BAZELE TEORETICE ALE EVALUARII PSIHOLOGICE - GRILA DE EXAMEN 1. Conceptul de masurare in psihologie se refera la: A. cuantificarea itemilor B.

operatia de atribuire a numerelor C. selectarea raspunsurilor valide ANS: B 2. Investigatiile psihologice tind sa obtina date: A. obiective B. subiective C. generale ANS: A 3. Rezultatul evaluarii consta dintr-o: A. descriere cantitativa si/sau calitativa a obiectului B. enumerare de itemi reprezentativi C. prognoza cu privire la evolutia subiectului ANS: A 4. Teoria si tehnologia instrumentelor de testare sint definite ca: A. psihosociale B. psihanalitice C. psihometrice ANS: C 5. In cadrul evaluarii psihologice se utilizeaza instrumente ca: A. testele B. examinarea clinica C. ancheta psiho-sociala ANS: A 6. Diagnoza psihica se refera la: A. cunoasterea omului B. cunoasterea familiei extinse C. cunoasterea curriculumului ANS: A 7. Etapele evaluarii in psihologie sunt urmatoarele: A. de obtinere a datelor privind antecedentele heredo-colaterale B. de a obtine informatii din mediul social al subiectului C. de culegere a informatiilor si de formulare a aprecierilor ANS: C 8. In cadrul evaluarii se urmaresc: A. obiective si circumstante B. feed-back-ul subiectului C. obtinerea de satisfactie de catre subiect ANS: A 1

9. Evaluatul este persoana care: A. culege informatii B. este evaluata C. formuleaza aprecieri ANS: B 10. Rezultatul evaluarii psihologice dupa un singur criteriu poate fi: A. o anamneza B. o descriere C. o eticheta ANS: C 11. Rezultatul evaluarii psihologice dupa mai multe criterii poate fi: A. un rang B. un calificativ C. un profil ANS: C 12. Psihodiagnoza indeplineste urmatoarele functii: A. prognostica B. cazuistica C. formativa ANS: A 13. Esantionul este un: A. microgrup B. grup de referinta C. grup centrat pe coeziune ANS: B 14. Psihodiagnosticul vizeaza urmatoarele domenii: A. informational B. marketing C. mass-media ANS: B 15. Psihodiagnoza clinica urmareste identificarea tulburarilor: A. psiho-patologice B. de relationare C. vocationale ANS: A 16. Psihodiagnoza judiciara urmareste maniera in care o persoana este capabila sa: A. elaboreze planuri individualizate de protectie B. ingrijeasca un minor incredintat ei C. monitorizeze activitati sociale ANS: B 17. Psihodiagnosticul diferential identifica: A. specificul persoanei investigate B. coeziunea grupala C. diferentele etnice dintr-un grup ANS: A 2

18. Psihodiagnosticul etiologic urmareste: A. elaborarea testelor proiective si validarea lor B. identificarea cauzelor, mecanismelor ce au condus la o anumita structura de personalitate, normala sau patologica C. identificarea surselor de insatisfactie si gradul de toleranta la frustrare ANS: B 19. Evaluarea formativa are ca scop: A. identificarea potentialului subiectului B. compararea rezultatelor evalurii initiale si a celei finale C. determinarea calitatii adaptative la o situatie problematica ANS: C 20. In psihodiagnoza traditionala diagnoza capacitatilor subiectului se finalizeaza printr-un: A. rezultat exprimat ca si coeficient intelectual, nivel de performanta B. raport privind dinamizarea relatiei examinator examinat C. ghid de interviu ANS: A 21. Codul deontologic este: A. o cart a principiilor si standardelor etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica B. un manual care cuprinde metodologia de evaluare a psihologului cu drept de libera practica C. un sumum de conduite pe care psihologul cu drept de libera practica le impune in relatia cu subiectul ANS: A 22. Responsabilitatea psihologului se refera la : A. eliminarea stimulilor psiho-traumatizani pentru subiect B. starea de bunastare a subiectului C. starea de bine a oricarui individ ANS: C 23. Standardele domeniului evaluarii si psihodiagnozei se refera la: A. pastrarea confidentialitatii datelor anamnestice B. respectarea validitatii si fidelitatii testelor C. consimtamntul pentru evaluare/diagnoza ANS: C 24. Metoda reprezinta: A. un ansamblu de actiuni care se desfasoara conform unui plan B. un ansamblu de teste proiective care se aplica in conformitate cu un plan C. un ansamblu de teste de performanta care se aplica in conformitate cu un plan ANS: A 25. Metoda biografica este un instrument utilizat in: A. literatura B. psihodiagnoza C. asistenta sociala ANS: B

