Sunteți pe pagina 1din 33

1.obiectul de studiu al GEOEC.Esenta,Sarcini,Metode-----Geoec.

studiaz legtura dintre activitatea uman (homo economicus ) i spaiul geografic i influena factorului spaial asupra sferei de producere i distribuire a bunurilor materiale i spirituale. Geoeconomia este tiina despre strategia economic a statului n atingerea unui nivel nalt de dezvoltare economic, att la scara mondial, ct i regional. Scopul suprem al strategiei geoeconomice const n obinerea unei dominane regionale sau mondiale pe cale economic.Ggeoeconomia este definit ca tiina ce studiaz lupta concurenional dintre subiecii Geoeconomici de diferit rang (economii naionale, corporaii naionale i transnaionale, bnci etc.) n vederea valorificrii i utilizrii resurselor naturale i economice-Geoeconomia n prezent joac un rol tot mai mare n formarea unei concepii economice i n promovarea politicilor i strategiilor geoeconomice ale statelor lumii, care tot mai mult devin integrate ntre ele.Geoeconomia, pe drept cuvnt, este considerat cheia cunoaterii lumii n pragul sec. XXI i a aprut ca un nou curent n tiina geografic la finele sec. XX. Geoeconomia, ca tiin a aprut i s-a dezvoltat la intersecia cu alte tiine, precum sunt- Economia, Geografia economic i uman, Geografia politic. Geoeconomia a aprut i s-a dezvoltat ca o tiin de sinestttoare datorit urmtoarelor mprejurri: - S-a intensificat procesul de diviziune geografic a muncii dintre state i regiunile lumii.- S-a aprofundat interdependena sistemelor economice ale lumii, a economiilor naionale i a agenilor economici. Geoeconomia ca stiinta a aparut la finele secolului 20 ca urmare a modificarilor politice in lume. Geoeconomia a aparut ca o stiinta aparte din urmatoarele considerente:1.S-a intensificat dependenta economica dintre statele lumii. Sec.20 a fost marcat de unele schimbari majore, asa ca transparenta hotarelor, scaderea rolului statului in economie, cresterea impozitelor companiilor transnationale in economia mondiala.2.In sec.20 a cazut sistema comunista si astfel pe prim plan au trecut metodele economice de lucru.3.O importanta tot mai mare in dezvoltarea economiei mondiale o au diferite organizatii economice si politice nonguvernamentale.Geoeconomia presupune cunoasterea noilor relatii economice si politice din lumea contemporana.Geoeconomia studiaza modificarile produse in cadrul economiei mondiale ca rezultat al cresterii dependentei economice dintre state, al internationalizarii productiei si al integrarii pietelor financiare. Majoritatea specialistilor considera ca geoeconomia are la baza doua stiinte: economia politica si geografia politica. Economia politica studiaza formele si mijloacele de productie materiala. Geografia politica studiaza rolul spatiului in dezvoltarea economica. Procesul de baza ce are loc in present in cadrul economiei mondiale este liberalizarea relatiilor economice, adica trecerea de la metode protectioniste si mercantiliste la metode liberale.METODE. Metodele de cercetare n domeniul Geoeconomiei se suprapun n mare msur cu cele aplicate n tiinele geografice i economice. Dintre cele mai importante menionm urmtoarele:- Metoda geostatistic care se bazeaz pe analiza datelor statistice naionale i internaionale referitor la dezvoltarea economiei mondiale, asigurarea cu resurse naturale i umane a diferitor spaii geoeconomice - Metoda de analiz sistemic a spaiilor geoeconomice, care se bazeaz pe prelucrarea materialelor statistice prin diverse metode de calcul. - Metoda istoric de cercetare, se aplic pentru a restabili evoluia fenomenelor cu caracter economic, geoeconomic, demografic, istoric i politic i a le compara cu cele de la etapa actual. Metoda balanei. acord posibilitatea de a analiza coraportul dintre ramurile productoare de bunuri materiale i cele de consum, raportul dintre prezena resursele energetice i consumul lor (balana energetic), proporiile dintre indicatorii economici i demografici, dintre diferite ri, regiuni i spaii geoeconomice mari. - Metoda statistico - matematic de analiz a fenomenelor economice, sociale i de mediu. La ora actual este necesar de a prelucra un volum tot mai mare de indicatori socio economici din diferite spaii geoeconomice, care determin evoluia ramurilor economiilor naionale i internaionale de elaborare a diferitelor programe de dezvoltare.OBIECTIVE..... - Scopul major geoeconomic i geopolitic al fiecrui stat este de a deine control asupra resurselor principale, a cilor de transport maritim i a poziiilor geografice "cheie", att pe ap, ct i pe uscat. - Elaborarea strategiilor de dezvoltare a economiilor naionale i cutarea posibilitilor folosirii tuturor inovaiilor progresului tehnico-tiinific i a tehnologiilor noi elaborate n diferite state ale lumii. - Elaborarea unei geopolitici statale de participare a fiecrei ri n toate structurile internaionale posibile cu scopul de a promova interesele naionale n aceste structuri. - Promovarea luptei concurenionale pentru controlul resurselor, coridoarelor de transport , pieelor de desfacere, "poziiilor cheie" pe uscat i pe mare. - Aplicarea unor strategii geoeconomice specifice, care ar permite ntrirea securitii economice n condiiile concurenei dintre subiecii (agenii) geoeconomici. - Lupta mpotriva economiei criminale (subterane), care const n scoaterea capitalului din ar, neplata impozitelor ctre stat, splarea banilor i altor fenomene negative, care diminueaz securitatea statului i autoritatea lui n organismele internaionale. - Reflectarea noilor caliti ale proceselor economice n condiiile integrrii economice, att la nivel internaional, ct i la cel regional. - Elaborarea mecanismelor de dirijare i atenuare a influenei crizelor i conflictelor geoeconomice.

2.notiuni de baza ale geoeconomieiGeoeconomie stiinta care studiaza strategiile statului si raporturile de productie in plan international ce asiguradezvoltarea statelor exclusiv pe cale economica.Strategie geoeconomica arta realizarii scopului economic in cadrul pietii mondiale si de preintimpinare a potentialelor conflicte cu ajutorul tehnologiilor geoeconomice. Tehnologii geoeconomice sistem de metode si procedee ce asigura crearea unor situatii geoeconomice orientate spre atingerea unor scopuri strategice. (ex. Atractia investitiilor straine pe structuri fiscale).Hotar geoeconomic hotar conventional care delimiteaza sferele de influenta a unor organizatii economice internationale. Hotarele geoeconomice pot san u coincida cu hotarele politice a statelor.Economie inchisa un spatiu economic ce nu permite patrunderea capitalului, marfurilor si serviciilor.Economie deschisa spatial ce urmareste in primul rind scopul de integrare economica cu aspecte largi de patrundere a capitalului strain, marfurilor si serviciilor cu prezenta companiilor transnationale straine. Liberalizarea economiei trecerea de la economia de tip inchis la economia de tip deschis. Economie in tranzitie economia statelor post-socialiste in care are loc trecerea mijloacelor de productie de la stat in proprietate privata. Zona economica libera o arie cu o situatie economico-geografica favorabila care are ca scop atragerea capitalului strain, tehnologiilor si utilizarea eficienta a resurselor umane. Functia principala este cea de productie. (Moldexpo). Tehnopolis zona libera pe linga orasele mari cu pozitie economico-geografica favorabila, sisteme de comunicatie perfecte, conditii climatice favorabile in care are loc combinarea stiintei, capitalului, tehnologiilor de virf si traditiilor in productie. (primul tehnopolis San Francisco). Diviziune internationala a muncii specializarea tarilor lumii in productia si comercializarea pe piata mondiala a anumitor tipuri de produse sau servicii. Globalizare procesul de integrare economica, politica si culturala mondiala, din cauza dependentei tot mai mari dintre state. Corporatie transnationala reprezinta o companie care si-a extins activitatea economico-financiara dincolo de hotarele tarii de origine. In lume exista peste 40000 de astfel de corporatii, 600 dintre care au un buget mai mare de 1 miliard $, inclusiv 56 au un buget de peste 10 miliarde $. Corporatie transfrontaliera colaborarea cu aspect economic care are ca scop eliminarea barierelor impuse de frontiere, libera circulatie a individului si crearea unui system economic favorabil. Coridor de transport cale de comunicatie transconinentala care ofera posibilitatea de tranzitare libera a spatiului. Parcuri tehno-stiintifice spatii caracteristice statelor industriale care concentreaza productia marfurilor bazate pe tehnologii de virf destinate exclusive exportului. (Coreea cu primele parcuri stiintifice). Geofinante valute ce au o circulatie internationala intense si limiteaza valutele nationale. La nivel mondial se deosebesc doua sisteme financiare: bazate pe dolari SUA si pe euro. Dupa datele bancii mondiale, 75% din volumul pietii valutare este ocupat de dolari. Comert liber lipsa barierilor arificiale in comertul international. Protectionism politica de stat promovata cu scopul de a apara economia nationala de concurenta externa.Razboi geoeconomic provocarea unor daune economiceprin utilizarea tehnologiilor geoeconomice dupa o strategie planificata anterior evitind metodele militare.

3.Inaintasii conceptiei geoeconomice a lumii si aportul lor la realizarea ei.......... nc la nceputul constituirii sale ca tiin Geoeconomia a fost definit de ctre E. Lutt-Wark, fiind introdus i termenul de Geoeconomie. *Edward Lutward pentru prima data a utilizat termenul de geoeconomie si a pus bazele strategiei geoeconomice; Un concept tiinific mai amplu referitor la geoeconomie a fost formulat de ctre economistul german, profesor universitar Freiderieh List (1789-1846), care este numit printele Geoeconomiei. El a fost un oponent dur al conceptului "Ordinii naionale" propus de A. Smit. F. List meniona, c statului i revine un rol deosebit n asigurarea dezvoltrii economice.*Fridrih List mentiona ca dezvoltarea unei natiuni depinde nu numai de schimbul de marfuri, dar si de perfectionarea proceselor de productie; *Djon Galbrit in analiza dezvoltarii economice a Europei de Vest a ajuns la concluzia ca factorul principal in dezvoltare a fost asigurarea unui nivel de trai al populatiei foarte inalt. *Piter Dracher rolul principal in dezvoltarea statelor ii apartine fortei de munca inalt calificata. *Lister Tirrou considera ca sec.20 a fost etapa economiilor nationale, iar sec.21 este etapa economiilor globale. *Marchall Goldman rolul principal in dezvoltarea economiei contemporane le revine noilor tehnologii. *Francis Fucuiame considera ca lumea trece concomitant prin doua revolutii: informational tehnologica si biotehnologica. *Jack Atalli considera ca lumea contemporana este divizata in trei poli geoeconomici: America de Nord, Uniunea Europeana si Regiunea Asia Pacific. Geoeconomia se dezvolta in special in statele inalt dezvoltate. In present se deosebesc trei scoli geoeconomice: 1.Geoeconomia Americana studiaza procesul de tranzitie de la dominatia militara la cea economica. 2.Geoeconomia italiana studiaza expansiunea econpmica a statelor lumii. 3.Geoeconomia rusa este bazata pe balanta intereselor geostrategice. 4.noile formatiuni geoeconomice Statul reprezint un spaiu organizat politic, economic i geografic care nu poate exista dect pe o bazteritorial bine precizat din punct de vedere geografic. Pe ea se suprapune factorul politic, demografic i istoric.Elementele principale care definesc statul sunt: teritoriul, forma de guvernmnt i organizarea economic.Evoluia noiunii de stat poate fi urmrit din cele mai vechi timpuri i pn n prezent. Evoluia statului adecurs paralel cu evoluia societii umane. Dei primele state au aprut nc din antichitate statul naionalmodern s-a cristalizat abia n Europa feudal.Statele s-au format de-a lungul istoriei n rezultatul mai multor evenimente: prin rzboaie i cuceririteritoriale, prin partaj succesoral (motenire), prin lupta pentru independen naional, prin destrmarea unor imperii, prin dezmembrarea unor state federative, prin separarea unor colonii de metropole etc. Numrul statelor a evoluat continuu, n 1890 erau 46 de state pe glob, 1914 - 62 de state, 1946 - 74 de state.n prezent exista circa 200 de state, avnd calitatea de subiect de drept internaional cu capacitatea deplin,indiferent de ntinderea lor teritorial, mrimea populaiei, gradul de dezvoltare economic.n esen statul reprezint o entitate distinct, fiind determinat de poziia sa geografic pe glob, continente,regiuni geografice. Toate aceste caracteristici confer statului o personalitate geografic. Evoluia sa a fost unadestul de complex i controversat. Areal -teritoriul n limitele cruia sunt rspndite anumite fenomene i procese, inclusiv cele cu caracter economic. Exemplu: arealul de recrutare a forei de munc pentru un ora; arealul de distribuire a unor mrfuri(piaa de desfacere) etc. Zon -o alt unitate geospaial, utilizat pe larg n geoeconomie, care cuprinde osuprafa cu caracteristici diferite n raport cu spaiul nconjurtor, deosebindu-se de areal prin faptul c zonaindic intensitatea fenomenului, arealul indicnd doar prezenta fenomenului. Exemplu:zona economica liber (zona antreprenoriatului liber ) - spaiu geoeconomic cu un regim fiscal diferit de cel al spaiului economicnaional din componena cruia face parte.Provincie- un termen folosit nc n Roma Antic, pentru a identifica teritoriile ocupate de Imperiul Roman.Actualmente este folosit n calitate de unitate teritorial-administrativ (Canada, Italia, Argentina etc.) Regiune ca termen geoeconomic este utilizat n

sensul unei suprafee n cadrul spaiului economic naionalsau internaional cu o structur specific, capabil s funcioneze independent, dei are legturi strnse cu restulteritoriului economic.Ex.: Euroregiunile - o form specific de cooperare transfrontalier. n UE actualmente exist circa 75 astfel deregiuni de bun vecintate i cooperare regional. Enclava i / sau exclav- termen utilizat n geopolitic i geoeconomie, semnificnd teritoriul sau o parte ateritoriului unui stat, izolat din toate prile de teritoriul altui stat sau de ctre apele neutre. n relaia cu teritoriulcruia i aparine se numete exclav. Printre teritoriile preioase care ofer avantaje geoeconomice i geopolitice se nscriu i teritoriile delitoral , (zone de litoral) care pe lng resursele naturale, de regula, ofer condiii avantajoase pentru construireaporturilor, asigurnd ieirea statelor la Oceanul Planetar. 5.evolutia geospatiala a economiei mondiale.poluri geoec...... Dezvoltarea socio-economica i politic este indispensabil legata de spaiu. Spaiul reprezint o coordonata a dezvoltrii, analiza cruia ar da rspuns la una dintre ntrebrile vitale pentru tiina i practica economic: unde s se produc bunurile economice cu cheltuieli minime i efecte maxime. ntreaga istorie a omenirii poate fi redus la o lupt perpetu pentru spaiu. Goana dup spaiu a fost o preocupare de baz pentru toi subiecii geopolitici i geoeconomici. Spaiul poate fi structurat din punct de vedere geopolitic, geoeconomic, iar elementele de baza ale acestuia sunt: statul, teritoriul economic, acvatoriul, zona economic, enclava, coridoarele de transport etc.Cea mai important unitate teritorial n Geoeconomie i Geopolitic o reprezint statul. Argumentele aduse n favoarea statului sunt:n perimetrul hotarelor statale sunt amplasate toate structurile administrative i economice, conducerea rii care asigur unitatea teritorial n organizarea forelor i relaiilor de producie prin intermediul reglementrilor statale i sociale; Statele subiecte de drept internaional, reprezint uniti spaiale supuse analizei i cercetrii conform indicatorilor statistici de baz. n acelai timp, trebuie de menionat dificultatea analizei i tipologiei structurilor statale datorit inegalitii statelor ca dimensiune teritorial, ca efectiv numeric al populaiei, ca potenial, ca nivel de dezvoltare economic etc. Statul reprezint un spaiu organizat politic, economic i geografic care nu poate exista dect pe o baz teritorial bine precizat din punct de vedere geografic. Pe ea se suprapune factorul politic, demografic i istoric. Elementele principale care definesc statul sunt: teritoriul, forma de guvernmnt i organizarea economic.Evoluia noiunii de stat poate fi urmrit din cele mai vechi timpuri i pn n prezent. Evoluia statului a decurs paralel cu evoluia societii umane. Dei primele state au aprut nc din antichitate statul naional modern s-a cristalizat abia n Europa feudal. Statele s-au format de-a lungul istoriei n rezultatul mai multor evenimente: prin rzboaie i cuceriri teritoriale, prin partaj succesoral (motenire), prin lupta pentru independen naional, prin destrmarea unor imperii, prin dezmembrarea unor state federative, prin separarea unor colonii de metropole etc. Numrul statelor a evoluat continuu, n 1890 erau 46 de state pe glob, 1914 - 62 de state, 1946 - 74 de state. n prezent exista circa 200 de state, avnd calitatea de subiect de drept internaional cu capacitatea deplin, indiferent de ntinderea lor teritorial, mrimea populaiei, gradul de dezvoltare economic. n esen statul reprezint o entitate distinct, fiind determinat de poziia sa geografic pe glob, continente, regiuni geografice. Toate aceste caracteristici confer statului o personalitate geografic. Evoluia sa a fost una destul de complex i controversat. Printre alte uniti geospaiale frecvent ntlnite n literatura de specialitate se nscriu: arealul, zon, provincie, regiune, enclav etc. Areal - teritoriul n limitele cruia sunt rspndite anumite fenomene i procese, inclusiv cele cu caracter economic. Zon - o alt unitate geospaial, utilizat pe larg n geoeconomie, care cuprinde o suprafa cu caracteristici diferite n raport cu spaiul nconjurtor, deosebindu-se de areal prin faptul c zona indic intensitatea fenomenului, arealul indicnd doar prezenta fenomenului. Exemplu: zona economica liber (zona antreprenoriatului liber) - spaiu geoeconomic cu un regim fiscal diferit de cel al spaiului economic naional din componena cruia face parte. Provincie - un termen folosit nc n Roma Antic, pentru a identifica teritoriile ocupate de Imperiul Roman. Actualmente este folosit n calitate de unitate teritorial-administrativ (Canada, Italia, Argentina etc.) Regiune ca termen geoeconomic este utilizat n sensul unei suprafee n cadrul spaiului economic naional sau internaional cu o structur specific, capabil s funcioneze independent, dei are legturi strnse cu restul teritoriului economic.Ex.: Euroregiunile - o form specific de cooperare transfrontalier. n UE actualmente exist circa 75 astfel de regiuni de bun vecintate i cooperare regional. Enclava i / sau exclav - termen utilizat n geopolitic i geoeconomie, semnificnd teritoriul sau o parte a teritoriului unui stat, izolat din toate prile de teritoriul altui stat sau de ctre apele neutre. n relaia cu teritoriul cruia i aparine se numete exclav. POLURI GEOEC.La sfirsitul secolului XX in lume s-au format 3 poluri de dezvoltare economica si tehnologica: Nord-American, Vest-European si Asia-Pacifica. De cel mai mare potential dispune SUA

