie interpretativi... Toscanini o perso-
nalitate de mare autenticitate... Toscanini - ideal de
ddruire .5i intransigenfi artistici gi civici. - toarele ei scinteieri.
Mai presus de toate, Toscanini a fost un semnal tri-
rnis lurnii de strdvechea cetate a Peninsulei italice
Parma.
Toscanini a pdrdsit Parma la LB ani. La absolvirea
@onservatorului din Parma, ia drumul Americii de Sud,
fiind angajat ca violoncelist la Buenos Aires. La 18 ani,
Toscanini a luat insd in lume Parma, strdzile Parmei, oa-
menij. Parmei, puterile creatoare ale Parmei. Parma, care
a asigurat timp de decenii climatul necesar operei lui
Verdi (Verdi cel ndscut Ia Buseto, Ia porlile Parmei),
Parma cu celebrele fanfare, Parrna cu pasiona{ii ei in-
strumenti;ti, corigti, cu publicul ce stdpineqte total sala
teatrului gi hotlr5gte marile cariere lirice, (cdci orice im-
presar al lumii sernneazS, fSrd indoiali, un contract cu
cel ce s-a bucurat de succes Ia Parma gi aqa s-a intim-
piat cu Tita Ruffo, De Luca, Schipa, Gigli), Parma in
care cei mai populari cetSleni sint fagotistul, oboistul,
cornistul teatrului.
310
Pornesc pe strdzile Parmei, ciutind, mai intii, um-
brele lui Toscanini. Oltretorente cartierul in care s-a,
- de
ndscut Toscanini de ani nume legendd... Strada
Borgo Tanzi 13... O- casd ca mai toate vecirile locuinle din
Emilia. Din stradd se pdtrunde lntl-un culoar striml...
Toate ferestrele micilor camere se deschicl spre stradd.
Aici, la primul etaj, s-a niscut ia 25 martie 1867, Arturo
Toscanini... Borgo, Santo Spinto, Borgo delle grazie... Pe
strdzile din jur si-a petrecut Toscanini copil5ria, o copi-
ldrie plind de privafiuni, umilin!e... Aici venea duminica,
s6-qi vadd pdrinlii, de Ia Internatul Conservatorului clin
Scoala Carminelor, aici, pe strdzile acesteia, sau Ia ln-
1973 ternat, suprema bucurie a copilului era aceea de a-qi
aduna colegii gi a-i pune sd cinte in cor. Aici, pe strS-
zile acelea s-a pldmadit marea dragoste pentru mueici
a copilanct'ului Toscanini.
De un veac, ct'orticart ii, istoricii lumii arr epuizat su-
perlativele, prezentind inegalabila ar'r.d a lui Arturo Tcs-
canini, marele qef dc orchestrd. In biografia cledicati lui
Toscanini, Filippo Sacchi, vor-beqte clespre ideatul cle
urnanitate aI dirijortthti.
La Farrna, in{eleg nu numai izvoarele care s-au vdr-
sat in fluviile geniuiui toscaninian, ci qi idealul de uma-
nitate care a luminat via{a lui Toscanini, cu fermecS-
Parnta
- August lil72
-
Vioara lui Ion Voicu...
Vraja viorilor Un Stradivarius datat
Iui Stradivarius 7702...
Cei doi Stractrivarius din
j740, 1741 ai ltti Isaac Stern...
Stradivariusul 1ui Oistrach, din 1705,..
Viorile acestea, Tartini, Paganini, Beethoven, Brahms,
Ceaikovski, cinta{i pe aceste viori, sint cu rnine, aici, in
inima Lombardiei.
Inceput de mai...
Nicicincl, pimintul ltaliei, nu e mai plin de taine ca
in prag de primdvard... Din Brescia, de unde am poposit
cu un tren de diminea{d, in gara Cremonei, Etiu cI md
agteaptd unice bucurii...
Piazza del Commune cu strdvechiul Dom sinteza
artei lombarde, Turnul Carnpanilei Torazzo, de - 114 me-
311
 durat fi acunr vioara Le Toscon, ginditd in 1690, sau Cintecul
tri
"" inalt din intreaga ltalie),- Baptisteriul,
(cel mai -.""n1, lebeclei, fdcutd de Stradivarius in 1736 sau Cvintetul
'1-12-i"u teatrul, &sele ce-l amintesc pe Pon- comand:,t in 1682 de banchelul venelian Michele Monzi
(cornlczitot'ul s-a niscut in apropier" ]:-I.,:1.::l: pentru regelc Iacob al ll-lea, sau viorile pentru prinlui
iutoti"l, fresca lui Gatti de la SanComunal"'
"lti"ifi, Petro' Femineurlle
Modenei sau regele Sardiniei, sau instrumentul, subli-
----Cjlrt"ti;fea1 )iVi-lea
.ii"1o",,iif de la Paiatul rnul ilit:.tr:ttment, deseu:it ir-i 1679 ?
turis'r'ice m5, terorizeazS insi aici' mai pu- Ce forfe, ce me;tcgug, ce har, erau necesare pentrn
gdsesc urmele lui Stradi-
tin... Am o sirrgur6 clorinld Sd care n-ar fi existat a face lemnul sd sune intr-un rnoci inegalabil ? Inegalabil
f"tier.ri, ,rtaiitott't tatl"de pentlu ci nimeni, de un sfert de mileniu, nu a reugit
"uri*,
. trasirele(( lui Cot'elli, Mozzlrt, Et"t""" Din
vechi cronici
si constt'uiascd o vioard care sd sune ca una din cele
li,.,';;"cr;;;J; a"i' cort"rui, cartierul lutierilor' casele
Guarnieri, 1 000 de viori Stradivarius...
Rugieri,
iil fi ii"St,.raii"*i,-Bergonzi,vinc 'lrlarea d-ezamdgire de1
Incintdtoare e cetatea Cremonci.. E o sintezd a far-
e;t; Pcstc i:i'reva miriute meceior Italiei... In ordqelul accsta, cu numai B0 000 de
Contraaa dei Coltelari :r dispirut Ce mult' In vechiul locuitori, te simli ca in marile centre ale culturii renas-
-cartier al tutierilor se riclicd uite'i un bloc de locuinle' centiste Florenla, Siena, Bologna, Pisa, Padova...
i" iae g a fost ciilirnat "si Sarz Domenico' Idcaqul in. c.ale - comorile vechii alhiteciuri dau dimensiune
duminicd de duminicd' Dar ntt
iti 1"""t"u Stradivarius'viorile, vechilor case au disp6- farmecelor vechii CLcmone, ci vraia ur-melor lui Stradi-
r; r"ir l"Tt"e;il|ora;... Zidurile
de instrumente varius, vraja vior-ilor lui Paganini, Joztchim, tr'rancescatti,
rut, dar ot i5.*o, -rrtt" din cele 1 000
Hubermann, Stc.rn, Menuhin, Oistrach, Voicu...
aie- lui Stradivarius. Viorile c€ au dus si poartd in lume sufletul lui Stra-
L; Muzeul Civico, pe Via Ugolani Dati' in Palaz.zo divarius, sufletul smuls lemnului de geniul Cremonei.
afaitati,-am regdsit atelierul lui Stradivarius"' Emo{io-
;;;i; ;i"t rln"it"l" rneEterului"' aqezar-ea popilor'pentru
Iatd modele Crentona
- Mai 1979
p.en- Cit datoreazi Granada incercind sd cerceteze
t"tii"r"... hirtie cu calcule pentru iatd lui De Falla... mdsura in care arta este un
tru dimensiunea ut"tif"t, pentru Pozi{ia de -cdluqelor"'
lemn : quesra reflex aI mediului, Gdli-
cuvinte notate cle Stradivarius pe buciti nescu nota undeva ideea cum cd literatura pregdteqte
forma e piu iongJ"d';l1u-!"uttii"ti"' In alt loc: t?disegni
-
imaginalia pentru o anume geologie cu anume flora Ei
p*t inturJio... iatf modelui'ui olei tenor' "91i9it1'^ i ::: faun6,.. Mi-as permite sd extind rela{ia qi sd vorbesc
da.bracczo
ionabrie 16g0, sau a unei mici uiole sopranino clespre rnuzica spaniold, ca cea care rri-a dat intui{ia
fduritdinTT02...inanullncareigizimisleagivioara ,exactd a frumuselilor Iberiei.
p"
-.- "ut" ne incintd, qcum, Ion Voicu'
prlr't ce pdduri umbta oare Stradivarius pe-ntru a-si
,
Am pdgit pe meleagurile Perrinsulei in dorinla de a
moi, 'sorbi parfumul locurilor de legendd ce mi-au rdscolit
,rarrl" lemnul ain car" sculpta viori cu sonorit5.li copilAria stinca Toledoului, silile Escorialului, atelie-
;;i"i, ;;:;;" ? E adevdrat, bare ca-qi procura materia
iot i,.' oragul )agunelor se aducea lemn rul lui E1- Greco, pdmintulile lui Don Quijote.
;;il; fiin Venelia, Nici paginile de istorie sau Jiteraturd, nici amintirea
clin Calpali ? Cum-iii ia""i'Straiivarius' lacul ? pentruLa ,fel
,pinzelor, ci mt-tzica a pt'egdtii imaginalia mea pentru
ou *"'1tL.rI sdr-r Amati ? Dar ce-a Jolosit Amati
ie Smirna, Kopal din Indiile de Vest' inlelegerea meleagurilor Iberiei... De la grani{a, de Ia
lacul siu ? Mastic Figuerras, rdsuflu clipi cle clipd cu muzica lui Pedrell,
plante clin Pie{ele din BombaY ?
' Va clezlega'vrcun istoric aceste taine ? Albeniz, Granados, De tralla...
Md simt aici mai aploape ca oricind de Manuel de
Peste citeva ore-sint Ia Palazzo Comunale' Primarul tralla ideal5 inveqmintare a spiritttlui spaniol
are-in biroul sdu un Stradivarius ardtat oaspelilor' cu o
inconjurd Domul' Cam;pa- crea{ie- de o unicd claritate, o muzicd concentrati,- ex-
mindria cu care cremonezii
presivi...
f"uttul Ponchielii... Privesc minunea"' Dar unde o
"iffo,
313
372

Pornesc pe drumurile Spaniei cdutind casele, silile
de concert, qcoiiie ce amintesc momente din viafa celui
ce ne-a daruit Tricornul qi La uida breue. Poposesc la
Barcelona, unde lucrdrile lui De Faila gdsesc, de Ia in-
ceput, o largd audienfd, Ia Madrid, in sdliie Conserva*
toi'ului undJ De Falla s-a bucurat de indrumdrile lt'ii
Pedrell...
De Falla s-a ndscut la Cadix. A invdlat 1a Madrid' A
cucerit gloria Europei }a Paris. $i-a incheiat via{a la
"Aitut...