26. Evaluarea se desfasoara in urmatoarele etape: A. culegerea datelor despre subiectul evaluat si prelucrarea datelor culese B. culegerea datelor despre subiectul evaluat si referirea de caz unui specialist C. prelucrarea datelor culese si transformarea lor in grafice ANS: A 27. Informatiile sunt comunicate direct de catre cel evaluat si sunt inregistrate de evaluator in cadrul: A. administrarii de chestionare B. anchetei C. evaluarii finale ANS: A 28. Metode in care informatiile nu sunt furnizate in mod direct de catre cel evaluat: A. analiza produselor activitatii B. observatia C. convorbirea ANS: A 29. Metode care evalueaza o multime de persoane: A. scale de evaluare B. metoda distribuirii fortate C. chestionare ANS: B 30. Alegerea metodelor de evaluare este dependenta de: A. disponibilitatea subiectului evaluat B. varsta persoanei evaluate C. nivelul coeficientului de dezvoltare ANS: B 31. O evaluare este reusita atunci cnd: A. metodele si instrumentele de evaluare psihologica sint adecvate scopului evaluarii B. subiectul evaluat este satisfacut de profesionalismul evaluatorului C. obiectivele generale au fost atinse ANS: A 32. Informatiile care care sunt inregistrate pe aparate se refera la: A. poligraf B. teste auto-administrate C. liste de bifare ANS: A 33. Standardele generale se refera la: A. standarde de competenta B. standarde generale calitative C. standarde minim obligatorii ANS: A 34. Integritate profesionala a psihologului vizeaza : A. integritatea fizica B. integritatea morala 4

C. integritatea sociala ANS: B

35.

Dinamismul face apel la: dinamizarea testului, evaluata prin masurarea castigului cognitiv dinamizarea subiectului de a-l implica activ in procesul de evaluare C. dinamizarea actului psihologic ANS: A
A. B.

36. Testele psihologice sau de cunostinte sunt utilizate in scopul de: A. a furniza o imagine completa asupra subiectului si sferelor sale de interes B. diagnoza psihologica C. identificarea cazurilor de devianta scolara ANS: B 37. Testul se elaboreaza pe baza de: A. experienta B. statistica C. feed-back-ul furnizat de persoana evaluat ANS: B 38. Rezultatul obtinut de o persoana la o proba standardizata se raporteaza la rezultatele obtinute de: A. grupul de referinta B. grupul de diagnostic C. grupul centrat pe sarcina ANS: A 39. Expresia grupului de referinta o reprezinta: A. confirmarea rezultatelor obtinute de membrii unui grup B. coroborarea rezultatelor cu prognosticul evaluatorului C. situarea persoanei examinate intr-un cadru de clasificare, tabel de norme ANS: C 40. Testele pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: A. disponibilitatea subiectului B. forma de administrare C. mediul in care are loc testarea ANS: B 41. In urma aplicarii testelor psihologice se redacteaza: A. un protocol B. un chestionar C. un ghid de evaluare ANS: A 42. Variabilele comportamentale pot fi influentate de: A. capacitatile mnezice ale subiectului B. nivelul de inteligenta al subiectului C. emotiile subiectului ANS: C

