Contabilitate Mates Dorel 1. n exercitiul N, societatea X a obtinut produse finite la costul de productie de 400.

.000 lei si a vndut produse la pretul de vnzare de 380.000 lei, costul lor de productie fiind de 300.000 lei. ncasarea produselor s-a fcut cu un efect de comert, pltindu-se bncii comerciale un comision de 10.000 lei. Care indicatori bazati pe contul de profit si pierdere sunt influentati si cu ce sum? Raspuns: Cifra de afaceri a crescut cu 380.000 lei. Variaia stocurilor a crescut cu 100.000 lei. Cheltuielile cu comisioanele au crescut cu 10.000 lei. Rezultatul din exploatare a crescut cu 470.000 lei ( 380.000 + 100.000 - 10.000 ) 2. S se stabileasc fluxurile de numerar pentru activittile de exploatare ale unei societti n conditiile urmtoare: rezultatul contabil naintea impozitrii si a elementelor extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei, cresterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scderea stocurilor de mrfuri 300 lei, scderea conturilor de creante clienti 1.300 lei, cresterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit pltit 1.000 lei. Raspuns: rezultatul contabil inaintea impozitrii i a elementelor extraordinare cheltuieli cu amortizarea venituri din provizioane venituri din plasamente creterea stocurilor de materii prime scderea stocurilor de mrfuri scderea conturilor de creane clieni creterea conturilor de datorii la furnizori impozit pe profit pltit Flux de numerar din activitile de exploatare 10.000 lei + 2.000 lei 500 lei 300 lei 1.500 lei + 300 lei + 1.300 lei + 200 lei 1.000 lei = 10.500 lei

3. Situatia nainte de dubla crestere a capitalului se prezint astfel: capital social 10.000 lei (10.000 actiuni x 1 leu valoare nominal), rezerve 5.000 lei. Prima faz a majorrii const n ncorporarea de rezerve de 4.000 lei pentru care se emit 2.000 actiuni. n faza a doua se aduc aporturi n numerar pentru care se emit 3.000 actiuni la un pret de emisiune egal cu valoarea nominal. Calculati valoarea DA si DS generate de cresterea de capital. Raspuns: Valoarea matematic contabil inainte de dubla cretere: (10.000 + 5.000) / 10.000 = 1,5 lei/aciune Capital social dupa incorporarea rezervelor:

10.000 + 4.000 = 14.000 lei Valoarea ramasa a rezervelor dupa incorporarea partiala a acestora in capitalul social: 5.000 - 4.000 = 1.000 lei Numar de actiuni dupa prima crestere a capitalului social: 10.000 + 2.000 = 12.000 actiuni Valoarea matematic contabil dup incorporarea rezervelor: (14.000 + 1.000) / 12.000 = 1,25 lei/aciune DA = 1,5 - 1,25 DA = 0,25 Capital social dupa aporturi in numerar: 14.000 + 3.000 = 17.000 lei Numar de actiuni dupa a doua crestere a capitalului social: 12.000 + 3.000 = 15.000 actiuni Valoarea matematic contabil dup emisiunea de aciuni in numerar: (17.000 + 1.000) / 15.000 = 1,2 lei/aciune DS = 1,25 - 1,2 DS = 0,05 4. Situatia nainte de cresterea capitalului se prezint astfel: capital social 1.800 lei, format din 1.800 actiuni, rezerve 360 lei. Se decide cresterea capitalului social prin ncorporarea de rezerve n valoare de 120 lei pentru care se emit actiuni noi la valoarea nominal. Care este valoarea matematic contabil nou a unei actiuni si mrimea DAului? Raspuns: Valoarea matematic contabil inainte de incorporarea rezervelor: (1.800 + 360) /1.800 = 1,2 lei/aciune Capital social dupa incorporare rezerve: 1.800 + 120 = 1.920 lei Rezerve ramase dupa incorporarea partiala in capitalul social: 360 - 120 = 240 lei Valoarea nominala a unei actiuni: 1.800 lei / 1800 actiuni = 1 leu/actiune Numar de actiuni noi emise la valoare nominala: 120 lei / 1 lei/actiune = 120 actiuni Valoarea matematic contabil dup incorporarea rezervelor: (1.920 + 240) / (1.800 + 120) = 1,125 lei/aciune DA = 1,2 - 1,125 DA = 0,075 5. Situatia actiunilor si obligatiunilor unei societti se prezint dup cum urmeaz: Actiuni A: Achizitie pe 16 decembrie: 4.000 actiuni x 1,2 u.m. Actiuni C: Achizitie pe 15 decembrie: 2.000 actiuni x 3 u.m. Achizitie pe 23 decembrie: 1.500 actiuni x 3,1 u.m. Obligatiuni B: Achizitie pe 5 decembrie: 1.000 obligatiuni x 10 u.m.

Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1,1 u.m.; B = 9,3 u.m.; C = 3,2 u.m. Precizati nregistrrile contabile n situatiile n care ajustarea deja existent este de 150 u.m., respectiv de 250 u.m. Raspuns: Pentru aciunile A ajustarea de valoare necesar: 4.000 * ( 1,2 - 1,1 ) = 400 u.m. Pentru aciunile C nu este necesar o ajustare de valoare. Se suplimenteaz ajustarea pentru aciuni cu 250 u.m. ( 400 - 150 = 250 ) 6864 = 598 250 Pentru obligaiuni ajustarea necesar = 1.000 * (10 - 9,3) = 700 u.m. Se suplimenteaz ajustarea pentru obligaiuni cu 700 u.m. - 250 u.m. = 450 u.m. 6864 = 596 450 6. Societatea ALFA SA semneaz pe 30 noiembrie N un contract cu societatea BETA, prin care se oblig s-i furnizeze 5 utilaje la pretul de 10.000 lei/utilaj. Data livrrii este 15 martie N+1. Procesul de productie, care const n asamblarea pieselor n utilaje cu ajutorul unui echipament special, dureaz 2 luni. Orice amnare sau anulare a contractului va determina plata unei penalitti de 5.000 lei. La sfrsitul anului, ca urmare a scumpirii pieselor, costul s-a dublat, determinnd o pierdere de 3.500 lei pentru contract. Productia nu a nceput nc si nu au fost cumprate piesele necesare ndeplinirii contractului. Echipamentul necesar asamblrii este testat pentru depreciere. Acesta are o valoare contabil de 100.000 lei si o valoare recuperabil (determinate tinnd cont si de contract) de 98.000 lei. Ce nregistrri efectueaz societatea ALFA conform IAS 36? Raspuns: Recunoasterea provizionului pentru deprecierea echipamentului: valoarea contabila - valoarea recuperabila = 100.000 - 98.000 = 2.000 lei 6813 = 2913 2.000 Recunoasterea provizionului pentru contractual deficitar: pierdere din contract - provizionul pentru deprecierea echipamentului = 3.500 lei2.000 lei = 1.500 lei 6812 = 1518 1.500 7. La 31.12.N societatea GAMA determin valoarea recuperabil pentru un utilaj pe care intentioneaz s-l cedeze la 15.000 lei, costul acestuia fiind de 20.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA nregistreaz la aceast dat un provizion pentru deprecierea utilajului n valoare de 5.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 10.000 lei. GAMA trebuie sau nu s ajusteze situatiile financiare ale exercitiului N? De ce? Raspuns: Preul de vanzare obinut pe utilaj confirm valoarea recuperabil a acestuia.