(PNB=5.7 trilioane $). In Europa de Vest de cel mai mare potential economic dispune Germania, cu PNB=2.8 trilioane $, in regiunea Asia-Pacifica cel mai dynamic se dezvolta China, care dupa unele prognoze catre mijlocul secolului XXI va deveni a doua putere economica mondiala. Ponderea celor trei regiuni in PIB mondial este urmatoarea: -SUA-25%, -Uniunea Europeana-20%, -Japonia-15%. Fiecare din aceste regiuni dispune de o anumita strategie pe dezvoltarea economica. Polul Nord American este un model al antreprenoriatului liber, Uniunea Europeana exemplu de integrare economica, iar Asia Pacifica de utilitate eficienta a tehnologiei moderne in combinare cu traditiile locale. Statele Unite ale Americii; SUA reprezinta prima putere mondiala economica, iar odata cu destramarea Uniunii Sovietice a devenit si prima putere militara si politica. Potentialul sau militar, politic si economic vorbeste despre o geopolitica mondiala concentrica. SUA dispun de cea mai stabile economie din lume. Pe parcursul secolului XX pe teritoriul ei a avut loc o singura criza economica Marea Depresie (1929-1933). Factorul geographic a influentat pozitiv dezvoltarea economica. Izolarea si pozitia periferica in raport cu Europa au ferit teritoriul SUA de cele doua razboaie mondiale. Teritoriul vast si compact cu iesire la cele doua oceane au permis crearea unei baze economice bipolare. In anii 90 ritmurile medii de crestere a economiei a fost mai mare decit in Japonia. Marea Britanie, Germania, Franta. In ultimii 30 de ani consumul de enrgie in productie a scazut cu 33%. In a doua jumatate a secolului XX volumul productiei agricole s-a dublat, pe cind numarul de angajati in aceasta ramura a scazut cu 70%. Complexul militar American asigura nu numai consumul intern, dar si peste 50% din exportul mondial de armament. SUA domina in domeniul comunicatiilor globale, tehnologiilor informationale, in sfera financiara si cultura. Dominarea in domeniul tehnologiilor informationale face imposibila o careva concurenta intre elaboratorii de tehnologii si consumatorii acesteia. In present capacitatea de concurenta tot mai mult este determinate de potentialul intellectual, nu de cel financiar. Acesta este un avantaj pentru SUA. .Uniunea Europeana; Dupa al doilea razboi mondial majoritatea statelor europene s-au dezvoltat pe calea integrarii economice si politice. Principalele organizatii de integrare regionala sint Consililu Europei si Uniunea Europeana. Consililul Europei este o organizatie interguvernamentala fondata in anul 1949. principalele scopuri sunt: 1.apararea dreptului omului si a democratiei; 2.rezolvarea problemelor minoritatilor entice; 3.protectia mediului ambient. Consiliul Europei participa activ la acordarea ajutorului statelor din Europa Centrala si de Vest in realizarea reformelor democratice, politice si juridice. Uniunea Europeana reprezinta o organizatie intergationista, scopul principal al careia este formarea uniunii economice si politice in Europa. Inceputul inegrarii a fost pus in anul 1950 la initiative lui Cherchel si a lui Charle de Gaulle. Catre anul 1968 s-a terminat crearea uniunii vamale. In anul 1992 statele member au semnat conventia privind extinderea Uniunii, introducerea unei valute unice si realizarea unor reforme politice. La mijlocul anilo 90 se termina formarea unei pieti comune. Uniunea Europeana este o organizatie solidara ce petrece o politica de micsorare a decalajului economic intre statele member..Regiunea Asia-Pacifica; Regiunea Asia Pacifica are in present cele mai mari ritmuri de crestere economica mondiala. Ponderea ei in PNB mondial a crescut de la 4% in anul 1950 pina la 25% in anul 2000. in majoritatea statelor din regiune economia are o specializare spre export. Aici sunt create conditii ideale pentru atragerea capitalului strain. In regiunea Asia Pacifica predomina companiile medii si mici, care reactioneaza cel mai rapid la modificarile pietii. Regiunea Asia Pacifica dispune de cele mai mari centre financiare unde se concentreaza o mare parte din capitalul investitional

si comercial mondial. Cel mai mare potential din regiune se afla in Japonia care este unul din principalii investitori in economia regiunii. Dupa al doilea razboi mondial SUA au descompus companiile japoneze mari in companii mici. Aceasta s-a dovedit afi un factor benefic pentru dezvoltarea economica a Japoniei, deoarece companiile medii si mici sunt mai adoptabile la utilizarea noilor tehnologii. Pina in anii70 economia Japoniei se bazeaza pe ramurile consumatoare de multa materie prima si energie. Dupa criza energetica aceste ramuri au fost transferate in Coreea de Sud si alte state din regiune. Astfel economia Japoniei s-a reorientat spre tehnologiile de virf consumatoare de forta de munca calificata.

6.strategia geoeconomica...... Sub noiunea de strategie de dezvoltare se subnelege un ansamblu de decizii, care urmeaz a fi luate n scopul realizrii obiectivelor urmrite. n aa fel strategia reprezint modul n care un subiect geoeconomic urmrete s-i ating scopul, innd cont de resursele disponibile i factorul de mediu, cel economic i politic. Strategia este un plan de gndire, de planificare a activitilor i aciunilor viitoare i urmrete scopul s rspund la ntrebarea: Ce trebuie de fcut i cum trebuie de fcut?n prezent se pot evidenia cteva elemente distinctive ale strategiei geoeconomice, cum ar fi: integrarea economic; - democratizarea tuturor sferelor de activitate ale statului; - liberalizarea economiei; - participarea activ la diviziunea internaional a muncii; - intensificarea procesului de privatizare a economiei pentru statele socialiste, care mai exist. Una dintre strategiile geoeconomice de baz la ora actual este cea care vizeaz activitatea schimburilor comerciale dintre naiuni, care reprezint relaia "liberalism - protecionism"1. Liberalismul presupune dezvoltarea comerului internaional fr restricii din partea statului. ns comerul liber nu exist n form clasic, dar capt alte forme, cum ar fi zona liberului schimb, uniuni vamale, piee comune , uniuni economice, porturi maritime libere, uniuni comerciale, zone economice libere.2. Protecionismul este un concept geoeconomic, care presupune implicarea statului n efectuarea comerului exterior printr-un set de msuri ce vizeaz protecia pieii naionale de concurenii strini. Protecionismul a coincis cu etapa de stabilitate economic a statelor lumii i de acumulare a capitalului, msur impus de a susine economia naional.Att adepii liberalismului (LS), ct i a protecionismului (P) aduc argumente Pro-LS sau Pro-P.Avantajele liberalismului sunt: - reducerea preurilor la o gam mare de mrfuri, servicii i corespunztor diminuarea inflaiei. - specializarea economiilor naionale conform avantajelor ce permit utilizarea mai eficient a resurselor; - extinderea pieii;Avantajele protecionismului sunt: - surse de venit n buget; - protejarea productorului autohton; - argumente de ordin social, care vor putea reglementa procesul migraiei ilegale a populaiei; n discuia acestor strategii globale au aprut 2 curente:1. Futuritii, care se preocup de prognozarea viitorului omenirii;2. Globalitii, care propun aciuni de a participa n shimbarea formrii viitorului. La baza strategiei geoeconomice stau citeva teorii care au fost aprobate de exmplul unor state:1. teoria societatii industriale a fost formulate in anii 50. Teoria prevedea prin societate industriala capitalismul unde cunostintele speciale si coordonarea lor au devenit un factor decisive in dezvoltarea economiei. 2.Teoria convergentei sta la baza dezvoltarii evolutive a societatii si are loc prin patrunderea capitalismului in socialism si invers. 3.Teoria statului a fost formulata in anii30 in Japonia . Postulatul de baza al acestei teorii presupune ca dezvoltarea economica eficienta a unui stat se bazeaza pe forta de munca ieftina. 4. Teoria liberalismului economic presupune liberalizarea pietii si spatiului economic. In procesul de productie potentialul economic se transmite de la un stat la altul, de la cel mai inalt dezvoltat la cel mai slab dezvoltat. De obicei transmiterea are loc in ordine dupa urmatoarea schema: industria textile, industria chimica, industria metalurgica, industria automobilelor si industria electronica. 13.tipuri geoeconomice de integrare Formele integrarii economice Notiunea de integrare a fost folosita pentru prima data in stiinta economica in relatie cu organizatiile industriale. Prin aceasta notiune se urmarea exprimarea unui ansamblu de acorduri intre firme pentru formarea de carteluri, concerne, trusturi sau fuziuni, pe o directie verticala, in sensul punerii in relatie a furnizorilor cu utilizatorii, si pe o directie orizontala, cu privire la intelegerile dintre firmele concurente. Avand in vedere, drept criteriu, gradul de integrare in evolutia sa, de la simplu la complex, se pot distinge urmatoarele trepte si forme (tipuri) de integrare economica interstatala ca: - zona de comert liber, adica integrarea a doua sau mai multe tari, inlaturandu-se barierele comerciale dintre ele; - uniunea vamala, adica integrarea prin care tarile membre inlatura barierele in comertul derulat intre ele

si adopta concomitent un tarif vamal extern comun fata de toate celelalte tari nemembre; - piata comuna, adica integrarea in care pe langa existenta unei uniuni vamale si monetare, se asigura libera circulatie a bunurilor economice, a persoanelor si a capitalurilor intre tarile membre; - uniunea economica, adica integrarea in care, pe langa elementele specifice pietei comune, se realizeaza un anumit grad de armonizare a politicilor economice nationale pentru a reduce discriminarile care apar din cauza disparitatilor in aceste politici. Integrarea economica si politica interstatala isi are originea in Europa postbelica.

7. Ordinea economica mondiala In iulie 1945 in orasul San Francisco reprezentantii a 50 de state au semnat statutul ONU, scopul careia este mentinerea pacii si securitatii in lume, dezvoltarea colaborarii dintre state. Astfel, a fost pusa baza crearii organizatiilor internationale, ce aveau ca scop mentinerea ordinei economice mondiale. FMI si BM au fost fondate in iulie 1945 de reprezentantii a 44 de state. FMI are ca scop colaborarea internationala in domeniul relatiilor valutare, mentinerea stabilitatii si eliminarea barierilor valutare. Functia BM este finantarea dezvoltarii economice si stimularea progresului social in statele in curs de dezvoltare. Corporatia Financiara Inernationala a fost creata in 1956 cu scopul acordarii creditelor activitatilor private. Se finanteaza numai proiecte mari cu sume intre 1-1000 mln $. Organizatia Internationala de Comert a fost fondata in decembrie 1994. Organizatia este menita sa regleze relatiile comercial politice intre statele membre. Principalele scopuri ale OIC sunt: 1.lichidarea barierilor discriminative in export si imbunatatirea accesului pe pietele mondiale. 2.utilizarea unui mecanism multilateral in rezolvarea conflictelor economice. 3.perfectionarea bazei legislative interne cu scopul promovarii ulterioare a reformelor economice. Grupul celor 7 alianta economico-politica a principalelor 7 puteri economice mondiale (SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada). Scopul principala al acestei organizatii este rezolvarea problemelor economice si politice mondiale. Din 1994 in calitate de membru asociat la intruniri participa si Russia fara drepturi de decizie. Organizatia de colaborare si dezvoltare economica include predominant statele inalt dezvoltate. A fost fondata in anul 1961 cu sediul la Paris. Scopul organizatiei este coordonarea politicii economice a statelor membre si a programelor de ajutor pentru statele in curs de dezvoltare. ONU pentru dezvoltarea industriei se ocupa cu activitatea investitionala si tehnologica. Scopul organizatiei este selectarea si implimentarea noilor tehnologii; rezolvarea problemelor mediului inconjurator si utilizarea eficienta a energiei. 2.Modificarile economice din sec.XX; Crizele economice din sec. XX au dezmembrat economia mondiala. Prima criza a avut un rol decisiv in reprofilarea industriei mondiale, iar criza de la sfirsitul anilor 90 reprezinta procesul de descompunere a societatii industriale. la mijlocul sec.XX industria prelucratoare domina in majoritatea statelor inalt dezvoltate, iar agricultura numai in cele in curs de dezvoltareProgresul ethnic stiintific a inrautatit situatia financiara a multor state in curs de dezvoltare din cauza reducerii veniturilor din export. Ponderea in comertul mondial a celor mai sarace state din lume a scazut de la 4% in anul 1950 cu numai 1% in anul 2000. astfel sectorul tertiar a statelor inalt dezvoltate in numai 20 de ani a deplasat la periferia economiei sectorul primar din statele in curs de dezvoltare. La sfirsitul sec.XX a fost marcat printr-o crestere economica fara precedent a statelor inalt dezvoltate. Aici se dezvolta intens sectorul informationa (cuaternar). In anul 2000 in SUA in stiinta, medicina si producerea programelor de calcul s-a format 43% din PNB. 3.Globalizarea economiei Globalizarea economiei conduce la liberalizarea relatiilor sociale si cresterea interdependentei pietelor nationale de marfuri, servicii si capital. In perioada anilor 1980-2000 ponderea exportului mondial de marfuri si servicii in econom ia globala a crescut de la 15% la 25%. La

sfirsitul anilor 80 creste mobilitatea capitalului mondial. Capitalul international prin intermediul burselor valutare poate influenta starea financiara a oricarui stat. pentru atragerea investitiilor straine este necesara crearea unei economii concurentiale. Lider mondial in atractia investitiilor straine este SUA.

9.unitati taxonomice geoeconomice. Taxonii sunt uniti sistematice, cu ajutorul crora grupurile de vieuitoare ale Terrei pot fi ierarhizate i sistematizate. Privind lumea vie taxonomic, prin definiie apare necesitatea organizrii ei pe baza unor caractere de clasificare. Pentru a putea fie exprimat aceast clasificare ierarhizat, se apeleaz la unitile sistematice (regn, ncrengtur, clas gen, specie, etc.). Taxonomia (sistematica biologic) este tiina sau studiul care se ocup de sistematizarea vieuitoarelor. Ea stabilete i principiile i legile de clasificare a organismelor vii. Fiecare ramur a a biologiei (zoologia, botanica, microbiologia) are i o parte special, numit sistematic sau taxonomie. !!!! Punctul turistic este reprezentat de un element (resurs) cu valoare turistic i infrastructura necesar punerii lui n valoare.Complexul turistic concentraz pe suprafee relativ restrnse mai multe obiective turistice i una-dou localiti turistice.Arealul turistic este o suprafa destul de variabil ca ntindere pe care se gsesc mai multe obiective turistice i mai multe localiti turistice sau centre turistice. 10.tipuri de diviziune a muncii.mutatii geoec.in diviziunea muncii international.cerintele diviz international a munciiDiviziunea muncii se imparte in citeva tipuri in functie de criteriile dupa care ea se realizeaza:a)diviziunea naturala a muncii este procesul de divizare a activitatii umane dupa virsta si sex ( industria metalurgica, industria textila);b)diviziunea tehnica a muncii este deterrminata de natura mijloacelor tehnice si tehnologice utilizate in procesul de productie. In producerea automobilelor se evidentiaza citeva operatii tehnologice: producerea componentelor, sudarea, asamblarea;c)diviziunea sociala a muncii este diviziunea naturala si tehnica a muncii luate sub prisma interactiunii cu factorii economici sub influenta carora se realizeaza diferentierea anumitor tipuri de activitati ( industria extractive si prelucratoare). Diviziunea sociala a muncii include doua subtipuri: ramurala si teritoriala.Diviziunea ramurala a muncii este determinata de conditiile de productie: caracterul materiei prime utilizate, tehnologii, tehnica si marfa produsa (industria chimica, metalurgica, constructoare de masini).Diviziunea teritoriala a muncii presupune amplasarea spatiala neuniforma a diferitor tipuri de activitati umane. Aceasta forma de diviziune de pinde de conditiile naturale si factoriie economici. O conditie obligatory pentru dezvoltarea diviziunii muncii este ca diferite regiuni sa lucreze una pentru alta, adica ca marfa produsa sa fie exportata dintr-o regiune in alta.Modificarile in diviziunea internationala a muncii;Pina la mijlocul anilor 50 ai secolului XX in structura fluxului mondial de marfuri predominau produsele ce reflectau diviziunea generala a muncii (produse industriale si agricole finite). Incepind cu anii 60 odata cu intensificarea fluxului mondial de marfuri se produc modificari structurale in economie explicate in integrarea economica si adincirea specializarii internationale. In anii 70 apare diviziunea tehnologica a muncii. Pe piata mondiala apare o cantitate enorma de marfuri omogene cu diverse utilizari functionale, cresterea sortimentului de marfuri si imbunatatirea calitatii lor au fost rezultatul combinarii descoperirilor tehnico-stiintifice cu aplicarea in practica a marketingului. In anii 70-80 diviziunea sociala a muncii sufera modificari esentiale in legatura cu aparitia cooperarii investitionale si de productie. In fluxul mondial de marfuri se include tot mai mult diverse semifabricate. Dezvoltarea intensiva a cooperarii tehnico-stiintifice si investitionale au contribuit la trecerea de la diviziunea interstatala la cea intercorporationala a muncii, astfel diviziunea internationala a muncii exprima procesul de repartizare a functiilor de productie intre state, iar pe de alta parte functiile de productie sunt repartizate in interiorul companiilor depasind hotarele tarii. In asa mod hotarele economice nu coincide cu cele politice. Dezvoltarea diviziunii intercorporationale a muncii reprezinta principalul element in integrarea economica mondiala. In present multe probleme economice pot fi rezolvate nu numai cu participarea companiilor transnationale ( dezvoltarea energiei nucleare, comuhnicatiile satelitare, crearea noilor sisteme informationale). Importanta noilor tehnologii in diviziunea internationala a muncii;

Potentialul tehnico-stiintific permite crearea unor noi tipuri de marfuri si respectiv formarea de noi pieti. Aceasta se refera in primul rind la piata tehnicii, aeronautice, informationale si bioinginerie. Un rol important in dezvoltarea diviziunii sociale a muncii il joaca nivelul dezvoltarii economice, sistemul de pregatire a cadrelor (ex. Japonia), deasemenea sisteme de gestiune si reglementare in economie. Specializarea unor companii si state in elaborarea noilor idei stiintifice, tehnice si tehnologice, unirea treptata a stiintei cu productia constituie baza diviziunii internationale tehnologice a muncii. O mare importanta in dezvoltarea acestei forme de diviziune il joaca procesul de unificare si standartizare. Organizarea producerii marfurilor dupa o baza tehnologica unificata si standartizata contribuie la formarea unor preturi mondiale unice. 11.fazele diviz.internat.a muncii.Diviz.geografica a muncii.esenta ei Modificarile in diviziunea internationala a muncii; Pina la mijlocul anilor 50 ai secolului XX in structura fluxului mondial de marfuri predominau produsele ce reflectau diviziunea generala a muncii (produse industriale si agricole finite). Incepind cu anii 60 odata cu intensificarea fluxului mondial de marfuri se produc modificari structurale in economie explicate in integrarea economica si adincirea specializarii internationale.In anii 70 apare diviziunea tehnologica a muncii. Pe piata mondiala apare o cantitate enorma de marfuri omogene cu diverse utilizari functionale, cresterea sortimentului de marfuri si imbunatatirea calitatii lor au fost rezultatul combinarii descoperirilor tehnico-stiintifice cu aplicarea in practica a marketingului. In anii 70-80 diviziunea sociala a muncii sufera modificari esentiale in legatura cu aparitia cooperarii investitionale si de productie. In fluxul mondial de marfuri se include tot mai mult diverse semifabricate. Dezvoltarea intensiva a cooperarii tehnico-stiintifice si investitionale au contribuit la trecerea de la diviziuneaDiviziunea muncii si spatiul geoeconomic;Diviziunea internationala a muncii are urmatoarea importanta pentru spatiul geoeconomic:1.determinarea pozitiei sau rolului fiecarui stat sau companie pe piata mondiala ( Japonia);2.formarea ordinei economice mondiale (crearea uniunilor de producatori si consumatori cu scopul reglementarii preturilor si a calitatii marfurilor

12.etapele integrarii economice.. INTEGRAREA ECONOMIC: presupune eliminarea bncilor economice dintre 2 sau mai multe state, bariere care la rndul su pot fi definite ca reprez. Orice tip de obstacole cere distorsioneaz mobilitatea factorilor de producie. Experiena european demonstreaz c eforturile de eliminare a barierelor economice nu elimin automat toate distorsiunile care se manifest la nivelul pieelor unice. Distors. sunt determinate de diferenele n calitatea infrastructurii, a nivelului de dezvoltare sau de existena aglomerrilor indurstriale care continu s se manifeste i dup eliminarea bariereloreconomice. ETAPELE INTEGRRII ECONOMICE: I ETAP n Europa Occidental prima organ. economic interna. cu caracter integriionist a fost CECO 1951 (Comunitatea Economic a Crbunelui i Oelului) propus de ministrul francez R. Schuman. Tratat semant la Paris de ctre Frana, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg. Tratatul a intrat n viguarea n 1952. rile i propuneau unirea eforturilor pentru scoaterea din criz a industriei crbonifere i siderurgice i crearea unei piee comune pentru ramuri respective.n Europa Rsritean n 1949 a fost nfiinat Cosiliul de Ajutor Economic Reciproc stabil. ea s fie o organiz. cu caracter guvernamental avnd ca scop contribuirea la unirea i coordonarea eforturilor membrilor si n vederea accelerrii progresului economiei i tehnic ridicarea nivelului de industrializare a rilor puin dezvoltate i o cretere nentrerupt a productivitii muncii. II ETAPA ?nceput prin semnarea la Roma 1975 a 2 trate. Unul cu privire la comunitatea european a energiei atomice (CEEA / EUROATOM) i al II cu privire la nfiinarea comunitii economice euruopene (CEE) la ele participnd aceleai 6 ri din cadrul CECO. Prin crearea EUROATOM se urmrea unirea eforturilor pt promovarea cercetrilor tiinifice comune ndeosebi ceea ce privete utilizarea panic a energiei nucleare precum i constituirea unei piee comune pt materialele i echipamentele nucleare. n timp ce CEEA i CECO se refer la sectoare destul de importante dar limitate, CEE vizeaz ansamblul economiei i politicilor statelor membre. CEE a intrat n vigoare n 1958 i a devenit cea mai reprez. grupare pt integrarea economic.Pt. aceast etap mai e caracteristic semnarea conveniei de la Stockholm 1960 prin care se nfiineaz Asociaia European a Liberului Schimb (AELS). 1960 print-un tratat ncheiat n Montevideo s-a nfiinat asociaia Latino-American a comerului liber (ALACL).