43. Calitatile unui test sunt urmatoarele: A. sa aiba un instructaj elevat B. sa fie etalonat C. sa fie previzibil ANS: B 44. Factorii care contribuie la standardizarea unui test: A. respectarea timpilor de lucru B. respectarea spatiului intim al evaluatului C. cotarea diferentiata a reactiilor ANS: A 45. Standardizarea unui test se refera la: A. analiza factoriala a testului B. continutul si sensibilitatea testului C. aplicarea si interpretarea testului ANS: C 46. Problemele eseniale n construirea unui chestionar de evaluare a personalitii sunt: A. abordarea cognitiv a construirii fiecrui item; B. definirea operationala a conceptului; C. definirea constructului. ANS: C 47. Metodele generale de construire a unui chestionar sunt urmtoarele: A. metoda intuitiv, numita metoda criteriului extern; B. metoda empiric sau a criteriului extern; C. metoda factorial sau a criteriului extern. ANS: B 48. Printre avantajele metodei intuitive n construirea unui chestionar de personalitate se afl: a) este crescuta posibilitatea de a distorsiona voit rspunsurile pentru a simula ori disimula, fiind usor de anticipat raspunsul asteptat, dezirabil; b) fidelitatea intrinseca; c) validitatea de coninut ridicat. ANS: C 49. Printre dezavantajele metodei intuitive n construirea unui chestionar de personalitate se afl: A. este crescut posibilitatea de a distorsiona voit rspunsurile pentru a simula ori disimula, fiind uor de anticipat rspunsul ateptat, dezirabil; B. coerena intrinsec, n msura n care un asemenea instrument este urmarea unei consistene n abordare i/sau reflect un cadru teoretic univoc; C. validitatea de coninut ridicat. ANS: A 50. Metoda empiric mai este cunoscut i sub denumirea de: A. metoda intuitiv; B. metoda analizei factoriale; C. strategia criteriului extern: ANS: C

51. n etapele finale ale metodei empirice scopul principal este: A. identificarea i eliminarea itemilor cu o slab capacitate de discriminare B. determinarea rspunsurilor afirmative din partea subiecilor; C. asamblarea unui eantion iniial de itemi; ANS: A 52. Printre avantajele metodei empirice se numr urmtoarele: A. poate detecta itemii nediscriminativi; B. scalele derivate empiric pot fi mai subtile i mai dificil de trucat dect cele raionale; C. pot interveni distorsiuni datorate metodei de analiza factorial. ANS: B 53. Printre dezavantajele metodei empirice se numr urmtoarele: A. scderea validitii aparente sau de coninut face ca scalele s fie ceva mai greu de acceptat de ctre subieci; B. metoda depete abilitatea intuitiv a unui singur om; C. pot interveni distorsiuni datorate metodei de analiza factorial. ANS: A 54. Metoda factorial se mai numete: A. abordarea raional; B. metoda criteriului extern; C. metoda criteriului intern. ANS: C 55. Printre avantajele metodei de analiz factorial se numr: A. puritatea factorilor si omogenitatea lor; B. reprezint o consecin a comportamentului unui mare numar de persoane fa de coninutul itemilor i poate detecta itemi discriminativi care nu pot fi evideni de la sine; C. identificarea i eliminarea itemilor cu o slab capacitate de discriminare. ANS: A 56. Printre dezavantajele metodei de analiz factorial se numr: A. scderea validitii aparente sau de coninut face ca scalele s fie ceva mai greu de acceptat de ctre subieci; B. metoda depete abilitatea intuitiv a unui singur om; C. pot interveni distorsiuni datorate metodei de analiza factorial, dar exist metode de prevenire a acestora. ANS: C 57. Etalonul reprezinta: A. performantele standard B. performantele intragrupale C. performantele intergrupale ANS: A 58. Esantionarea ridica urmatoarele inconveniente: A. stabilirea unor proceduri de analiza matematica B. stabilirea unor proceduri de analiza statistica C. stabilirea acelor proceduri de implementare ANS: B