Decizia de a ceda utilajul fusese luat inainte de 31.12.N, iar scderea preului reflect condiii existente inainte de data bilanului. GAMA suplimenteaz provizionulpentru deprecierea utilajului: 6813 = 2913 5.000 Contabilitate- Horga Petru 1. O societate achizitioneaz un sistem de aerisire la costul de 500.000 lei. Conform crtii tehnice, acesta este garantat pentru 200.000 rotatii. Numrul de rotatii n primele luni de functionare este: luna 1 = 1.200 rotatii; luna 2 = 1.500 rotatii; luna 3 = 2.100 rotatii; luna 4 = 2.500 rotatii; luna 5 = 3.000 rotatii. Calculati, conform IAS 16, mrimea amortizrii. Raspuns: Numr de rotaii = 1.200 + 1.500 + 2.100 + 2.500 + 3.000 Numr de rotaii = 10.300 rotaii Numr total de rotaii conform crii tehnice 200.000 rotaii Uzura sistemului de aerisire: 10.300 rotaii / 200.000 rotaii = 0,0515 Valoarea amortizabil 500.000 lei Amortizarea cumulat = 0,0515 * 500.000 lei Amortizarea cumulat = 25.750 lei 2. Un utilaj a fost achizitionat la valoarea de 200.000 u.m., la data de 1 ianuarie 2005, durata de viat util 5 ani, valoare rezidual nul. Durata de viat util rmas a fost revizuit la 7 ani la data de 31 decembrie 2007. Calculati, conform IAS 16, amortizarea aferent anului 2007. Raspuns: Amortizarea anual pentru anul 2005: 200.000 u.m. / 5 ani = 40.000 u.m. Amortizarea anual pentru anul 2006: 200.000 u.m. / 5 ani = 40.000 u.m. In cazul de fa, estimarea duratei de via utile este de 7 ani la data de 31 decembrie 2007. Dar aceast informaie se va utiliza pentru a contabiliza i cheltuiala anului curent, adic 2007. Prin urmare, durata de via util rmas este 7 ani + 1 an (anul 2007) = 8 ani. Valoarea rmas (net contabil) la 31 decembrie 2006 este 200.000 u.m. - 80.000 u.m. = 120.000 u.m. Durata de via util rmas stabilit anterior este 8 ani. Cheltuiala cu amortizarea anual pentru anul 2007: 120.000 u.m. / 8 ani = 15.000 u.m. 3. O societate achizitioneaz 20 ha de teren la costul de 500.000 lei. La data achizitiei sau efectuat lucrri de restaurare a amplasamentului n vederea plantrii unei culturi de pepeni, costul lucrrilor fiind 80.000 lei. Societatea estimeaz c peste 5 ani va efectua o rotatie a culturilor, urmnd a cultiva rosii. Ca urmare a vnzrii pepenilor, profitul societtii va creste cu 4% n urmtorii 5 ani. Contabilizati, conform IAS 16, achizitia si amortizarea.

Raspuns: Achiziia terenului: 2111 = 404 500.000 Recunoaterea costurilor cu restaurarea amplasamentului: 2112 = 404 80.000 Amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de cretere a beneficiilor: 80.000 lei / 5 ani = 16.000 lei: 6811 = 2811 16.000 4. O ntreprindere efectueaz urmtoarele tranzactii: (1) Vinde unui client, pe data de 01.01.N, mrfuri n valoare de 1.000 lei, conditiile de plat fiind: 10% din pret se plteste n momentul vnzrii, 50% din pret se va plti dup un an de la vnzare, iar 40%, dup 2 ani de la vnzare. Se estimeaz c n acel moment clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiar la o rat a dobnzii de 60%. (2) Cumpr, pe data de 30.07.N, un numr de 1.000 de obligatiuni, valoarea nominal a unei obligatiuni 1 leu, pretul de achizitie 1,2 lei; dobnda anual 30% ncasat la 31 decembrie N. Contabilizati tranzactiile n conditiile aplicrii IAS 18 Venituri si determinati valoarea total a veniturilor curente la 31 decembrie N. Raspuns: 1. Tranzacia 1: Calculul valorii juste: Valoarea just a veniturilor = (1.000 * 10%) + (1.000 * 50% ) / 1,6 + (1.000 * 40%) / 1,62 = 568,75 lei Diferena dintre valoarea just i valoarea nominal reprezint un venit necatigat (1.000 lei - 568,75 lei = 431,25 lei): 4111 = % 1.000 707 568,75 473 431,25 La sfaritul exerciiului N o parte din veniturile necatigate sunt inregistrate ca venituri din dobanzi ((568,75 lei - 100 lei) x 60% = 281,25 lei): 473 = 766 281,25 2. Tranzacia 2: Veniturile din dobanzi pe perioada 1 august - 31 decembrie (5 luni): 1.000 obligaiuni * 1 leu/obligaiune * 30% * 5 luni / 12 luni = 125 lei. Dobanda aferent perioadei 1 ianuarie - 30 iulie (7 luni): 1.000 obligaiuni * 1 leu/obligaiune * 30% * 7 luni / 12 luni = 175 lei. 5121 = % 300 766 125 506 175 3. Veniturile curente la sfaritul anului N cuprind:

cont 707: 568,75 lei cont 766: 406,25 lei (281,25 lei + 125 lei) = Total venituri curente 975 lei 5. O ntreprindere efectueaz urmtoarele tranzactii: (1) Vinde unui client, pe data de 01.01.N, mrfuri n valoare de 1.000 lei, conditiile de plat fiind: 10% din pret se plteste n momentul vnzrii, 50% din pret se va plti dup un an de la vnzare, iar 40%, dup 2 ani de la vnzare. Se estimeaz c n acel moment clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiar la o rat a dobnzii de 60%. (2) ncheie un contract pentru executarea unor prestatii n valoare total de 1.000 lei, durata de realizare 3 ani, costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N - 300 lei, anul N+1 - 500 lei, anul N+2 - 400 lei. Contabilizati tranzactiile n conditiile aplicrii IAS 18 Venituri si determinati cifra de afaceri net n anul N. Raspuns: 1. Tranzacia 1: Calculul valorii juste: Valoarea just a veniturilor = (1.000 * 10%) + (1.000 * 50% ) / 1,6 + (1.000 * 40%) / 1,62 = 568,75 lei Diferena dintre valoarea just i valoarea nominal reprezint un venit necatigat (1.000 lei - 568,75 lei = 431,25 lei): 4111 = % 1.000 707 568,75 473 431,25 La sfaritul exerciiului N o parte din veniturile necatigate sunt inregistrate ca venituri din dobanzi ((568,75 lei - 100 lei) x 60% = 281,25 lei): 473 = 766 281,25 2. Tranzacia 2: Total costuri aferente serviciilor prestate: 300 lei + 500 lei + 400 lei = 1.200 lei Venituri recunoscute in anul N: 1.000 * 300/1.200 = 250 lei 4111 = 704 250 lei 3. Cifra de afaceri cuprinde: cont 707: 568,75 lei + cont 704: 250,00 lei = Cifra de afaceri net 818,75 lei 6. Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achizitionat o instalatie n urmtoarele conditii: pret negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea si probele facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem c, prin contractul de licent, societatea are obligatia ca la sfrsitul perioadei de exploatare s ndeprteze instalatia si s restaureze amplasamentul. Valoarea actualizat a cheltuielilor necesare pentru ndeplinirea obligatiilor contractuale este estimat la 10.000 u.m. S se contabilizeze