Buenos Grinada i-a fost insd oraqul cel mai
drag, iar marea cetate din regiunea mun{ilor Sie-rra Ne-
vadi'i-a pdstrat cu pasiune amintirea. Intru in Granada
pe drumul ce vine de ta Alicante, de la Murcia Ei, ina-
inte de a vizita Sacro Monte, caut sd ajung prin Passeo
de los Basilios spre Antequerella Baja, spre- mica lo-
cuin{d in care ne patta se va retrage incepind clin anul
iOZO' ;i unde va gindi, va deslvirqi dou5 dintre marile
crea{ii ale celui d6 al treilea deceniu al veacului - Pd-
pugtie r,egterului Ped'ro si Concertul pentru claueci'm"'
'9i 'a"
aici, ain micul muzeu ce pbstreazd mer'-roria lui
De FaIIa, pcrnesc spre Alcazar pentru a in!,elege gran-
doarea qi lascivitate-a Granaclei pentru a ln{elege-impr9-
siite simfonice pe care De Falla le-a intitulat Nopfi in
Erd.dinile" Spaniei, poem al naturii, ,,visat((
de compozitor
in anii petiecufi-li Paris, poem in care De Falla evocd
Crata.tu gi grddinile ei, suitd simfonicd a cirei prim*
migcare intiiulatd El Generalife ne.'. ,,introduce( in 916-
dina de vard a califilor, suitd care aici' in miezul incin-
tdtorului oraq din Sudul Peninsulei, aici lingi ultimul
ldcas iberic al compozitorului, (creatorul pe care Vuiiier-
moz iI asemdna cu un personaj pictat de Ribera Ei retu-
gat de Ztsrbar:an), aici, in grddinile Spaniei, imi ,,de-
monstreazd({ cit datoreazd muz\ca programaticd, clt da-
toreazd, arta lumii, geniului 1ui Manuel De Falla'
ln clutarea ,"rrr-;1;;;ff'-t
a rdmas departe. Am pArS-
,,pelerinajelor"
iui l,iszt sit Lorachul, ultima locali-
tate germand, 9i am Piqit
Ia Basel, pe pdrnintul Elveliei. Caut infrigurat, Iocurrle
r:e pot aminti gloria vechii cetdli : matematicianul Ber-
374
noultri, geometlui Euler, pictorii Holbein, marele Eras-
mus, locurile ce-l fdceau pe Honegger sd scrie cea de a
patra sirnfonie Deliciae Basiliensis... ln piala gdrii insh
irni arrrintesc sclisoarea adresatd de Liszt mamei sale in
1835 : ,.lvlaicu!6 ir,rbitd, am sosit astdzi, la 10, la Basel..."
Aicj, in aceastd piald a inceput una dintre primele si
surblirnerje peregrindri ale 1ui Liszt... ,,Nu ne fdceam nici
un fell de planuli gi nici un fel de itinerariu va scrie
-
peste ani inso{itoarea sa, Marie d'Angout. Intimplarea
indreptase pagii nogtri spre Elvefia. Ne era absolut tot-
una unde vom merge... Doream singurdtatea, concentra-
{'ea, muncA...('
Zadz,rnic rnai cdutam acum pe harta oraEului noi re-
pere tur)-ctice. Peste tot eram ,,asediat(( de zeci.le de iinii
rrrelodice clin par-titura Ani\or de pelerinaj a lui Lis'zt,
care rrii-al cerut luni de studiu in anii adolescenlei. Am
lSsat in ma;ind hdr'file. Am pdrd.sit Baselul qi arn plecat
pe drurrrurile Elveliei cdutind sd regdsesc in desenul par-
tituriior iisztier-re tabior,rrile, atit de evocator intitulate,
Lacul, d,in Wctllenstadt, La izTsor, Clopotele Geneuei, Vu-
le{L lui, Cbermann, CapeIIa lui Wilhelm TeIl.
Frarlrz Liszt a avut un unic talent ai literaturizirii
muzicii, al crea{iei programatice, dar nicdieri, nici in
Simforii;r Dante, nici in zecile de poeme simfonice de ia
Promelezt, la Preludii, nu cred ci a reugit si aibd mai
multa for'l6 evocatoare ca in ciclul pianistic intitulat Anj
de pele'riwaj.
,,F':rrcurgind in ultima vrerne multe aEezdri, multe
locuriL consacrate de istorie qi poezie iSi explica Liszt
ciclul ,cimtind cI aspectele variate- ale naturii gi sce-
- se leagd 0e eie nu trec prin fala ochilor mei
nele carre
ca niste imagini degarte, cd ele stirnesc in sufletul meu
linisti prrofunde, am incercat sA redau in muzicd citeva
ctrin cele mai puternice impresii."
Liszt ti sosit in Elvetia in primdvara anului 1835 in-
sofit de tubita sa, contesa Marie d'Angout, o femeie care
va incerca sd intle in istoria literaturii sub numele de
D" Stern (nepoata bancherului german Bethrtann, fiica
contelui cie Flavigny, ,,o femeie, curn o descrie Andr.e
I\Xaurois, cu pirul de aur, cu ochi albaEtri, diafan de sub-
!ire, cireaptd ca o luminare, albd ca o cuminecdturl gi
gata tra tcate indrizneiile pasiunii romantice.().
315
 Cutreierind Elve{ia, Liszt iqi cintd iubirea. lndrdgo*
stilii se retrag spre mun{i, fug in lume. ,,Era obosit -
nota mai tirziu insolitoarea sa - qi se ruqina intr-o
oarecare mdsur6 de strSlucirea gloriei. Liszt dorea s5 se
inconioare de tdc,ere, pentru srpoi sd se poatd cufunda
"3
in studiu...(( lntr-o zi, cutreierind Elvelia, indrdgostiliit
poposesc pe malul lacului Wallenstadt, unul ,dintre- cele
gru.raioase monumente ale Alpilor. ,,Malurile lacu-
^ii
Iui -i scrie Marie d'Angout - ne-au relinut mult timp'
Franz a compus acolo pentru mine armonii pline d-e -rne-
Iancolie, imitind suspinele valurilor qi cadenfa vislelor"'
Niciodatd nu l-am putut asculta fdrd sd pling..."
Intr-o seari rdsfoiesc o pagind a lui Schiiler dedicatS'
Iui wilhelm TeiI. Aqa s-a niscut piesa ciclului intitulatS
Capela tui Willtelm 1'elt. Alle piese ale cicluiui Pastorala,
Le'marqinea unui izDor, sint imnuri dedicate frumuseli-
Ior Elveliei...
Pdrdsesc drumurile munli1or in cdutarea Clopotelor
clin Geneus. intr-o seard, in drumul de la Berna sple
lacul Lemann mI opresc la Freiburg. Imensa catedrald
de lingd Universitate, (in care pre-dase cindva un curs
de istJrie Constantin Brbiloiu), mi-a amintit cuvintele
notate de Georges Sand, care l-a ,viziLat' pe- Liszt in
Eivelia : ,,Liniile" armonioase ale bollilor Catedralei go-
tice invdiuite in umbrd... Se revdrsau de sus sunetele
grave dtn Dies lrae. Liszl cinta la orge pe teme din
kecui.emul lui Mozart. Pdrea ci inspirafia marelui mu-
zician chema iua"i*ii'p".b"i"ii"r trii o'ante sub bollile
opivale... Liszt insusi eia t-utburat, niciodatd profilul sdu
ir'o.""ii" ,r* t" desena aqa de palid Ei pur'(
La poalele Alpilor, pe malul Lem.annului, l'iszt- a trel
trecut Lite minunate.'ia Geneva, intr-un cartier de sud
al ora;ului, un tindr mi-a ardtat casa in care au locuit
Liszt qi Marie d'Angout, casa in c.a1e-l vizitau pe com-
poitot botanistul Cindolle, lingvistul potocka Pictet' orienta-
Sismondi, contesa prie-
iistut nenis, istoricul - giene. ia o sutd de metri de hotel se inal!5 monumentul
tena lui ChoPin...
gar6, gdsesc albumul litogra-
lntr-un anticariat, Iingi "Sonats
tiut,^ i""a-ln .ecolul trecilt, Ja.ntezie dug!, 9 l'ec-
iiiii a6 Dante, piesa Gind.itorut dedicati lui Michelan-
gut",ii.lti d''Este', moment aI celui de al doilea caiet din
lna-
Ani.i de peleri.naj,;;; si mi grdbesc spre ltalia'
316
I
i
inte de a cobori prin tunelul Mont Blanc, imi propun,
pe drumul ,,pelerinajelor66 lui Liszt, un popas la Gha-
il monix, in Franla, in cdutarea hotelului lJnion, hotei in
care Liszt gi Marie d'Angout primiserd vizita scriitoarei
it Georges Sand.
Chamonit
- Iulie 1972
Festival 24 mai. 7975. In zori, la
Muzical 12 ore dupi ce am poposit
lfranscaucazian la Seremetievo, am pdrdsit
hotelul Minsk qi, de aceastd
datd, de ia aeroportul Dornodoedovo, decolSm spre Tbi-
l"isi. O delegalie a Uniunii Compozitorilor din Rom6nia,
din care mai fdceau parte Irina Oddgescu-Juluianu qi
Csiki Boldiszar, a fost invitatd la Festivalul de Muzicd
din Transca:ucazia.
Dupd o ord de zbor peste cirnpurile brdzdate de apele
Volgdi, apar culmile inzSpezite a1e Caucazului... Ste-
r,vardeza ne arzrtd Kazbekul, Elbrusul... Ag vrea sI am
cu rnine notaliile lui Geo Bogza despre aceste creste
I ,,atit de apropiate de cer, unde inchipuirea popoarelor
l-a asez,at pe acela de la a cdrui faptd cutezdtoare in-
il cepe civiliza{ia lumii pe legendarul Prometeu((.
lr
Culmile se domolesc.- Reapar agezdrile umare. Curind
aterizdm pe un vast platou. Sintem pe aeroportul Tbi-
{ Iisi... lde intimpind cu o deosebitd cdldurS Gheorghi Kan-
I
celi, Nadar Kabunia si aIli reprezentan{i de frunte ai
'[Jniunii Compozitorilor din Repub]icile transcaucaziene.
Pe strdzile strdvechiului orag de pe Kura, zeci de
afiEe ne invitd ta marea sdrbdtoare a artei muzicale
transcaucaziene, prilej de trecere in revistd a crealiilor
mai tuturor compozitorilor ce trdiesc in Azerbaidian,
Georgia, Arrnenia...