59. Calitatile psihometrice ale testelor se refera la: A. impresionabilitate B. sugestibilitate C. fidelitate ANS: C 60. Validitatea unui test reprezinta calitatea acestuia de: A. a masura exact ceea ce trebuie sa masoare B. a corela rezultate obtinute de la testele proiective si anamneza C. gradul de comprehensiune ANS: A 61. Categoriile de definire a validitatii sint urmatoarele: A. validitatea de circumstanta B. validitatea de continut C. validitatea de profil ANS: B 62. Fidelitatea se refera la: A. stabilitatea in timp a performantelor scorurilor la teste B. pastrarea confidentialitatii datelor anamnestice C. mentinerea deontologiei profesionale ANS: A 63. Coeficientii de fidelitate vizeaza atingerea urmatoarelor obiective: A. estimarea consistentei performantei unei proceduri de masurare B. estimarea conduitei persoanei evaluate C. estimarea rezultatelor scorurilor obtinute ANS: A 64. Metoda test-retest arata: A. ct de veritabile sunt scorurile in timp B. ct de variate sunt scorurile in timp C. ct de stabile sunt scorurile in timp ANS: C 65. Metoda injumtirii (split-half) consta in : A. impartirea in jumatate a testului B. divizarea testului la numarul de persoane evaluate C. impartirea in jumatate a coeficientilor de inteligenta rezultati dintr-o baterie de teste ANS: A 66. Sensibilitatea este calitatea testului care: A. defineste sensibilitatea persoanelor evaluate B. defineste finetea discriminativa a acestuia C. defineste sensibilitatea evaluatorului ANS: B 67. Personalitatea unei persoane se poate investiga prin intermediul: A. anamnezei B. chestionarelor mnezice C. electromiografiei ANS: A 8

68. Metodele proiective indica modul in care persoana: A. isi introiecteaza trasaturile de personalitate prin stimulare B. isi transfera trasaturile de personalitate prin stimulare C. isi proiecteaza trasaturile de personalitate prin stimulare ANS: C 69. Din categoria tehnicilor expresive fac parte: A. testul arborelui (KOCH) B. testul petelor de cerneala (RORSCHACH) C. testul de completare prin imagini (ROSENZWEIG) ANS: A 70. Chestionarele/Inventarele de personalitate masoara: A. inteligenta, memoria, atentia distributiva B. interesele, motivatia, dimensiuni ale personalitatii, valori, atitudini C. psihomotricitatea ANS: B 71. Multe din chestionarele de personalitate dispun de scale pentru: A. detectarea falsificarii raspunsurilor B. cuantificarea nivelului de satisfactie pulsionala C. nivelul de mielinizare ANS: A 72. Anamneza poate fi: A. transferentiala B. tranzactionala C. directa ANS: C 73. Convorbirea este o: A. metoda de evaluare in psihologie B. modalitate de comunicare conviviala C. tehnica de masurare a inteligentei verbale ANS: A 74. Analiza produsului finit se refera la: A. analiza conduitei unei persoane B. analiza scorurilor obtinute de o persoana in urma evaluarii C. analiza rezultatului activitatii unei persoane ANS: C 75. In general, orice test trebuie sa fie insotit de: A. un manual de utilizare B. un ghid de interviu C. un ghid de implementare ANS: A 76. Prin intermediul metodelor obiective se urmaresc: A. cunoasterea directa a capacitatilor mnezice ale subiectului B. cunoasterea directa a comportamentului subiectului C. cunoasterea directa a potentialului subiectului ANS: B 9

77. Specialistii admit valoarea coeficientului de fidelitate de : A. minima de .40 B. minima de .20 C. minima de .90 ANS: C 78. Coeficientii de consistenta intern indica : A. masura in care itemii testului sunt intercorelati B. masura in care itemii testului sunt validati C. masura in care itemii testului sunt introiectati ANS: A 79. Se apreciaza ca un test are validitate buna atunci cnd : A. coeficientul de validitate este mic B. coeficientul de validitate este mare C. coeficientul de validitate este mediu ANS: A 80. Validarea predictiva se aplica cnd scorurile testului sunt folosite pentru a prezice valorile pe care o anumita variabila : A. le are in prezent B. le va avea in viitor C. le-a avut in trecut ANS: B 81. Criteriul este o masura a nivelului de performanta exprimata in : A. termeni calitativi B. termeni epistemiologici C. termeni cantitativi ANS: C 82. Complexele se evidentiaza prin: A. observatie si convorbire B. cercetare C. anchete psiho-sociale ANS: A 83. Obiectivele interviului pot fi: A. psihodiagnostic, selectie, recrutare, consilere B. observatia C. evaluarea situatiei vizate ANS: A 84. Tipurile de interviu, dupa gradul de directivitate al situatiei de interviu, sunt: A. direct si indirect B. non-directiv, semi-directiv, directiv C. liber si prin intermediar ANS: B 85. Limita data in principal de lipsa de flexibilitate este caracteristica: A. interviului directiv B. interviului nondirectiv 10

