Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat 14 PDF Free - 022847
Referat 14 PDF Free - 022847
(1897- 1996)
VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu
putere în instruirea şi formarea în nursing şi mai ales în cercetare. Este creatoarea primei
teorii ştiințifice a nevoilor de îngrijire a omului sănătos şi bolnav. Pacientul este o entitate
complexă, corpul şi sufletul fiind inseparabile.
A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la
Universitatea Columbia, unde a absolvit în 1934, iar din 1934 până în 1948 a predat
cursuri de nursing la aceeaşi universitate.
In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alăturat Şcolii de Nursing Yale, al cărei decan, Annie
Warburton Godrich i-a fost mentor în primii ani de activitate profesională. Aceşti ani
petrecuți la Yale au fost de maximă productivitate.
Virginia Henderson în calitate de profesor emerit a fost şi consultant de nursing pentru
întreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universității Yale.
Premiul Christianne Reimann poartă numele primului secretar general executiv al ICN
ales în 1925, când consiliul şi-a stabilit sediul la Geneva.
1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim, Coreea şi Dr. In nursing Hildegard Peplau,
SUA
“Nursingul înseamnă să ajuți individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle
calea spre sănătate sau recuperare, să ajuți individul să-şi folosească fiecare
acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta să
aibă tăria, voința sau cunoaşterea, necesare pentru a o face” - VIRGINIA
HENDERSON 1952.
Nevoile fundamentale
Starea de boală reprezintă ruperea echilibrului creat de organism cu mediul său, stare ce
constituie un semnal de alarmă tradus printr-o suferință fizică şi/sau psihică, o dificultate
sau o inadaptare la o situație nouă, provizorie sau definitivă. Acest dezechilibru este un
eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce până la respingerea socială a
pacientului din anturajul său.
• a respira;
• a se alimenta şi hidrata;
• a elimina;
• a se mişca, a păstra o bună postură;
• a dormi, a se odihni;
• a se îmbrăca şi dezbrăca;
• a evita pericolele;
• a comunica;
• a se realiza;
• a se recreea;
• a învăţa.
• să nu fi niciodată plictisită;
• să fi deseori frustrată;
• să fi înconjurată de probleme;
• vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în starea lor cea
mai bună;
• De a promova sănătatea;
• De a păstra sănătatea;
• De a alina suferința
• Competență profesională;
Promovarea sănătății;
Prevenirea îmbolnăvirilor
Asistenții medicali sunt interesați de reacțiile individuale, familiale şi de grup în fața bolii şi
trebuie să răspundă problemelor reale sau potențiale de sănătate ale indivizilor sau
comunității.
Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă de intervenții, de la restabilirea sănătății
până la o fază individuală a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sănătății
populației pe termen mai lung”
• La vârsta de 16 ani era convinsă că Dumnezeu o cheamă spre a-i ajuta şi îngriji pe
ceilalţi aflaţi în nevoie.
Ea însăşi a tratat aproximativ 2000 de pacienţi. Inainte de venirea ei în Crimea, 42% dintre
soldaţii ajunşi în spital mureau din cauza infecţiilor, însă după munca depusă de ea acest
procent a scăzut la 2%.
Pentru recunoaşterea meritelor muncii depuse, Regina Victoria i-a trimis o scrisoare de
mulţumire „Ei şi doamnelor sale” şi i-a oferit distincţia – Crucea Roşie Regală.
Totodată a primit şi broşa cu diamant ce avea gravat mesajul „Binecuvântaţi sunt cei
milostivi”.
In 1860 a pus bazele Şcolii de Nursing Nightingale în cadrul Spitalului Sf. Thomas
din Londra.
Până în 1887, Nightingale reuşise să-şi facă munca cunoscută şi practicile aplicate, în ţări
precum Canada, Australia, India, Germania, Elveţia şi SUA.
In 1907, regele Edward al VII i-a oferit distincţia – Ordinul de Merit pentru realizările
remarcabile ale Doamnei Florence Nightingale.