III ETAP- S-a ?nceput prin semnarea ?n 1965 a tratatului de fuziune sau unificarea (n vigoare 1967) prin care a avut loc fuziunea celor 3 comuniti: CECO, CEEA, CEE avnt aceleai organe de conducere i un buget comun. Noul ansamblu integriionist a luat denumirea oficial de Comunitile Europene avnd un sistem instituional similar. IV ETAP- E marcat de schimbrile pe tot continentul european. La 01.I.1993 prin intrarea n viguarea tratatului de la Maastricht s-a conferit noi dimensiuni polititce i economice acestei mari comuniti i n primul rnd prin intenia de a promova o politic extern Unic i n al II-lea rnd prin introducerea unei monede unice nainte de anul 2000. 14.aspecte geoeconomice ale pozitiei geografice.notiunile noi geoeconomice.semnificatiile geoeconomice ale posit.geografice,tipurile,esenta lor. subiecii geoeconomici prezint entiti determinate de poziia geografic relativ sauabsolut pe glob, continente sau n cadrul unor regiuni geografice.J. Gottman (geograf francez 1917-1994) afirma: Poziia geografic este caracteristica cea mai important a uneiri, teritoriu. Aceasta definete sistemul de relaii geoeconomice i geopolitice a unui stat.De la apariia statelor naionale i pn n prezent relaiile economice ale acestora au evoluat, n mare parte,n funcie de poziia pe care o dein n spaiu. Poziia geografic este determinat de relaiile teritoriale i aceastapoate fi n funcie de scopul urmrit: Poziie economico-geografic (poziia n raport cu obiectele tehnico-economice ntreprinderi,obiectele infrastructurale, piee de desfacere, surse de materie prim, resurse de for de munc, surseinovaionale i de capital, coridoare de transport sau noduri de transport, spaii mari ce determinapotenialul de producere etc.).Poziia economico-geografic poate fi favorabil, nefavorabil, central, periferic,de vecintate, de tranzit etc.Poziia fata de punctele de reper menionate pot oferi anumite avantaje comparative sau limite ndezvoltarea geospaial i geoeconomic. Spaiul geoeconomic poate fi analizat i din punct de vedere fizico-geografic (poziia fa de obiectefizico-geografice: mri, ruri, muni, cmpii etc). Dup poziia fizico-geografic deosebim state alpine(Nepal, Elveia, Chili), state arhipelag (Japonia, Filipine, Indonezia), state deertice (statele sahariene)etc. Poziia socio-geografic este determinat de aezarea fa de anumite grupe si centre etnice, rasiale,sociale, religioase, culturale i civilizaionale, precum i de locul de manifestare a unor fenomenesociale (greve, revoluii, tulburri sociale etc). Poziia politico-geografic determinat de poziia fa de anumite state prietene omogene dinpunctul de vedere al opiunilor politice, sau state neprietene, cu care se afl n anumite disputeteritoriale, etnice sau de alt natur; poziia n raport cu anumite organizaii politice regionale sauinternaionale (ex: NATO), centre politice internaionale (ex: Bruxelles) care reprezint o surs desecuritate sau, dimpotriv, un focar de instabilitate politic. Poziia eco-geografic -asezarea n relaie cu teritoriile cu o situaie ecologic favorabil saunefavorabil. Acestea pot fi obiecte antropice (ntreprinderi cu impact major asupra mediuluinconjurtor: centrale atomo-electrice, uzine metalurgice, de ciment, chimice etc.) sau de teritorii cumanifestarea unor fenomene naturale cum ar fi (cutremurele de pmnt, zunami, erupia vulcanilor etc.) Poziia geografic mpreun cu ali factori geografici determin securitatea statelor, conform opiniei unor geopoliticieni Poziia geografic analizat mpreun cu factorii interni i externi de dezvoltare, determin specializareaagenilor geoeconomici n raport cu mediul nconjurtor. Poziia geografic este o categorie temporal. Pentruunele state a crescut rolul anumitor poziii geografice, pentru altele deopotriv i-au pierdut semnificaia n timp.Astfel de teritorii cu poziie geografic nefavorabil s-au transformat n procesul dezvoltrii istorice n teritoriiprospere i invers. Avantajele poziiei geografice pot fi transformate ntr-o resurs a dezvoltrii, iat de cefactorii de decizie trebuie s exploateze aceste avantaje.Statele lumii i pot modifica poziia geografic prin realizarea unor proiecte internaionale.

15.Parametri geospatiali ai tari.. Teritoriul unui stat este determinat de trei parametri geospaiali: dimensiunea, frontierele si configuraia(forma),fiecare dintre ele influennd activitile umane care se desfoar pe acest teritoriu. Dimensiunea teritoriului ca factor de dezvoltare geoeconomic: mrimea geografic (suprafaa) unuistat/teritoriu este o noiune destul de relativ care poate influena mai multe laturi ale vieii socioeconomice statale. Mrimea teritoriului are mai multe semnificaii geoeconomice i geopolitice printre care s-ar puteaexemplifica: Cu c?t statul are o ?ntindere mai mare, cu att, de regul varietatea i mrimea resurselor naturale estemai mareCu c?t teritoriul este mai mic, cu att componenta economic extern este mai mare n economia ei;gradul de deschidere ctre exterior este mai mare; Statele mici i foarte mici, de regul, au numeroase dezavantaje, datorita resurselor economicelimitate, a tendinei de emigrare masiv a populaiei i, n consecin, dezvoltarea economic precar.Unele state mici s-au adaptat la lumea contemporan prin integrare economic sau prin delegarea unor funcii statelor mari, altele au beneficiat de sistemul economic avansat pe care l-au aplicat, de poziiageografic avantajoas etc.;Statele de dimensiuni mari se confrunt cu problema depirii spaiale, care consum o parteconsiderabil a venitului naional prin asigurarea legturilor interteritoriale i de infrastructur; Configuraia reprezint rezultatul unui ?ndelungat proces istoric/politic ?n care au avut loc numeroase modificri, ajustri teritoriale.Forma unui stat este determinat de conturul spaial. Configuraia reprezint parametrul ce reflect gradul deadministrare a unui stat, de regul, de ctre un centru administrativ i economic. Se consider form perfectatunci cnd distanele de la centru sunt egale n direcii radiale. Deosebim mai multe tipuri de configuraii geospatiale, fiecare prezentnd anumite avantaje i limite. Cele mai avantajoase forme le au statele careconcentreaz teritoriul la maximum, ?n interiorul unui minim de frontiere.Astfel,statul compact se apropie de idealul geoeconomic i geopolitic. Avantajele oferite de aceastform sunt: controlul facil al teritoriului, avantajele de centralitate, omogenitate, distribuire a populaiei etc. O alt form frecvent ntlnit este cea alungit , n care lungimea teritoriului, de regul, ntrece de 6 orilimea lui. Avantajele prezentate de aceast form marea varietate pedoclimatic i biogen, diversitatea marea peisajelor naturale ca resurs important turisticDintre alte forme ntlnim:state fragmentate(Japonia, Filipine, Indonezia, SUA, Danemarca State ,stateperforate un stat mare A, perforat de state mai mici B,C . Pentru o administrare mai eficient a teritoriului deseori s-a recurs la transferareacapitalei de la periferie spre centrul statului, aa cum s-a procedat n cazul Braziliei, Tanzaniei, Kazahstanului. Hotarele (frontierele) alt parametru cu influent major geopolitic i geoeconomic. Frontiereledelimiteaz statele/teritoriile ca entiti geografice, politice, istorice, economice constituind expresia geopolitica teritorialitii. Frontiera linie natural sau convenional care desparte teritoriul unui stat, de teritoriul altor state. Deosebimfrontiere politice i frontiere geoeconomice. Hotarele geoeconomice, de regula nucoincid cu hotarele politice ale statelor. ?n complexitatea frontierelor deosebim:1.frontiere de cancelarie frontiere trasate de marile puteri coloniale,;2.frontiere simbolice3.frontiere geoeconomice aprute n perioada cnd disputele dintre marile puteri trec de la spaiilepolitice la cele economice. Hotarele au semnificaii

geoeconomice multiple. Hotarele maritime, spre exemplu,ofer posibilitate comunicrii cu alte spaii geoeconomice, cele terestre - posibilitatea comunicrii directe custatele vecine. n cazul barierelor terestre comunicarea devine anevoioasa din motivul lipsei de sisteme detransport i a accesibilitilor. China i India, Statele Scandinave comunic ntre ele mai mult pe cale maritim,tocmai din acest motiv. n cazul lungimii mari a hotarelor acestea ofer posibilitate de a avea mai muli vecini,dar n acelai timp se resimte i o presiune asupra spaiului geoeconomic. .

16. Geoec.spatiilor mari.polurile geoec.ale terrei.Prin spaii mari geoeconomice se subnelege astfel de regiuni mari, care ntrunesc mai multe state strnsintegrate ntre ele i care dein un mare potenial economic i respectiv o pondere ridicat n economia mondial.La sfritul sec. XX economia internaional s-a polarizat n 3 mari spaii (regiuni) geoeconomice : America deNord , Europa de Vest, Asia - Pacific. ns lumea celor 3 mari centre economice este departe de a fi omogen .ntre ele exist importante deosebiri ce poart amprenta unor particulariti istorice, economice i etnoculturale.n cadrul fiecrei regiuni geoeconomice este promovat o politic geoeconomic bine determinat. Acesteregiuni la rndul lor devin centre economice de atracie pentru regiunile mai slab dezvoltate.n cadrul acestor spaii geoeconomice se formeaz anumite centre (nuclee) economice n jurul croragraviteaz mai multe spaii economice periferice. Aceste mari centre economice mai poart denumirea de oraemondiale n care viteza de circulaie a capitalului, tehnologiilor, mrfurilor, schimburilor i informaiilor estefoarte dinamic. Astfel de orae mondiale pot fi considerate: New York, Londra, Paris, Moscova, Istambul,Singapore.n afar de aceste 3 mari regiuni geoeconomice are loc o polarizare a spaiului economic internaional idup alte criterii. Astfel la ora actual se divizeaz Grupul celor 7 state Nordice nalt dezvoltate (SUA, Canada,Germania, Frana, Italia, Marea Britanie, Japonia) i Grupa celor 7 state Sudice (China, Indonezia, Coreea deSud, Thailanda, India, Brazilia, Mexic). ns Indonezia i Thailanda n ultima perioad s-au confruntat cu o crizfinanciar fr precedent i n prezent ele numai simbolic mai aparin acestui grup. Rusia deseori participa ncalitate de invitat nominal la Grupa celor 7 (de Nord), n rezolvarea unor probleme majore politice i economicen formatul 7+1. POLURI GEOEC.La sfirsitul secolului XX in lume s-au format 3 poluri de dezvoltare economica si tehnologica: Nord-American, Vest-European si Asia-Pacifica. De cel mai mare potential dispune SUA (PNB=5.7 trilioane $). In Europa de Vest de cel mai mare potential economic dispune Germania, cu PNB=2.8 trilioane $, in regiunea Asia-Pacifica cel mai dynamic se dezvolta China, care dupa unele prognoze catre mijlocul secolului XXI va deveni a doua putere economica mondiala. Ponderea celor trei regiuni in PIB mondial este urmatoarea: -SUA-25%, -Uniunea Europeana-20%, -Japonia-15%. Fiecare din aceste regiuni dispune de o anumita strategie pe dezvoltarea economica. Polul Nord American este un model al antreprenoriatului liber, Uniunea Europeana exemplu de integrare economica, iar Asia Pacifica de utilitate eficienta a tehnologiei moderne in combinare cu traditiile locale. Regiunea geoeconomic America de Nord.Centrul regiunilor date este considerat SUA i include la fel Canada i Mexic. Cota acestei regiuniconstituie 7% n populaia lumii, 23% n Produsul Naional Brut i 12% n producia agricol mondial.Trsturile de baz ale acestei regiuni sunt urmtoarele:- Aezarea geografic i geopolitic destul de favorabil vis-a-vis de restul lumii,- Prezena unei mari piee de desfacere a mrfurilor;- Nivelul nalt de dezvoltare economic bazat pe tehnologii moderne;- Nivelul tehnic destul de nalt de dezvoltare a industriei, ndeosebi n SUA i Canada;- Prezena unui mare potenial tehnico-tiinific;- Este un exemplu de antreprenoriat liber, fiind cel mai liberal sistem economic din lume;- Prezena marilor bnci, companii i concerne americane ce controleaz nu numai economiile naionale, dar icele internaionale.- Prezena unui potenial mare militar nzestrat cu cele mai performate tehnologii; Regiunea geoeconomic Europa de Vest Acest spaiu mai poart denumirea de Europa integrat (unificat) i cuprinde 25 de state cu o economiede pia nalt dezvoltat. n regiunea dat se deosebesc 3 grupe de state:- cele nalt dezvoltate Germania, Marea Britanie, Frana, Italia.- nalt industrializate Austria, Belgia, Olanda, Norvegia, Elveia, Finlanda, Danemarca, Luxemburg, Islanda.- state cu nivel mediu de dezvoltare Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda.Europa a fost i este unul dintre centrele de dezvoltare ale civilizaiilor mondiale.

Regiunea geoeconomic Asia - Pacific. n regiunea Asia - Pacific dup cel de al 2-lea rzboi mondial s-a pus baza formrii unui nou centrugeoeconomic mondial, ce dispune de un mare potenial economic, tehnologic i demografic. Puterile principaleeconomice i militare din regiunea dat sunt Japonia i China, iar dintre statele mai mici: Coreea de Sud,Thaiwan, Singapore, Australia i Noua Zeeland. Pe parcursul perioadei postbelice regiunea dat a nregistrat ocretere economic foarte dinamic. La ora actual ei i revine 20% din potenialul economic mondial. Pondereaacestei regiuni n totalul PIB. Global a sporit de la 4% n 1950 la 25% n 1995 i 40-50% n respectiv (2025)conform datelor prognozului. Despre dezvoltarea dinamic a economiei acestei regiuni ne demonstreaz i astfelde indicatori: pentru dublarea PIB/ 1 locuitor SUA i Marea Britanie au avut nevoie de o perioad de 50-60 deani, pe cnd China i Coreea de Sud doar de numai 10 ani.

18.Globalizarea prin prisma dezvoltarii geoec.Etapele globalizarii.. Globalizarea economiei conduce la liberalizarea relatiilor sociale si cresterea interdependentei pietelor nationale de marfuri, servicii si capital..Globalizarea economiei conduce la modificarea diviziunii internationale a muncii. Paralel creste rolul diviziunii intercorporationale a muncii. In legatura cu unificarea companiilor nationale in corporatii transnationale si dezvoltarea proceselor de asmblare in statele in curs de dezvoltare se intensifica tendintele de desconcentrare a productiei. In relatiile economice externe creste importanta capitalului, iar industria devine din ce in ce mai nerentabila. In present are loc o lupta concurentiala pentru reducerea cheltuielior de productie. Globalizarea are 2 etape.1.regionalizarea-crearea sistemelor economice la nivelul regiunilor geografice..2..globaliz.propriu zisa-are loc armonizarea relatiilor In relatiile economice externe creste importanta capitalului, iar industria devine din ce in ce mai nerentabila. In present are loc o lupta concurentiala pentru reducerea cheltuielior de productie. Dupa destramarea URSS si liberalizarea economiei chineze s-a format o imensa piata de forta de muncaieftina. Au scazut avantajele statelor inalt dezvoltate si cresc cele ale celor in curs de dezvoltare din cauza diferentei mari de salariu. Astfel, a crescut importanta regiunii Asia Pacifica unde sunt si conditii favorabile pentru amplasarea productiei. In concurenta internationala rolul decisiv il joaca corporatiile transnationale cu un flux annual de capital de sute de miliarde $. Ele dispun de un grad inalt de libertate sin u pot fi supuse unui control de stat. 19.principii si factori de amplasare geoecon.esenta lor........ Se remarc cteva principii de orientare n amplasarea ramurilor economice: spre materia prim, spre cile transporturi, spre baza energetic ori surse energetice, spre fora de munc. spre resurse acvatice

Asupra tuturor ramurilor de producie i exercit influen un set de factori, importana fiecruia este diferit, att ca cot de influen, ct i n timp. Orice tip de producie graviteaz spre factori necesari, dar aceast gravitaie se manifest diferit i se modific n timp. O orientare anumit nu este dect o tendin general.Factorii de amplasare au o expresie valoric difereniat teritorial a cheltuielilor respective n costurile generale ale produciei, ceia ce face posibil o evaluare calitativ a lor. Factorii de amplasare a industriei pot fi divizai n cteva categorii principale: naturali care condiioneaz dependena industriilor de condiii i resurse naturale. sociali condiionai de legile dezvoltrii societii i relaiile sociale.

economici condiionai de tendine de dezvoltare economic specific pentru o anumit perioad, i nu n ultim rnd obinerea unei eficaciti economice.

