Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte

Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor

Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Conservarea Biodiversitatii
Teme

Cadru didactic : Student :

Conf. Udrea L. Corduna A. Ana

1
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

LACUL SNAGOV 2

TEMA 1
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

CAPITOLUL I: Introducere

Ecosistemul unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o

biocenoză. [1] (Fig. 1)

Biotopul reprezintă partea nevie a ecosistemului, ca de exemplu: lumina; temperatura;

curenţi de aer; relief; sol; apă; componente chimice. [1]

Biocenoza reprezintă partea vie a ecosistemului şi anume: oameni; plante; animale;

bacterii; ciuperci. [1]

Fig. 1 Ecosistem
(http://www.scoala1roman.ro/rosamsun/ECOSISTEME%20DIN%20ROMANIA.pdf)

3
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Ecosistemele naturale sunt clasificat în [1]:

Terestre ( pădure; pajişte);

Subterane (peştera);

Acvatice (râul; lacul; balta; Marea Neagră; Delta Dunării)

CAPITOLUL II: Lacul Snagov

Lacul Snagov - este cel mai mare lac natural din România: 16 km lungime, lățime maximă
de circa 500 m și medie de circa 250 m, adâncime maximă de 9 m și medie de 6 m, suprafață de
circa 800 ha. (Fig. 2) [2]

Fig. 2 Harta lacului Snagov

(https://fundatiasnagov.ro/wp-content/uploads/2019/01/ANPLS-BrosuraPrezentare.pdf)

4
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Este un liman fluvial al râului Ialomița cu o lungime de circa 34 km (adică o zonă în care
s-au acumulat sedimente un timp foarte îndelungat). [2]

Forma lacului este alungită și foarte sinuoasă, cu 11 golfuri mai importante, în partea din
aval aflându-se o Delta Snagovului cât și o insulă de 4,4 hectare pe care se găsește Mănăstirea
Vlad Țepeș. Se consideră ca lacul Snagov are o continitate de la fosta Mare Sarmatică (de acum
12 până acum circa 4 milioane ani). [2]

Din această mare cu apă dulce, fără legătură cu Marea Mediterană (care are apă sărată), au
rămas: lacul Balaton (în Ungaria), lacul Snagov (în România), Marea Neagră și Marea Caspică.
În prezent, în treimea centrală a lacului există Aria Naturală Protejată.
"Lacul Snagov" (cu peste 40 de specii protejate prin lege), care se învecinează cu Aria
Naturală "Pădurea Snagov" (cu 15 specii de fag, dar și alte specii protejate). [2]
Din 1933 și până în 1982, capacitatea infrastructurii de eco-turism a crescut de la 20.000 la
34.000 de vizitatori de zi. [2]

2.1. Specii protejate

În urma inventarierii realizate în 2008 de către Custodele ANPLS împreună cu specialişti

voluntari invitaţi pe scurte durate, au fost circa 900 de specii şi a rezultat că ar exista un total
de circa 120 de specii protejate din care 42 de specii din lista roşie (cf. OUG 57/2007). (Fig. 3)
[3]

Întreaga biodiversitate (faună şi floră) este estimată la circa 4.700 de specii. Următoarele
specii de floră şi faună reprezintă o selecţie dintre cele mai importante ce necesită protecţie
strictă potrivit Directivelor „Habitate” şi „Păsări” şi OUG 57/2007. [3]

5
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

(https://fundatiasnagov.ro/wp-content/uploads/2019/01/ANPLS-BrosuraPrezentare.pdf )

2.2. Baza legală a ANPLS

ANPLS este o arie naturală protejată de interes naţional, fiind declarată arie naturală
protejată în bază Legii nr.5/2000. Se regăseşte (la codul 2560) cu o suprafaţă de 100 ha (dintr-
un total de circa 620 ha al întregului lac). [3]

Speciile pentru care aceasta a fost protejată sunt: Nymphaea Alba (Nufărul alb); Nuphar
luteum (Nufărul galben); Nelumbo nucifera (Lotusul indian); Sagittaria latifolia (săgeata apei);
Myriophyillium vertialatum (specie de brădiş); Utriucularia vulgaria (Ostrăţel

6
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

– plantă carnivoră); Aldrovanda vesiculosa (Aldrovanda – plantă carnivoră). [3]

În vecinătatea ANPLS figurează şi Aria Naturală Protejată “Padurea Snagov” (ANPPS)

cu o suprafaţă de 10 ha (respectiv 17 ha după ultimele măsurători) legiferată tot prin Legea
5/2000. Aceasta a fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de
Fagus sylvatica,specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal. [3]