Sintem caza\i 1a un hotel cu nume de legendd : Ive-
ria. Regdsim peste tot semne ale strdvechii culturi geor-
lui Sota Rostaveli, poetul care in urmd cu 7 veacuri qi-a
cucerit dreptul la nemurire. Peste o ord suind pe strd-
zile oragului vechi cu monumente de milenii, cu case
de veacuri, caut ,,urmele( marilor glorii aIe culturii geor-
giene. lmi amintesc poemele 1ui Lermontov, ,,drumurile(
Iui Pqkin... La ora 17, sintem prezen{i 1a strdlucitoarea
SalS a Filarmonicii, datd in folosintd in urmd cu pulini
377

ani, la un concert de muzici populard azerbaidjand. lii
se pare cd descifrdm in sunetele vechilor instrumente, tct
farnecul meleagurilor de dincolo de Caucaz. La ora 20,
un concert de muzicd simfonicd azerbaidjand. Printre
alte lucrdri, in programul interpretat de orchestra sirn-
fonicd de stat din Baku cea de a doua simfonie de
-
Mirza-Zade gi poemul simfonic ELape de Adighezaiov.
25 mai... La ora 17, in sala micd a Filarmonicii, con-
cert de muzicd camerali azerbaidjanE., in interpretarea
ansamblului Radioteleviziunii din Baku. Pe agenda con-
certului Simfonia de Alizade, Concertul pe'ntnl uia-
Iancel ;i -orch,esh'd de Kuliev, Concertino-ul pen'trtt or-
ch,estrd. de Gadjobokov Ei Concertul pentru pian '5i or'
chestrdt. de Karaev. La ora 20, program de muzicd sim-
f onicd armeneascd, tllmdcit de orchestra sin-lfonicd a
Radioteleviziunii din Erevan. Momente deosebiie - Lrea
de a treia simfonie a lui Adjernian, cu interesante gra-
ddri dinamice si fragmentele din muzica unui balet sciis
de Sakarian.
26 mai... La ora 13, o intilnire amicald. intt'e repre-
zentanlii uniunilor de creatori din republicile tr'itlscau-
caziene si invita{i de peste hotare. Coiocviul ar"e l,lc in-
tr-o sald clominatd de o uriaqd frescd. ce inceal'cA si snr-
plindd stldvechitil Tbilisi. Gheorghi I{anceli, unul ilinti"e
cei mai inzestrali creatori sovietici, se clovedeqte o gazcld
ireproEabiid...
in aceeaqi zi att loc doud concerte de muzicl (lame-
l'ald armeneascS.. in agenda concertelor intilninll peiso-
nalitali din toate genera{iile, piese de ce}e mai c{iferite
orientdri stilistice. Cu totul impresionant este niveiul in-
.n,erpretdrilor demonstr"alia cea lnai sigur"d a interesului
-
cu caie tinerii muzicieni igi insugesc, isi apropir: cele
mai noi lucrdri ale literaturii sovietice.
27 mu"i. Dimineafa ne-o petrecem la }d{ehada ve-
chea capitali a Georgiei. Pe drum ne opl'im la -
citev;r din
mindstirile de la poalele Caucazului mSrturii ale unei
-
a.rte arhitecturale ie unicd dimensiune. Tinerii diLr ioca-
litdtile din jur se constituie ad-hoc in citeva formalii
corale, care interpreteazd vechi cintece gruzine" Aici in
clrumurile spre indllimile Caucazului, iir{elegern mSre-
lia unor pagini de istorie a1e strivechii Cotrhide, nlomen*
318
tele legate de intemeierea dinastiei Sazarizilor, amintirile
i.egate de domnia regilor Vahtang, legenda domniei regi-
nei Tamara. Istoria locurilor ne face sd inlelegem mai
biner arta acestui pdmint...
,l
I-,a ora 17. Concert de muzicd camerald arrneneasc5.
Mornent de l'elinut '. Sonata pentru uioloncel ;i piatt a
Iui Eduard Mirzoian opus remarcabil prin arta cu care
sint exploatate resursele- instrumentului. Seara, in con-
certul de muzicA simfonicd arrneneascd, suslinut de or-
chestra simfonici din Erevan dirijor D. Handjan,
ascultdm simfonia lui Avot Terberian, interesanti con-
structic prin originalitatea concepliei, prin individuali-
tatea ljnrrbajuluti folosit, prin frumuselea formei...
?8 mai. La ol'a prinzului sintem aldturi de to{i oas-
1:e{ii de peste hotar-e, care participd la manifestirile Fe-
stivalr-rLui transca';cazian, invitaiii lui Tihon Hrenii<ov,
Preqedlntele Uniunii Compozitorilor Sovietici, care ur'-
uniregte indeaproape fiecare dintre concertele qi specta-
colele reuniunii altistice din Tbilisi. T. Flrenikov se do-
verne;te un ertent cunoscdtor al componisticii, aI vie{ii
muz.icale romdnegti. igi amintegte cu pl5.cere de concertul
Radioteleviziunii RomAne din aceastd primivard, cind a
avuLt br.rcuria s5 interpreteze in fala publicului, sub ba-
gl-reta italianuiui Pietro Argento, gi ultimele sale lucrdt'i
pentru pian, cel de al doiiea concert pentru orchesti'i.
Ne vorbegte cu c51durd, cu preluire despre Ilinca Du-
rnitnerscr.l, Valedu Maior gi despre ceilalti stu,den!i ro-
inAn.i care invald la Conservatorul din Moscova.
Tn agenda zilei, ttn impundtor spectacol folcioristic.
lsi dau concursurl cele mai bune ansarnbluri de gen din
oi'aqe1e Azerbaidjanului, Gruziei qi Armeniei.
29 rncLi... Dimineala vizitdm muzeul dedicat unuia
ciintle clasicii n-rr-tzicii Georgiei Zahar Paliasvili... ln
casa in care a trdit compozitorul - sint integral pdstrate
zeci de documente ce prezintd via{a si opera creatorului
care a 15sat pagini definitorii pentru Ecoala rnuzicali
gruzini. Cdtre olele prinzului sintem oaspelii profeso-
lilor Conservalortilr-ti din Tbilisi qi ai rectorului sdu pro-
iesorul S. Tsindsadse.Cadiele didactice o inconjoari cu
solicltucilne pe Irina Oddgescu. Una din lucrlrile ei
Pctsct,caglia pentrw orgd. este adeseori interpretatS -ir-r
-
iigencicJe concertistice ale Conservatorului.
31S)
 In sdlile de concert ale Festivalului au inceput ma- ln fapt, ln strivechiul oraq, Pli-
nifestdrile dedicate compozitorilor gruzini. Ascultdm cu Hamburgul min al pdminturilor han-
ace.st prilej cea de a patra simfonie a iui Gheorghi Kan- a lansat intrebarea... seatice, in oragul itt care, de
celi, operd de largi respira{ie, impundtoare prin adin- veacuri, se stie ci ,,a trdi
cimea expre,siei dramatice, prin forla pulsafiilor, prin insei+ml'r.d a naviga( la Hamburg frumos a spus-o
farmecul Ei cdldur,a fiecdrei ,fraze... Brentano ,,la -
Hamburg marea -
este nu numai un
30 mai.., Dimineafa, ca in fiecare zi ,drurn pentru- negustori si coribieri, ci este qi muzic6(.
- conferinta
de presd a Festivalului. Intr-o sald a hotelului, toli com- 'La Hamburg au cintat Bach gi Haendel, Gluck 9i
pozitorii, muzicologii, criticii gi interprelii prezenli Ia T{asse, la Hamburg se gdsegte mormintul lui KarI Phi-
Festival, analizeazd, in detaliu, manifestdrile ce au avut lipp Ernanuel Ba-h, Hamburgul a autentificat geniul
loc in ajun. Colocviile se caracterizeazd prin adincimea :unuia dintre cei mai mari organigii ai lumii Dieter
gi curajul analizei. La prinz, in sala sindicatelor, asistdrn Buxtehude.
-
la un spectacol liric, colectivul Teatrului Muzicai ciin I-a Hamburg a luat fiinfd, in anul 1844, prima aso-
Tbilisi interpreteazd opera lui Revaz, Laghid.ze inspi- cialie Bach, din Europa ...La Hamburg s-a ndscut Felix
rati. dintr-unul din momentele istoriei luptelor popoi'ului Mendelssohn-Bartholdy, Hamburgul a dat lumii unul din
gruzin in antichitate... .cei nr"ai autentici reprezentanli ai muzicalitdlii germa-
31 mai.. Diminea{a plecdm spre Manavi, localitate {rice
veche, renumitd pentru viticultura Georgiei... Fldciii qi - Johannes Brahms...
Speckstrasse 60... aici, in casa unui simplu contra-
fetele din sat ,,incing(( citeva ,,dansuri.( ce ne amintesc, 'krasist"
a vdzut lumina zilei, Ia 7 mai 1833 la ieag6-
parcd, pagini celebre din baletele lui Haciaturian.
;nul sdu veghind, cum o va spune peste 20 -
de ani Schu-
Dupd amiazd, seara, participdm la concertele spe- mann qi eroii(, aici a vdzut lumina zilei
ciale in care au fost programate citeva dintre lucrdrile .Johannes - ,,graliile
Brahms... De aici a pornit spre lume, spre
-
compozitorilor Georgiei. Printre piesele care ne atrag in
mod deosebit atenlia : cea de a doua sonatd pentru Yiena, cel care va scrie cele mai tulburitoare pagini din
pian a lui Hodar Gabunia si impresionantul oratoriu muzica ultimului veac Johannes Brahms, creatorul
pentru tenor, cor gi orchestrd simfonicd Nicoloz Bara- ,care a trSit o via{6, toatd - drama contestirilor, dar a de-
ta;uili de O. Taktakisvili. La pupitru compozitorul, in venit astdzi, intr-o lume ce-Ei cduta cu febrilitate viito-
prezent ministrul culturii al R. S. S. Gruzine, cunoscut, rul, echilibrul, linigtea, intr-o lume a gtiinlei qi rigorii,
de altfel, iubitorilor de muzicd din {ara noastr6, ca pia- "compozitorul cel mai iubit, cei mai cintat, care transmite
nist, dintr-un concert suslinut in deceniul trecub. ,-prin fiecare portativ sentimentui mdreliei Ei forlei omu-
7 iunie. Zi festivd, in agenda festivalului. La prinz, lui, creatorul ce a vdzut in simfonie, il citez, "o pro-
',,blernd de via{d si de moarte'6.
participim la o intilnire a tuturor participan{ilor la Festi-
va1. Tihon Hrenikov iqi expune opiniile cu privire Ia Vd amintiti filmul cu Ingrid Bergman ? Ai'mez-uous
concertele pe care le-a ascultat, subliniind locul deosebit ,BrahmsT Vd" place Brqllms?
al acestei manifestdri in viala artisticd a Uniunii So- in fapt, in Hamburgul veacului trecut, in tavenna din
vietice. .cartierul A1tona, unde de la virsta de 10 ani, Johannes
2 iunie. La ora 7 (la BucureEti este ora 5) sintem in -iqi ciqtiga in tinerele piinea ca pianist, acest oraE a lansat
avionul ce a pornit spre Moscova... Trecem din nou peste lumii intrebarea la care se qtie, nu existd decit un singur
Iegendarele piscuri ale Caucazului... Pentru noi, ele nu r5.spuns : II iubim pe Brahms' nu putetn trdi irt, luntea
mai despart continente, Iurni... cLe azi fdrd Brahrns !