FACTORUL NATURAL se implic ca o totalitate a resurselor naturale materii prime, surseenergetice, resurse funciare, acvatice; tot n aceast categorie de resurse naturale poate fi inclus aerul. Evidena incomplet a factorului natural poate genera consecine i eecuri economicemari prin epuizarea resurselor sau poluarea mediului. Diferenele dintre condiiile mediului i asigurarea cu resurse naturale din nemijlocita apropiere, potdeveni hotrtoare n amplasarea produciei industriale. Evaluarea factorilor naturali n amplasarea industriei esteo funcie invers proporional cu nivelul de dezvoltare a forelor de producieIndustria minier sau extractiv,care realizeaz prelucrarea primar a resurselor este influenat demediu, prin prezena sau absena resurselor naturale. n aspect geoeconomic, nu putem vorbi de carevamodificri, doar c s-a ptruns n adncime i s-a pornit la o valorificare pe scar larg a tuturor tipurilor deresurse miniere, indiferent de calitatea lor i nivelul de dezvoltare a rii.n industria prelucrtoare,influena factorului natural este n funcie de potenialul de resurse naturale;de consumul de resurse la o unitate de producie; de transportabilitatea acestora. Industriile prelucrtoare suntdependente de sursele de energie. De regul, industriile prelucrtoare sunt amplasate intermediar, ntre sursele dematerii prime i cele energetice.APA una din cea mai important resurs natural. Industria figureaz ca un mare consumator de ap.Apa este utilizat ca materie prim n procesul de producere, de asemenea n rcirea instalaiilor iechipamentelor, n calitate de dizolvant sau de agent termic. Majoritatea ramurilor i subramurilor industriei suntmari consumatoare de ap: la producia unei tone de mase lemnoase se consum 50 100 m3de ap, de celuloz100-700 m3, de sod caustic 60-160 m3, de fibre sintetice 1000-2000 m3. Apa n industrie este utilizat i laproducia de hidrogen; din apa marin se obine 20% din sarea gem, 60% de magneziu, 65% din cantitile debrom.AERUL este utilizat ca materie prim (de exemplu la producia de ngrminte de azot). n afaraimportanei sale vitale (factor vital), reprezint componentul de baz al atmosferei, care contribuie la formarearesurselor agroclimatice.Ca factor de influen asupra acestui proces se impun anumite caliti ale aerului, nspecial unele diferene regionale ale calitilor aerului, cum sunt umiditatea, meninerea anumitu-i grad destabilitate a temperaturilor, n deosebi pentru unele ramuri ale industriilor textile (pentru filatur) i alimentare(de producie a vinurilor, brnzeturilor etc.). n prezent sunt deosebit de sensibile fa de puritatea aerului unir de producii contemporane din categoria tehnologiilor de vrf, n care nu este admis poluarea nici la nivelmolecular - de exemplu, producia de microscheme, cristale sintetice, semiconductoare etc. Pentru asemeneaproducii este important i gradul de poluare fonic sau cele mai mici vibraii.FONDUL FUNCIARreprezint totalitatea terenurilor n limitele unei ri, regiuni, comune etc. Este unfactor important n amplasare. Cele mai calitative (fertile) terenuri sunt utilizate sub culturi agricole). nindustrie, spaiul are o importan mai redus, dar, totui influeneaz amplasarea i dezvoltarea ntreprinderilor.ntreprinderea are tendine de extindere prin mrirea capacitii, prin necesitatea depozitrii deeurilor. nprezent, suprafaa total a terenurilor afectate de activiti miniere este de 15 mln ha. Pentru activitatea normal aunei atomocentrale de capacitate medie este nevoie de o suprafa de 3-4 km2.FACTORUL SOCIAL marcheaz o influen hotrtoare asupra produciei industriale. Influena n amplasare este determinat de obiectivele produciei i de posibilitile de realizare ale acestora. n condiiile deeconomie de pia este optimal amplasarea produciei care asigur obinerea unui profit maxim..Printre factorii de natur social, ce influeneaz dezvoltarea i amplasarea industriei, se remarcresursele de for de munc i capitalul. Schimburile reciproce pariale ale acestora pot condiiona modificri semnificative n amplasarea produciei 14ependent14.Fora de munc intereseaz att prin numrul su (n agricultur, industria textil, activiti miniere), cti prin calitatea sa (n 14ependent1414, aeronautic, etc.). FACTORUL ECONOMIC O influen remarcabil asupra geografiei industriilor exercit progresul tehnico-tiinific.Sunt cunoscutedeja realizrile progresului tehnico-tiinific, care asigur antrenarea n procesul de producie a unor noi surse itipuri de materie prim. Deasemenea, condiioneaz apariia i dezvoltarea unor ramuri i producii industriale noi, care prezint cerinedeosebit de pretenioase n amplasarea lor. Este cunoscut importana acestuia n modernizarea mijloacelor detransport, a sistemului de comunicaii i informaional. Utilizareanoilor tipuri de materie prim,a noilor tehnologii i a mijloacelor de transport mai modernizate i eficiente determin, deseori, discontinuiti teritoriale, justificate din punct de vedere economic. Unele industrii sunt treptat permutate din spaiile urbane n cel rural, din motivul c sunt poluante sau, dincauza consumului ridicat materii prime, ap. Astfel se tinde s se reduc cheltuielile pentru transport i celepentru asigurarea unei caliti a produciei prelucrate (?n cazul industriei alimentare)

20.Teoriile de amplasare geoeconomica.esenta lor.. Unul din autorii concepiilor noi este Mabi,care a elaborat ciclurile resurse-export. Aceste cicluriprevd extragerea materiei prime, prelucrarea ei primar, precum i transportarea acesteia. Conceptuldat a fost dezvoltat de mai multe state ce sunt specializate mai mult n exportul de materii prime sausemifabricate pe piaa mondial precum i transportarea acestora. Tiunen i Launhard nainteaz teza c factorul debaz al amplasrii industriei sunt cile de transport.Accentund c transportul creeaz oindependen a centrelor industriale n raport cu materiile prime, ele permit i accesul la cteva surse concomitent. De regul se ine cont de intersecia acestora, ce sporete avantajele, dar i rolul centrului industrial. n secolul XX s-a impus teoria , c odat cu creterea complexitii procesului de producie centrele au tins spre fore de munc de regul calificate. Aa sunt ramurile cu un nivelnalt de tehnologizare, iar cele ce necesit fore de munc numeroase, tind spre ariile agricole denspopulate, unde n rezultatul mecanizrii are loc eliberarea forei de munc. n aceast perioad dominant a fost teoria lui Alfred Weber. El a clasificat factorii de amplasare aindustriei ?n: factori generali (transport, capital i munca investit) ispecifici(gradul de perisabilitate, condiiide pstrare a produselor). A. Weber definete, c localizarea este n funcie de factorul munc sau forele demunc i este optim n raport cu sistemele de transport. El nu a neglijat ns importana sistemelor de transport. Walter Cristailer ne atenioneaz c factorul dominant al amplasriieste prezena peii. Aceasta are loc n etapa promovrii liberalismului de pia. n condiiile concureneisistemelor de impozitare precum i a granielor statale, optimal este de a amplasa produciile industrialespre pieele de desfacere.

21.amplasarea sferei serviciilor,principii geoeconomice de amplasare.transforari geoeconomice.......... Dezvoltarea acestui sector este o consecin a apariiei noilor necesiti i direcii de valoare a societii, creterea veniturilor populaiei.. Comerul - ocup rolul central n dezvoltarea sferei serviciilor. Numrul de ocupai n comerul cu amnuntul i angro constituie unul din indicatorii de baz a dezvoltrii acestui sector. Telecomunicaiile asigur 7 % din PIB. Geografia industriei informaionale mondiale este abia n proces de formare, ns principala particularitate a ei este prezena i dezvoltarea n statele nalt dezvoltate.. Un alt principiu, care determin dezvoltarea acestei ramuri este accesul liber la informaia existent, principiu, care de asemenea se respect n aceast grup de state.Deservirea creditar-financiar. Principala form de activitate este exportul de capital. n prezent, exportul mondial de capital depete 1,3 trilioane U.S.D. n lume sau creat trei centre creditar-financiare mari, care concureaz ntre ele. S.U.A., de peste 50 ani deine ntietatea, fapt prin care a izbutit s-i creeze aa zisa a doua economie. Administraia de stat. Ocrotirea sntii, nvmntul, instituiile cultural recreaionale, deservirea populaiei. Principalele direcii sunt ocrotirea sntii, cultura, deservirea populaiei.Amplasarea geoeconomic a serviciilorReieind din specificul acestei sfere, amplasarea teritorial difer foarte mult, dar, totui, pot fi evideniai un ir de factori. Factorul de baz este poziia central n raport cu infrastructura socio-economic. Prin poziie central se subnelege locul oricrei aezri, ce servete ca centru de asigurare cu mrfuri i servicii, strict necesare i are particularitatea de a polariza n jurul su activiti economice. Poziia central este o categorie relativ, deoarece locul dat nu poate concentra absolut toate categoriilede servicii. Din acest motiv ele sunt divizate n centre de rangul I i de rangul II etc. Poziia central estedeterminat de preferinele populaiei i nu pot fi elaborate recomandri unice. Poziia central este favorizat deaa factori ca:-prezena cilor de transport, de regul a celor noi i rapide. Poziia central este considerat locul deintersecie a lor. Acestea sunt de obicei magistralele. De cele mai dese ori acestea sunt cile aflate laintersecia a dou centre mari;-prezena centrelor de comer, de regul, de dimensiuni mari sau polarizatoare. De regul, acesteasunt pieele mari,

cu cerere i ofert mare i stabil.-prezena centrelor administrative sau a organelor de dirijare regional sau naional.n cazul lipsei acestor cerine sunt creat reele de prestate a serviciilor.Cel mai frecvent, aceste serviciisunt prestate n alimentaia public n gospodrie ( spltoriile)

23.Balanta mondiala de combustibil si energie.modificarii geoeconomice.Balana energetic mondial este ponderea diferitor tipuri de combustibili n obinerea i consumulde energie.n anul 2004, structura balanei energetice mondiale a fost urmtoarea: petrol 36,8%, crbune 27,2%,gaze naturale 23,7%, hidro- i atomo-energie 12,3%. n prezent este evident tendina statelor de a trece lasursele de energie ieftine. Astfel, n ultimii ani, din cauza creterii preurilor la petrol i gaze naturale, ponderealor n balana energetic scade i crete cea a hidro- i atomo-energiei, de asemenea, a surselor regenerabile.Preurile la crbune au crescut brusc cu 10- 20 %, n plus, crbunele, indiferent de calitate, tinde de a fi exclusdin balana energetic a statelor dezvoltate, din considerente ecologice, cu toate c media preului rmne a fi de120-150 dolari/tona.Statele dezvoltate se orienteaz mai mult spre sursele de combustibil ecologic pure, mai ales gazulnatural, care are i un pre mai redus. n procesul de globalizare ele urmresc scopul de a-i asigura o stabilitaten aprovizionarea cu resurse energetice, de acea ele sunt permanent n cutarea noilor surse alternative deenergie. Geoeconomia petrolier se compune din mai multe etape caracteristice statelor dezvoltate extracie - transportare - prelucrare transport realizare.De aceea, Rusia are pe ce conta n strategia sa geoeconomic i anume prin faptul c extrage, transport irealizeaz, dar aceasta minimalizeaz foarte mult posibilitile ei. Rusia ar trebui s posede ciclul complet derealizare a produselor finite petroliere, pentru o prosperare geoeconomic. O lat surs de energie, de asemenea destul de instabil, este cea atomic. Numai ?n perioada 2000-2004ponderea acestei surse de energie a sczut de la 7,9% la 6,1%. n genere, lumea tinde de a substitui energiaatomic cu alte surse, lucru foarte evident n unele state europene (Germania, Suedia etc.).Lumea este puternic dependent de dou centre de asigurare cu resurse energetice Orientul Apropiat (nspecial Arabia Saudit), unde se resimte mult influena S.U.A. i Rusia. Europa fiind axat mai mult pe Rusia i,parial, pe Africa de Nord i Orientul Apropiat. Datorit faptului c Rusia este imprevizibil n aciunile sale, secaut insistent de a se conecta la conductele noi de gaze i petrol, ce pot veni dinspre Asia Mijlocie (Kazahstan,Turkmenistan). Organizaia GUUAM are ca scop principal anume substituirea surselor de aprovizionare dinRusia cu cele din Asia Mijlocie. ns i aici problema ntlnete mari impedimente politice.

22.princip.geoec.de amplas.a tipur.de centr.electrice.transf.geoeconomice. Termocentralele asigur 64 % din producia mondial de energie electric. n secolul XX tendina debaz a fost construcia termocentralelor gigantice, dar i cu efecte mari de poluare. Aceast problem a aprutpentru prima dat n Europa, unde treptat s-a trecut la termocentrale de capacitate mic. Strategia dat dedezvoltare nu a dat rezultatele dorite, ele continund s fie surse mari de poluare. De acea s-a recurs la o noustrategie geoeconomic i anume, termocentralele au nceput s fie trecute de la combustibil solid (crbune) lacel lichid (pcur), iar mai trziu la gazul natural. n aa mod s-a pstrat strategia de a construi central termoelectrice mari. La momentul transferrii lor de la crbune la gaz i pcur, termocentralele au fostamplasate spre consumator, urmrindu-se scopul de a evita pierderile de energie la transportare i de consum aenergiei termice, unde eficiena lor a sporit de dou ori. La aceast etap s-a modificat i strategia tipurilor decentrale termoelectrice. S-a trecut la cele mici, unde amplasarea se efectueaz direct n interiorul spaiilor urbane.Iar a celor care funcioneaz pe baz de crbune sunt amplasate n raz subrban. Termocentrale mari mai suntconstruite doar n bazinele mari de surse de combustibil. La etapa modern ele funcioneaz pe baz de crbuneinferior, isturi arztoare sau bituminoase, transportndu-se energia electric spre consumator. n amplasare seine cont i de prezena apei, necesare pentru procesul tehnologic. n plus, consumul de ap la termocentraletransform apa consumat n ap tehnic, ce sporete criza apei potabile n urbe. Dar transferarea lor spreconsumator a sporit eficiena economic de 200% fiind utilizat i apa fierbinte, de unde se ine cont de mrimealor i regimul de funcionare pe parcursul unui an.Avantajele termocentralelor sunt c ele sunt construite n timp scurt, n comparaie cu hidrocentralele, cucheltuieli reduse de capital. Un dezavantaj este c termocentralele necesit o reconstrucie la fiecare 2-3 ani, nplus i reutilare. Iar regimul de funcionalitate este acomodat cu uurin cerinelor de moment cu energie.

Hidrocentrale produc energie ecologic pur i inepuizabil. Ele, ns, au implicaii mari asuprahidrodinamicii rurilor. n prezent, hidrocentralele asigur 20% din totalul produciei mondiale de energieelectric. Din punct de vedere economic sunt eficiente, centralele hidroelectrice construite pe rurile mari, n special a celor montane. Dar practica mondial demonstreaz ca sunt construite n egal msur i pe ruri decmpie i pe ruri montane.Hidrocentralele sunt construite cu investiii mari de capital, se construiesc o perioad ndelungat de timp,de regul 10-15 ani i influeneaz negativ mediul prin construcia barajului, inundndu-se suprafee mari deuscat, de regul sunt inundate terenuri agricole Avantajul economic este c produc energie electric ieftin. Problema de baz n funcionareahidrocentralelor este c au o producie inegal pe parcursul anului (sezonier), ceia ce creeaz incomoditi nasigurarea stabil a obiectivelor economice cu energie. n plus, ele creeaz probleme navigaiei i dezechilibruecologic sistemelor, reproducerii faunei r?urilor. Atomocentralele asigur n prezent 15% din producia de energie electric mondial. Ele sunt amplasate,de regul, lng consumator. Totodat, n amplasare se ine cont i de prezena resurselor acvatice, necesarepentru procesul tehnologic de rcire. sunt eficiente economic. Produc capaciti mari de energie cu cantiti mici de resurse (cteva sute detone de uraniu se consum pe parcurs de 1 an n toat lumea);sunt construite ntr-o perioad scurt de timp;energia produs este ieftin. sunt periculoase prin procesul lor tehnologic;sunt obiective de nesiguran prin prisma creterii terorismului i criminalitii internaionale nperioada de globalizare. ?n amplasarea teritorial a atomocentralelor se ine cont de doi factori de baz: 1) n apropiere de consumator. n general, atomocentralele sunt amplasate acolo unde se simte o necesitate acut (un deficit) de energie.2) atomocentralele n procesul lor tehnologic sunt strict dependente de resurse acvatice. Amplasarea lor este determinat de prezena acumulrilor de ap sau de prezena cursului apelor rurilor, necesar pentru rcirea lor.Treptat statele dezvoltate tind de a exclude atomocentralele din balana lor energetic. Strategia economic a statelor dezvoltate este elaborarea tehnologiilor de utilizare a resurselor netradiionale de energie. 24.criza energetica.cauza declansarii si cai de solutionare.securitatea si stabil.energet.criza economica este deficitul de energy.simtita in econ.statelor lumii.Cauzele-1.resurse natural epuizabile,2.resurse energetice distribuite foarte inegal.3.tarile lumii au folosit res.traditionale. Cai de solutionare---1.utilizarea res.netraditionale,economisirea,utilizarea tehnologiilor eficiente. Stabilitatea energiei-asigurarea tarii cu res.energetice din citeva surse si diversificate.

25.MetalurgiaIndustria metalurgic.Metalurgia este una din ramurile de baz ale industriei grele. Importana ramuriiconst n faptul c ea asigur cu materie prim industria constructoare de maini. Circa 30% din fora de muncdin industrie activeaz n metalurgie.Metalurgia cuprinde 2 subramuri:-industria siderurgic numit i metalurgia feroaselor, care include procesele tehnologice de obinere dinminereurile de fier a fontei i oelurilor i transformarea acestora n produse de laminate (tabl, srmetc.);-metalurgia neferoaselor , care cuprinde procesul de obinere din minereuri neferoase a produselor respective semifinite i finite n rezultatul prelucrrii acestora.Odat cu accelerarea progresului tehnico-tiinific din ultimele decenii au avut loc mari transformri decaracter tehnologic. n metalurgie s-a mbuntit calitatea metalelor produse, se utilizeaz noi tehnologii nproducerea metalelor feroase i neferoase, se micoreaz pierderile de producie. Totodat au avut loc modificrii n amplasarea ramurilor respective.Actualmente, rolul metalurgiei se reduce, drept consecin a utilizrii pe larg n industria constructoare demaini a diverselor materiale plastice, care tot mai mult nlocuiesc metalele. Totodat, aceasta este legat i cumbuntirea calitii metalelor i micorarea pierderilor n procesul de utilizare lor. Actualmente, rolul metalurgiei se reduce, drept consecin a utilizrii pe larg n industria constructoare demaini a diverselor materiale plastice, care tot mai mult nlocuiesc metalele. Totodat, aceasta este legat i cumbuntirea calitii metalelor i micorarea pierderilor n procesul de utilizare lor.