Zona este recunoscută că fiind zonă umedă ce include ansamblul de ecosisteme format
din Lacul Snagov (circa 620 ha) şi pădurile din vecinătate (circa 400 ha) unde trăiesc o
varietate foarte ridicată de specii de floră şi faună. Zona este şi un important culoar în migraţia
păsărilor călătoare. [3]

Câteva din plantele rare cu protecție strictă sunt: Avena fatua (Fig. 4); Fagus sylvatica
(Fig. 5); Marsilea quadrifolia (Fig. 6). [3]

https://fundatiasnagov.ro/p-mediu/biodiversitate/plante-flora/ )

7
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

CAPITOLUL III: Bibliografie

1. http://www.scoala1roman.ro/rosamsun/ECOSISTEME%20DIN%20ROMANIA.pdf

2. https://izi.travel/ru/77c2-lacul-snagov/ro

3. https://fundatiasnagov.ro/wp-content/uploads/2019/01/ANPLS-BrosuraPrezentare.pdf

4. https://fundatiasnagov.ro/p-mediu/biodiversitate/plante-flora/

• Figura 1: http://www.scoala1roman.ro/rosamsun/ECOSISTEME%20DIN%20ROMANIA.pdf

• Figura 2; 3: https://fundatiasnagov.ro/wp-content/uploads/2019/01/ANPLS-
BrosuraPrezentare.pdf

• Figura 4; 5; 6:
https://fundatiasnagov.ro/pmediu/biodiversitate/plante-flora/

8
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Sfinxul si Babele din

Muntii Bucegi
TEMA 2

CAPITOLUL I: Sfinxul

9
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Sfinxul din Munții Bucegi este o formațiune geologica alcătuita din conglomerate,
rezultată în urma dezagregării și eroziunii diferențiate, situat la 2.206 m altitudine, în județul
Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. (Fig. 1) [1]

Fig. 1 Sfinxul din Munţii Bucegi

https://descoperalocuri.ro/atractii-turistice/sfinxul-chipul-uman-din-muntii-bucegi.html

Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu
Sfinxul Egiptean. Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp

10
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12
metri în lățime. [1]

Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități
supreme din timpuri pelasge. [2]

Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind
evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară.

CAPITOLUL II: Babele

Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situat
în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. (Fig. 2) [3]

Ciupercile de piatră numite „Babele” — monumente ale naturii — aflate chiar în fața
cabanei, precum și Sfinxul din imediata apropiere, constituie atracții importante, explicând
afluența turiștilor la cabana Babele. [4]

Păstrând legătura cu Sfinxul, Babele au fost supranumite „Altarele ciclopice din

Caraiman”, fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii, ca și lui Marte, zeu al
războiului și al agriculturii. [4]

Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători apreciază că agenții
modelatori au fost apa și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Se are în vedere și
alternanța rocilor, gresii și calcare de pe platou. Însă nu poate fi negată intervenția umană la
finisarea formelor mai mult sau mai puțin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a
putut explica pe de-a întregul acest fenomen și, astfel, legendele în jurul acestor stânci se
dezvoltă în continuare. [4]

11
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Fig. 2 Babele din Munţii Bucegi

(https://merg.in/busteni/de-vizitat/natura/obiective-naturale/babele-din-bucegi-3214.html )

CAPITOLUL III: Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sfinxul_din_Bucegi
2. https://casafreya.ro/sfinxul-din-bucegi/
3. https://casafreya.ro/varful-babele-muntii-bucegi/
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Babele,_Mun%C8%9Bii_Bucegi

 Figura 1: https://descoperalocuri.ro/atractii-turistice/sfinxul-chipul-uman-din-muntii-
bucegi.html
 Figura 2: https://merg.in/busteni/de-vizitat/natura/obiective-naturale/babele-din-
bucegi-3214.html

12
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Bãnci de gene
TEMA 3

CAPITOLUL I: Introducere

13
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

O bancă de gene reprezintă o locație fizică cuprinzând structuri, echipamente, proceduri și

material genetic animal sau vegetal, destinată depozitării și conservării unei colecții de material
genetic în afara mediului de viață firesc (in vitro), indiferent că discutăm de material genetic sub
formă de semințe, țesuturi, celule reproductive sau molecule de ADN. [1]