achizitia utilajului si recunoasterea cheltuielilor necesare pentru ndeprtarea instalatiei n conformitate cu IAS 16. Raspuns: Recepia utilajului pentru valoarea facturat de furnizori (300.000 + 20.000 = 320.000 u.m.): 2131 = 404 320.000 Recunoaterea cheltuielilor necesare pentru indeprtarea instalaiei si restaurarea amplasamentului: 2131 = 291 10.000 Costul iniial al instalaiei este: 320.000 + 10.000 = 330.000 u.m. 7. Se consider o vnzare n valoare de 30.000 lei, achitabil dup 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%. Care este solutia contabil conform OMFP nr. 1.752/2005, n situatia n care clientul plteste la scadent vnzarea obisnuit (fr a se beneficia de scont)? Raspuns: Daca clientul plteste la scadent (fr a se beneficia de scont), conform OMFP nr. 1.752/2005 vanzarea se contabilizeaza astfel: 4111 = 707 30.000 8. Se consider o vnzare n valoare de 30.000 lei, achitabil dup 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%. Care este solutia contabil, conform IAS 18 Venituri, n situatia n care clientul plteste imediat (beneficiaz de scont)? Raspuns: Dac intreprinderea pltete imediat, vanzarea se contabilizeaz astfel conform IAS 18: 4111 = 707 29.400 5121 = 4111 29.400 Evaluare: d-nul Manate Daniel 1. Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si ce semnificatie are n evaluarea ntreprinderii. Raspuns: Capacitatea beneficiara nseamna aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut

loc. De asemenea, capacitatea beneficiara poate fi definita si ca si randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmatorii indicatori: profit brut (diagnosticul financiar-contabil); profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere 2. Care sunt cele 4 etape (pasi) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilitti actualizate? Aplicare metodei fluxurilor de disponibilitti actualizate se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultim prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon, 1 / (K-g), unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe termen lung a fluxului de numerar 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat. Audit: d-na Furca Teodora 1. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Raspuns: Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil). Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile.

Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare: standarde internaionale de raportare financiar; standarde sau norme contabile naionale; alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind: Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS); standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC. Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. 2. Care sunt principalele lucrari de efectuat cnd examinati conturile de imobilizari corporale? Raspuns: Principalele lucrari de efectuat cand se examineaza conturile de imobilizari corporale sunt: obtinerea de informatii cu privire la costurile imobilizarilor, amortizarea cumulata si valorile nete ramase obtinerea informatiilor cu privire la intrarile de imobilizari corporale in cursul exercitiului auditat verificarea fizica a imobilizarilor corporale. Se verifica imobilizarile semnificative care au fost achizitionate in numele societatii si daca valorile lor de intrare au fost in mod corect inregistrate in contabiliate. verificarea documentelor de proprietate verificarea iesirilor de imobilizari (in vederea stabilirii corecte a datoriei constituita de TVA a societatii si orice alte solduri cu bugetul de stat). Calcularea corecta a profitului sau piederii la instrainarea imobilizarilor poate avea un efect semnificativ asupra profitului sau pierderii raportate pe intreaga activitate. verificarea valorii amortizarilor si a deprecierilor activelor. verificarea informatiilor privind reevaluarile imobilizarilor. Reevaluarea este permisa in conformitate cu regulile contabile alternative conform legislatiei in vigoare.

 obtinerea unui tabel al angajamentelor de capital. O revizuire dupa data bilantului poate evidentia efectele angajamentelor semnificative contractate inainte de sfarsitul anului. daca au fost primite subventii guvernamentale pentru imobilizari corporale, tratamentul contabil si al subventiilor guvernamentale trebuie sa fie in conformitate cu IAS 20 Contabilizarea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala. veficarea capitalizarii propriei activitati. Daca o societate produce imobilizari corporale pentru propria utilizare, aceste active trebuie incluse in situatiile financiare, la cost de productie.

Organizarea auditului- Furca Teodora 1. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie. Raspuns: Organizarea contabilitatii pe bugete pune la indemana managerilor un instrument de armonizare si eficientizare a relatiei dintre venituri si cheltuieli si o alocare a resurselor financiare, in scopul realizarii unor obiective formulate pentru perioadele urmatoare. Bugetele sunt stabilite pe o perioada scurta de timp (1 an), reprezentand o previziune a cheltuielilor si a veniturilor unei activitati avand ca obiective rentabilitatea, lichiditatea, diminuarea riscurilor etc. si cresterea responsabilitatii fiecarui centru de activitate. Ele sunt absolut necesare in vederea cunoasterii rezultatelor si furnizarii de informatii in vederea fundamentarii deciziilor. In functie de importanta lor se disting: bugetele de baza: bugetul productiei si bugetul vanzarilor bugete rezultante: bugetul aprovizionarii, bugetul investitiilor, bugetul trezoreriei si bugetul administratiei. Bugetele sunt legate intre ele. Astfel bugetul vanzarilor conditioneaza celelalte bugete, intrucat de nivelul vanzarilor vor depinde cantitatile de produse care se vor realiza, investitiile care vor urma sa se realizeze. Organizarea bugetarii activitatilor: Bugetul productiei alaturi de bugetul vanzarilor constituie bugetele principale, care determina dimensionarea celorlalte bugete rezultante. Bugetarea costurilor in conditiile aplicarii metodelor de contabilitate clasice: Antecalculatia costurilor urmareste elaborarea bugetului costurilor productiei care este prevazut in programul de activitate a firmei pe anul urmator. A. Elaborarea bugetului costurilor privind activitatea de productie: Pentru activitatea de productie, structurarea bugetelor pe locuri de activitate are in vedere bugetele costurilor sectoarelor auxiliare, bugetele costurilor sectiilor de baza si

bugetul costurilor sectorului administrative si de conducere si elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare. I) Elaborarea bugetului productiei presupune: a) prelucrarea informatiilor din bugetul vanzarilor cu privire la cantitatile de produse ce urmeaza a se fabrica (programul de productie); b) esalonarea in timp, pe trimestre, luni a cantitatilor de produse prevazute si pe centre de productie, c) evaluarea volumului fizic al productiei. Principalele etape in elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei presupune parcurgerea urmatorilor pasi: 1) elaborarea bugetului cheltuielilor cu materiile prime si materialele directe - se determina pe baza normelor de consum (standardelor) la materii prime si materiale care se extrag din listele de consumuri specifice sau listele standardelor cantitative de materiale si a preturilor unitare ale materiilor prime si materialelor care se extrag din listele de preturi. Totalul cheltuielilor cu materiile prime si materialelor directe se obtine prin ponderarea normelor de consum cu preturile unitare ale materiilor prime si materialelor directe si cu cantitatea de produse. Voi lua exemplu o intreprindere care fabrica mai multe produse, iar pentru fiecare produs se utilizeaza mai multe piese. Din totalitatea produselor care urmeaza a se realiza in anul de program, se considera doar doua produse A si B, iar din totalul materiilor prime si materialelor directe necesare acestor produse se ia in considerare doar doua piese simbolizate P1 si P2. Bugetul productiei este prevazut in tabelul de mai jos (tabelul nr 1). Cantitatile care urmeaza sa se fabrice si sa se vanda in anul pentru care se intocmeste bugetul cheltuielilor sunt 100.000 de bucati A, respectiv 90.000 de bucati B. Tabelul 1 Bugetul productiei Produsul (comanda) 0 A(120) B(121) Total Productia (bucati) Piesa P1 (bucati) Piesa P2 (bucati) Necesar pe Necesar Necesar pe Necesar un produs total un produs total 1 2 3 4 5 100.000 4 400.000 3 300.000 90.000 5 450.000 4 360.000 850.000 660.000

Necesarul de piese P1 si P2 sunt prevazute in Bugetul productiei. Bugetul cheltuielilor cu materiile prime este prevazut in tabelul 2. Tabelul 2 Bugetul cheltuielilor cu materii prime Produsul (comanda) 0 A(120) Consum piese P1 Cant. Pret (bucati) unitar total 1 2 3 400.000 0,3 120.000 Consum piese P2 Cant. Pret (bucati) unitar total 4 5 6 300.000 0,32 96.000 Total ( 3 + 6) 7 216.000