26. Industria constructoare de maini sau industria de echipament este ramura principal a industriei. Denivelul dezvoltrii industriei constructoare de maini n mare msur depinde nivelul dezvoltrii societii,nivelul progresului tehnico-tiinific, gradul de aprare i securitate a statului; determina nivelul

dezvoltriicelorlalte ramuri a economiei mondiale. Acestei ramuri -i revin 35-40% din tot volumul de produciei industrialemondiale. n funcie de nivelul dezvoltrii statului, ponderea ramurii variaz de la 35% n statele slab dezvoltatepn la 35-40% n statele nalt dezvoltate.n industria constructoare de maini contemporane snt ocupate 25-35% din numrul total a populaieiangajate n industria mondial. Este ramura cu cea mai mare pondere n relaiile externe a statelor (import,export). Industriei constructoare de maini i aparine partea principal n formarea produsului intern brut astatelor dezvoltate i a veniturilor statelor lumii. Funcia industriei de maini este de a aproviziona toate ramurile economiei cu utilaj, aparataj iechipament, de a satisface necesitile populaiei n diverse tipuri de maini i aparataj de uz casnic.Asupra amplasrii teritorial a industriei constructoare de maini influeneaz urmtorii factori:Prezena materia prim, adic centrele metalurgice, deoarece s-a constatat c la 1 t de produciegata se folosete pn la 1,5 t de semifabricate, i n primul rnd metal. De aceea producerea utilajului greu imaini care consum mult metal se amplaseaz n apropiere de bazele metalurgice (utilaj metalurgic, utilaj pentrucazangerii i alt.) Aa centre mari sunt Chicago (SUA) Essen (Germania), Celeabinsk (Rusia), Harikov (Ucraina)i alt.-Prezena forei de munc de nalt calificare.Pentru producere aparatajului electric, electronic imultor ramuri a industriei atomice, aeroauticii i altele se dezvolt n centrele cu fora de munc de naltcalificare. Aa centre mari mondiale ca New-York (SUA), Moscova (Rusia), Berlin (RFG), Paris (Frana). ngenere toate ramurile industriei constructoare de maini tind spre resurse umane calificate.Apropierea de consumator . Producerea mainilor i tractoarelor agricole n cea mai mare parte serealizeaz n raioanele agricole. Specializarea agricol determin n mare msur i tipul de maini agricoleproduse.ntre factori de mare importan n repartizarea teritorial se numete specializarea i cooperareaproducerii. n dependen de nivelul specializrii se difereniaz:-specializarea dup tipul de maini ca exemplu producerea utilajului tehnologic pentru alte ramuria industriei; maini energetice, electroenergetice i alt;-specializare ?n producerea diferitelor piese pentru mainile cu construcie complicat (navemaritime, avion, automobile i alt.).Ca rezultat a dezvoltrii specializrii, crete rolul cooperrii produciei industriei constructoare de maini.De exemplu, pentru asamblarea unui avion sunt necesare de aproape 100 mii piese. Dezvoltarea ramurii eposibil n baza unei cooperri largi cu diferite centre, ramuri i state specializate. Specializarea i cooperarea nindustria constructoare de maini este determinat de profitul ntreprinderii i caracterul produciei.Un rol important n dezvoltarea industriei constructoare de maini l joac tot mai mult dezvoltareasistemului de transporturi. Specializarea, cooperarea i concentrarea produsului finit este determinat dedezvoltarea ntregului sistem de transport (feroviar, automobil, aerian.

27. Industria chimic este o ramur modern cu un ritm accelerat de dezvoltare, strns legat de cercetriletiinifice, fapt ce-i permite n permanen lansarea pe pia a multor produse noi. Alturi de celelalte ramuri aleindustriei grele, industria chimic ndeplinete un rol important n valorificarea complex i mai calitativ a uneigame mari de materii prime, dar i a diferitelor subproduse i deeuri ale altor ramuri industriale.Ponderea industriei chimice este n permanent cretere i constituie n prezent 15% din produsulindustrial global, iar ritmurile de cretere al volumului produciei este foarte nalt. Se consider c la fiecare 15ani, volumul produciei ei se dubleaz. n industria chimic activeaz 10-12% din populaia ocupat n industrie.Industriei chimice i revine circa 40% din exportul industrial i de capital.Asupra dezvoltrii i repartizrii teritoriale a industriei chimice influeneaz mai muli factori:prezena materiei prime. De acest factor dominant se ine cont la repartizarea ramurilor ce folosesc ocantitate mare de materie prim la o unitate de producie sau n cazul cnd materia prim nu este transportabil.Astfel, n apropierea materiei prime se localizeaz ntreprinderile de produse clorosodice, ngrminte fosfatice,potasice etc. De exemplu, la producerea 1 tone de ngrminte de potasiu se utilizeaz 2 tone de sare de potasiu;-prezena consumatorului . De acest factor se ine cont la localizarea ntreprinderilor de producere aacizilor (sulfuric, clorhidric), a amoniacului, ngrmintelor azotoase, maselor plastice etc.;-prezena energiei electrice. De acest factor se ine cont la amplasarea subramurilor chimiei sintezei organice, cum ar fi industria maselor plastice, rinilor, metanolului etc.De exemplu, la producerea 1 tone de fibre sintetice se consum 8-11 mii kw/or i 16-19t combustibil convenional. Industria chimic, n ansamblu, consum 15-20% dinvolumul total de energie electric;prezena apei , cnd apa se folosete ca materie prim. De exemplu, la producerea uneitone de fibre sintetice se consum circa 6 mii m3de ap, de 25 ori mai mult dect latopirea unei tone de font;factorul ecologic.Industria chimic nu produce deeuri, dar n rezultatul procesuluitehnologic sunt eliminate substane chimice toxice duntoare lumii vii.Unele ramuri ale industriei chimice pot profita de

mai muli factori. De exemplu, la producereacoloranilor, maselor plastice, pesticidelor etc. este necesar prezena att a materiei prime, ct i aconsumatorului.Pentru dezvoltarea i repartiia industriei chimice sunt caracteristice urmtoarele particulariti:1. Sortimentul mare de produse chimice, care actualmente include circa 1 milion de denumiri, tipuri imrci. Diversitatea produciei se explic prin faptul c ele posed caliti superioare celor ale produselor naturale,fiind uneori de 10 ori mai ieftine. De exemplu, 1 tona de mase plastice nlocuiesc 2-3 tone aluminiu, 4-5 toneoel, 15 m3 material lemnos.2. Este ramura care n dezvoltarea sa n-a cunoscut perioade de criz. Scderea volumului de producie nuna din subramuri se compenseaz prin creterea volumului de producere n alte subramuri. De exemplu, lafiecare 10-15 ani, industria chimic i dubleaz volumul produciei.3. Cooperarea strns ntre diferite stadii de producere i subramuri chimice. Materia prim n procesul deprelucrare trece mai multe stadii, iar produsul fiecrei stadii servete ca materie prim pentru altesubramuri ale industriei chimice.4. Nivelul nalt de monopolizare. n cadrul industriei chimice nc n prima jumtate a secolului XX auaprut mari trusturi internaionale. Cele mai mari corporaii internaionale dup volumul produciei iexportului sunt: BASF, Bayer Germania, Pfizer, Johnson Johnson, Dow Chemical, Du Pont, ExxonMobil SUA, GlaxoSmithKline, Shell Marea Britanie, etc 28. Industria uoar ramur de baz, ramur ce a dat impuls dezvoltrii procesului de baz n secolul XIX-XX industrializarea. Structura ramurii reflect etapele tehnologice de prelucrare a materiei prime de originenatural sau chimic. Din acest punct de vedere, subramurile industriei uoare pot fi clasificate n trei grupe:subramuri primare (obinerea bumbacului, inului, pieilor), subramuri ale semiproduselor (filatur, textile, pielrie,blnuri) i subramuri care produc mrfuri finite (confecii, tricotaje, covoare, nclminte, produse demarochinrie etc.).Principalele particulariti ale industriei uoare, care determin dezvoltarea i repartizarea teritorial, sunt:- subramurile ei sunt mari consumatoare de resurse umane, cu precderefeminine. Un rol important l au braele demunc ieftine. n etapa contemporan mai multe subramuri au migrat din statele dezvoltate spre statele n curs dedezvoltare, cu rezerve mari de for de munc ieftin i bogate n materii prime;- subramurile industriei uoare sunt concentrate n uniti economice de capacitate relativ mic i medie, avnd oconcentrare teritorial mic (contribuii importante n dezvoltarea ramurii aduc unitile artizanale rurale mici ichiar gospodria casnic);- utilizarea unor cantiti mici de materii prime;- producnd bunuri de larg consum curent i fiind adresate unei mase largi de consumatori, localizarea ei geografice foarte larg, amplasarea teritorial fiind att n centrele urbane mari, ct i n orae, orele i chiar n aezrirurale.n ceea ce privete factorii de amplasare teritorial , industria uoar ine cont de factorul uman: fora demunc, tradiiile locale, apropierea fa de pieele de desfacere. De obicei prelucrarea primar i final sedesfoar n uniti diferite. Dependena de materie prim de import a influenat localizarea ramurii n porturi(Italia, Frana, Suedia, Japonia). Amplasarea teritorial e determinat i de influena factorilor de consum, i detradiiile locale. Mai multe regiuni tradiionale ale industriei uoare sunt formate n baza unor ocupaii agricole denatur istoric, n prezent depite de evoluia economic. Ca exemplu pot servi regiunile textile ale Angliei,aprute n legtur cu creterea oilor, sau cele ale Flandrei (Belgia) formate prin relaia cu cultura inului etc. nlocalizarea spaial o importan mare o are i corelarea cu industria grea, din considerentele folosirii raionale a foreide munc. La etapa contemporan amplasarea produciei de serie ine de rile n curs de dezvoltare, datorit costului mical forei de munc, iar fabricarea produselor scumpe ale ramurii - de rile dezvoltateAmplasarea industriei uoare se modific din cauza folosirii materiei prime chimice. Toate subramurileindustriei uoare (cu excepia prelucrrii primare a materiilor prime) din punctul de vedere al localizrii teritoriale seclasific n 3 subgrupe:a) subramuri orientate ctre factorul materie prim i consumator (industria textil, tricotajelor, covoarelor etc.);b) subramuri orientate ctre consumator (industria nclmintei i a confeciilor, poligrafic, a jucriilor .a.);c) subramuri orientate ctre materie prim (industria inului). 29. Industria alimentar are un ir de particulariti specifice n amplasarea teritorial, prin faptul c este oramur ce depinde deosebit de mult de materia prim agricol (90% din materia prim este de origine agricol).Este o ramur foarte bine dezvoltat n statele nalt dezvoltate.Este o ramur ce n perioada industrial n amplasarea teritorial s-a inut cont deosebit de mult deurmtorii factori:-prezena materiei prime agricole. n primul rnd, pentru a evita cheltuielile de transportare aproduciei agricole, dar i din cauz c o parte a produciei agricole este netransportabil(legumicultura, pomicultura). Dar la unele ramuri agricole ntreprinderile de prelucrare sunt amplasatedirect n regiunile de cultivare (industria zahrului);-prezena peii de desfacere a produselor (industria laptelui, crnii);-factorul determinant geoeconomic, n amplasarea majoritii ramurilor este consumul mare de ap.Din punctul de vedere al structurii, subramurile industriei alimentare pot fi clasificate n:industrii primare, ceproduc

semiproduse (fain, pudra de cacao, unt etc.), utilizate ?n continuare ?n industrii secundare, care au ca produsfinal alimentul de consum. Deseori ntreprinderile industriale alimentare combin produsele primare cu cele secundare(finale). Industria alimentar cuprinde att ntreprinderi mici specializate, dispersate n majoritatea statelor lumii, unitiartizanale mici rurale (prepararea mezelurilor i brnzeturilor n Frana, a produselor zaharoase i de ciocolat n Elveiaetc.), ct i societi transnaionale. Unele subramuri ale industriei alimentare au o tendin de supraconcentrare ncadrul unor societi transnaionale, majoritatea cu sediul n ri cu vechi tradiii i cu un numr impuntor de filiale iuniti de producie specifice (Nestl?, Perrier, Procter & Gamble, Pepsi, Unilever, Coca-Cola etc.)..n ultima perioad de dezvoltare, datorit modificrii structurii de alimentaie a populaiei n stateledezvoltate i sporirea calitii vieii (propagarea unui mod de via sntos i a cererii mari pe pia a produselor ecologic pure) ramurile pot fi clasificate n dou grupuri :-ramuri tradiionale, vechi ce sunt specifice i tind de a fi strmutate n statele lumii a treia;-ramuri noi, reutilate tehnologicamplasate de excepie n statele dezvoltate.Dup dimensiunile i caracterul de amplasare ramurile pot fi divizate n dou grupe:-ramuri ce funcioneaz exclusiv pe materie prim importat i nu depind de baza de materie prim dinar. Producia nu depinde de piaa de desfacere a mrfurilor i are o capacitate mare detransportabilitate (producia de tutungerie, buturi alcoolice, ind. ceaiului);-ramuri ce se orienteaz exclusiv spre piaa de desfacere a produciei.n linii generale sunt distinctive dou tipuri de ntreprinderi mari - ce erau propagate de statele cedezvoltau gigantismul economic, aici se nscriu statele cu trecut comunist i mici sau mijlocii ce practicaueconomia de pia. Practica i timpul au demonstrat c n condiiile de pia cele mici sunt mult mai viabile i seacomodeaz mai rapid la cerinele pieii.n prezent, odat cu utilizarea ambalajului i tehnicii frigorifice se asigur transportabilitatea sporit aproduselor i pstrarea o perioad ndelungata 32.CAI,,Revolutia Verde,,etapele,esenta,transform.geoeconomice Agricultura in fitotehnie a impulsionat Revoluia verde, care prevede nlocuirea plantelor decultur slab productive cu cele noi cptate prin selecie, n corelaie cu mecanizarea, electrificarea munciiagricole. Acest proces a nceput n anii 60 70 ai secolului XX-lea de ctre statele nalt industrializate i deF.A.O. Necesitatea nfptuirii revoluiei agricole a constituit-o diferena timpurilor de dezvoltare a agriculturii nstatele nalt dezvoltate i cele n curs e dezvoltare. Ctre perioada dat sau format mari decalaje n dezvoltarea agriculturii. Constituie o incercare a politicii international de a rezolva problema alimentara in statele in curs de dezvoltare cu o populatie numeroasa.In an.60-70 ai sec.20 ,, Revol.Verde,, a cuprins statele din sud si sud estul Asiei.masurile intreprinse au au constituit la o anumita sporire a productiei agricole dar nu a reusit sa resolve definit problema degradarii terenurilor agricole. Ea se utilizeaza in cantitati in agricultura si a avut consecinte negative asupra populatiei. La etapa actual cu succes se realizeaz revoluia verde ?n Mexic, Pachistan, Filipine,India care au un nivel mai avansat de dezvoltare 30. Agricultura este a doua, ca importan, ramur a economiei mondiale. Agricultura este o ocupaie de baz n toate regiunile globului, iar produsele ei particip n mareparte la comerul dintre regiuni i ri.Agricultura se practic n prezent n toate statele lumii, indiferent de condiii climaterice, iar n peste 50%dintre ele rmne ramura de baz a activitii materiale. n aceast ramur sunt ocupai peste 47-48% dinpopulaia activ. Agricultura este o ramur economic care depinde integral de condiiile climaterice.Cel mai nalt grad de dezvoltare a agriculturii n prezent l-au atins statele nalt dezvoltate, care au intratntr-o etap postindustrial, unde s-a produs o restructurare i o integrare organic a agriculturii cu ramurile deprelucrare industriale.Agricultura joac un rol primordial n dezvoltarea economiei, producia agricol constituind principalasurs de alimentaie i materie prim pentru o serie de ramuri industriale. Necesitatea dezvoltrii i modernizriidecurge din rolul su vital n satisfacerea necesitilor de alimente a populaiei tuturor rilor lumii. Aceastactivitate uman are cea mai mare contribuie la bunstarea oamenilor, n primul rnd pentru c ea asigur hrananecesar. n prezent, 60% din populaia Terrei i asigur existena direct de pe urma practicrii agriculturii. Ei irevine rolul hotrtor n soluionarea problemei alimentare. Agricultura este o ramur care asigur cu materieprim multe ramuri industriale: industria alimentar 90%, industria uoar 70%, industria chimic 20%.n agricultura mondial progresul tehnico-tiinific a devenit fora ca accelerator a produciei agricole, ceare urmtoarele caracteristici: intensificarea, mecanizarea, chimizarea, electrificarea, automatizarea, introducereabiotehnologiilor. Agricultura in fitotehnie P.T.. a impulsionat Revoluia verde, care prevede nlocuirea plantelor decultur slab productive cu cele noi cptate prin selecie, n corelaie cu mecanizarea, electrificarea munciiagricole. Acest proces a nceput n anii 60 70 ai secolului XX-lea de ctre statele nalt industrializate i deF.A.O. Necesitatea nfptuirii revoluiei agricole a constituit-o

diferena timpurilor de dezvoltare a agriculturii nstatele nalt dezvoltate i cele n curs e dezvoltare. Ctre perioada dat sau format mari decalaje ?n dezvoltarea agriculturii.