In auionul ce leagd Tbilisi de Moscopa - iunie 1975 Hamburg August 1980
-
320 32r
 Vioara ,,Gintd vioara lui Ois-
lui Oistrach... trach pe Beethoven qi
Brahms, pe Prokofiev si;
Tartini... Lduta lui fermecatd cheamd spaliile qi se des-
chide in peisaje sonore. Se petrece cu tine o hipnozS, cn
stare de extaz. Apele se logodesc cu azurul. Constela-
tiiie se apropie, inima vibreazd, vintul se face subfire,
supus arcuEului care-l adoarme... Se poate chema numai
muzicd ceea ce anJ.zi, ceea ce te viscoiegte qi te cerne ?
incruciEate, doud firi mute stirnesc din intilnirea lor un
fior de eternitate.
fi-a cintat Oistrach 9i tie ?('
Cuvintele lui Tudor Arghezi gi glasurile lSutei lui
Oistrach sint de mult in m ne, sint aici cu mine, in strS-
vechea casd din centrul Moscovei, pe drumul dintre Tea-
trul Mare Ei Conservator, in incdperile celebrului muzeu
de istorie a instrumentelor, la expozilia ce marcheazl,
in aceste sdptdmini, 7 decenii de la nagterea violonistu-
lui a cdrui artd cum scria Cdlinescu ,,€ vizibild in
acea sforlare de -a inl5tura orice zvicnire- joasd, de a ex=
prima pur...t(
Mii de fotografii, afiqe, programe, partituri, dedicafii"
facsirnile, recompun viata marelui cdutdtor de drumuri
in artd...
Anii copildriei la Odessa... Primele leclii cu Stoie-
arski... Ochii mari, inteiigenli, ai tindrului, te privesc de
peste tot... La 15 ani, student Ia conservatorul din
Odessa... La 18 ani absolvent al marii qcoli... La 22 de
ani, laureat al concursului unional. La 26 de ani, prof'e*
sor la Conservatorul din Moscova... La 28 de ani laurii
marelui concurs Ysaye...
Emolionante fotografii din anii rdzboiului. Oistrach e
mereu pe front... Vioara sa incintd, purificd, imbdrbS-
teazd... Viena 7945... AlSturi de soldalii sovietici, Ois-'
trach soseqte in oragul eliberat, oraqul idolilor sdi : Mo-
zart, Beethoven, Brahms. Vin acum anii marilor confir-.
mdri, anii care fac cunoscut trioul Oistrach-Oborin-
in care Oistrach ia in miini qi o fer-
I{usevitschi
- anii
mecatd baghetd. De la Tokio Ia Philadelphia, lumea nu-gi
reline aclamaliile. De la Enescu la Prokofiev, de la
Menuhin la Francescatti, Elman, Stern, Thibaud, Szi*
ghetti, lumea muzicali atestd geniul violonistului.
322
Emb{ionante exponate amintesc nemdsurata dragoste
cu care Oistrach a inconjurat arta romAneascd qi pe
Enescu (Iatd-l pe Oistrach la Bucuregti, in 1945, aldturi
de Enescu ; iatd manuscrisul minunatului sau articol
despre Enescu ; iatd-l cintind Ia Festivalul Enescu ; iati-I
alSturi de George Georgescu in juriile unor mari con-
cursurl internalionale...).
Sute de exponate recompun drumurile lui Oistrach,
de la copilul ce studia cu febrilitate intr=o mahala a
Odessei, la muzicantul ce primea, in 1969, titlul de doc=
tor la Cambridge, la violonistul a cdrui inimd a incetat
pe o estradd olandezd in plind frazd beethoveniand.
,,Oistrach este o intreagd epocd a artei interpreta-
tive(. Cuvintele lui $ostakovici sint notate pe primul
panou al6turi de vioara muzicianului. Omul, artistul
Oistrach umplu o epocd... Jubiliara expozi{ie este o su-
premd carte ce poate fi scrisA despre violonistul ce ar fi
implinit luniie acestea 70 de ani... Poposesc indelung
asupra fiecdrei pagini ale acestei' originale cdrfi.
Lduta lui Oistrach qi din. nou gindul arghezian sint
in mine : ,,ln vioara lui Oistrach zvicnesc cerurile, zd-
rile, lanurile, pdmintul... Mitologii apar ro secundd... Ti-a
cintat, fericite, qi lie vioara lui ? A bucurie, a vrirjd... ?6f
Lloscoua
- Noit'mbrie 1978
Festival Nicdieri glasurile muzi-
in citadela wagneriani cii nu mi s-au pdrut mai
adinci, mai in acord cu lo-
curile, timpurile istoriei, ca Bayreuthul, centenara cita-
delS a altei wrrgneriene.
Strdzile, vitrinele, librdriile, muzeele, qcolile, maga-
zinele, afigajele, discutiile locuitoritror, amintesc inainte
de orice de muzicd, de Wagner, de istoria artei muzicale.
in muite cartiere toate strdzile au nume muzicale.
ln jurul marelni teatru ctitorit de compozitor, toate
drumurile ,,te duc(' in partituri wagneriene : Wottan-
strasse, Brunhildestrasse, Tristanstrasse.
Am locuit prin cartierul industriai.
Venetrm de la spectacol, trecind prin Mozartstrasse
gi Brahmsstrasse.
lntreaga publicitate a oraEului aminteEte sdrbdtoriie
wagneriene.
323

In gard, primul tabel indicS, pentru iubitorii de art5,
legdturile micului oraq cu inarile capitale ale lumii, cu
Paris, Praga, Londra, Roma.
SoliEtii festivalului sint idolii oraqului. Hotelurile in
care locuiesc sint veqnic asediate de iubitorii de operS-
in vitrinele cofetdriilor te intlmpin6 chipul lui Theo
Adam. Mindria ceasornicarului din piala central5 este
autograful iui Gwyneth Jones. ln parcurile oraqului in-
tilnelti melomani ce studiazd, pentru spectacolele cd ur-
meaz6, partiturile wagneriene si discuti intre ei, ore in
qir, structurile unor motive.
Cea mai impunitoare reclamd a tsayreuthului : raoile
inregistrdri de muzici wagneriand.
Nluzeul Wagner, monumentui lui Liszt din cimitirul
de pe Eoseaua ce duce spre Bamberg' morminteie lui
Riciard Ei Cosima Wagner sint inconjurate cu pietate-
Programele de sal4 la spectacoie au 100 de pagini Ei
cuprind studii de anvergurd asupra artei wagneriene Ei
locului ei in contemporaneitate.
De la cronicile spectacolelor din ziarele locale, la fan-
farele ce anunfS, din balcoanele teatrului, ,omotiveleo' din
partitura zilei, tot procesul pregetirii unui spectacol wag-
nerian este in atenfia intregii populalii a oraqului.
Inima Bayreuthului este muzica.
De un veac, Bayreuthul triieqte pentru muzicS, im-
prospdtindu-gi mereu puterile Ia izvoarele muzicii. Ni-
tnic nu a gtirbit in istorie, in viafa oraqului, vitalitatea
cultului pentru Wagner qi opera sa.
Bayreuthul iEi asigurd perenitatea si slava lumii,
adaptindu-se necontenit la cerintele contemporaneitdfii.
Bayreuthul, spectacolele din ultimii ani, din teatrul
durat de marele compozitor pentru veacuri de artd wag-
nerian6, vieluieqte lntr-adevdr, intr-o continui innoire,
intr-o permanentd incercare de adaptare la sensibilitate
omului modern.
Bayreuthul triieEte, ag spune, sub efectul, in virtu-
tea profesiei de credin{d notate in urmd cu cifiva ani de
Wieland Wagner... ,,este cu mult mai bine, chiar cu
riscul de a displace, si se creeze o stare de spirit sti-
mulatoare((.
Fiecare spectacol este incantatoric, stimulatoriu. r,Te-
lul activitdlii
mele acum ci{iva ani Wolfgang
- declaracurajului, in asumarea ho-
Wagner, il vdd in asumarea
324
tdririi de a determina la Bayreuth, noi irnpulsuri ale
activitdlii creatoare'(.
Am mai fost ia Bayreuth, in 1978, rdvdsit atunci de
Tetralogie, Tetralogia reginditd de Boulez Ei Chereau,
spectacole care au migcat Europa muzicali, au marcat
din plin puterea cu care Wagner sugereazd merile pro.
bleme ale veacului sdu, vazind in Aurul Rhi'nului un
simbol al patimei banului, nemdsuratei avidit6{i, arnbi-
{iei de putere si dominalie.
De la pedala pe acordul de mi bemol major pini la
apocalipticele fldcdri ce distrug Walhala, Ringul w:agne-
rian este un vibrant manifest impotriva puterii bazate
pe jaf qi silnicie.
Dincolo de inconsecvenla colajului, de accentele pseu-
dofreudiene, de toate ,rteribilismele" lui Chereau, din-
colo de lipsa unei ,rstrdluciri de disc(( a discursului rnu-
zical semnat de Boulez, aveam cu tolii sentimentul cd
participdm la un eveniment plin de semnificalie pentru
intreaga istorie, pentru viitorul destin aI Tetralogiei.
In 1980, am vdzut ParsiJal, Parsifalul lui Wolfgang
Wagner, Olandezul lui Kupfers cu Matii Salminen, Lo-
heigri.nut lui Giitz Friederich, dirijat de Voldemar Nel-
son, cu Siegfried Jerusalem, Hans Sotin, Karan Arm-
strong, Leif Roar, Elisabeth Connel.
In acest august, noul lrorsifcfl, Parsifcilul, montat spe-
cial pentru Centenarul operei scrisd de Wagner in tr882,
a dominat agenda ediliei din acest an.
,Sd ng descotorosim de balastul traditionalismuiui 9i
sd cintdm opera de artd intr-un raport nemijlocit cq
viala qi cu experin{ele timpului nostru{(. Cuvintele ros-
tite de Wolfgang Wagner in 1981 rdmin emblema Festi-
valului.
Nizuinla de continud reinnoire este puternicd la
Bayreuth...
Festivalul de la Bayreuth, continud sd fie in fruntea
marilor reuniuni internalionale, prin nestrdmutata hotS-
rire de a fi dugman al rutinei si drumurilor strS'b6tute.
Parsifalul precentenaric, Parstfalul 'din nrmd cr-,1 ani
aI lui Wolfgang Wagner, remarcabild incercare de desa-
cralizare a partiturii, era ,,ridicat" cu sim{u} echilibrului
gi plindtdlii interioare.