CAPITOLUL II: Bănci de gene

2.1. Bănci de gene din România

- Bănci de gene vegetale:

- Bănci de seminţe:
• Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante
Aromatice și Medicinale de la Buzău;
• Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava;
• Banca de gene din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură
– Bacău;
• Colecții de germoplasmă viticolă la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Biotehnologii în Horticultură - Ștefănești–Argeș.
- Bănci de polen;
- Bănci de gene animale:
• Banca de gene pentru animale de rasă Balotești-Ilfov;

• Banca de gene de la tauri din rasa Bruna din Austria, Elveția, SUA - Sighetu
Marmației;
• Banca Națională de Gene pentru cabaline - Târgu Mureș. [1]

14
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

2.2.Bancă de gene din lune

• Svalbard Global Seed Vault , situat în Norvegia (Fig. 1) [2];

Proiectul a fost realizat de arhitectul Peter W. Søderman. Banca genetică nordică a stocat
astfel peste 10.000 de eșantioane din peste 2.000 de soiuri de 300 de specii diferite pe parcursul
mai multor ani. În plus, pentru câțiva ani a avut loc o dublă economie cu un schimb încrucișat de
probe de semințe din Africa de Sud și cu cele din colecția scandinavă. [2]

Fig. 1 Banca de gene din Norvegia

(https://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Svalbard_seed_vault.jpg )

15
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

CAPITOLUL III: Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Banc%C4%83_de_gene
2. https://ro.frwiki.wiki/wiki/Banque_de_g%C3%A8nes

• Figura 1:
https://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Svalbard_seed_vault.jpg

16
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Lista parcurilor
Nationale din Romania
TEMA 4

CAPITOLUL I: Parcuri Naţionale din Romania

Parcurile Naţionale din România sunt următoarele (Fig. 1) [1]:

1. Buila- Vânturariţa (RONPA0848): Judeţul Vâlcea; suprafaţă 4 186 ha.

2. Călimani (RONPA0009): Localizare în Judeţele Bistriţa- Năsăud, Harghita, Mureş,
Suceava; cu o suprafaţă de 24 041 ha.

17
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

3. Ceahlău (RONPA0008): Judeţul Neamţ; suprafaţa 8 396 ha.

4. Cheile Bicazului-Hermaş (RONPA0007): Harghita, Neamţ; suprafaţa 6 575 ha.
5. Cheile Nerei- Beuşniţa (RONPA003): Jurdeţul Caraş- Severin; suprafaţa 36 758 ha.
6. Cozia (RONPA0010):Judeţil Vâlcea; suprafaţa 17 100 ha.
7. Delta Dunării (ROWHS0001): Constanţa, Tulcea; suprafaţa 580 000 ha.
8. Domogled- Valea Cernei (RONPA0001): Caraş- Severin, Mehedinţi, Gorj, suprafaţa
61 211 ha.
9. Defileul Jiului (RONPA0933): Gorj, Hunedoara; suprafaţa 11 127 ha.
10. Munţii Măcinului (RONPA0016): Judeţul Tulcea; suprafaţa 11 321 ha.
11. Munţii Rodnei (RONPA0005): Bistriţa, Maramureş, Suceava; suprafaţa 46 599 ha.
12. Piatra Craiului (RONPA0011): Argeş, Braşov; suprafaţa 14 733 ha.
13. Retezat (RONPA0002): Judeţul Hunedoara; suprafaţa 38 047 ha.
14. Semenic- Cheie Caraşului (RONPA0012): Caraş-Severin; suprafaţa 36 664 ha.

18
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Fig. 1 Localizarea parcurilor Naționale pe harta țării

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_parcurilor_na%C8%9Bionale_
%C8%99i_naturale_din_R om%C3%A2nia )

19
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

CAPITOLUL II: Parcuri naturale din România

Parcurile naturale din România sunt următoarele (Fig. 2) [1]:

1. Apuseni (RONPA004): Alba, Cluj, Bihor; suprafaţa 75 784 ha.

2. Bucegi (RONPA0006): Braşov, Dâmboviţa, Prahova; suprafaţa 32 663 ha.
3. Cefa (RONPA0953): Bihor; suprafaţa 5 002 ha.
4. Comana (RONPA0958): Giurgiu; suprafaţa 24 963 ha.
5. Defileul Mureşului Superior (RONPA0938): Mureş; suprafaţa 9 156 ha.
6. Grădiştea Muncelului- Cioclovina (RONPA0015): Hunedoara; suprafaţa 38 184 ha.
7. Geoparcul Dinozaurilor ,, Ţara Haţegului’’ (RONPA0929): Hunedoara; 38 184 ha.
8. Lunca Joasă a Prutului Inferior (RONPA0927): Galaţi; suprafaţa 8 247 ha.
9. Balta Mică a Brăilei (RONPA0017): Brăila; suprafaţa 17 529 ha.
10. Lunca Mureşului (RONPA0926): Arad, Timiş; suprafaţa 17 166 ha.
11. Munţii Maramureşului (RONPA0930): Maramureş; suprafaţa 148 850 ha.
12. Platoul Mehedinţi (RONPA0931): Gorj, Mehedinţi; suprafaţa 160,5 ha.
13. Porţile de Fier (RONPA0014): Caraş Severin, Mehedinţi; suprafaţa 115 665,8 ha.
14. Putna- Vrancea (RONPA0932): Vrancea; suprafaţa 30 204 ha.
15. Vânători- Neamţ (RONPA0845): Neamţ; suprafaţa 30 818 ha.
16. Văcăreşti (RONPA0954): Bucureşti; suprafaţa 182,9901 ha.

CAPITOLUL III: Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_parcurilor_na%C8%9Bionale_%C8%99i_naturale
_din_Rom%C3%A2nia

 Figura 1;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_parcurilor_na%C8%9Bionale_%C8%99i_naturale
_din_Rom%C3%A2nia

20
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Parcul National Retezat

TEMA 5

CAPITOLUL I: Introducere

Parcul Național Retezat a fost înființat în anul 1935 la iniţiativa lui Alexandru Borza,
fondatorul Grădinii Botanice din Cluj şi a biologului Emil Racoviţă, fiind primul parc național
al României. (Fig. 1) În 1979 câteva suprafețe ale parcului devin Rezervație a Biosferei, prima
de acest fel din țară. [1]

21
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Parcul Național Retezat are o suprafață de peste 38.000 de hectare și face parte din regiunea
biogeografică alpină, fiind situat în vestul Carpaților Meridionali, pe raza județelor Hunedoara, Caraș
- Severin și Gorj. Pădurile acoperă peste 50% din suprafața parcului, iar dintre acestea aproximativ
20% sunt păduri virgine și cvasivirgine. Cel mai înalt vârf din Retezat este Peleaga (2.509 m). [1]

Parcul Național Retezat este renumit pentru cele peste 80 de lacuri glaciare, aproape 40%
din totalul lacurilor de acest fel din România. Dintre acestea, 54 sunt permanente și sunt
alimentate de zăpada topită de pe crestele munților și de mici izvoare. [1]

Fig. 1 Parcul Naţional Retezat

(https://ro.pinterest.com/pin/218143175685624065/ )

CAPITOLUL II: Flora

În Retezat întâlnim aproape 1.200 de specii de plante, ce reprezintă aproximativ o treime din
totalul plantelor din țara noastră. 90 de specii sunt endemice zonei, ceea ce înseamnă ca nu se
regăsesc în alt loc în afara Retezatului. [1]

Dintre cele mai importante specii de flori amintim: sângele voinicului, bujorul de munte,
ghinţura galbenă, sisinelul de munte, talpa ursului, papucul doamnei și floarea de colț. [1]

22
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Prima plantă endemică semnalată aici, încă din 1858, este flămânzica. (Fig. 2) [1]

Fig. 2 Planta Flămânzica

(https://www.retezat.ro/specii/215/flamanzica-draba-dorneri )
Bujorul de munte, este una din cele mai rare plante ale munților. În România se întalneste
la altitudini înalte, în tufe dese cu înălţimea de 20-25 cm. (Fig. 3) [2]

În prezent bujorul de munte este una din plantele aflate pe cale de dispariție și este protejat
de lege. Culegrea, rupera sau deteriorarea tufelor se pedepsește cu amendă piperată. Planta crește
foarte greu, ramurile deteriorate de cele mai multe ori mor sau se regenerează foarte greu. [2]

Bujorul de munte nu tolerează transplantări sau mutări, lucru care face imposibilă plantarea
lui în grădini. Deci nu trebuie cules, sau smuls cu rădăcină pentru ca moare în doar cîteva ore și
nu se poate adapta la altitudini mai mici. [2]

23
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

Fig. 3 Bujorul de munte

(http://www.montaniarzi.ro/bujorul-de-munte-minunea-care-infloreste-in-iunie/ )

24