31.Organizzarea teritoriala a agriculturii.Conceptia lui Tunin?n perioada anilor 60-70 ai sec.XX s-a petrecut o polarizare a statelor, la un pol statele dezvoltate cu o agricultur moderncomercial la alt pol majoritatea statelor n curs de dezvoltare, cu o agricultur sub dezvoltat i rmiecoloniale de gospodrire. Decalajul dezvoltrii frneaz dezvoltarea economic i progresul n plan mondial. nacelai timp nfptuirea Revoluiei verzi era determinat i de creterea demografic a populaiei n Africa,Asia, America Latin. La etapa actual cu succes se realizeaz revoluia verde ?n Mexic, Pachistan, Filipine,India care au un nivel mai avansat de dezvoltare. Modelrile n amplasarea agriculturii n secolul XX au fost dictate de concentrare urban a populaieimondiale. Aceasta a fost expus n teoria lui Thiunen 1826 Germania. El meniona c amplasarea agriculturiieste determinat de trei factori ca:-distana dintre gospodria rneasc (agricol) i ora;-deosebirile spaiale al preului la produsele agricole;-renta funciar, ce depinde de poziia geografic;Astfel, Thiunen meniona, c n preajma urbelor mari sau format zone agricole ce au caracteristicistructurale, cu o form exclusiv intensiv:1. Zona din apropierea oraului (zona agricol periurban), ce este rentabil legumiculturii ipomiculturii, mbinat cu creterea animalelor pentru lapte. Aceste suprafee fiind utilizatefoarte intensiv din motivul apropierii de piaa de desfacere.2. Zona silvic, care servete ca spaiu de agrement, dar i ca arie cu o gospodrire silvic, cuforme de producere a alimentelor de origine animalier, pete, ciuperci etc.3. A treia zon este destinat creterii cerealelor, ce utilizeaz un asolament mare de culturi, cu operioad ndelungat de pstrare i de obicei transportabile.Modificrile baz ce au loc n etapa dat sunt legate de faptul c statele dezvoltate au practicat oagricultur productivist,unde scopul de baz era obinerea unor recolte sporite indiferent de influena acestoraasupra mediului. La etapa contemporan se trece de la o agricultur productivist la una biologic. Esena ei estedubl, s nu afecteaz sntatea omului i, n acelai timp, nici mediul, prin tehnologiile i factorii de producieagricol. Modificrile baz ce au loc n etapa dat sunt legate de faptul c statele dezvoltate au practicat o agricultur productivist, unde scopul de baz era obinerea unor recolte sporite indiferent de influena acestoraasupra mediului. La etapa contemporan se trece de la o agricultur productivist la una biologic. Esena ei estedubl, s nu afecteaz sntatea omului i, n acelai timp, nici mediul, prin tehnologiile i factorii de producieagricol

33,...sisteme de comunicatie ale terrei.noduri de comunicatie internationala..... Sistemul de transport i comunicaii reprezint carcasul Terrei care leag civilizaii diferite, sisteme economice la diferite niveluri. Printre cele mai mari i vechi ci de comunicaie se enumr:1. Marele drum al mtsii una dintre cele mai vechi ci de transport a lumii, numr 3500 ani. Aceast cale a jucat n trecut un rol foarte mare nu numai economic, dar i informaional, mult timp fiind principala punte de legtur civilizaional, un dialog ntre culturile occidentale i orientale. Mtasea chinez pentru prima oar apare n Roma. Mtasea chinez din acea perioad s egala n pre cu aurul, storcnd cantiti mari de aur din Imperiul Roman. Comerul se realiza prin intermediari, printre care se evideniau negustorii evrei. n rezultatul unei asemenea configuraii, pe Marele drum al Mtsii se formau noduri comunicaionale intermediare, unde se adunau nu numai fluxuri comerciale, dar se nfptuia un schimb cultural i inforaional intensiv. n 1993 Uniunea European inainteaz programa CORTECA (Coridorul de Transport Europa Caucaz - Asia), care, ulterior, a primit denumirea Renaterea Marelui drum al mtsii.Obiectivele principale ale programei CORTECA sunt.-dezvoltarea i intensificarea transportului i colaborarea n domeniul acordrii de transport;-coordonarea msurilor n domeniul comerului i transportului la nivel regional pe calea dezvoltrii cooperrii ntre state i cu Uniunea European;- colaborarea i schoimbul cu nou hau n domeniul transportului i comerului la nivel regional;-implimentarea n practic a normativelor de drept comune n acordurile de comer i transport;asigurarea compatibilitii care reglementeaz documentaia i procedurile interne n domeniul comerului i tranzitului cu normele i standartele tehnice ale Uniunii Europene.Magistrala Transibirian Dup eirea Rusiei la Oceanul Pacific, ntinderea mare a statului a devenit un factor de reinere de devoltare social economic. inndu-se cont de condiiile climatice sezoniere, pentru a ajunge din capital la

periferiile estice era necesar de trei ani. Construcia magistralei a influenat foarte mult dezvoltarea Sibiriei. n primii zece ani dup construcia Transibului populaia n aceast regiune a crescut de 2 ori.Magistrala Transibirian ocup un loc de baz n Geopolitica Rusiei. Cele mai importante noduri de comunicaie acvatic ale Terrei sunt: Canalul Suez canal navigabil fr ecluze, care unete Marea Mediteran cu Marea Roie. Acest canal scurteaz distana maritim dintre porturile Oceanului Atlantic i Oceanului Indian cu 8 15 mii km. Zona Canalului Suez este considerat ca hotar geografic convenional ntre Asia i Africa. Canalul a fost oficial dat n exploatare pentru navigaie la 17 noiembrie 1869. lungimea canalului este de aproximativ 163 km, limea 120 150 m, adncimea 13 15 mCanalul Panama calea artificial ntre Oceanul Atlantic i Oceanul Pacific. Idea construciei numr cteva secole. Pe istmul Panama, n urma convorbirilor cu Guvernul Columbiei, Fendinand Lesseps intenioneaz s construiasc din nou un canal, dar societatea pe aciuni format de el a dat faliment. Dajavantajul este c prin acest canal nu pot circula tancurile petroliere gigant, datorit limii reduse din zona ecluzelor. Canalul Panama poate deveni principalul izvor de venit pentru rile latino americane, care se evideniaz printr-o instabilitate politic i putere corupt.Eurotunelul.unul din cele mai grandioase proiecte din a doua jumtatea a secolului XX a devenit construcia tunelului sub La-Man. Idea legturii terestre a Angliei cu Lumea Veche aparine lui Napoleon. Mult timp construcia tunelului fusese blocat din cauza relaiilor tensionate din frana i Marea Britanie (rivali permaneni).Pe fundul Canalului Mnicii au fost construite trei tunele (unul tehnic), acre sunt asigurate cu sistem de aprare contra teroritilor i a pozarului. Calea acvatic transcontinental european Rein Main Dunre are o istorie milenar. Idea unirii Reinului cu Dunrea a aprut n anul 783 i aparine regelui german, dar din cauza grautilor tehnice, prima ncercare de a construi canalul Main Dunre s-a terminat fr succes. A doua ncercare a fost ntreprins de regele Bavariei. Canalul navigabil a fost construit ntre 1839 i 1846, cu o lungime de 178 km, adncime 1,5 m i lime 16 m. Canalul, nzestrat cu 100 de ecluze prin care puteau trece vasele cu o capacitate de 120 tone, a fost folosit efectiv pn n 1863, cnd din cauza construciilor rapide a cilor ferate el a devenit inconcurent.Romnia prin acest canal s-a integrat geoeconomic cu europa Occidental. . Magistrala Panamerican reprezint cel mai larg coridor de transport de pe glob, cu o lungime de 15000 km, iar mpreun cu oselele Transcanadian, Transamerican i Transbrazilian ajunge la peste 35000 km lungime. Panameriacna face legtura ntre Fairbanks (Alaska) i Puerto Mont (Chile), strbtnd continentul de la Nord la Sud. Magistrala Panamerican reprezint o reea de drumuri autorutiere care leag rile Americii de nord, Centrale i de Sud. Hotarele despre construcia magistralei a fost adoptat n 1923 la a V Conferin Panamerican, care a avut loc n n Chile

34.priorit.si dezavant.geoecon ale sistemelor de transp ale terrei.... Transportul i cile de comunicaie ocup un loc central n cadrul activitiilor economice. Ele reprezint un adevrat sistem vascular al economiei mondiale. Marile fluvii istorice, traseele oceanice, cile feroviare i auto-magistralele sistemul informaional mondial formeaz carcasul comunicaional al Planetei i creeaz fundamentul dialogului ntre civilizaiile umane. Prin intermediul acestora se realizeaz deplasarea n spaiu a bunurilor sau a oamenilor n scopul satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale societii omeneti. Sistemul de transport comunicaional asigur legtura ntre materia prim producie consum, ntre reedin i locul de munc, ntre generatorul de informaie i receptorul acesteia etc. Transporturile faciliteaz apropierea ntre aezrile umane, ri i continente; scoate din izolare ri i zone situate la distane mari, atrgndu-le n circuitul economic mondial.Transporturile, prin volumul i structura lor, determin n mare msur nivelul i ritmurile de dezvoltare a economiei mondiale sau naionale. Ele determin specializarea funcional a teritoriului i constituie baza material a diviziunii muncii (naional, regional, internaional). Transporturile influeneaz esenial asupra formrii preului la mrfuri (cheltuielele de transport. Dezvoltarea economic a unei ri i a economiei mondiale nu poate fi conceput fr transporturi.Transporturile i comunicaiile constituieo ramur foarte complicat i include urmtoarele subramuri:tradiionale transportul rutier, acvatic, feroviar;-moderne transportul aerian, prin conducte, electric, telecomunicaiile (telefonia, telegrafia, telecopierea fax, Internetul etc.).Principalii parametri ai sistemului mondial al transporturilor sunt: lungimea total a reelei de transporturi, care astzi depete 35 milioane km; densitatea medie a reelei de transport (22 km/100km); numrul de lucrtori care activeaz n acest sector (peste 100 milioane oameni); traficul de mrfuri (peste 100 miliarde t/an) i

traficul de pasageri (circa 1 trilion oameni/an), fiind indicele cel mai productiv etc.Transporturile feroviare concurate puternic de cele rutiere, aeriene i navale i-au meninut importana dobndi datorit avantajelor deosebite pe care le au: capacitate mare de transport, frecven sau regularitate, siguran n exploatare, vitez sporitn ultimele decenii sa extins reeaua de ci ferate n rile din Europa Central i de Est, din Africa, Asia, America Latin i Australia. Au fost construite noi ci ferate n zone izolate greu accesibile. Sau modernizat unele trasee care au fost dublate i electrificate, sa modernizat i materialul rulant (de la locomotivele cu ardere intern la locomotivele Diesel i electrice), sau construit noi linii speciale pentru trenurile de mare vitez, dup noi concepte tehnologice (monorai, pern de aer etc.). Totodat a fost introdus comanda i semnalizarea automat a circulaiei, ceea ce permite o sporire considerabil a traficului i creterea siguranei n transport.n domeniul cilor rutiere s-a construit o reea mondial de osele (24 mil.km), s-a modernizat o mare parte a drumurilor, s-au construit autostrzi cu 6-8 benzi i reeaua acestora continu s creasc, mai ales n SUA i n rile vest-europene continentale, autostrzi, drumuri de altitudine, a crescut viteza automobilului de la 15 25 km/h la 250 300 km/h, etc.Transporturile maritime s-au aflat ntr-o continu revoluie tehnic i tehnologic, evolund de la navele cu pnze la navele cu aburi i apoi la cele cu motoare Disel. Astzi se construiesc nave maritime cu capaciti foarte mari . n ultimul deceniu al secolului XX s-a extins transportul de mrfuri containerizat, care asigur operativitate n procesul de ncrcare descrcare trasbordare a mrfurilor, o corelare a diferitelor tipuri de transport, o scdere a cheltuielelor de transport i o cretere a eficienei. Transporturile aeriene au ncetat s mai fie un mijloc de transport luxos i neprofitabil, fiind preferat pentru rapiditatea transporturilor, pentru confortul i sigurana zborurilor la mare distan. Modificri deosebite s-au produs n a doua jumtate a secolului XX cnd apar avioanele supersonice (2000 km/h), cu mare autonomie de zbor. Tot n aceast perioad a crescut mult numrul de linie aeriene (lungimea total a linilor aeriene este de circa 4 mld. km), care leag cele mai ndeprtate metropole, regiuni de atracie turistic, porturi etc.; a crescut numrul companiilor aeriene (n prezent exist n lume circa 900 de companii aeriene, din care 500 cele mai mari efectuiaz transporturi internaionale); a crescut numrul de aeroporturi (circa 30 mii, din care peste 400 deservesc linii aeriene internaionale, Transporturile aeriene dein n prezent 80% din traficul internaional de cltori. Circa 90% din traficul aerian de mrfuri revine rilor dezvoltate. Transportul combinat reprezint o variant simplificat a transportului multimodal i practicat anterior acestuia, este un transport din poart n poart, cu participarea a dou sau mai multor tipuri de transport, care utilizeaz uniti specializate de transport, ns nu realizeaz cerinele transportului multimodal n ceea ce privete responsabilitatea preluat de un singur agent i folosirea documentului unic de transport pe ntreg lanul de transport. 36.corporatii transnationale.strategia geoeconomica de dezvoltare a lor.tipuri de filiale a CTN ......Un rol deosebit ?n amplasarea industriei o au noile sisteme globale - corporaii transnaionale (C.T.N.).C.T.N. reprezint marile uniuni productive, financiare sau valutare, care activeaz n dou sau mai multe state,ceea ce-i permite de elabora o politic de redistribuire a resurselor i tehnologiilor, n scopul extinderii poziiilor sale n cadrul economiei mondiale i obinerea profitului maximal. Din punct de vedere structural, C.T.N. includecompania-mam (de baz) i filiale sale strine. C.T.N. suntfirme ce au ieire larg pe piaa mondial i au activitate de producere, activitate bancar, investiional,tiinific i de cercetare, experimental i de pregtire a cadrelor. Prin intermediul C.T.N. procesul de producereeste scos din spaiul economic al statului, dar care controleaz sursele de venit sporit. Forma dominant deactivitatea C.T.N. sunt investiiile capitale, care sunt direcionate spre crearea proceselor de producere n statele gazde, sau procurarea ntreprinderilor. Aceste companii utilizeaz pieele noilor state, precum i resurseleacestora, tehnologiile noi i personalul de management. n dependen de funcia alocat filialelor, C.T.N. se clasific n:1. Filiale releu cele ce reproduc la scar mic profilul de producie a societii mame.2. Filiale ateliere care difer complet profilul sau a avut loc integrarea pe vertical.Sunt clasificate dup cota de participare a capitalului:1. C.T.N. mixte cu participarea capitalului strin i a celui autohton2. C.T.N. strine sau filiale. Tendinele de dezvoltare a C.T.N.:Una din tendinele de baz este diversificarea activitii economice, ptrunderea n cele mai diverseramuri de activitate a economiei mondiale. De regul fiecare C.T.N. are 20 de activiti economice n peste 80 deramuri de activitate, dar preponderent activitatea prioritar rmne prestarea serviciilor. Sfera de interes al C.T.N.sunt statele din lumea a treia. n aceste state, C.T.N. contribuie la dezvoltarea industriei, precum i a modificriistructurale a economiei acestor state

37.sisteme de transp.a viitorului.esenta lor geoec...... n prezent exist numeroase proiecte ce prevd crearea coridoarelor de transport transcontinentale ntre polii mondiali de dezvoltare economic i tehnologic n Europa Occidental, Asia Pacific i America de Nord. Principalele direcii de constituire a sistemului comunicaional al viitorului prevd:Organizarea coridoarelor (sau sistemelor) multimodale de transport, care cuprinde transporturile feroviare, auto, maritim, prin conducte, ct i telecomunicaiile. La intersecia principalelor coridoare multimodale se formeaz noduri comunicaionale, care n condiiile regimului preferenial asigur calitatea deservirii i multiple servicii. Ca rezultat are loc trecerea rapid a mrfurilor, capitalului industrial i financiar, intensificarea schimburilor culturale i informaionale. Crete rolul colaborrii internaionale, se intensific eforturile comune pentru nlturarea barierelor vamale i tarifere etc.Importan major economic, militar, politic, social i cultural capt comunicaiile informaionale. Industria mijloacelor de comunicaie a devenit cea mai dinamic ramur a economiei rilor dezvoltate. Unul din resursele strategice ale societii devin telecomunicaiile, care au ca obiect transportul instantaneu al informaiei.n secolul XXI se va produce o revoluie mondial n spaiul aerian, o parte a cruia o perioad ndelungat a fost nchis de asupra Oceanului Arctic, Polului de Nord i mrilor din Orientul Extrem, n zona de responsabilitate rus nchis. Dup deschiderea acestui spaiu ctre mijlocul secolului al XXI-lea 75% din traficul aerian mondial se va efectua prin Arctica.n secolul XXI se va uni sistemele de transport ale Eurasiei i Americii, formnd un sisztem mondial transcontinental.2. Crearea sistemului comunicaional euroasiatic. Un mare eveniment al secolului XXI a devenit formarea unui mare sistem comunicaional a continentului euroasiatic, format de Marele Drum al Mtsii, de magistralele Asiei Americii de Nord i Arcticii. Principalele proiecte sunt: A doua formare Coridoarele de transport Europene. n energetica mondial viitorul aparine gazului natural, se evideniaz printr-o mare eficacitate economic. Rolul gazului natural va crete datorit faptului c este cel mai ecologic printre combustibili. 35.Zonele economice libere.caracter.geoec.Tipuri,clasificarea lor,diversitatea.......... zonele economice libere, care joac un rol important n economia mondial. Sub noiunea de zon economic liber se subnelege parte a teritoriului unui stat, unde mrfurile sunt considerate drept obiect, aflate n afara teritoriului vamal naional i de aceea nu sunt supuse controlului vamal i impozitrii. Cu alte cuvinte, ZEL reprezint: - o parte a teritoriului naional (enclav), de regul cu o poziie economicogeografic favorabil, cu un regim funcional special, care prevede crearea condiiilor avantajoase pentru atragerea investiiilor interne i externe ;- un teritoriu mic (de regul, un port liber, un aeroport liber sau un depozit liber) aflat pe teritoriul unei ri sau n zona de frontier a dou sau mai multe ri, scutite de taxe vamale sau restricii cantitative obinuite altfel;- un model de integrare economic ce se concretizeaz n acordul dintre statele membre de a nltura diversele bariere tarifare i netarifare din calea tuturor sau numai a unora din produsele care fac obiectul schimburilor comerciale reciproce; - o nou form de organizare a spaiului geoeconomic n care sunt prezentate n miniatur tipurile funcionale ale unei economii de pia i anume: a) ZEL zon fr taxe vamale sau cu taxe preferenionale;b) ZEL zon liber industrial orientat spre export;c) ZEL teritoriu cu presiune liber de barierele administrative i economice. Procesul de organizare a zonelor libere tradiional ine de trei obiective politico-economice, i anume: - creterea exportului produciei industriale i obinerea n baza acestuia a mijloacelor valutare; - creterea gradului de ocupare a braelor de munc; - industrializarea raioanelor napoiate. Clasificarea zonelor economice libere;Majoritatea zonelor economice libere au o suprafata foarte mica, de obicei de o portiune de un oras, insa toate din ele trebuie sa dispuna de o pozitie economico-geografica foarte favorabila (de cele mai multe ori in apropierea porturilor maritime si aeroporturilor). Clasificarea zonelor economice libere se realizeaza dupa 4 criterii de baza: 1.dupa caracterul activitatii si destinatia lor functionala; 2.dupa gradul de implicare in economia mondiala si nationala;

3.dupa caracterul ramural; 4.dupa tipul de proprietate. Eriesind din aceste criterii se evidentiaza 6 tipuri de zone deconomice libere: I gurpa: zonele economice libere comerciale este cea mai veche forma care a aparut inca in secolul XVI. La aceasta grupa se refera zonele comertului liber, zonele vamale, porturi libere, zonele comerciale si de depozitare. Zonele comertului liber de obicei se creeaza pe teritoriul porturilor maritime sau aeroportrilor. In aceste zone marfurile ce se depoziteaza si se comercializeaza nu sunt supuse unui control vamal obisnuit. II grupa: zonele economice libere de productie se impart in zone orientate spre export sis pre import.Zonele de export activeaza pentru piata externa si sint de stinate pentru majorarea potentialului de export a tarii si a veniturilor valutare.Zonele de import au ca scop indestularea pietii inerne cu marfuri calitative. Pentru multe din aceste zone este caracteristica predominarea intreprinderilor de asamblare. III grupa: zonele economice libere stiintifico-tehnologice se ocupa cu activitatea de proiectare si cercetare cu scopul elaborarii si implimentarii in practica nationala a noilor tehnologii. Ele poarta un character de centre inovationale si stiintifice sau tehnoparcuri. IV grupa: zonele economice libere de desrvire asigura conditii prielnice companiilor ce se specializeaza in acordarea diferitor tipuride servicii, in special financiare. Printer ele se evidentiaza centrele Ofsor, centrele de acordare a serviciilo bancare si turistice. V grupa: zonele economice libere complexe cuprind diferite ramuri ale activitatilor de export-import, de productie si inovationale. De regula, aceste zone ocupa si teritorii mai mari, uneori chiar regiuni administrative in intregime. VI grupa: zonele economice libere internationale se creaza in regiunile de frontiera a doua sau mai multe state cu participare atit a companiilor private cit si a celor de stat. Zonele libere de frontier, ca instrument de cretere economic, reprezint complexe economice spaiale noi, care cuprind n sine raioanele de frontier a statelor; formele de administrare aici sunt determinate de colaborarea ntre firmele strine i de neamestecul statului. Zonele libere internaionale sunt definite de savani ca teritorii naturale economice sau aliane naturale strategice. O alt denumire a lor este triunghiul de cretere. Tipuri speciale de zone economice:zone ofshore si zone stiintifice sau si tehnologice... Printre zonele economice libere ca tipuri specifice de zone se evideniaz grupa zonelor libere de deservire, specializate n acordarea serviciilor diverse. Din aceast grup fac parte zonele offshore i zonele tiinifice i / sau tehnologice. Deosebirea acestora de alte zone libere const n faptul c firmele / ntreprinderele nu au dreptul de a practica activiti de producie ci doar activiti ce in de acordarea serviciilor (bancare, financiare, asigurri, consulting etc.)Prin termenul de off-shore-hors rivage, limbajul de specialitate britanic desemneaz teritoriul situat n larg, dincolo de rm. n limbajul economic american, prin off-shore sunt denumite companiile / firmele care i desfoar activitatea n afara teritoriului naional al statului n care acestea sunt rezideni. Zone tiinifice i / sau tehnologice.... n epoca progresului tiinifico-tehnic, n lume s-a creat un nou tip funcional de zone libere, unind tiina i producia tehnologiilor nalte. Acestea sunt zonele tiinifice i tehnologice, diferite ca mrime, specializare i izvoare de finanare. Factorii principali care stau la baza crerii zonelor tiinifice i tehnologice sunt: existena unei universiti tehnice ori a unui centru tiinific de cercetare de clas internaional, prezena unei infrastructuri tehnologice i a unui capital de risc, for de munc nalt calificat i condiii de via confortabile. De regul, statul formeaz infrastructura tehnologic i n baza politicii inovaionale determin strategia i tipurile de dezvoltare a zonelor tiinifice i tehnologice. La nceputul anilor 90 s-au format trei tipuri funcionale de baz a zonelor tiinifice i tehnologice: centre inovaionale ori incubatoare; parcuri tiinifice i tehnologice sau tehnoparcuri;

tehnopoluri.