B(121) Total

450.000 850.000

0,3 -

135.000 255.000

360.000 660.000

0,32

115.200 211.200

250.200 466.200

2) bugetul cheltuielilor cu manopera directa - prin ponderarea timpului normat pe unitatea de produs cu tarifele pe unitatea de timp se obtin cheltuielile cu salariile directe pe unitatea de produs. Cheltuielile cu salariile pe produse se obtin prin ponderarea salariilor pe unitatea de produs cu cantitatea care urmeaza sa se realizeze pe fiecare produs. 3) bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara. Sectiile auxiliare sunt: Atelierul de intretinere si reparatii (AIR) si centrala termica (CT). Bugetul cheltuielilor activitatilor auxiliare se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate pe sectii auxiliare si pe destinatii ale productiei auxiliare, respectiv pe purtatori de cheltuieli. 4) Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza: Se intocmesc bugete analitice de cheltuieli indirecte pe fiecare atelier, sectie, iar in cadrul acestora pe grupe de cheltuieli. II) Elaborarea bugetului Cheltuielilor generale de administratie consta in programarea cheltuielilor analitic pe grupe de cheltuieli, iar in cadrul acestora pe feluri de cheltuieli. III) Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere se face pe grupe si feluri de cheltuieli. IV) Elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare cuprinde cheltuielile din celelalte bugete de cheltuieli directe si indirecte, cu defalcarea corespunzatoare pe feluri de cheltuieli. B) Elaborarea bugetului costului unitar - se face pentru fiecare produs, lucrare, serviciu. La intreprinderile unde numarul de produse este foarte mare, acestea se pot intocmi numai pe grupe de produse omogene sau similare. In tabelele 15,16 este completat formularul de buget al costului unitar.

2. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz. Raspuns: 1. Reevaluarea imobilizrilor corporale Entitile pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfritului exerciiului financiar, astfel nct acestea s fie prezentate n contabilitate la valoarea just. Reevalurile trebuie efectuate cu suficient regularitate, n aa fel nct valoarea contabil s nu difere n mod semnificativ de valoarea care poate fi determinat pe baza valorii juste la data bilanului. Frecvena reevalurilor depinde de evoluia valorii juste a imobilizrilor corporale n cauz. n cazul n care valoarea just a unui activ reevaluat difer semnificativ de valoarea contabil, atunci este necesar o nou reevaluare. Unele imobilizri corporale pot suferi modificri semnificative i fluctuantele valorii juste, necesitnd prin urmare, reevaluri anuale. Pentru imobilizrile corporale ale cror valori juste nu sufer modificri semnificative, nu este necesar s se fac reevaluri. Pentru acestea, reevalurile fcute la 3-5 ani pot fi mai adecvate.

n cazul n care un element al imobilizrilor corporale este reevaluat, atunci ntreaga clas din care face parte acel element trebuie reevaluat. Elementele dintr-o clas de imobilizri corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv i raportarea n situaiile financiare a unor valori care sunt o combinaie de costuri i valori calculate la date diferite. Cu toate acestea, o anumit clas de active poate fi reevaluat permanent, dac aceast reevaluare se poate realiza n timp scurt i dac aceste reevaluri pot fi mereu actualizate. O clasa de imobilizari corporale este o grupare de active de aceeasi natura si cu utilizari similare, aflate n exploatarea unei ntreprinderi. Exemple de astfel de clase sunt urmatoarele: terenuri; terenuri si cladiri; masini si echipamente; nave aeronave; automobile; mobilier, instalatii, piese de schimb si asamblare; si echipament de birotica. Dac un activ corporal este reevaluat n scopuri fiscale, i acest lucru se ntmpl deseori n cazul construciilor, pentru a beneficia de cota de impozitare cea mai mic, acest fapt va fi menionat n notele explicative la situaiile financiare anuale. Valoarea just a terenurilor i cldirilor este, de obicei, valoarea lor de pia. Aceast valoare este determinat pe baza unor evaluri efectuate, de regul de evaluatori autorizai. Atunci cnd nu exist nici o posibilitate de a identifica o valoare de pia, din cauza faptului c acel gen de imobilizri corporale este foarte rar vndut, atunci acele active sunt evaluate la costul de nlocuire, mai puin amortizarea corespunztoare. Reevaluarea imobilizrilor corporale se poate face rin dou metode, dup cum urmeaz: reevaluarea pe baz de indici; reevaluarea bazat pe indici de pia. La data reevalurii unei imobilizri corporale, orice amortizare cumulat la data reevalurii este: a) fie recalculat proporional cu schimbarea n valoarea contabil bruta a activului, astfel nct valoarea contabil a activului, dup reevaluare s fie egal cu valoarea sa reevaluat. Aceast metod este folosit n cazul n care activul este reevaluat cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de nlocuire, mai puin amortizarea corespunztoare; fie b) eliminat din valoarea brut contabil a activului i valoarea net recalculat la valoarea reevaluata a activului. De exemplu, aceasta metod este folosit pentru cldirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pia. n cazul n care valoarea contabil a unui activ este majorat ca urmare a unei reevaluri, aceast majorare trebuie nregistrat direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul diferene din reevaluare. Cu toate acestea, majorarea constatat din reevaluare trebuie recunoscut ca venit n msura n care aceasta compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ recunoscut anterior ca o cheltuial.

n cazul n care valoarea contabil a unui activ este diminuat ca rezultat al unei reevaluri, aceasta diminuare trebuie recunoscut ca o cheltuial. Cu toate acestea, o diminuare rezultat din reevaluare trebuie sczut direct din surplusul de reevaluare corespunztor aceluiai activ, n msura n care diminuarea nu depete valoarea nregistrat anterior ca surplus din reevaluare. Surplusul din reevaluare inclus n capitalurile proprii poate fi transferat direct n capitalurile proprii atunci cnd acest surplus este realizat. Se consider c ntregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe msur ce activul este folosit de ntreprindere; n acest fel valoarea surplusului care este realizat este diferena dintre amortizarea calculat pe baza valorii reevaluate i valoarea amortizrii calculate pe baza costului iniial al activului. Transferul din surplusul de reevaluare n rezerve din reevaluare nu se efectueaz prin contul de profit i pierdere. Rezervele din reevaluarea imobilizrilor corporale sunt prezentate ca un element distinct n Capital i rezerve, cu ajutorul contului 105 Rezerve din reevaluare. Contul 105 "Rezerve din reevaluare" este un cont de pasiv. n creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare" se nregistreaz: creterea fa de valoarea contabil net, rezultat din reevaluarea imobilizrilor corporale, dac nu a existat o descretere anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent imobilizrilor corporale reevaluate (211, 212, 213, 214). n debitul contului 105 "Rezerve din reevaluare" se nregistreaz: capitalizarea surplusului din reevaluare, prin transferul direct n capitalul propriu, atunci cnd acest surplus reprezint ctig realizat, respectiv la scoaterea din eviden a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe msura folosirii activului de ctre entitate (1065); descreterile fa de valoarea contabil net, rezultate din reevaluarea ulterioar a imobilizrilor corporale (211, 212, 213, 214); ajustarea amortizrii cumulate nregistrate pn la data reevalurii imobilizrii corporale, n cazul n care reevaluarea se efectueaz prin aplicarea unui indice (281). Soldul creditor al contului reprezint rezerva din reevaluarea imobilizrilor corporale existente n evidena entitii. n funcie de sensul modificrii valorii contabile nete a activului reevaluat (cretere/descretere), diferenelor rezultate din reevaluare li se aplic un tratament contabil difereniat , aa cum rezult din tabel: A) Reevaluarea iniial Tratament contabil al Sensul diferenei din modificrii reevaluare Creterea valorii Se nregistreaz rezerva contabile nete a din reevaluare activului (21x = 105) B) Reevaluarea ulterioar Tratament contabil al Sensul diferenei din modificrii reevaluare Creterea Se nregistreaz valorii majorarea rezervei din contabile nete reevaluare a activului (21x = 105) Descreterea Se nregistreaz