325
'', Gotz Friederich continuEra procesul transformdrii aces-
tei drame cu atmosfera lentd a unui oratoriu, intr-o
operd vie, in care r6zbat ptlternic ecourile veacului ce s-a
scurs, in care puterile omului dovedesc cd pot birui'spai-
mele, neincrederile, prejudecdlile, rivnind, mai presus de
orice, creatoare liniqti... (Zdrobitor actul al 2-1ea, feeri-
cul imperiu al ,lui Klingsor, cu aparatele de rndsurat
timpul, cu ademenitoarele ,rfete-flori(( ce apar in toate
costumele de la 1900 pind Ia cele purtate pe plajele anu-
iui 1982).
Este ajutat Gritz Friederich, pentru a,,turna( un spec-
tacol de o emo{ionanti poezie, de inleleapta baghetd a
lui James Levine, de vocea caldd a lui Simon Estes
(pentru, prima oari la Rayreuth in 1978) qi, impresio-
nantul volum sonor al lui Matti Salminen, de admira-
bila compozi\ie a lui Franz Mazura in Klingsor, de _$a3s
Sotin, un Gurnemanz puternig,-tTp.o?"t, de Peter Ho.ff-
riran, expresiv nuan{at (in rolul lui Parsifal) Ei .mai in-
tii, poate, de Leonye Rysanek, in Kundry, cu intonalii
cu accente seducAtoare (marea cintdreald este oaspete
aI Bayreuthului din 1951), superba tragediani'care are
tot diapazonul vocal pentru a ne ddrui dubla intruchi-
pare a-lui Kundr5' viafa ei de cruntd ispiEire, cind
-
sub intunecata ei infd{iEare aduce leacul pentru Amfor-
tas, sau cind sub demonica forld a lui Klingsor, iqi reia
chipul de ispititoare frumuse{e in vrijite grddini...
' Parsifalut lui Giitz trriederich este un simbol al cdu-
tdrilor Bayreuthului si va rdmine cred, cel pulin, -in
anul 1983, anul Centenarului lui Wagner, rcap de afig"
aI reuniunii Ei urr, simbol de profunzime in tdlmdcirea
sensurilor partiturii wagneriene.
Mi-am mai umplut sufletul la Bayreuth qi cu un
spectacol at Mae;trii cintd"refi din Nirnberg, montare
incdrcatd de vervA (dirijor Horst Stein) qi cu un spec-
tacol Tristan ;i, Isold'o, montat de Jean Pierre Ponelle"
regizorul Etiut de noi din filmele pentru t'eleviziune,
Foinelle cei ce picturalizeazi continuu muzica, Ponelie
cel ce a impregnat operei Tristan ;i Isolda, o incandes-
centd teatraie permanent pasionald, dind intensitate fie-
edrei clipe de sunet, oferind diriioruiui Daniel Barern-
boi,rn, cadrul necesar pentru o suverand probd de maturi-
tate gi gindire muzicald.
326
ln rolul lui Tristan : bulgarul Spas Wenkoff. Isolda :
americana Johanna Meier (pentru prima oard la Bay-
reuth, in 1981, posesoare a unei voci qi forle actoriceEti
in traditia marilor wagnerieni ai secolului).
in rolul regelui Mark : Matti Salminen'
-, August 1982
Bayre.utll.
[\{uzica romAneascl Am avut bucuria sd as-
pe malul Pacificului... cult de multe ori, in anii
din urmd, muzicd romA-
neascd departe de pdmintui ldrii...
Am vizut la Paris, in sala de concerte de la Centrul
Georges Pompidou, mii de oameni aplaudind noi crealii
romAneqti integrate in spectacolul de politempie condus
de Mihai Brediceanu. In marea sa16 a Filarmonicii din
Leningrad, Ia Berlin in sala de concerte a Muzeului de
f,storie, la Nemjegen in Olanda, in sala Bilgaria din
Sofia, in Elvelia la Weinfeld, am trdit entuziasmul a
rnii de iubitori de muzicd ce ascultau, sub bagheta lui
Ludovic Baci, vechi comori ale muzicii transilvdnene.'.
La Bonn, Ia citeva sute de metri de locuL de naEtere aI
lui Beethoven, la Roma, la Santa Sabina, intre Forul
Roman gi Colosseum, la Beijing in Pagoda Roqie, la
Praga, la Rudolfinum, l-am v6.zut pe losif Conta, ridi-
cind mii de oameni in picioare, tdlmdcind pagini din
Enescu, Paul Constantinescu, Rogalski, Ion Dumitrescu.
In toate aceste locuri, mai sunaseri insd acorduri nds-
cute in Carpali. La Vonsan, pe ldrmul Pacificului, in
rnarele port al peninsulei coreene Rapsodia in La
tnajor de Enescu ,,vibreazd(( pentru -
prima oard, Ei pen-
tru prima oard am in{eles parcd adinca universalitate a
.rnesajului enescian. De la chemarea clarinetului lui Au-
lian Octav Popa, la jerba de lumini aruncatd de in-
treaga orchestrd in final, Filarmonica bucuregteani 9i
,diriiorul Mihai Brediceanu erau urmdrili de citeva sute
de tineri coreeni, ce ascultau exfazia\i, in{elegeau, iu-
heau dintr-o dat6 o pagind de istorie romdneascd.
Vonsanul e un oras recl5dit din temelii. La Vonsan,
,in 1952, au cdzut 7 bombe pe metru patrat. Vonsanul
este acum un port cu o via{d clocotitoare. Arhipelagul
327
din fa{a oraqului e plin de culori. La numai 1 km de
Vonsan, plaja Songomului, parcul cu 400 000 de arborfr
imbie Ia reculegere, la muzicd...
In acest indepdrtat col! al planetei, sute de tineri as-'
cultau prima oard Enescu... Rapsodia suna prirna oard
pe acest !drm, dar aici, respirind bucuria sdiii, in{etreg,,
imi explic parcd mai mult ca oricind Ei oriunde, irnensul.
succes cucerit in intreaga lume de rapsodiile enesciene,.
puternica inriurire emolionald pe care ele continua s-o'
exercite asupra oamenilor de cele mai diverse na{iona-'
litdli, modul in care Enescu arunca prima noastl'd male'
punte, in plan muzical, intre na{ional qi universal"
Aici la Vonsan, pe tarirnul Pacificului, privesc ochii:
sutelor de tineri ce ascultd prima oard o rapsodie enes-'
ciand Ei observa{ia lui Cdlinescu mi se pare a rezuma
miile de pagini scrise despre compozitorul romAn, in-'
treaga semnificalie a operei enesciene : ,,Saltul colosali
de Ia folclor la crealie il constituie
- scrie Cdlinescu,
reinterpretarea temei, transformarea ei in mijloc de cu-'
noagtere muzicald. Cintecul Am un leu, ;i urequ sd-l
becu, este, func{ional, o bahicd stridentd, punctat6 cu'
chiuituri. Compozitorul a descoperit in ea o frazd se-
nind, evocatoare qi, purificind-o de orice impulsiune,"
rarefiind accentele, prelungind cantitdlile la cezuri, pu-
nind sd debuteze melancolicul oboi, a scos tema din cli--
matul local, universalizind-o, agezind-o astfel, calitativ,
irt zona gindirii simfonice in care trdiesc operele lui
Bach sau ale lui Beethoven(.
Vonsan Decembrie 1979
- Universitate, tin5rul Beethoven audia cursurile de lo-
Casa in care De ia Frankfurt caut
s-a ndscut drumurile spre Valea Rhi-
Beethoven... nului... Bingen... I\'[ainz..-
Urc spre Kciln, spre Dtlssel-.
dorf gi md bucurd apropierea meleagurilor Bonnului, rnd
gindesc cu emolie cd voi putea petrece pentru citeva
ore in preajma locurilor ce-I amintesc pe Beethoven... In
dreapta, Rhinul (Unser Vater Rhein ii spurrea'
Beethoven la bdtrinete...) curge alene. Duc cu mine mo-
nografia lui Romain Roliand. Rhinul, nicdieri mai fru--
mos, mai vajnic si mai blind totodatd, ca aici Ia Borinn
pe incintdtoarele-i plaiuri cu povirniguri umbroase Ei in*
328
florite, pe care apele sale le scaldd cu vijelioase dez-
rnierd5ri. Aici qi-a petrecut Beethoven primii sdi dou6-
zeci de ani de viata ; aici s-au pldmddit in inima sa vi-'
surile adolescen{ei, in livezile ce plutesc gaies pe apa...
in timp ce departe, in zare, se profileazS, pe cer, furtu-
noase, cele $apte Culmi albdstrui, pe care erau cocolate
firmele qi ciudatele umbre ale unor vechi casteie minate"
Inima lui Beethoven va rdmine pururea acestor me=
leaguri ; si pind in ultima clipa va ndzui si se mai in-'
toarci o dat6 aici, fdrd sd mai apuce sd-gi vadd visul
cu ochii...
Intru in centrul oragului gi, in imediata apropiere a
vechii piete a oragului, ,,intilnesc" casa-muzeu a farniliei
Beethoven.
GdseEti aici zeci de documente cu care po{i ,,recom-
pune({ anii petrecuti de Beethoven in stravechiul oraE.
de pe malul Rhinului : portrete de familie, masa de h:-
cru, violer cu car"e tindrul Ludwig cinta in orchestra
Electorului, portretele primilor sdi profesori Elden,
Pfeiffer, Koch, Weize... Hanzmann, Rovantin, afiqul pri-
mului siu concert, de la 26 martie 1778, multe manu-
scrise, printre ele gi cele ale celebrei Sonatq op. 53 de-
dicatd unuia dintre prietenii de 1a Bonn, Waldstein.
Clipe zguduitoare petrec in fala unei incdperi in care
gdsesc doar bustul realizat de Wolf-Voss : mansarda in
care a vdzut lumina zilei la 16 decembrie 1770, omul
care a scris cea mai insemnatd pagind a istoriei mu-
zicii...
Continui cdlStoria pe strdzile Bonnului... in vechea
gicd, metafizicd si iiteraturd greacd ale FacultS{ii de Fi*
Lozofie.
Nu oare aici si-a procurat cele patnl 'n'olume din
Shakespeare pe care le-am gdsit cindva adnotate de mina
sa, intr-o bibliotecd din Viena ?
LingA Universitate, in casa Principelui elector, Bee-
thoven s-a intilnit in 1790 cu Haydn, ce fdcea un popas,
pe Rhin in drum spre Londra.
imi pare rdu cd timpul nu-mi permite sd gdsesc c;-rsa
familiei Breuning, in care tindrul Beethoven se intilnea
cu artiEtii vremii, in care a innodat o prietenie de o'
viald cu doctorul Wegeler.
329
 Clddirea Teatrului, mi-l amintegte nu numai pe or-
chestrantul Beethoven, care desluEise, din copildrie, tai-
nele multor instrumente, ci gi seria de spectacole mo-
zartiene de ia Rripirea din Ser(Li la l,lunta lui Figaro pe
.care Beethoven le-a v6.zut in perioada 7788-1792. Tot
.aici, Beethoven a urmirit, entuziasmat, Alce.sta de Gluck.