C. interviului semidirectiv ANS: A 86. Interviul care utilizeaza o schema prestabilita sub forma unui ghid de interviu este: A. interviului directiv B. interviului nondirectiv C. interviului semidirectiv ANS: C 87. Interviul caracterizat prin maximum de ambiguitate si flexibilitate avand insa dezavantajul obtinerii de informatii sistematice este: A. interviului directiv B. interviului nondirectiv C. interviului semidirectiv ANS: B 88. Interviul clinic permite accesul la subiectivitatea subiectului prin raportare la: A. istoria personala, istoria familiala, maniera de relationare cu ceilalti, personalitatea sa B. informatii date de membrii familiei C. surse colaterale ANS: A 89. Factorii de care depinde modul de realizare a unui interviu clinic sunt: A. starea de sanatate si dispozitia subiectului B. acordul familiei subiectului C. obiectivele interviului, modelele teoretice si formarea profesionala a clinicianului, particularitatile subiectului, solicitarea interviului, momentul si conditiile in care se desfasoara ANS: C 90. Atitudinea clinica, este caracterizata de: A. critic, evaluatoar, corector dar nediscriminator B. prietenos, compatimitor, incurajator si sfatuitor C. non-directiv, opus atitudinii de etichetare, libera exprimare a sentimentelor clientului, angajarea personala autentica, neutralitatea binevoitoare, acceptarea clientului, autodeterminarea clientului, secretul profesional ANS: C 91. Analiza informatiilor se face in functie de: A. continutul manifest si continutul latent B. continutul evident si observabil C. continutul anamnestic ANS: A 92. Ceea ce spune subiectul este definit ca fiind: A. continut latent B. continut manifest C. continut verbal ANS: B

11

93. Fidelitatea si validitatea concluziilor dignosticului realizat pe baza datelor interviului vor creste atunci cand: A. simptomatologia este neobservabila B. criteriile de diagnosticare sunt clare si specifice (ex. DSM IV) C. diagnosticul este incert ANS: B 94. Observatia este: A. actiunea de a privi cu atentie fiintele, lucrurile, evenimentele, fenomenele pentru a le studia, supraveghea si trage concluzii asupra acestora B. capacitatea de a interpreta lucrurile, fenomenele, evenimentele observabile C. actiunea de interpretare a mediului inconjurator direct observabil ANS: A 95. Observatia devine o metoda daca este educata si are ca scop: A. cercetarea B. intelegerea C. inregistrarea datelor ANS: B 96. Procedurile pentru observarea comportamentelor pot fi grupate in: A. observatia directa B. observatia clinica C. observatia necontrolata, controlata, autoobservatia ANS: C 97. Observatia necontrolata este naturala doar in masura in care: A. observatia are loc in mediul natural B. procesul observatiei nu determina devierea comportamentului subiectilor de la ceea ce este obisnuit, normal pentru ei C. subiectul este constient ca este observat ANS: B 98. Limite general acceptate ale metodei observatiei naturale: A. incapacitatea de a controla toate variabilele implicate in fenomenul studiat B. dificultatea vizualizarii C. incapacitatea inregistrarii sonore ANS: A 99. Observatia naturala are ca limita: A. deficientele persoanelor observate B. aspecte etice ce tin de consimtamantul persoanelor observate C. standardizarea decuantificarii informatiilor ANS: B 100. Grila de observatie a lui R.F.Bales a fost elaborata pentru: A. studiul comportamentelor observabile in laborator B. studiul proceselor de interactiune din cadrul discutiilor de grup C. studiul legaturilor de atasament in cadrul unui grup ANS: B

12

101.