micorarea rezervei existente cu minimul dintre valoarea rezervei i valoarea descreterii valorii contabile nete (105 = 21x) a activului Eventuala diferen rmas neacoperit se trateaz ca o celtuial (6588 = 21x) Se nregistreaz ca venit pn la compensarea cheltuielior cu Creterea descreterea, valorii recunoscute contabile nete (21x = 7588) Descreterea Se nregistreaz ca o a activului valorii contabile cheltuial Excedentul se nete a activului (6588 = 21x) nregistreaz ca rezerv (21x = 105) Descreterea Se majoreaz cheltuiala valorii cu descreterea contabile nete recunoscuta anterior a activului (6588 = 21x) Rezerva din reevaluare poate fi redus n cazul n care surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare reprezint un ctig realizat. Ctigul se consider realizat n urmtoarele situaii: la scoatearea din eviden a activului (vnzare, casare) pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare, situaie n care ntregul surplus don reevaluare se capitalizeaz prin transferal direct n reserve; pe msur ce activul este folosit de entitate. n acest caz, valoarea rezervei transferate este diferena dintre amortizarea calculat pe baza valorii contabile reevaluate i valoarea amortizrii calculate pe baza costului iniial al activului. nregistrarea contabil este : 105 = 1065 Rezerve din reevaluare Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare Conform OUG nr. 34/aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetar pe anul 2009 i reglementarea unor msuri financiar-fiscale, rezervelor din reevaluare li se impune un nou regim fiscal. Astfel, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuat dup data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizrii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate i/sau casate, se impoziteaz concomitent cu deducerea amortizrii fiscale, respectiv la momentul scderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dup caz. O problem deosebit o reprezint i tratamentul fiscal al cheltuielilor i veniturilor rezultate n urma reevalurii imobilizrilor corporale. Astfel, dac prin reevaluarea iniial a unei imobilizri corporale s-a nregistrat o descretere a valorii

contabile a acelei imobilizri i s-a recunoscut o cheltuial, acea cheltuial din punct de vedere fiscal, este nedeductibil. Dac n urma unei reevaluri anterioare se nregistreaz creterea valorii contabile nete i se recunoate un venit pn la compensarea cheltuielilor cu descreterea, recunoscute iniial, acest venit va trebui tratat ca un venit neimpozabil din punct de vedere fiscal, deoarece el anuleaz o cheltuial pentru care nu a fost admis deducerea fiscal. 2. Evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare Prin derogare de la regulile generale de evaluare, entitile pot evalua n situaiile financiare consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea just. Un instrument financiar reprezint orice contract ce genereaz simultan un activ financiar pentru o entitate i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt entitate. Un activ financiar este orice activ care reprezint: trezorerie; un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti; un drept contractual (de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alt entitate sau de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial favorabile entitii) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii i este 1. un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s primeasc un numr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau 2. un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numr fix din instrumentele de capital ale entitii. n acest scop, instrumentele de capital ale entitii nu includ instrumente care sunt ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii. O datorie financiar este orice datorie care reprezint: o obligaie contractual: - de a ceda lichiditi sau alt activ financiar unei alte entiti; sau - de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial nefavorabile pentru entitate; un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii i este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze un numr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar n schimbul unui numr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii. n acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii nu includ instrumente care pot fi ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii.

Astfel,contractele bazate pe marf care dau oricreia dintre prile contractante dreptul de decontare n numerar sau prin alte instrumente financiare se consider instrumente financiare derivate, cu excepia cazurilor n care: acestea au fost ncheiate i continu s ndeplineasc cerinele ateptate ale entitii privind cumprarea, vnzarea sau utilizarea produsului de baz; acestea au fost iniial destinate unui astfel de scop se ateapt ca acestea s fie decontate prin livrarea mrfii. Evaluarea la valoarea just se aplic numai datoriilor care sunt: deinute ca parte a unui portofoliu de tranzacionare; sau instrumente financiare derivate Evaluarea la valoarea just nu se aplic: instrumentelor financiare nederivate deinute pn la scaden; mprumuturilor i creanelor generate de entitate i nedeinute n scopul tranzacionrii; i intereselor n filiale, ntreprinderi asociate i asocieri n participaie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingent ntr-o combinare de ntreprinderi, precum i altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale i care, n concordan cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaz diferit fa de alte instrumente financiare. Valoarea just se determin prin referire la: valoarea de pia, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uurin o pia credibil. Dac valoarea de pia nu se poate identifica cu uurin pentru un instrument, dar poate fi identificat pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de pia poate fi derivat din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; o valoare determinat cu ajutorul unor modele i tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uurin o pia credibil. Astfel de modele i tehnici asigur o aproximare rezonabil a valorii de pia. Prin excepie, atunci cnd un instrument financiar se evalueaz n conformitate, modificarea valorii se include n contul de profit i pierdere. Totui, o astfel de modificare se include direct n capitalul propriu, ntr-o rezerv de valoare just, dac: instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire mpotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificrile de valoare s nu fie nregistrate n contul de profit i pierdere; sau modificarea de valoare se refer la o diferen de schimb valutar aprut la un element monetar care face parte dintr-o investiie net a entitii ntr-o entitate strin. Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vnzare, altul dect un instrument financiar derivat, poate fi inclus direct n capitalul propriu, n rezerva de valoare just.

Rezerva de valoare just se ajusteaz atunci cnd sumele nregistrate n aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evalurii la valoarea just. Rezerva de valoare just va rmne evideniat n contabilitate att timp ct sunt evideniate n bilan instrumentele financiare crora le este aferent. Dac a fost aplicat evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare, notele explicative prezint: ipotezele semnificative care stau la baza modelelor i tehnicilor de evaluare, dac valorile pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea just, modificrile de valoare incluse direct n contul de profit i pierdere, precum i modificrile incluse n rezerva de valoare just; pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate, informaii privind aria i natura instrumentelor, inclusiv termenii i condiiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul i certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; i un tabel care s prezinte modificrile rezervei de valoare just n cursul exerciiului financiar. Studiu de caz:Evaluarea alternativa a imobilizarilor corporale Presupunem urmtoarele date: - costul iniial este de 100.000 lei; - durata de via util este de 10 ani; - amortizarea cumulat pe doi ani este de 20.000 lei; - metoda de amortizare folosit este cea liniar; - dup doi ani, instalaia se reevalueaz la o valoare just de 90.000 lei (evaluarea este efectuat de ctre un evaluator autorizat) Evidenierea rezultatelor din reevaluarea imobilizrilor corporale la valoarea just prin metoda eliminrii amortizrii din valoarea contabila brut a activului Metodologia de reevaluare adoptat este cea bazat pe valori nete, respectiv la fiecare reevaluare amortizarea calculat este eliminat din valoarea brut a activului. Dup 2 ani de folosire: Elemente de calcul Mod de calcul Valoare Valoare just 90.000 90.000 Amortizare cumult pentru 2 ani de 10.000 x 2 = 20.000 20.000 folosin Valoare de intrare 100.000 100.000 Valoare contabil net dup 2 ani 100.000 20.000 = 80.000 80.000 Cretere din reevaluare 90.000 80.000 = 10.000 10.000 n contabilitate vor avea loc urmtoarele nregistrri contabile: - anularea total a amortizrii nregistrate pn n acel moment (1): 2813 = 2131 20.000