Ascult coplegitoarea pagind a primei sonate, cea in
,fa minoi:, pe care Beethoven o poartd in gindurile sale,
in aceste locuri.
Spre seard pardsesc pentru putin timp drumul pt'o-
pus, plccind spre Kobienz pe unde, in 1792, Beethoven
-lLla penlru totdeauna (prin mijlocul armatei din Hesserr,
in zileje in care rdzboiul bdtea la porlile oraqului) dru-
Lmul \ricnei, drumul spre metropola muzicii.
Nleleagurilc Bonnului vor rdmine veqnic in atmosfera
:sa : ,,I'rumoasele plaiuri unde am v6,zttt lumina zilei
scria Beethoven in amurgul vielii pururea fru-
'moase, pururea proaspete in fala ochiloi: - mei ca-n ziua
cind le-am pardsit...((.
Bonn
- August
Continui sb ascult 9 iunie... Sfirgit de sdp-
acordurile tdmin5... Moscova... Gara
tsalticei... Leningradskaia. De aici, tot
intr-un iunie, acum 28 de
ani, m-am suit pentru prima oard, intr-o Krasnaia Stre-
Iia ce duce in or:r;ul de pe Neva...
Nloscov:r. Gara Leningradskaia.
Pe linia a 3-:r este anunlat trenul dc' N{urmansk. Vi-
'sez, o clipd, o noapte albd Ia Cercul Polar.
Pe iinia a 9-:r este trasd garnitura pentru TaIIin. Urc
in vagonul 14. Compartimentul 10. Un pat alb. O im-
'bietoare masd de lucru. Un samovar aburind. Citeva
,plicuri cu ceai gruzin, cules in vara trecutS. Sint pre-
,gdtit pentru 14 ore de drum. O carte este intotdeauna
,cu mine. Niciodata nu mi-am dorit mai mult. La orele
18,40, trenul se pune in miqcare. Dupd 25 de minute
iegim din perimetrul N{oscovei... Pe qoseaua ce merge
paralei, un indicator anunli KIim. Cu ani in urmd am
trecut pe aici spre casa lui Ceaikovski.
Este seard tirziu. Soarele nici gind nu are si apun5.
La ora 22 trecem peste Volga... Imi amintesc pagini in-
330
-*regi din Cdldtoria de Ia Petersburg Ia Moscoua a luj
Radiscev. Padurile de mesteceni, invdluite in noaptea
.albd, md cheamd continuu.
Vd pute{i imagina sute, sute de kilometri de meste-
ceni ? fci-colo, o gard, o localitate. Noaptea coboara doar
pentru 2-3 ore. Sintem aproape de solstiliu. In zori,
;gdrile au de acum denumiri estoniene... Simt curind boa-
rea Balticei...
La orele 10, turnurile Tompeii anun{d apropierea
TalIinuIui.
Prietenii de la Uniunea Compozitorllor estonieni gtiu
cd 3m. venit pentru a le asculta muzica, dar ei qtiu, in
acelasi timp, cd muzica Estoniei nu poate fi intelcasl
.decit in contact cu pdmintul, cu istor.ia, cu insulele Gc,l-
fului Finic...
ln camera cle la ctajul 21 aI hotelului Viru gdsesc
programul de luclu ltentru cele trei zilc... Ore de au-
"ditii, de spectacole, altc.r'nate cu or.(: de plimbare pc stra-
zile Tallinului, prin muzeele marelui port.
1972
_ De la eterjul 21 vdd golful in toatd splencloarca s;r.
Flelsinki este ,,peste drum,,. Hotelul este plin, de altfei,
de vizitatori din Finlanda. Spre sud se ziresc turnurile
tnc5rcate de taine ale oraEului vechi.
Curind sint in sala de audifii a Uniunii Compozito-
q:ilor estonieni. Privesc curios un catalog. Sute ii sute
de nume de muzicieni. Zeci de simfonii, piese concer-
tante, lucrdri lirice, piese corale, muzicd pentru pian,
pentru diverse ansambluri camerale. N{ii de discuri, cie
b-enzi de magnctofon... Ce bucurii md asteaptd ? Ce sb
aleg ?
NIa insoleqte continuu pe pdmintul estonian Lepo Sa-
rnura, compozitor, profesor. Ndscut in 1gbO. inalt, blond,
cu barbd de viking, cu lumini adinci in ochii albastri ca
marea golfului, in aceasta zi de iunie, fierbinte. Lepo
Samura vorbeqte dezinvolt cinci limbi, dar tot in fala
pianului ne descurcdm mai bine. Din complezentd, cer
pentru o primd audifie, o lucrare a sa. De pe un clisc
cu muzicd pentru doui claviaturi, interpretatd de doi
pianiEti estonieni, Sakos gi Piaske, aleg o piesd intitu-
latd In Es pentru doud piane.
-
De pe un alt disc aldturat, de pe coperta cdruia md
privegte chipul, ce descinde parcd din pagini de Kale-
331
vala, a lui Lepo Samura, md aqteaptd o ampld simfonie^
structurat6 numai in doud miqcdri, o piesd de 40 de mi-
nute, irrtitulald Pantomimd. Ascult vrdjit de adincimea'
scruterilor, de modul de legare aI sonoritdliIor, de l'i-
goarea dar Ei de poezia formelor...
Toate pr:ezentdrile, de pe discurile lui Semura, incep'
la fel... Lepo Semura, ultimul elev al lui Heino trlier"'
f)ar cine-i Heino Eller ?... De un sfert de veac md tle--
zesc sau md culc cu muzicd sau cdrli despre mrlzic6 qi
ce uriagA-i incd neqtiin{a mea muzicald... Mi se pun ia
clispozilie volume, dicfionare, broquri, fiqe', Cind le
pufea rdsfoi ? Lepo Semura imi ghicegte nelinigtea.. -voi
Dar
ui gtie cd cea mai bund in{elegere a compoziliilor si is-
toriei muzicii, tot in portative o voi gdsi. Stdm arnindoi
tingd un superb pian Estonia, (incd in anii celui de a}
patrulea deceniu, la Tallin existau 3 fabrici de piane cu
o excelentd mecanicd, pe atunci importatd din Anglia),'
si-mi cintd pagini din crealia lui Elier'.. Revin in minte
daade, Grieg,-clasicii rugi ai veacului trecut... dar e Ei
o culoare nou5, necunoscutd mie... Curind, voi avea'
reala dimensiune a acestei muzici... Lepo Semura in{e--
lege nevoia de a alterna audilia cu contactul dit-ect cu
piminturile Estoniei... Peste citeva minute magina lui
S.muta ne poartd spre centru qi, inainte de a pdtrunde
pe por{ile vechiului orag' ne agteaptd sdlile muze'Lllui""
Adun inforrnatii... leg date... Reaud pagini de muzicS"'
Un geograf arab, Idrisi, noteazd in al XII-lea veac ase-.
zarea Tillinului numindu-l Kolivan... Cronicarul F{enri
Letonul il numeqte, in acelaEi timp, Lindanise... Nutrnele'
cXe Tallin vine de la Taanlinn _- oraE danez. Aqa-i spu-
neau cuceritorii danezi in secolul al XIII-lea... La J.285,
T'allin este deja oras hanseatic'.. La 1345 teutonii cum*
p5rd a;ezarea de la danezi... ln veacurile XVI' XVII vin
iuedezii... Tallin ademeneEte... Este pe drumul ce leag&
Novgorodul de lumea balticd... In secolul al XIX-Iea,
Tallin este unul din cele mai dezvoltate oraqe industriale'
ale Nldrii tsaltice. Urmele istoriei sint peste tot.'. Din
fericire, printr-un compiex de imprejurdri, spre deose*
bire de alte mari oraqe de pe acest meridian, monunlen-
tele Tallinului au rdmas intacte in anii celui de al 2-1ea
rdzboi mondial. Urc spre Toompea, oraqul vechi ce a
luat numele fortdrelei ridicatd in anul 1229.
,7JZ
Iatd celebrul turn Hermann... Turnulile Londskron.
-Piistiker. Un altul, Kiek in de Ko... in estoniand... ,,pri-
veqte in bucitdrie". E ridicat in 1420 si de la indltimea
1ui puteai intr-adevir privi in toate bucdtariile... Iata
vechiul Dom, durat in 7223, e ascuns de Neitsitron...
Vechea scoald a Domului addpostegte acum qcoala de
"coregrafie... Straniu de nou mi se pare ull vals de Cho-
pin, ce rdsund prin ferestrele scolii din Piala Domului...
'Cobor in Oragul de Jos... $i Evul N{ediu si Renagterea
si perioadele moderne sint prezente... in fata Prtmiriei
rmd lntilnesc cu Lln grup de turigti romAni, in viziti la
Tallin... Privim cu tolii mirali farmacia ce funcfioneazd
in aceeagi clddire, continuu, din 7422... In sdlile plim6-
riei voi reveni seara... O excelentd orchestr'i de muzicd
veclre".. Hortus musicus, o mindrie a estonienilor, va
,cinta muzica, ce atit de bine mi se pare cd se potri-
veEte aici, a venetianului Gabrielli.
Continui sd colind strdzile... Ce minunatd e casa con-
'struitd de Berut Notke din Liibeck, in 1483 ! Sculptu-
rile de lemn s-au pistrat gi sub vinturile iernii... Pe
clddirea unei vechi confrerii sint toate semnele Renas-
terii... La capdtul strdzii Pikk se ridicd gotica Oliviste,
nnen{ionatd in anul 1207 ... Iatd si o casd de locuit rdmasi
.de la 1400. De ce s-o fi numit Trei surori ?... De unde
vine numele acestei strdzi... Lai ?
Ce frumos suni N{uurovahe !
Peste citeva ore sint din nou in sala de auditii. Peste
alte ore, 1a Oper5, la Filarmonicd, Ia Conservator... Doud
albe nopli cutreier cartierele de pe !drm, Kadriorg, Pi-
rita. lntr-o pddure, m5 plimb prin cel mai frumos cimitir
intilnit vreodatS. Gloriile Tallinului se odihnesc intr-c
pddure strdveche, pe ldrmul mdrii, sub cite o piatrd ce le
amirategte doar numele. Nici un monument, nici o alee.