Mijloacele de inregistrare a autoobservatiei sunt: A. tehnica observatorului ascuns B. crearea unor medii care simuleaza conditiile naturale C. jurnalele, autorapoartele ANS: C Autoobservatia poate fi folosita ca metoda de: A. selectie a informatiilor relevante despre client B. monitorizare a raspunsurilor comportamentale C. evaluare clinica ANS: B Criticile cele mai frecvente ale tehnicilor de observatie sistematica vizeaza: A. incapacitatea lor de a se conforma standardelor psihometrice ale validitatii si fidelitatii B. distorsiunile obervatiei provocate de observator C. reactia subiectilor la faptul de a fi observati ANS: A In functie de obiectivul urmarit testele pot fi clasificate in : A. teste de apitudini B. teste individuale C. teste creion hartie ANS: A In functie de obiectivul urmarit testele pot fi clasificate in : A. teste de atentie B. teste individuale C. teste proiective ANS: A In functie de conditiile de administrare testele pot fi : A. teste de inteligenta B. teste de grup C. teste verbale ANS: B In functie de conditiile de administrare testele pot fi : A. teste individuale B. teste de memorie C. teste non-verbale ANS: A In functie de tipul de activitate implicat testele pot fi : A. teste de aptitudini B. teste creion hartie C. teste colective ANS: B In functie de tipul de activitate implicat testele pot fi : A. teste de achizitii de cunostinte B. teste cu limita de timp 13

102.

103.

104.

105.

106.

107.

108.

109.

C. teste verbale ANS: C 110. In functie de importanta standardizarii timpului de lucru testele pot fi : A. teste de atentie B. teste proiective C. teste cu limita de timp ANS: C In functie de importanta standardizarii timpului de lucru testele pot fi : A. teste fara limita de timp B. teste creion hartie C. teste de personalitate ANS: A In functie de tipul de raspuns testele pot fi : A. teste individuale B. teste cu raspunsuri la alegere C. teste colective ANS: B Standardizarea testului este o calitate : A. predictiva B. statistica C. psihometrica ANS: B Unul din factorii de care depinde standardizarea este : A. sarcina identica pentru toti subiectii B. instruirea fiecarui subiect in functie de particularitatile sale individuale C. cotarea raspunsurilor in functie de parametrii psihologici ai examinatorului ANS: A Populatia de referinta defineste : A. o grupare de subiecti constituita in baza unor tehnici de esantionare B. o multime din care s-a extras un esantion C. esantionul reprezentativ ANS: B Unul din criteriile de constituire ale unui lot este : A. diversitatea de varsta a subiectilor B. statutul educational diferit C. vecinatatea spatiala ANS: C In esantionare : A. cu cat esantionul este mai mic cu atat eroarea creste B. daca esantionul este mare eroarea este eliminata total C. esantionul nu reprezinta populatia de referinta cu o precizie determinata ANS: A

111.

112.

113.

114.

115.

116.

117.

14

118.

Dintre calitatile psihometrice ale instrumentelor de masura psihologice fac parte : A. etalonul B. validitatea C. diagnosticul psihic ANS: B Validitatea arata daca: A. testul este corect etalonat B. rezultatele testului au stabilitate in timp C. testul masoara exact ceea ce si-a propus sa masoare ANS: C Validitatea relativa la construct a testului mai este denumita si : A. validitate concurenta B. validitate conceptuala C. validitate predictiva ANS: B Constructul psihologic este : A. sinonim conceptului B. fundamentat pe o teorie C. trasatura de personalitate ANS: B Aprecierea validitatii relative la criteriu se face prin : A. validare predictiva B. validare externa C. validare structurala ANS: A Aprecierea validitatii relative la criteriu se face prin : A. validare externa B. validare structurala C. validare concurenta ANS: C

119.

120.

121.

122.

123.

124. Tehnicile prin care se studiaza consistenta masuratorilor facute prin teste sunt tehnici de estimare a: A. fidelitatii B. validitatii C. sensibilitatii ANS: A 125. Este metoda de evaluare a fidelitatii : A. metoda analizei de continut B. metoda analizei consistentei externe C. metoda test retest ANS: C Dintr-o multime de teste care masoara aceasi caracteristica este de preferat testul care : A. are tabelul de norme detaliat pe etape de varste B. are cel mai ridicat coeficient de validitate 15

126.