2131

majorarea valorii mijlocului fix ca rezultat al reevalurii (2): = 105 de 10.000

Prezentarea simplificat n bilan: Situaia nainte Explicaii reevaluare Imobilizri corporale 100.000 Amortizare cumult (20.000) Valoare contabil net 80.000 Capital propriu 80.000 Rezerva din reevaluare TOTAL 80.000

Situaia dup reevaluare 90.000 90.000 80.000 10.000 90.000

Recalcularea amortizrii: Valoarea de intrare = Valoarea justa = 90.000 n fiecare din cei 8 ani rmai, se va inregistra amortizarea liniara conform situaiei de calcul a amortizrii prezentat mai jos: - nregistrarea amortizrii pentru anul al treilea (anul n care se efectueaz reevaluarea) se va nregistra pe baza urmtoarei formule contabile (3): 6811 = 2813 11.250

Dup nc trei ani, instalaia se reevalueaz la o valoare just de 50.000 lei (evaluarea este efectuat de ctre un evaluator autorizat)

Dup nc 3 ani de folosire (adic 5 ani de folosin n total): Modul de calcul al sumelor pentru a doua reevaluare Elemente de calcul Mod de calcul Valoare just 50.000 Amortizare cumult pentru ultimii 3 ani de 11.250 x 3 = 33.750 folosin Valoare de intrare 90.000 Valoare contabil net dup nc 3 ani 90.000 33.750 = 56.250 Descretere din reevaluare 50.000 56.250 = -6.250 n contabilitate vor avea loc urmtoarele nregistrri contabile: - anularea total a amortizrii nregistrate pn n acel moment (4): 2813 105 = 2131 33.750

Valoare 50.000 33.750 90.000 56.250 -6.250

diminuarea valorii mijlocului fix ca rezultat al reevalurii (5): = 2131 6.250

Avnd n vedere faptul c, contul 105 are sold creditor , diminuarea valorii mijlocului fix se va realiza prin reducerea corespunztoare a contului 105. Dac valoarea diminuarii mijlocului fix este mai mare dect soldul contului 105, diferena neacoperit de soldul contului 105 se va nregistra pe o cheltuial cu ajustrile imobilizarilor corporale, care va fi nedeductibil. Prezentarea simplificat n bilan: Situaia nainte de o a Situaia dup o a doua Explicaii doua reevaluare reevaluare Imobilizri corporale 90.000 50.000 Amortizare cumult (33.750) Valoare contabil net 56.250 50.000 Capital propriu 46.250 46.250 Rezerva din reevaluare 10.000 3.750 TOTAL 56.250 50.000 Recalcularea amortizrii: Valoarea de intrare = Valoarea justa = 50.000 n fiecare din cei 5 ani rmai, se va inregistra amortizarea liniara conform situaiei de calcul a amortizrii prezentat mai jos: - inregistrarea amortizrii pentru anul al cincelea (anul n care se efectueaz ce de-a doua reevaluarea) se va nregistra pe baza urmtoarei formule contabile (6): 6811 = 2813 10.000

Dup nc un an de la cea de-a doua reevaluare, instalaia se reevalueaz la o valoare just de 34.000 lei (evaluarea este efectuat de ctre un evaluator autorizat)

Dup nc 1 an de folosire (adic 6 ani de folosin n total): Modul de calcul al sumelor pentru a treia reevaluare Elemente de calcul Mod de calcul Valoare just 34.000 Amortizare cumult pentru ultimul an de 11.000 x 1 = 10.000 folosin Valoare de intrare 50.000 Valoare contabil net dup nc 1 an 50.000 10.000 = 40.000 Descretere din reevaluare 34.000 40.000 = -6.000 n contabilitate vor avea loc urmtoarele nregistrri contabile: - anularea total a amortizrii nregistrate pn n acel moment (7): 2813 = 2131 10.000

Valoare 34.000 10.000 50.000 40.000 -6.000

diminuarea valorii mijlocului fix ca rezultat al reevalurii

 105

n prima faz, reducerea valorii mijlocului fix se efectueaz pn la nivelul soldului creditor al contului 105 (8): = 2131 3.750

n a doua faz, diferena aferent reducerii valorii instalaiei se nregistreaz printr-o ajustare pentru deprecierea imobilizrilor corporale (9):

6813 = 29131 2.250 Cheltuiala cu ajustarea pentru imobilizrile corporale este considerata o cheltuial nedeductibil la calculul impozitului pe profit. Prezentarea simplificat n bilan: Situaia nainte de o a Situaia dup o a treia Explicaii treia reevaluare reevaluare Imobilizri corporale 50.000 34.000 Amortizare cumult (10.000) Valoare contabil net 40.000 34.000 Capital propriu 36.250 34.000 Rezerva din reevaluare 3.750 TOTAL 40.000 34.000 Recalcularea amortizrii: Valoarea de intrare = Valoarea justa = 34.000 n fiecare din cei 4 ani rmai, se va inregistra amortizarea liniara conform situaiei de calcul a amortizrii prezentat mai jos: - nregistrarea amortizrii pentru anul al saselea (anul n care se efectueaz ce de-a treia reevaluare) se va nregistra pe baza urmtoarei formule contabile (10): 6811 = 2813 8.500

3. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie. Raspuns: Politici contabile generale Reglementari de baza: Situaiile financiare ale societii sunt ntocmite n conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanelor publice nr. 94/2002 privind armonizarea contabil cu Directivele Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate. De asemenea, au fost utilizate prevederi ale legislaiei n vigoare, n ramura economic din care societatea face parte. Situaiile financiare ale societii X reflect toate tranzaciile considerate semnificative pentru exerciiul financiar curent i sunt ntocmite n lei. Creanele,

datoriile i disponibilitile n valut la 31 decembrie sunt convertite n lei, la cursul de referin al zilei. Conventii: Convenia contabilitatii de angajament, potrivit careia efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute (si implicit contabilizate si raportate in situatiile financiare) atunci cnd apar, si nu in momentul in care intervin fluxurile de numerar. Convenia continuitii activittii, potrivit creia activitatea general a ntreprinderii se deruleaz pe o baz continu, fr s existe premisa (intenia sau necesitatea) ntreruperii activitii sau intrrii n stare de faliment a ntreprinderii; concret, evaluarea activelor se face la valoarea just, determinat de cele mai multe ori pe baza valorii de piata. Principii contabile utilizate: principiul continuitii activitatii; principiul permanentei metodelor; principiul prudentei; principiul independentei exercitiului; principiul intangibilittii; principiul necompensrii; principiul importantei semnificative; principiul evalurii separate a elementelor de activ si pasiv; principiul prevalentei economicului asupra juridicului Caracteristicile informatiei contabile: Calitatile informaiei contabile care s-au avut in vedere la elaborarea situatiilor financiare sunt: relevanta, credibilitatea, comparabilitatea si inteligibilitatea. Politici contabile specifice Recunoasterea activelor: Este realizat in functie de: utilitatea (obtinerea de beneficii economice viitoare din utilizare, respectiv vnzare) evaluarea credibil acestora Determinarea utilitatii unui activ: Pentru societate, utilitatea activelor este apreciat de Adunarea General a Acionarilor sau unde se consider necesar, de Consiliul de Administraie. Activele imobilizate Activele imobilizate sunt deinute pentru a fi utilizate n producia proprie de bunuri sau prestri de servicii, pentru a fi nchiriate sau pentru folosin administrativ i au o durat de utilitate mai mare de un an i o valoare mai mare dect limita prevzut de reglementarile naionale.