Pddure, flori de pddure si umbre... La Pirita vizitez un
uriaq amfiteatru in aer liber. La fiecare doi ani, se in-
tilnesc aici, in intreceri artistice, toate corurile, toate an-
samblurile corale a1e Estoniei. Iatd monurnentul in cin-
stea lui Kreutzwald, ce1 care a cules poemul Kalewivi-
poeg. Palatul Kadriorg addposteqte Muzeul de Arti. Pe
333
aproape este monumentul Rusalkdi, ridicat in 1893
del
'^-^I;1;;",Adamson'..locurilor imi devin tot mai familiare"-
Amadus
numele
continui sa ascuit acorcluri estoniene, acordurile Bal-
ticei. Revin in sala de audilie'
in'
Lepo Semura md poate purta- a:um mai departefon*
vechei Ei noua muzic5 a^pdmintului,estcnian"' Am
dut aperceptiv necesar i,nteteg parcd tot mai adinc mu-
,i"u i"tita de Aarne, Elier, Hel1at,prin Jdrvela' Kiilaapea'
ft""fn"tg-(Matti l(uulberg, intilnit. 1980 ia Festi-
Tg. Mureq), Lian, Maasiki, Normet, ojakdrir''
"li"i-4"'r"
P;i;;;;, Raa"stas, Veligo Tormis, Uuve Ustalu, Valdeko
Viru... Nume de legend6, Simfonii, piese concertante' so*
nate, cvartete... Mulzicd temeinicS, Lepo Semura imi cre-
ioneazd pagini de istorie... in 1797, la Taliin era pre-
Ooi Gioronni d,e Mozart... La inceputul secoluluir
""ntnt
trecut, David Wirkaus, organizeazl, concerte cu un an.
samblu de sufldtori. La Tartu, un alt mare oras al Es-
toniei, are loc in 1869, un festival cle muzica coral5 cu'
ecou interna{ional. in anul 1885, apare prima revista'
muzicald estonianS, Lctulu ja Mtingu Leht' Pe la 1896,'
1897, Rudolf Tobias, Arthur K"pp, Alexancier Late, scriu;"
uverturi intitulate lulius Cesar, Don Carlos, I{aleuala""
ln anul 1900, c impunatoare falangd de compozitori,
Mihkel Ludig, Artur Juhan Aavik, Peeter Stda, Gyrullus
Kreek, Heine Eiler sint forma{i in Conservatorui din'
Sankt Petersburg... Din 1913 sint organizate, sdptdmin;rl"
Ia Tallin, concerte simfonice, spectacole lirice'..
Acum ascult altfel totu1... $i Preludiile lui Mart Saar'
$ Simfonie corald. a lui Velio Tormos qi muzica incar'-
o postit, la 26 noiembrie 1820, unul din primele concerte'
catd de patos gi de inedite sonoritd{i, cu stranii sinteti-
zatoare gi rdvdqitoare combina{ii aie unor tineri crea-
tori... Mati Kulberg, ndscut in anul 1947, Erki Tuur,,"
ndscut in anul 1960...
Imi incerc valiza cu partituri, cu discuri'.. Itinerariul'
estonian a luat sfirgit. Trei zile de documentare muzi*
cald. Duc insd cu mine comori de sunete, de simlire,
cdlduri, putere emojionald, ce-mi vor fi, poate, aproape.,
ani...
Tallin Iunie
-
rlJlt
Mozart La Bratislava, la numai
,,DacI
!i-ar ieqi inainte..." 60 de km. dc Viena lui Mo-
zart, Beethoven, Johann
Strauss gi Schonberg muzica e,ste de veacuri o com-
- a oraqului.
ponentd a vie{ii spirituale
Am poposit pentru ultirna oard in oras in plind sta-
giune muzicald, insolind orchestra simfonicd a Radiote-
leviziunii Romdne, condusd de Iosif Conta, in turneul
ei prin Cehoslovacia. intr-o sald fastuoasd, (pe perelii.
cdreia am regdsit o fotografie a lui George Georgescu),.
muzicienii romAni sint primili cu urale. AfiEele ii in-
deamnd pe iubitorii de artd la emo{ionante intilniri ar-
tistice. Roberto Benzi, Dieter Zechlin, Jalko Jamane,
Edward Auer, Igor Bezrodnii, Wolfgang Schneiderhan."
Riccardo Odnopossof, Jalko Yamane.
Pentru edilii oragului, pentru cetSlenii Bratislavei,
muzica este un cult si-!i clari seama de dragostea Bra-
tislavei pentru muzicd nu numai dupd amplitudinea ma-
nifestdrilor muzicale curente, ci si dupd modul in care
sint conservate locurile ce amintesc istoria artei sonore,
Noaptea, dupd concert, pornesc in cdutarea marilor"
umbre... lntr-o clddire cu doub etaje din Jiraskova Ulice,
Mozart a dat un concert in 1762 avea 6 ani si venise
de la Salzburg intr-unul din primele - sale turnee. Lingd'
Namesta Jasenkoho am gdsit casa in care s-a nSscut
T'ranz Schmidt. ln piafa 4 aprilie, un ldcas artistic amin-.
tegte trecdtoriior conccrtul din anul 7847 al. 1ui ldicolae
Rubinstein, iar la Primacilna Mesto am gdsit casa lui
Jan Napomuk Flummel. Caut undeva prin strdzile ve-
chiului oraq, casa contelui Mihai Esterhazy, care a aidd-
ale unui alt copil minune Fra.nz Liszt. De aici, din
-
Bratislava, ni s-a pastrat prima cronicd despre Liszt :
.,desavirqita execulie a acestui artist ardta cronica-
rul -
precum gi atit de timpurie, ce stdpinegte cele mai
grele- opere muzicale s-a evidenliat mai ales cind a cin*
tat la prima vedere tot ce i s-a dat, fapt care a stirnit
admiralia tuturor si ne indreptd{egte sd agteptdm, din
i:artea sa, mari succese in viitor.((
Pdrdsesc curind vechiul cartier, indreptindu-md spr€,
1984 cheiul Dundrii, amintindu-ne plimbdrile tindrului Bar-
ccR
 *-rini... Fontana del Biccherone
t6k, dupd lecfiile, de la Bratislava' cu Erkel' La L2rea-
ani -- fintina cu 100 de guri,
proiectate de Ligorio, fintina cu rninunate basoreliefuri...
A"-'f" i-rart"""a lui Liszt, Bart6k, copilul-minune'mare- De aici se desfac drumurile ce duc spre fintina balau-
Juce in merroria melomanilor. ora;ului, amintirea rilor, Fontana dei Dreghi, qi, mai departe, Fontana degli
lui muzician. uccelli, fenomenala fintind a orgei... Sute de turisti asaltd
Bart6k cint6 in 1896 pe scena teatrului o lucraresen-
de
pajiqtile... Cautd explicalii in voluminoase ghiduri... Rds-
l,irrt-Ei tot ia Bratislava cinti intr-un concert de foiesc strdlucite pagini de literaturd ce cintd. Iocurile...
;;ti" i" epocd, prima scl sonatd pentru pian si Balada in Nu vreau nici un fel de cuvinte, de informalii. In urechi
.sol mznor de ChoPin. imi sund muzica lui Liszt... Ei nimeni, cred, acum, nu
Cutreier in tifziul noplii, prin oraq qi r]ll amintesco va gdsi cindva mijloace mai adinci, mai expresive, mai
;i;J-;i i"i Cari"esct notat, cred, in' 196tr' dupd durabile, ca Franz Liszt pentru a surprinde puterea chi-
"" i" oraqul a""i."u" : jumitate de ord poli parogilor qi jocurilor de api de la Villa d'Este.
"irit?-
i"."- """fU dratislavei... ',intt--o
Cu'toatd abunden{a luminii de
o anume Tiuoli Iunie 1975
;;;; ti "tpectele de metropolS ultramodernS"' oraqul"' noi
-
-oroasl ticere rttovinciata invdluie -Cartiere
;;";idi"t;"."t'.. DacS Mozart !i-ar ieEi inainte in man- Pe urmele Au trecut 152 c1e ani qi
jumdtate, de cind, in Viena,
ii"- cilcind sonor caldarimul' nu ai avea vreo Simfoniei a IX-a
marii istorii a muzicii,
"""gtt,
rnare stirprizd de anacronism'" umanitdfii, Beethoven ddruia Simfonia a IX-a, marea
- SePtembrie
BratisLaua 1973
Simfonie cu coruri -- ,,ein Riickblick", o privire in urm5,
Jocurile de aPd De la Stazzione Termini, planind de pe o creastd peste tot trecutul cr-rnt spu-
autobuzul te duce, in mai nea Romaind Roiland. indelungatul tirnp scurs - (tr0, 11 ani)
de la
Villa d'Este pulin de o or5, sPre Tivoii"'
'urm6 intre SimJonia a VIII-a gi o lX-a a provocat aceastd in-
in cu un veac' Liszt depdrtare a perspectivei, acest zbor planat peste o irr-
fdcea cu trdsura acest drum, de la reqedinla de linga treagd Sumd de viafd evocatS. E o evocare {continud
Colosseum pini la Villa d'Este, in 5 ore' Caut umDl'ere exegetul beethovenian) petrecutd intr-o minte r,,irstnicd,
i.ioti"i -r.rri"ii pe piminturile Romei qi biogr*? l"t r-rdpdditi de rd.ni, care a vdztst sfirqitui, adesea amar qi
Liszt md indeamnd ;i spre Tivoli' spl'e vechrut tempiu' r'lDur"- dezamdgitor al experien{eIor, al speranlelor'. Al'e ten-
Patricienii Romei duraseri aici un celebru dinla sd irnagineze, nu mai are tindra putel-e cle a-qi
lr;;i;i^ i"i Hercuie' LaAdrian' Tibur avea reqellinta {e ,raf
In {50, Pie11e Lu.gatro
face iIuzii... Va cduta totuEi s5-qi improspdteze spiritui ;
lu";i;t Salustiu, Traian,
Tivoli' ViIIa d'Este"
el viseaz6, sprijinit de balustrada terasei, in fala mira-
;idi;;;" din vechiul Tibur, devenit colului vrajit aI zdrilor depdrtate, dar nu r-a r:rai fi
- - -r,Nu sernn in
*trat,r"it vremuri al idealurilor Renaqterii'- -
niciodatd ceea ce a fost odinioard... lipseqte cl6r'uiiea na-
mai am nevoie sd caut un Eldorado - scria Liszt ivi a iubirii tinere, ,a orgoliului tineresc, a tinerei am-
unui prieten - nu mai am nevoie sdmeu caut un Eldorado
aici in terenul 9i pe terasi' bilii, a iacrimilor tinere. Se ad:rug5, in schimb, ui1 r-iease*
ea.ii
;""td-;;-i-amoririnde... me simt aici in mijlocul peisa- rnuit dar aI zeilor Duterea n'ragici a bitriirului
iroi Uin" ca
mat'eii((" Prospcre... Cine ne dd dreptul sd afirmdm implc,.ii'r ci
irrlrri cu nhduri de mislini, cu chiparoqi -.'
'-- iirrt, romanticul Liszt. fiul pu.stei ungare' patlma: aici este o Sumd de viali, o inloarcerc spre tl'ecrllt ?r(
din viala -
i"arJg"tiii ae natuia, gaseste in. inii retragerii liniqte' noi for'le
se intreabd R.omain Roiland.