Dezvoltarea ZEL este probabil una dintre cele mai semnificative inovaii instituionale care s-au rspndit pe scena economic mondial la sfritul secolului al XX-lea. Prin caracteristicile sale, ZEL-rile contribuie la producerea de bunuri i servicii, la crearea i devierea de comer, la liberalizarea schimburilor de mrfuri i servicii. Principalele caracteristici ale ZEL-urilor sunt: amplasamentul, statutul juridic, obiectul de lucru, activitatea i administrarea. O particularitate deosebit a ZEL-rilor o constituie actele legislaiei sociale i de munc. nfiinarea i dezvoltarea ZEL-rilor sunt ndreptate spre soluionarea anumitor probleme economice, realizarea programelor i proiectelor strategice. Cum arat experiena mondial, sistemul de faciliti stabilit n ZEL, n mare msur este individual i strns legat de executarea pe teritoriul lor a planurilor i proiectelor. Acest sistem de faciliti n combinare cu ali factori de producie (fora de munc, materii prime), precum i o infrastructur corespunztoare pot contribui la atragerea capitalului strin i la asigurarea succesului zonelor economice libere. Din multitudinea de clasificri a ZEL-urilor, cea mai important i semnificativ clasificare este cea n baza criteriului de funcionalitate (dup sfera de activitate a majoritii subiectelor care activeaz n zon). Aceast clasificare reflect evoluia ZEL-urilor, dezvluie direciile lor de activitate. 38.Caile de transport euroasiatice....... Transportul i cile de comunicaie ocup un loc central n cadrul activitiilor economice. Ele reprezintun adevrat sistem vascular al economiei mondiale. Marile fluvii istorice, traseele oceanice, cile feroviare iauto-magistralele sistemul informaional mondial formeaz carcasul comunicaional al Planetei i creeazfundamentul dialogului ntre civilizaiile umane. Prin intermediul acestora se realizeaz deplasarea n spaiu abunurilor sau a oamenilor n scopul satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale societii omeneti. Sistemulde transport comunicaional asigur legtura ntre materia prim producie consum, ntre reedin i locul demunc, ntre generatorul de informaie i receptorul acesteia etc. Transporturile faciliteaz apropierea ntreaezrile umane, ri i continente; scoate din izolare ri i zone situate la distane mari, atrgndu-le n circuituleconomic mondial.Transporturile, prin volumul i structura lor, determin n mare msur nivelul i ritmurile de dezvoltare aeconomiei mondiale sau naionale. Dezvoltarea economic a unei ri i a economiei mondiale nu poate fi conceput fr transporturi.Transporturile i comunicaiile constituieo ramur foarte complicat i include urmtoarele subramuri:- tradiionale transportul rutier, acvatic, feroviar;- moderne transportul aerian, prin conducte, electric, telecomunicaiile (telefonia,telegrafia, telecopierea fax, Internetul etc.).Principalii parametri ai sistemului mondial al transporturilor sunt: lungimea total a reelei detransporturi, care astzi depete 35 milioane km; Transporturile feroviare concurate puternic de cele rutiere, aeriene i navale i-au meninut importanadobndi datorit avantajelor deosebite pe care le au: capacitate mare de transport, frecven sau regularitate,siguran n exploatare, vitez sporit. n domeniul cilor rutiere s-a construit o reea mondial de osele (24 mil.km), s-a modernizat o mareparte a drumurilor, s-au construit autostrzi cu 6-8 benzi i reeaua acestora continu s creasc, mai ales n SUAi n rile vest-europene continentale, autostrzi, drumuri de altitudine, a crescut viteza automobilului de la 15 25 km/h la 250 300 km/h Transporturile maritime s-au aflat ntr-o continu revoluie tehnic i tehnologic, evolund de lanavele cu pnze la navele cu aburi i apoi la cele cu motoare Disel. Astzi se construiesc nave maritime cucapaciti foarte mari. Transporturile aeriene au ncetat s mai fie un mijloc de transport luxos i neprofitabil, fiind preferatpentru rapiditatea transporturilor, pentru confortul i sigurana zborurilor la mare distan. Un transport eficient reprezint un aspect al calitii vieii, maximizarea rezultatelor activitii conducndla numeroase i permanente tendine i evoluii.Una din principalele tendine actuale ale evoluiei transporturilor o reprezint transporturilemultemodale(trafic combinat). Transportul multimondial, dup cum afirm muli cercettori, este transportulviitorului.Transportul multimodal este un transport din poart n poart cu participarea a dou sau a mai multor tipuri de transport, utiliznd o unitate specializat de transport i un document unic de transport, cu meniunea ctoate responsabilitile de ordin economic, vamal, de asigurare sunt preluate de ctre un singur agent de transportmultimodal. Transportul combinatreprezint o variant simplificat a transportului multimodal i practicat anterior acestuia, este un transport din poart n poart, cu participarea a dou sau mai multor tipuri de transport, careutilizeaz uniti specializate de transport, ns nu realizeaz cerinele transportului multimodal n ceea ceprivete responsabilitatea preluat de un singur agent i folosirea documentului unic de transport pe ntreg lanulde transport.Sistemele de transport multimodal, respectiv, combinat, au avantaje n primul rnd pentru beneficiarii detransport, dar i pentru transportatori i economia naional (reducerea polurii mediului, a consumului deenergie i compustibil

39.UE ................. Acest spaiu mai poart denumirea de Europa integrat (unificat) i cuprinde 25 de state cu o economie de pia nalt dezvoltat. n regiunea dat se deosebesc 3 grupe de state: - cele nalt dezvoltate Germania, Marea Britanie, Frana, Italia.- nalt industrializate - Austria, Belgia, Olanda, Norvegia, Elveia, Finlanda, Danemarca, Luxemburg, Islanda.- state cu nivel mediu de dezvoltare Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda. Europa a fost i este unul dintre centrele de dezvoltare ale civilizaiilor mondiale. Ponderea populaiei regiunii date este cu mult mai mic dect indicatorii produciei i constituie aproximativ 7% din totalul mondial. Printre celelalte 3 mari regiuni economice ale lumii Europa de Vest ocup constant locul II dup volumul total al PIB-lui. Anul de ntemeiere formal al UE poate fi considerat 1951 atunci cnd la iniiativa lui Jan Mohet se ntemeiaz CEDO n componena de 6 state: Germania, Frana, statele Benelux i Italia. n 1957 la Roma toate state formeaz CEE i Euroatomul. Succesiunea de aderare a altor state europene la aceast organizaie internaionist necesit un ir de reglementri politice, economice i sociale la nivel de stat pentru a micora disproporiile mari de nivel economic, politic i social.. La etapele incipiente de integrare economic principalele obiective constatau n formarea unei uniuni vamale pentru micorarea barierelor tarifare n comer. Apoi crearea unei piei comune unde s dispar barierele total n circulaia liber a celor 4 componente principale:producie, capital, fora de munc i servicii. Urmtoarea etap este formarea unei uniuni economice i valutare care a trecut la un nivel mai superior de integrare economic prin formarea unor structuri suprastatale de administrare a multor domenii att economice ct i politice. Crearea unei uniuni politice se va vedea, cnd va avea loc sau dac vor avea? n acest timp de constituire au fost atinse anumite obiective:S-a finisat de facto constituirea spaiului economic unic european n care se includ 27 state cu o pondere vdita n comerului internaional .Conform tratatului engen e format spaiul de circulaie liber fr vize unde nu exist hotare cu grniceri i se circul liber ncepnd cu luna martie 1995;De la 1.01.1999 n majoritatea statelor UE a fost introdus moneda unic european Euro ce circul liber ca valut european de la 1.01.2002. La 1.01.2008 n aceast zon sunt incluse 16 din 27 state. Din UE 15 n afara acestei zone au rmas Marea Britanie, Danemarca i Suedia. A fost constituit Banca European Unic;S-a format sistemul unic instituional cu mecanismul sau de funcionare care include structuri suprastatale ct i internaionale.

Particularitile de baz al acestui spaiu geoeconomic sunt urmtoarele: ramurile industriei bazate pe tehnologii performante i o pondere relativ nalt a sectorului teriar. Mari ritmuri de dezvoltare au nregistrat astfel de ramuri, ca electronica, industria constructoare de maini precise, cea chimic, care se bazeaz pe realizrile tiinifico-tehnice i pe braele de munc nalt calificate. . Agricultura regiunii se deosebete printr-o productivitate nalt. Corporaiilor transnaionale ce au menirea de a uni capitolul mai multor state. Iar statul la rndul su contribuie activ la stimularea activitii acestor structuri.microelectronica, radiotehnica i biotehnologia.. n dezvoltarea economic i social a regiunii un rol important revine statului. Pe seama lui revine controlul asupra realizrii celor mai importante programe socio-economice, inclusiv n domeniul protecia sociale a populaiei, crearea noilor locuri de munc i stimularea dezvoltrii ramurilor infrastructurii. La ora actual uniunea European i orienteaz strategia sa geoeconomic n urmtoarele direcii: - extinderea i aprofundarea proceselor integraioniste,- promovarea unei politici regionale prin mijlocirea formrii euroregiunilor.- cooperarea transfrontalier.- crearea i perfecionarea coridoarelor de comunicaie existente. 40.NAFTA.... ( SUA,CANADA,MEXIC)Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) este un pact menit s elimine barierele tarifare i netarifare la majoritatea bunurilor produse i comercializate n America de Nord. Dup cum mai amintit,NAFTA a devenit funcional ntre Statele Unite ale Americii, Canada i Mexic la 1 ianuarie 1994. Ca mrime, NAFTA reprezint a doua zon de liber schimb a lumii, unind 365 milioane de consumatori din cele 3 statentr-o singur pia liber.Domeniile vizate de NAFTA sunt urmtoarele:a) Comerul cu bunuri i materiale. ?n decurs de 10 ani urmeaz a fi nlturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca nord-americane, n conformitate cu regulile de

origine, astfel ca n anul 2004, s se formeze o vast pia liber.b) Comerul cu servicii. Serviciile dein un loc extrem de important n comerul din zona supus tratamentului naional.c) Investiiile directe de capital liberalizare.d) Alte dispoziii: reguli de concuren, proprietatea intelectual, sejurul temporar al oamenilor de afaceri, aspecte privind protecia mediului. NAFTA este o zon de liber schimb de un tip aparte i nu s-a pus problema, pn n prezent, s evolueze n direcia crerii unei piee commune care s permit pe larg i libera circulaie a factorilor de producieObiectivul principal a NAFTA a fost lichidarea barierelor vamale n comer ntre ele. Jumtate din ele au fost lichidate n 1994, celelalte ntr-o perioad de 14 ani.n comparaie cu UE, NAFTA nu i-a pus ca obiectiv crearea unor structuri integraioniste suprastatale sau crearea unui regim legislativ comun. Ea reprezint o comunitate internaional de comer liber bazat pe drepturile internaionale.Obiectivele NAFTA:Lichidarea barierelor vamale i stimularea circulaiei libere a mrfurilor i serviciilor;Crearea condiiilor p/u o concuren transparent n Z.C.L.;Atragerea investiiilor n statele membre;Crearea unei protecii efective asupra proprietii intelectuale;Crearea mecanismelor pentru implementarea acordului i hotrrea problemelor de conflict;Crearea unei baze legislative p/u o cooperare mai larg n viitor;Formarea unei piee unice libere continentale.Un rol important ?n formarea societii americane l-a jucat factorul geopolitic. Poziia izolat i perifericvis-a-vis de Lumea Veche a servit drept factor de consolidare a naiunii americane fr o influen din exterior.Vecinii SUA niciodat n-au ameninat securitatea lor. Teritoriul mare i compact cu acces larg la cele 2 oceane adevenit deschis pentru ntreaga lume i a permis formarea unei economii bipolare, fapt ce a creat perspectiveunicale geostrategice de dezvoltare. Att statele de la litoralul Atlanticului, ct i cele de la litoralul Pacificului(California) au devenit mari puteri economice comparabile cu unele state mari din lume. Drept rezultat SUA potde la egal la egal s concureze i s interacioneze att n Vest, ct i n Est, fapt ce determin extindereageopolitic i geostrategic a acestei ri n cele mai ndeprtate zone de pe glob.Un alt factor de dezvoltare economic a acestui spaiu geoeconomic este prezena unui teritoriu destul deeficient pentru trai i activitatea economic, cu excepia teritoriilor cu condiii naturale extremale din NordulCanadei i peninsula Alasca. Subsolul bogat n cele mai variate resurse minerale, inclusiv cele energetice, asiguro securitate energetic a rilor din spaiul dat i o baz de materii prime pentru ramurile industriei grele 41.CSI..comunitatea statelor independente Comunitatea Statelor Independente a fost creata ?n baza Acordului despre crearea Comunitatii Statelor Independente la Minsk ?n anul 1991 de catre reprezentantii a trei republici a fostei URS S - Republica Belarusi, Republica Federativa Rusa si Ucraina. CSI activeaza ?n baza Acordului din 1991 si Statutului adoptat ?n Minsc ?n anul 1993. Scopurile CSI conform Acordului si Statutului sunt: dezvoltarea colaborarii la egal si reciproc avantajoase a popoarelor si statelor ?n domeniul politic, economic, de cultura, educatie, ocrotirii sanatatii, protectiei mediului ?nconjurator, stiintei, comertului, ?n sfera umanitara s. a. contribuirea schibului informational reciproc; respectarea stricta si constiincioasa a obligatiunilor reciproce. Membre ai CSI sunt 12 republici a fostei URSS: Federatia Rusa, Ucraina, Republica Uzbechistan, Republica Kazahstan, Republica Belorus, Republica Azerbaijan, Republica Georgia, Republica Tadjichistan, Republica Kyrghyzstan, Republica .Armenia, Republica Moldova, Turkmenistan. Ucraina nu a ratificat Acordul de constituire si ram?ne membru asociat. GUUAM este o iniiativ regional din cinci state, denumirea ei provine de la iniialele statelor fondatoare: Georgia, Ucraina, Republica Uzbekistan, Republica Azerbaidjan i Republica Moldova.Organul Suprem al GUUAM este Reuniunea anual a Preedinilor statelor membre GUUAM; GUUAM a stipulat integrarea n structurile europene i euroatlantice printre scopurile politice principale. Kazahstan, Uzbekistan, Krgzstan i Tadjikistan au constituit Uniunea Central-Asiatic, iar aceasta, ca i GUUAM, pare s submineze interesele economice i militare ale Rusiei. S-au ncheiat acorduri de colaborare militar ntre Georgia i Armenia, ntre Ucraina i Moldova, ntre Rusia i Tadjikistan. n afara alianelor regionale, n spaiul CSI se constituie noi centre de putere Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan care n viitor nu vor mai fi att de sentimental dependente economic i politic de Rusia. Pe plan extern, s-au constituit relaii speciale ntre Ucraina de Vest i Polonia, ntre Moldova i Romnia, ntre Azerbaidjan, Turcia i Turkmenistan. n toate cazurile, enumerate pn acum, Rusia s-a orientat spre sciziunea intern a noilor formaiuni i spre favorizarea rivalitilor geoeconomice i geopolitice regionale. n existena CSI este interesat, n primul rnd, Rusia, care, prin intermediul acordurilor multilaterale, poate controla cea mai mare parte din spaiul postsovietic. n acelai timp, unele ri occidentale, ntr-o