Activele curente Activele curente sunt acele active achiziionate sau produse pentru consum propriu sau in scopul comercializrii i care se ateapt a se realiza intr-un termen (maxim) de 12 luni de la data bilanului. Tot in categoria activelor curente sunt ncadrate si creanele aferente ciclului de exploatare, precum i numerarul si echivalentele de numerar (investiii financiare pe termen scurt, uor convertibile in numerar i al cror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ). Evaluarea activelor a) evaluarea la intrarea in intreprindere, la: cost de achiziie pentru activele achiziionate; cost de producie pentru activele produse; valoare just pentru activele intrate prin subvenionare/sponsorizare; valoare de utilitate pentru activele primite cu titlu gratuit, pentru care nu existo pia activ;. b) evaluarea la inventariere: la valoarea de inventar, determinat ca valoare just sau ca valoare de utilitate; c) evaluarea la bilan pentru activele imobilizate - la cea mai mica valoare dintre cost i valoarea de utilitate pentru activele curente - valoarea recuperabil, respectiv cea mai mica valoare dintre cost i valoarea realizabil net Costul de achiziie Este format din: pre de achiziie din factura furnizor reducerile comerciale (care se scad) cheltuieli pentru aducerea bunului n stare de utilizare taxe nerecuperabile; dobnzile legate direct de achiziia activului, dar numai pentru cele care necesit o perioad lung de punere n funciune Costul de productie: Este format din : cheltuieli directe de producie; cheltuieli indirecte (cheltuielile de distribuie, cheltuielile de administraie general, pierderile din producie peste limitele legale , nu se includ n cost) Valoarea justa: Valoarea justa reprezinta preul de pia dac exist o pia activ sau costul de nlocuire, dac nu exist o pia activa.

Valoarea de utilitate: Valoarea de utilitate este stabilit de evaluatori autorizai i aprobat de consiliul de administraie. Valoarea recuperabila: Valoarea recuperabila reprezinta maximul dintre preul de pia i valoarea de utilitate - se utilizeaz la activele imobilizate pentru determinarea eventualelor deprecieri. Valoarea realizabila neta: Valoarea realizabila neta este preul de pia al activelor dup scderea cheltuielilor generate de vnzarea sa. Deprecierea activelor imobilizate: Deprecierea activelor imobilizate se efectueaz la finele anului, atunci cnd exist informaii n legtur cu deteriorri de valoare (IAS 36). Un activ imobilizat se consider depreciat dac valoarea contabil este inferioare semnificativ valorii recuperabile. Deprecierea activelor curente: Deprecierea activelor curente se efectueaz la finele anului, atunci cand exist informaii in legtur cu deteriorri de valoare. Un activ curent se consider depreciat dac valoarea contabil este inferioara semnificativ valorii realizabile nete. Reevaluarea activelor imobilizate: Reevaluarea activelor imobilizate se face in conformitate cu reglementrile in vigoare, care s in seama de reglementrile legale in vigoare, de inflaie, de utilitatea bunului, starea cestuia i preul pieii. Activele contingente: Activele contingente nu sunt recunoscute in bilan. Se ofer detalii in notele explicative. Recunoate datoriilor: Recunoaterea datoriilor in situaiile financiare se realizeaz in funcie de urmtoarele criterii: posibilitatea unei ieiri de resurse, purttoare de beneficii economice evaluarea sa se fac in mod credibil Evaluarea datoriilor: Evaluarea datoriilor se realizeaz: la apariia acestora, la valoarea istoric sau actualizat a ieirilor viitoare de numerar sau resurse, necesare decontrii datoriei la inventar, la valoarea de inventar, care este valoarea actualizat a ieirilor de resurse viitoare in bilan, la valoarea contabil corectat cu eventualele provizioane sau la valoarea actualizate.

Actualizarea datoriilor pe termen scurt: Datoriile pe termen scurt nu trebuie actualizate, deoarece perioadele de decontare sunt scurte, iar eventualele diferente de valoare sunt considerate nesemnificative. Actualizarea datoriilor pe termen mediu i lung: Vor fi aduse la valoarea actualizat ori de cate ori diferena dintre valoarea de intrare i valoarea actualizat este mai mare de 10 %. Actualizarea creditelor bancare i a ratelor de leasing se face in funcie de prevederile contractuale. Datorii contingente: Nu sunt recunoscute in bilan. Se ofer detalii in notele explicative. Politici contabile aferente activelor imobilizate Structura imobilizrilor necorporale: cheltuieli de dezvoltare concesiuni, brevete, licene, mrci, drepturi i valori similare i valori asimilate i alte imobilizri necorporale fond comercial; alte imobilizri necorporale; avansuri i imobilizri necorporale in curs. Recunoatere a imobilizrilor necorporale: Condiiile de recunoatere a imobilizarilor necorporale in situaiile financiare sunt: s fie identificabil, evideniabil, de fondul de comer care ar putea insoi respectiva achiziie s existe control asupra acestei imobilizri s existe capacitatea de a obine beneficii economice viitoare evaluare credibila Evaluarea imobilizrilor necorporale: Evaluarea imobilizrilor necorporale se face la: costul de achiziie activele achiziionate costul de producie pentru cele produse in regie proprii valoarea just sau valoarea de utilitate pentru cele care intr prin aport, donaie Deprecierea imobilizrilor necorporale: Aceasta este estimat in funcie de: cele mai bune previziuni ale conducerii unitii informatiile disponibile pe piata rationamentul profesional Politici de amortizare:

Amortizarea imobilizarilor necorporale se realizeaza pe durata maxim de 5 ani, excepie facand fondul comercial care se amortizeaz intr-o perioada maxim de 20 ani. Structura imobilizrilor corporale: terenuri i construcii; instalaii tehnice i maini; alte instalaii, utilaje, mobilier; avansuri i imobilizri corporale in curs. Recunoaterea imobilizrilor corporale: Condiiile de recunoatere a imobilizrilor corporale in situaiile financiare sunt: s reprezinte o resurs controlat de unitate s aduc beneficii economice viitoare s fie evaluat credibil. Evaluarea imobilizrilor corporale: Evaluarea imobilizrilor corporale se face la: costul de achiziie activele achiziionate costul de producie pentru cele produse in regie proprii valoarea just sau valoarea de utilitate pentru cele care intr prin aport, donaie. Politici de amortizare: Terenurile nu se amortizeaz, cu exceptia celor cu destinaie economica. Instalaii tehnice i maini, alte instalaii, utilaje, mobilier se amortizeaz. Amortizarea se face in funcie de durata normala de utilizare, considerat i amortizare fiscal sau durata de utilitate eferenta fiecrei tip de imobilizare. Metode de amortizare utilizate: metoda linear metoda degresiv metoda acelelerat, mai puin pentru construcii Casarea imobilizrilor corporale: Aceasta se face conform planului de scoatere din funciune, atunci cand nici un beneficiu viitor nu va mai fi obinut din utilizare. Politici contabile aferente stocurilor Clasificarea stocurilor: materii prime; materiale consumabile; materiale auxiliare materiale de natura obiectelor de inventar; mrfuri;

stocuri la teri/custodie, garanie; produse finite; producie in curs de execuie; semifabricate, deeuri, alte produse care rezult din producie; ambalaje