Pe ce martnrisire obiectiv6 ne-o intemeicir-r ? Pe
J" gdseqte ia'ri"oti, echilibru'
"o-n""tt,
creatoare. rnir"tr,rria iui Beelhoven insusi, inscrisii cie el in scitifele
Intru in incdPerile ce l-au addPostit... Pi;esc - Pe
b5-
c'iin 1829.
aleile Parcttltti... Peste 500 de fintini... ChiParoqi
Jit
336
 Deasupra primelor recitative instrurnentale u'ns er-
din ul- La Bonn, gi, altddatd, intr-un muzeu vienez, am va-
ti-u f*i", BLethoven exclamd : Dieses usurde z:ut pe diverse coli cu portative cu rinduri notate cu zeci
Linnn'6n.. Aceasta ne readuce in amintire Erinneren"'
o
de ani inainte de 1824 prin 1798, 1811, 1812' fie mo-
;;;";;::: siifo"ta i tx-o, marele poem al bucuriei' zgu- tive orchestrale ce -
amintesc Finalul Simfon'iei' a IK-a,
tnai
duitoare dezlSnluire t""tttot'""iand, este, intr-adevdr' cdu- fie incercdri de a ,,potrivi(( muzical versurile Iui Schiller'..
presus de orice, o evocare' o evooare a nelinigtilor' Ce zguduitoare marturii gdsim in Caietele de Conuer-
id"il"r,
"-3;'i"""t"i"a izbinzilot beethoveniene' sa[ie-ale anilor 1823, 7824 asupra locului marei corale
sa inleleg drumurile acestei evociri"' din simfonie... ,rPoate cd ar merge corul aici - noteazd
umblu prin Viena ";;ii;d' casele, locurile' documentele la un moment'dat Beethoven deasupra unei pagini din
Beetho- Aclagi,o... ZeuI orchestrei se hotiriEte cu greu s5 se des-
ce mirturisesc izvoalrli" l1u"i"f"i beethovenian"'
ven a pus pe note Stnzfo"'o-itt.-ultjmii sub balconul de ani de viatd' Pe partd de instrumente. ln iulie 1823 se mai glndea sd dea
Tlnd2r Strasse. itt Viutta, - o plac6, ' fixati iimfoniei un final instrumental gi sd lase Oda Bucuriei
;":;;j;i'i: i",ii'd t'"iato''lor cd :..,,1n aceastd casd pentru Simfoni'a a X-a.
- Un anticar
'a scris Simtoniu a' lX-a"'('' pe lingd Karlskirche imi aratd poate cel
i+"1it,j"u" mai pre{ios document aI sdu afigui care anunfi prima
de ani de gin-
Dar Si'mfonia a IX-a este rodul a zeci audi{ie a SimJoniei, a IX-a Ei-a Missei in re, in prezenla
airJ-l'S7-'fonta a if-i tiitu"ii aaiveacului gindirii beethoveniene
al XIX-lea' tui Ludwig van Beethoven :
aoare in istoria aec-eniului trei -Ia
li;';"#',4ti';"i;ili;"'"tii a" Bonn"' umblu prin ,,,La 7 lrrrai 1824 la ora 7 seara(. La Kdrtnerthor,
multimea strdzilor vechi de doud secole' din im- in fata vechii sdli de- concerte, caut sd-mi imaginez ma-
""lI "" "ut" etei schwart- rea victorie beethovenianS, caut sd-mi imaginez cum
'll'li l' "' ir " tt"r"i e;l*dot" din iurul pi muzicianulur
biografie a : Beethoven, surd fiind, Beethoven didea indica{ii de
#;ild."i;i;;ilG" casei dintr-o
sale neingrijite' pe Kothgasse' tempo dirijorului.
;;hl;;"i"-;propi*r"ati*tut herculian'-turndtor de clopote' Se povesteqte cd intr-unul din momentele scherzo-u-
intr-o fierdrie,
"" a dispirut de
zguduie vdzduhul ;;;;"1"'( Fierdria Iui, pubticul a izbucnit in aplauze... Beethoven nu le au-
rnult. Rd,rnin insd,'i"-'Ltiipeunei zile' in fala -t9tqi lYi zea... ci continua sd aibd grija tempoului... Coneertul
inchipui muzician.qtergind. inddrd.t-
BJe;h#J;^.,i -i-r ^privind loviturile ciocanulur a fost intrerupt... gi migcarea a fost reluatd de Ia capdt'..
;t" ;;i"f ; pe portative 9i InstrumentiEtii plingeau de emo!ie... Simfonia bucuriei
pe nicovala nfierarului"' a biruit... Peste un an, in 1825 va fi cintatd in primi
Sin'tf onia"a IX-a, scrie Romaind
Rolland' este un con- audilie Ia Frankfurt, la Londra... Beethoven cunoEtea
fluent. In ea ,-u,-,'t"tit 9i s-au impletit multe torente' acum, pentru o clipd, Bucuria'.. bucuria Ei mingiierea ei
qi din regiunile cele mai felu-
venite de foarte a"pu"t" pe care o dddea oamenilor insetafi de frumos, bucuria
;it", d" visuri, de vreri, d" ou-"tti din toate veacurile'
din anii de la care o trdieEte, de un veac gi jumitate, umanitatea pe
i"rl"t"f Imnutui Bucuriei' a pornit incS drumurile continuiei ei innoiri.
Bonrr... Pe malul Rhinului' in casa copildriei
lui Beetho-
manuscris aminteqte vizitatorilor cd Beethoven - Decemblie 1976
Viena

,rolu ""
""", Oao Bucuri.ei. incS din 1792' $i pe zidurile celebrei Geneva Pretutindeni in oraqele
Universitdli din Bonn' in care tindrul Beethoven asculta sr vesnlcla Europei, de la Londra la
de filozofie, sint gravate cifrele 1786 - in 1786' iui Lipatti Moscova, regeseEti umbrele
""rt"tif"
in anul in care apare Od'a Bucuriei lui Schiller' prinlul marilor mesageri ai muzicii
Maximilian Franz intemeia Universitatea din Bonn ca romAneEti. Parisul aminteqte anii studenliei qi sfirqitului
<un monument al lluminismului...-. Iui Eneicu. La Milano regasegti toate amintirile falangei
338 339,
de cintdrefi, de Ia Hariclea Darcl6e la Ludovic Spiess,
care au strdlucit pe scena Scalei. La Berlin este pre-
zentd umbra lui George Georgescu, Ia Viena a lui Sil-
vestri, la Bamberg a lui Ionel Perlea. Punctele de for{d
ale istoriei muzicii romAnegti sint peste tot... Strdluci-
toare pagini ale artei sonore au fost scrise de romAni.
Pe harta muzicald a lumii, Geneva iradiazd numele
1ui Lipatti. Lipatti, cum iI definea Henri Gagnebin, di-
rectorul Conservatorului din Geneva, unde pianistul a
linut celebrul sdu curs de interpretare, pianistul admi-
rabil. compozitorul de o inaltd perspectivd, omul de o
angelicd puritate, muzicianul destinat sd domine arta
celui cle al 5-Iea deceniu al veacului.
I-ipatti sosegte Ia Geneva in timpul rdzboiului qi Iu-
mea muzicald de aici il adopt6, iI inconjoard cu frd-
{eascd dragoste.
Aclernenitoare-s malurile Lemanului locurile ce vor-
besc cle Jean Jacques Rousseau, de Balzac, de atitea mari
spilite ale Europei.
Stribat Geneva si-mi dau curind seama cd pentm
mine ola;ul inseamnd mai presus de toate... Lipatti.
La Geneva este Conservatorul in care Lipatti des-
coperd mairea pasiune a profesoratului (,,inve!i, invdlind
pe aitii", o idee ce revine mereu in declaralii1e sale).
O placa - comemorativd amintegte puterile date scolii
Ansermet, Nlagaloff,ctl coloqii claviaturii vremii -
Fischer, Backauss, Schnabel...
Geneva este oraEul in care-Ei mai plimbd poate si
acnlm paEii Doctorul'Dubois-Ferridre cel care a iubit su-
prem muzica, cel ce l-a supravegheat pe Lipatti pind in
cea din urmd c1iP5...
Geneva este sala de concert, este pianul lui Lipatti"'
Geneva este puterea cu care Lipatti cintS din preferalii
lui compozitori - Bach qi Chopin...
Pini in 1950 cind ,,muzica pierdea - cum scria Emile
Vuiellermoz, pe unui- din cei mai admirabili apdrdtori
ai ei((, Geneva este 9i plaminul lui Lipatti. -
Geneva este oraEul marilor suferin{e care l-a rdpus
in plind tinereie, oragul triumfurilor artistice, oraEul in
care Lipatti va demonstra ideea ce l-a condus o via{d -
un lucru grav.(' .-
" Existdeste
,r1\Tuzica
o Genevd a diploma{ilor, a industriilor' a ;co-
Iilor, a cercetdtorilor, o Genevd care te inva{6 sd crezi
in forlele demiurgice a1e omului... Dar oricind, cutreie-qi
rind lumea pentiu a-i detecta izvoarele de muzica
frumusele, lJ Geneva, pe Podul Mont Blanc, asaltat de
sonoritdiile imprimdrilor ce ne sint atit de apropiate,
nu pot gindi decit Ia veqnicia lui Lipatti.
Geneua
- l\Iartie 1983

genev€ze de geniul romAnului Lipatti.

Geneva este Ei casa de la etajul IV din Rue de Chau-
dronaires...
intilni-
Geneva este gara de unde Lipatti pleca spre
rile cu Karajan, Galliera, Haskii, de unde Lipatti pleca
spre Londra sau Ziirich sau spre Besangon, unde va sus-
{ine acel ultim Ei zguduitor recital de }a 16 septembrie
1960, cind abia respirind a mai putut cinta cutremurd-
torul cot'al de Bach...
Geneva e spaliul intelectual in care, in ultimii ani de
via{6, I-ipatti va scrie marele sdu testament, imprimind
cunoscutele sale discuri...
Geneva este cartierul Chene Bourg, ttnde un com-
plex de ciddiri poartd acum numele lui Lipatti-
Geneva este oraEul in care Lipatti a legat pentru
vecie marile sale prietenii cu Markevitch, Frank Martin,

340
 LECTOT : OLGA-SII]VIA TURBATU
TehNOTedACtOT : GABRIELA-LUCIA ILIOPOLOS
Bun d,e tipar: 77,lII'1936. Apd'rut: 7936.
Conanda nr. 2645. Coti de tipar : 27'5.
Tiparul executat sub comanda nr' 789 La
lntreprinderea Pbligrafice,,lS Decembrle 1918'".
Str. Grigore Alexandrescu nr. 89-9?, Bllcureqti
REPUBLICA SOCIAIISTA ROMANIA