anumit msur, sunt interesate n existena CSI, n mod tacit lsndu-i Rusiei dreptul de a fi jandarm regional. n virtutea aezrii sale geografice, Republica Moldova, inevitabil, se include n vizorul prioritar al politicii externe ruseti, care nu-i permite afirmarea ei ca stat independent i realizarea rolului de factor de stabilitate regional, n acord cu concepia politici externe. 43.modalitati si cai posibile de integrare a rm in ue NTEGRAREA ?N UE CERE ?NDEPLINIREA UNOR ANUMITE CRITERII ECONOMICE SI FINANCIARE DE ADMITERE. DIN ACEASTA CAUZA, ESTE NECESARA ELABORAREA UNUI CONCEPT GENERAL AL MANAGEMENTULUI STRUCTURAL SI MACROECONOMIC ?N REPUBLICA MOLDOVA CARE SA FIE RACORDAT LA STANDARDELE LEGISLATIVE EUROPENE.Factorii geoeconomici ai procesului de integrare europeana a Republicii MoldovaInfluenta factorilor spatiali si istorici asupra intereselor si politicilor economice ale unui stat este extrem de persistenta, chiar daca nu ?ntotdeauna este perceputa rational. Aceasta influenta se manifesta la nivelul subconstientului social, determin?nd anumite comportamente si decizii ale actorilor politici si ale agentilor economici, at?t pe plan intern, c?t si extern.Prefixul geo din sintagma geoeconomie arata ca sunt analizate forma si suprafata unui teritoriu, amplasarea lui geografica, topografia, demografia, clima si factorii agroclimaterici, prezenta si repartizarea resurselor naturale, accesul la mari si oceane etc. Setul concret de factori determina c?tiva parametri importanti care indica asupra potentialului economic al tarii. Istoria formarii, dezvoltarii, iar uneori si a disparitiei statelor arata ca ?nsusi teritoriul fizic, pam?ntul reprezinta un element de importanta strategica, care, ca importanta, poate prevala asupra tuturor celorlalte componente spatiale ale unei regiuni. Landsaftul, fertilitatea solului, calitatea, cantitatea si repartizarea resurselor naturale ?n modul cel mai direct se reflecta asupra structurii si rentabilitatii economiei nationale si asupra tabloului demografic. Topografia si conditiile climaterice sunt importante pentru constituirea unei infrastructuri adecvate. Amplasarea geografica, accesul la porturi si la caile maritime de transport si comunicatie, statele situate ? n apropiere determina posibilitatile de explorare a pietelor si de desfacere a produselor, dar si creeaza d Republica Moldova este foarte saraca ?n resurse minerale utile. Din aceasta cauza, modelul geoeconomic al relatiilor externe trebuie sa aiba ?n calitate de element central atragerea investitiilor pentru crearea si dezvoltarea industriilor tehnologic avansate si a serviciilor, mai ales a celor de transport si financiare internationale. Zonele economice libere, tehnopolisurile, zonele off-shore, colaborarea transfrontaliera etc. gama de posibilitati este foarte larga.ependenta de centrele de putere economica si politica. Reteaua relativ densa de transport terestru are un nivel de dezvoltare situat aproape de media europeana. Calitatea serviciilor de transport intern si tranzit va spori ?nsa considerabil daca va fi modernizata reteaua cailor ferate. Teritoriul Republicii Moldova este traversat de c?teva artere de transport care asigura legatura raioanelor economice de vest ale Rusiei si Ucrainei cu tarile Europei Centrale si ale Peninsulei Balcanice. R. Moldova dup obinerea independenei a cutat s-i diversifice pieele de desfacere, una dintre acestea fiind piaa Uniunii Europene (UE). n vederea intensificrii relaiilor economice cu statele UE, la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC) ntre R. Moldova i statele UE, intrat n vigoare la 1 iulie 1998. n prezent relaiile economice cu aceast grupare sunt definite de Planul de Aciuni Republica Moldova-UE, documentul politic de baz care stabilete cadrul general de colaborare i care are ca prevederi de baz facilitarea investiiilor i comerului, susinerea reformelor structurale i crearea condiiilor necesare pentru stabilirea unei Zone de Liber Schimb ntre UE i R. Moldova. Acest plan ns nu are referin la preaderare sau aderare la UE, dei forele politice actuale se pronun pentru integrarea UE. Toate aceste acorduri au avut o influen benefic asupra evoluiei comerului R. Moldova cu UE. Astfel, ponderea UE s-a majorat n prezent la 32,9,6% din totalul comerului exterior (tab.3). Principalii parteneri ai R. Moldova n cadrul UE sunt: Germania, Italia, Frana, Austria. R. Moldova export n cantiti mari n UE articole de mbrcminte i nclminte fabricate n lohn, piei de bovine brute i depilate, semine de floarea-soarelui, miez de nuc, orz, suc de fructe concentrat, textile, porumb, iar importul ine de produse ale industriei constructoare de maini i Chimic. Exporturile includ un numr redus de produse cauza fiind competitivitatea redus a mrfurilor moldoveneti, stadartizarea i certificarea diferit. Comerul limitat cu rile UE este determinat de structura economic a R. Moldova i specializarea similar agro-alimentar. Astfel, ratele de aprovizionare ale UE cu materia prim agricol depesc 100% la majoritatea produsului care reprezint structura exportului R. Moldova: gru-112%, zahr-130%, vin-106%, toate produsele lactate etc. La unele categorii de produse agricole piaa comunitar este deficitar: a seminelor i uleiurilor de floarea-soarelui - respectiv 61% i 34%, a crnii de bovine i caprine 84%, a porumbului 98%, a boabelor i uleiului de soia respectiv, 7% i 10%. Din pcate aceste produse sunt i n atenia concurenilor poteniali ai R.

Moldova Romnia, Ucraina, Bulgaria, Polonia, din aceste considerente nu putem s ne ateptm la o cretere substanial a comerului cu statele membre UE. 44.avant.si riscur.de cooperare geoec.in cadrul CSI a RM. Relatiile econ.externe au o importanta mare asupra econ.nationale.Dar RM est eun stat mic si piata de desfacere este mica.In perioada de tranziti a crescut numarul tarilor aflate in relatie de cooperare si colab.econ.cu RM. Cele mai importante state in present sint tarile CSI,tarile Europei central si UE.Tarile CSI au ponderea cea mai mare in comertul RM.Ponderea Comertului exterior cu tarile CSI cu crescut cu 68%.Princip.parteneri comerciali sin Feder.Rusa,Belarusia,Ucraina.Dependenta este foarte mare de CSI si este una dintre trasaturile de baza ale comertului exterior cu RM,si are multe avantaje cit si dezavantaje. Avantajele constau in precizarea diferita a RM comparative cu majorarea statelor CSI.Conditiile tehnice,existent unei retele de transport,comunicatii cu statele comunitare.RM importeaza in special combustibil si energie electrica.RM dupa obtinerea independentei a cautat iesiri sa diversifice pietele de desfacere. 45.diviz,muncii in transporturi..In prezent, transportul a devenit un element indispensabil vietii, intrucat ofera membrilor societatii posibilitati de deplasare, comunicare, de percepere si asimilare, a cat mai mult din ce ofera civilizatia. Civilizatia moderna, caracterizata printr-un ritm intens de dezvoltare in cele mai diverse domenii, printr-un schimb masiv de valori materiale si spirituale, reclama o continua deplasare de bunuri, o permanenta deplasare a oamenilor dintr-un loc in altul.Procesul de productie in transporturi consta in deplasarea de bunuri sau persoane dintr-un loc in altul, pe distante variabile, in general, cu ajutorul mai multor mijloace de transport (terestre, subterane, navale sau aeriene), in conditii de siguranta, confort, comoditate.Dezvoltarea economica a oricarei tari mareste considerabil volumul de bunuri economice create si accentueaza mobilitatea populatiei in cadrul asezarilo urbane. In transporturi nu se creeaza bunuri economice, ci servicii, motiv pentru care, productia in acest domeniu de activitate se exprima in unitati de masura abstracte.Transportul reprezinta, de fapt, prelungirea proceselor de productie in sfera circulatiei. Cheltuielile de munca sociala pentru efectuarea transportului maresc valoarea bunurilor economice, atat prin transimterea valorii mijloacelor folosite, cat si prin valoarea adaugata acestora de munca depusa de lucaratorii de transporturi. Rolul si importanta transporturilor nu pot fi evidentiate decat prin analiza relatiilor dintre acestea si relatiile economice, sociale si politice desfasurate de membrii societatii. 1. Relatiile dintre transporturi si activitatile economice se refera la legaturile care se stabilesc atat intre membrii societatii (comunitatii in care traiesc si muncesc), cat si intre acestia si natura. Lipsa transporturilor ar fi determinat ca productia de bunuri economice sa se limiteze strict la resursele existente pe plan local. Dezvoltarea transporturilor, prin aparitita de noi mijloace de transport perfectionate, a eliminat izolarea economica, a permis specializarea si schimbul de activitati, formarea pietei nationale si a pietei mondiale, dezvoltarea comertului pe plan intern si international. 2. Relatiile dintre transporturi si activitatile sociale se refera la: - deplasarea libera a oamenilor, schimbul de idei si de experienta, care au cotribuit la imbogatirea tezaurului universal al gandirii si cunoasterii umane;- activitatea de turism pentru odihna si recreere, atat pe plan intern, cat si international, care s-a extins. Mijloacele de transport mai rapide si mai sigure, precum si preturile rezonabile ale transportului, la orice distanta, au stimulat si stimuleaza in continuare dezvoltarea turismului intern si international;- locuitorii din zonele mai slab populate nu mai sunt izolati de serviciile medicale, personalul de specialitate deplasandu-se usor, iar bolnavii, care necesita un tratament mai deosebit, pot fi transportati la spitale centrale. 3. Relatiile dintre transporturi si activitatile politice vizeaza, in principal:- implementarea politicii de amplasare a factorilor de productie pe teritoriul tarii;- dezvoltarea economiei nationale prin inlaturarea limiteleor impuse de distanta dintre centrele economico-sociale si circulatia rapida si operativa a marfurilor si persoanelor;- intarirea capacitatii de aparare a tarii impotriva oricarei agresiuni etc

46.aspectele vulnerabile geoec.ale suveranitatii RM. Actualmente RM este recunoscuta de majoritatea statelor lumii ca subiect de drept international,suveranitatea nu este una deplina,deoarece nusi exercita puterea asupra Transnistriei separatist(11.8% din terit) la care se adauga si prezenta unor baze militare rusesti. Se stie ca drumul RM spre afirmare nu a fost obtinut usor sic a independent a fost platita cu pretul unui razb.civil,somajului si emigrari massive,blocadei economice din partea fed.ruse 47. tehnopolusurile este o zona libera a noilor tehnologii unde se combina stiinta si tehnologiile cu cultura nationala traditionala. Tehnopolisul se amplaseaza intr-o localitate cu conditii confortabile de trai in apropierea unui aeroport sau statie de cale ferata de mare viteza.Prima zona stiintific tehnologica din lume a aparut in anii 50 in California Silecon Wales. Aici se afla cea mai mare zona de productie a tehnicii avia rachetare din lume. La mijlocul anilor 80 companiile din aceasta regiune produceau 1/3 din productia mondiala de microprocesoare. In aceasta zona se afla una din cele mai prestigioase universitati anericane (Stanford).Raionul Boston s-a format pe baza institutului tehnologic Masa Ciusets si universitatii Harward. Aici se concentreaza cea mai mare productie din lume de minicalculatoare. Cel mai mare parc stiintifico tehnologic din Marea Britanie s-a format pe linga universitatea Kembridj si este specializat in producerea opticii electronice si tehnologiilor informationale. Principalele tehnopolisuri din Germania se afla linga orasul Munhen specializat in microelectrnica si orasul Heidelberg specializat in biotehnologie. In Japonia zonele stiintifico tehnologice se dezvolta incepind cu anul 1980 sub controlul statului. In a doua jumatate a anilor 80 statul a investit in constructia celor 19 tehnopolisuri peste 10 mlrd $ SUA. Principalele directii de activitate sunt tehnologiile informationale, electronica si telecomunicatiile.Parcurile stiintifico tehnologice au primit o larga raspindire si in statele noi industriale unde un rol important in crearea lor l-au avut zonele de productie pentru export. Productia realizata de tehnoparcuri predomina in structura exportului acestor state. Coreea de Sud producerea si exportul de televizoare si cuptoare cu microunde;Singapoure discuri magnetice si flopydiscuri;Hnog Kong ceasuri electronice;Taiwan asigura 1/3 din consumul mondial de moniotoare;Mallaiesia este specializata in productia si exportul de componente electronice. Technoreflect accentul pus petehnologie, iar polis vine din limba greac i reflect echilibrul a doi poli: sectoarele public i privat. Termenulde tehnopol a aprut pentru prima dat n Japonia n anii 80 a secolului XX.Tehnopolul este o form de intelectualizare a economiei i de organizare a complexelor tiinifice i deproducie regional, o form de concentrare a intelectului i a capitalului. n literatura de specialitatetehnopolurile deseori sunt asociate cu parcurile tiinifice i tehnologice.Tehnopolul reprezint o zon liber a erei tehnologiilor nalte, unde se realizeaz combinarea tiinei itehnologiei cu cultura naional tradiional i mondial. n rezultat se formeaz o nou colectivitate de oamenicreativi i multilateral dezvoltai. n prezent n Japonia se creeaz proiectul tehnopolului mileniului trei, unde santreprins ncercarea de-a uni strategia intelectualizrii ntregii economii naionale, innd cont de diversitateanaional (istoric, etnic i cultural).Tehnopolurile dispun de centre de cercetare, personal supercalificat i o situaie ultrafavorabil fa de marileaxe de circulaie, ca i o integrare avansat n circuitele financiar-bancare i de relaii internaionale.Caracteristica acestora este aglomerarea unor activiti cu caracter inovator, acceptate ca atare de ctre uncomitet, combinnd adesea cercetarea tiinific cu activitile practice. Obiectivul este acela de a facilitatransferul de tehnologie ntre ntreprinderi sau ramuri nrudite. Tehnopolurile presupun obligatoriu existena unor incubatoare de afaceri sau pepiniere de ntreprinderi, elemente cheie ale transferului tehnologic.Tehnopolul, incluznd zonele industriale, tiinifice i de cercetare i cele locuite, se amplaseaz n locuri cuun mediu confortabil pentru trai, cu posibiliti culturale i recreaionale. Tehnopolul trebuie s fie amplasat napropierea oraului de baz, care s-i asigure serviciile comunale. O condiie obligatorie o constituie prezenaaeroportului sau a unei staii de cale ferat expres.Tehnopolurile se formeaz n baza principiilor de orientare concurenial i organizrii efective economice.n condiiile globalizrii o mai mare superioritate au cptat tehnopolurile i centrele inovaionale, undecompetitivitatea este asigurat de nivelul nalt de deschidere spre colaborarea internaional i atragereacercettorilor talentai din toat lumea din domeniul tehnologiilor nalte .n lume exist o diversitate de forme i strategii de organizare a acestor entiti.

48.ASEAN.................... n regiunea Asia - Pacific dup cel de al 2-lea rzboi mondial s-a pus baza formrii unui nou centru geoeconomic mondial, ce dispune de un mare potenial economic, tehnologic i demografic. Puterile principale economice i militare din regiunea dat sunt Japonia i China, iar dintre statele mai mici: Coreea de Sud, Thaiwan, Singapore, Australia i Noua Zeeland. O particularitate de dezvoltare economic a acestei regiuni o constituie procesul de integrare regional, la care participa activ i SUA. n acest scop au fost fondate dou organizaii: Asociaia Naiunilor Asiei de Sud Est (ASEAN) i Asociaia Sud - Asiatic pentru cooperare Regional (ASCAR). O problem major geoeconomic n regiune devine cea energetic. Dintre regiunile atractive din apropiere bogate resurse energetice sunt: Marea Caspic, Asia Central, Nordul Siberiei(Rusia). Este posibil ca n viitor Rusia s joace un rol important n procesele integraioniste din regiunea Asia - Pacific n domeniul energetic. La rndul su fr o colaborare integraionist cu China, Japonia i Coreea de Sud va fi imposibil ca Rusia s realizeze dezvoltarea economic a Extremului Orient.n majoritatea statelor din aceast regiune economia are o specializare orientat spre export i o agricultur nalt productiv. n aceste ri sunt create condiii favorabile pentru atragerea investiiilor strine, fiind determinate la rndul su de costul mic pentru arenda pmntului i fora de munc ieftin. Un alt factor de dezvoltare economic a regiunii este legat de crearea marilor centre financiare n care sunt concentrate un important capital investiional i comercial (Hong Kong, Singapore). Formarea acestor centre financiare internaionale se datoreaz n mare parte aezrii geografice i geopolitice a lor la intersecia cilor de transport de importan internaional. O alt for economic, militar i politic din regiunea Asia-Pacific este China (Republica Popular Chinez),La unii indicatori economici China ocup primele locuri n lume. Ea deine primul loc n lume la producerea. Dispune de cele mai mari resurse de crbune din lume .China i revine 20% din exportul mondial de mbrcminte i 10% din exportul de radioaparatur. Succesul dezvoltrii economice a acestor state se datoreaz urmtoarelor mprejurri. 1. Ele au reuit s cucereasc piaa extern la unele mrfuri i s sporeasc brusc producia de export. 2. La baza competivitii producia acestor state au stat tehnologiile performante, braele calificate de munc, disciplina nalt de producie spiritul inovativ, capacitatea de a produce mrfuri de calitate nalt cu cheltuieli minime. 3. Creterea economic rapid a acestor state se datoreaz i utilizrii pe larg a investiiilor strine, crearea ntreprinderilor cu capital mixt i a Z.E.L. Unele din aceste state au i un secret propriu a lor n promovarea politicii geoeconomice. Astfel Taiwanul a ales modelul de dezvoltare economic bazat pe businessul de familie, care asigur un grad nalt de concuren n cadrul rii. Totodat unele secrete ale modelului Taiwanez de dezvoltare se mai datoreaz i tradiiilor secular ale religiei confuioniste. 49.problema alimentara.........Insuficienta produselor alimentare si calitatea acestora sint cele mai raspindite calamitati sociale ale civilizatiei contemporane. Problema, de fapt, are un caracter regional caracteristic, in special, tarilor in curs de dezvoltare. Statistica pusa in evidenta in publicatiile ONU demonstreaza ca spre sfirsitul anilor 80, sufereau de malnutritie peste 500 milioane de locuitori ai Pamintului, din care circa 50% erau copii.Unul din indicatorii de baza ai subnutritiei este numarul de copii care primesc o cantitate prea mica de hrana pentru o dezvoltare normala. Esenta problemei alimentare nu tine de insuficienta de alimente produse pe intrega planeta. Anual sint inregistrate surplusuri de produse alimentare pe glob. Cauza consta in faptul ca geografia(repartitia) produselor alimentare nu coincide cu geografia consumului lor. Astfel, tarile puternic dezvoltate obtin mari surplusuri de produse alimentare, insa tarile slab dezvoltate nu dispun de resurse financiare necesare pentru a le procura in cantitati suficiente. Malnutritia este caracterizata chiar si in tarile cu nivel de dezvoltare avansat. Astfel, in SUA 30mln. (10%) din numarul populatiei este afectata de aceasta problema, datorita decalajului mare de salarii. Aproximativ 76% din acest numar sint americani de culoare, problema avind si un character rasial. Prin urmare, problema alimentara este una social-economica si politica.Cauzele aparitiei problemei alimentare sunt: - specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dezvoltare; -reducerea

suprafetelor de terenuri agricole, cauzata de presiunea demografica; -caracterul extensiv al agriculturii in tarile slab dezvoltate, productivitatea ei fiind mai scazuta decit in tarile puternic dezvoltate. Totusi, pe parcursul anilor90 ai secolului trecut, in plan mondial s-au evidentiat unele tendinte positive in rezolvarea problemei alimentare. Revolutia verde in tarile asiatice a favorizat solutionarea problemei, mai ales in cele mai populate state, precum India, Bangladesh. In schimb, in tarile din Africa aceasta nu s-a reusit din cauza secetelor prelungite. Modificarile pe plan mondial in structura suprafetelor cultivate exprima o tendinta de crestere a suprafetelor ocupate cu culture intensive. Astfel, s-au dublat suprafetele cultivate de soia, floarea soarelui, cu orez si porumb. Sunt relevante modificarile survenite in suprafetele cultivate cu cereale, culture ce reprezinta baza alimentatiei mondiale si a dezvoltarii sectotului zootehnic. Tendinta de utilizare intensive a fondului funciar mondial a devenit tt mai pregnanta. Tarile dezvoltate detin cele mai ridicate ponderi in structura urmatoarelor culture: griu, cartofi, struguri, iar in tarile in curs de dezvoltare in suprafetele cultivate cu orez, porumb, soia, iuta, cafea, ceai, cacao. Concentrarea suprafetelor cu cereale si oleaginoase in tarile dezvoltate face ca aceasta sa dispuna de alimente de baza ale omenirii, cantitatile obtinute depasindu-le substantial nevoile.In ultimele decenii cantitatea de hrana produsa a crescut foarte mult, astfel incit populatia afectata de foamete s-a redus la mai putin de 800 milioane. Dar, sa nu uitam ca odata cu cresterea numarului populatiei necesarul de hrana va fi mai mare.

50.concept.deoe.de structurare a lumii dupa Broudel Fern..Pe l?nga reprezentantii scolii americane si germane, un rol deosebit de important ?n domeniul economiei politice ?l joaca si reprezentantii scolii franceze. Renumitul savant francez, istoriculFernan Brodel (1902-1985) ?n baza notiunii de "autarhia spatiilor mari" a ?ntrodus notiunea de "lume economica" (?n sensul de "spatiul economic"), care este considerata o lume unica ce se caracterizeaza printr -o unitate economica unita printr-un schimb comercial. Drept exemplu poate servi "Lumea econom