Bunuri nensoite de factur: Se vor inregistra ca intrri in gestiune la locurile de depozitare, precum i in contabilitate, pe baza documentelor insoitoare i a prevederilor contractuale. Bunuri sosite i nerecepionate: Se inregistreaz distinct in contabilitate ca i intrare in gestiune, printr-un cont intermediar de stocuri in curs de recepionare , pan la recepionarea acestora. Bunuri livrate i nefacturate: Se inregistreaz ca ieiri din gestiune, atat la locurile de depozitare cat i in contabilitate pe baza documentelor care atest ieirea din gestiune. Venitul este recunoscut la data livrrii. Metode de evidena a stocurilor: Metoda inventarului permanent Metoda inventarului intermitent Metode de organizare a gestiunilor de stocuri: Metoda cantitativ valoric se aplica pentru urmtoarele categorii de stocuri: materii prime materiale consumabile produse finite, obiecte de inventar Metoda global- valoric se foloseste pentru mrfuri. Evaluarea stocurilor: Stocurile la intrare in societate se evalueaza la: costul de achiziie - pentru cele cumprate costul de producie - pentru cele obinute din producie proprie preul de vanzare cu amnuntul pentru mrfuri Metode de evaluare a stocurilor la ieire: FIFO (first in first out); CMP (metoda costului mediu ponderat); LIFO (first in last out); Coeficieni de repartizare ( mrfuri). Deprecierea stocurilor:

Deprecierea stocurilor trebuie recunoscute in contabilitate, dac valorile sunt semnificative, cu ajutorul provizioanelor pentru depreciere stocurilor, atunci cand valoarea contabil este mai mare ca valoarea realizabil net. Contabilizarea deprecierii stocurilor: Creterea/ majorarea provizioanelor de depreciere se realizeaz printr-o cheltuial de exploatare. Micorarea/anularea provizioanelor de depreciere se realizeaz prin intermediul conturilor corespunztoare de venituri de exploatare. Evaluare stocurilor la data bilanului: Evaluare stocurilor la data bilanului se face la cea mai mic valoare dintre cost i valoarea realizabil net. Politici contabile aferente creantelor Clasificarea creanelor: Creane comerciale: creane clieni; clieni inceri; clieni facturi de intocmit; furnizori debitori; Creane necomerciale: creane in legtura cu personalul; alte creane in legtur cu personalul; creane cu privire la impozitul pe profit; alte creane fiscale; TVA de recuperat; TVA neexigibil; creane privind societile din cadrul grupului; debitori diveri; dobanzi de incasat; decontri intre uniti i subuniti. Evaluarea creanelor: Creanele pe termen scurt se evalueaz la valoarea nominal, nefiind necesare actualizri. Creanele pe termen mediu i lung se evalueaz la valoarea actualizat, in funcie de o rata medie a dobanzii interbancare, un curs de schimb valutar sau in funcie de graficul de ealonare a incasrilor Deprecierea creanelor: Imposibilitatea incasrii creanelor genereaz cheltuieli. In cazul in care apare doar riscul de neincasare, acest fapt va genera provizioane. Politici si proceduri contabile utilizate in intrepindere cu obiect de activitate productia

 politicile in privinta stocurilor greu vandabile, asigurarilor si desfacerii produselor analiza retetelor de fabricatie si evaluarea lor la costul just; permanenta metodelor in aplicarea adaosului comercial; modul de evidentiere faptica si contabila a stocurilor in diferite faze de executie; de analizat actualitatea preturilor de vanzare si a profiturilor din activitatea de exploatare analiza furnizorilor si discounturilor obtinute si oferite clientilor; analiza politicilor salariale, politicilor de pret, de marketing si a cheltuielilor de administratie analiza variatiilor in balanta a conturilor de stocuri si venituri aferente si a notelor de structura a activelor examinarea modului de valorificare a deseurilor si rebuturilor; ponderea acestora in totalul productiei

Expertiza : d-na Furca Teodora 1. Cine este expertul contabil? Raspuns: Persoana care au dobandit calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind inscrisa , cu viza la zi, in partea activa a Tabloului expertilor contabili, actualizat anual de catre CECCAR. 2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii. Raspuns: Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii, semnat de ambele parti. Orice alta relatie financiara cu un client este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in considerarea inaintea semnarii contractului: evaluarea riscurilor, verificarea privind respectarea principiului independentei profesiei si aprecierea eficientei executarii lucrarilor in functie de componenta si mijloacele societatii comerciale. Daca se ia in vedere extinderea lucrarilor se va incheia un act aditional la contract. De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa clientilor ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile. Aceste descarcari de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atunci cand a comis greseli.

Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare, conform contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii, trebuie sa rezilieze, motivat, contractul cu acest client. Administrarea si lichidarea intreprinderilor- Cernusca Lucian 2. Dac lichidarea se prelungete peste durata exerciiului financiar, ce obligaii au lichidatorii? Raspuns: Conform Art. 267 din Legea Societatilor Comerciale in situatia cand operatiile de lichidare se prelungesc peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca bilantul anual. 3. Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Raspuns: Capitalul unei societati comerciale se poate majora conform Art 210 din Legea Societatilor Comerciale, pe baza hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor, prin mai multe cai, cele mai importante fiind: -emisiunea de noi actiuni -capitalizarea unei parti din profitul exercitiilor financiare anterioare -convertirea obligatiilor in actiuni Hotararea adunarii generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, acordandu-se pentru exercitiul dreptului de preferinta un termen de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii. Emisiunea de noi actiuni Decizia de majorare a capitalului social este luata de adunarea generala a actionarilor, putandu-se realiza fie prin emiterea si subscrierea de noi actiuni, procesul de emisiune al actiunilor fiind stabilit de aceasta, fie prin cresterea valorii nominale a actiunilor existente. In cazul in care majorarea de capital se realizeaza prin emisiunea de noi actiuni, actiunile noi pot fi destinate fie exclusiv vechilor actionar, fie, partial, unor noi actionari. In cazul in care actiunile sunt destinate si actionarilor noi, emisiunea actiunilor se face la valoarea de emisiuni, care, de regula, este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor. Cresterea capitalului social poate avea ca surse subscrise de noi aporturi, incorporarea rezervelor sau a datoriilor, convertite in contributii la capitalul social. Pentru finantarea investitiilor este importanta subscrierea de noi aporturi care sa determine cresterea efectiva a capitalului social. Valoarea de emisiune a unei actiuni noi trebuie sa fie apropiata de valoarea actiunii vechi pentru a se pastra un efect de diluare mai mic al rentabilitatii actiunilor,

prin impartirea profitului la un numar mai mare de actiuni. Prima de emisiune, diferenta dintre valoarea reala si cea nominala a actiunilor, este folosita pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de emisiune si este o rezerva in pasivul bilantier, alaturi de capitalul social, sau se incorporeaza in acesta printr-o noua crestere de capital. Capitalizarea unei parti din profitul exercitiilor financiare anterioare Profitul obtinut din exercitiile financiare anterioare reprezinta un element de capitaluri proprii, urmarit cu contul contabil 117 Rezultatul reportat, care, prin diminuarea lui, cu ocazia repartizarii la capital, se debiteaza, creditandu-se, in acelasi timp, contul contabil 1012 Capital social varsat. Convertirea obligatiilor in actiuni In cazul imprumuturilor pe termen lung din emisiuni de obligatiuni convertibile, se poate prevedea inca de la lansarea acestora, posibilitatea preschimbarii lor in actiuni, la o anumita data, intr-un anumit interval de timp si in anumite conditii bine definite. Conversia obligatiunilor in actiuni poate avea loc la aceeasi valoare nominala sau la o valoare mai mare fapt ce poate duce la aparitia Primelor de capital (cont contabil 104). Capitalul social poate fi redus conform articolului 207 din Legea nr. 31/1990 Legea societatilor comerciale prin: - micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; - reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; -dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: - scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; - restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; Conform Art. 208 din Legea nr. 31/1990 Legea societatilor comerciale, reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Conform Art. 209, cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.