C. se foloseste la nivel international ANS: B 127. Manualul testului trebuie sa cuprinda : A. baza conceptuala a testului B. analiza comparativa intre testul in cauza si alte teste asemanatoare C. forme ale testului care sa acopere toata gama de varste (copii, adolescenti, adulti) ANS: A Manualul testului trebuie sa cuprinda : A. datele psihometrice aferente constructiei testului B. analiza comparativa intre testul in cauza si alte teste asemanatoare C. forme ale testului care sa acopere toata gama de varste (copii, adolescenti, adulti) ANS: A Manualul testului trebuie sa cuprinda : A. analiza comparativa intre testul in cauza si alte teste asemanatoare B. forme ale testului care sa acopere toata gama de varste (copii, adolescenti, adulti) C. norme si standarde de interpretare ANS: C Manualul testului trebuie sa cuprinda : A. rezultatele aplicatiilor curente B. valoarea si limitele testului C. datele de contact ale populatiei de esantionare pentru verificari ANS: B Tehnicile proiective sunt instrumente valoroase folosite preponderent in : A. selectia de personal B. orientarea carierei C. clinica ANS: C Inventarele de personalitate sunt metode de : A. evaluare a personalitatii prin tehnici proiective B. auto evaluare C. colectare a datelor in situatii naturale ANS: B Raspunsurile chestionarelor de personalitate se bazeaza pe : A. informatii verificabile din exterior B. informatii oferite de persoane apropiate subiectului C. opinii, aprecieri sau atitudini ale subiectului ANS: C Observatia directa are urmatoarele caracteristici : A. este instrumentala B. se desfasoara cu ajutorul simturilor C. este solicitata de subiect ANS: B

128.

129.

130.

131.

132.

133.

134.

16

135.

Observatia participativa este o varianta a : A. observatiei naturale B. observatiei controlate C. observatiei structurate ANS: A Observarea comportamentului in timpul rezolvarii unor probleme este : A. observatie naturala B. observatie necontrolata C. observatie controlata ANS: C Limitele metodei observatiei impun : A. repetarea ei in conditii identice B. demersul multimodal C. implicarea subiectului ANS: B Interviul non-directiv : A. cuprinde intrebari asezate intr-o ordine prestabilita B. presupune ordinea stricta a intrebarilor C. are un grad ridicat de flexibilitate care permite explorarea mai detaliata a unor aspecte ANS: C In functie de scopul interviului distingem : A. interviul ca metoda de cercetare stiintifica B. interviul necontrolat C. interviul participativ ANS: A Interviul clinic : A. vizeaza intelegerea functionarii psihologice a unui subiect B. se conformeaza standardelor psihometrice de calitate C. este solicitat de subiect ANS: A Interviul clinic : A. se realizeaza de catre psihiatru B. necesita in mod obligatoriu culegerea de date de la apartinatori C. are ca scop evaluarea functionarii psihologice a persoanei ANS: C Anamneza este centrata pe : A. observarea comportamentului unui subiect B. etapele majore ale dezvoltarii unui subiect C. libera exprimare a sentimentelor clientului ANS: B

136.

137.

138.

139.

140.

141.

142.

17

143.

Anamneza are ca scop : A. stabilirea diagnosticului diferential B. evaluarea subiectului din perspectiva longitudinala C. stimularea autoevaluarii ANS: B Etimologic, anamneza inseamna : A. istoria personala a subiectului B. consemnarea datelor obtinute prin observare C. sumarizarea informatiilor culese despre un subiect ANS: A In cadrul convorbirii: A. psihologul adreseaza intrebarile si subiectul raspunde B. schimbul de informatie se face unidirectional C. schimbul de informatii se face in ambele sensuri ANS: C Anamneza poate fi: A. exhaustiva B. unidirectionala C. evaluata psihometric ANS: A Convorbirea se aseamana cu: A. anamneza B. interviul nestructurat C. observatia controlata ANS: B Testele psihologice pot fi utilizate in scop de: A. orientare scolara B. evaluare a cunostintelor C. formare ANS: A

144.

145.

146.

147.

148.

149. Etimologic, anamnez nseamn: A. consemnarea datelor factuale despre subiect B. istoria personal a subiectului C. consemnarea antecedentelor heredo-colaterale ale subiectului ANS: B 150. Testele psihologice pot fi utilizate n scop de: A. identificarea preferinelor subiectului B. pregtire educaional C. evaluare psihologic ANS: C

18