Studiile, ideile şi reformele ei ce vizau nursingul au dus la crearea unui mediu de muncă
spitalicesc mai sigur şi mai eficient.
Nursingul implică atât îngrijirea omului bolnav cât şi a celui sănătos şi are
în vedere mediul cât şi pacientul.
• Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile neglijenței,
ce fel de neglijență….
• Dar dacă nursele nu pot să observe, într-un fel sau altul, mai bine să renunțe
de a mai fi nurse, pentru că nursingul nu este chemarea lor, chiar dacă
renunțarea le afectează sau nu.” Florence Nightingale
Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale - fondatoarea primei şcoli laice de
asistente medicale din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii şi a făcut ca
ea să fie respectată şi valorizată de comunitate, Consiliul Internaţional al Asistenţilor
Medicali, creat la sfârşitul secolului al XIX – lea, în 1899 cu susţinerea şi graţie muncii
desfăşurate de Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei de naştere – 12 MAI să
devină Ziua Internaţională a asistenţilor medicali din întreaga lume.
• In timpul războiului, a dezvoltat o boală care a lăsat-o semiinvalidă pentru tot restul
vieţii sale.
(1909-1999)
-Nursa de psihiatrie
FIINŢA UMANĂ
-indivizii de-a lungul vieţii întâlnesc experienţe care creează tensiune şi care pot fi
transformate fie prin acţiuni de promovare a sănătăţii, fie prin comportamente de
perturbare a sănătăţii, apărute din cauza nevoilor nesatisfacute
-Peplau crede că aceste comportamente individuale sunt semnificative şi direcţionate pe:
a) auto-întreţinere (susţinere)
b) reducerea anxietăţii
NURSINGUL
1. Orientarea
2. Identificarea
3. Explorarea
4. Rezolvarea
Doi ani mai târziu ea a modificat câteva din aceste concepte. Individul este văzut ca un
auto-sistem în dezvoltare, cu caracteristici şi nevoi unice: biochimice, fiziologice, socio-
psihologice. De-a lungul vieţii, indivizii trăiesc experienţe de anxietate care creează
tensiune. Aceasta poate fi transformată prin acţiuni de promovare ce întăresc sănătatea,
sau poate determina comportamente ce slabesc sănătatea. Peplau crede că aceste
comportamente individuale sunt semnificative şi direcţionate către: autoîntreţinere
(autosusţinere) şi reducere a anxietăţii, comportamente apărute din cauza nevoilor
nesatisfacute, neîmplinite. Când nevoile nesatisfăcute sunt simţite sau recunoscute,
indivizii pot primi asistentă profesională.
1. profesor (educator)
2. resursă
3. consultant
4. leader
5. expert tehnic
6. substituent (înlocuitor)
Aceste roluri sunt folosite în patru faze ale scopului - direcţionat relaţiei inter-personale de
a ajuta pacienţii să:
(n.1926)
Ida Jean Orlando a identificat patru practici pe care le-a considerat de bază pentru nursing
◦ Acţiuni nursing planificate sunt cele care stabilesc sau satisfac nevoile imediate
ale clientului
◦ Acţiuni nursing automate sunt cele care au fost decise pe alte considerente
decât pe nevoile imediate ale clientului, dar acestea sunt consecvent ineficiente.
Teoria lui Orlando este specifică interacţiunii nursă-pacient. Scopul asistentului este de
a determina şi de a răspunde nevoilor imediate ale pacienţilor şi de a îmbunătăţi starea
lor, prin scutirea de suferinţă sau disconfort. Orlando pune accentul pe acţiunea planificată
(mai degrabă decât pe acţiunea automată), bazată pe observarea comportamentului
pacienţilor verbală şi non-verbală, care duce la o anumită concluzie, confirmată sau
neconfirmată de către pacient, ducând la identificarea de către nursă a necesităţilor
pacientului, putând astfel să-i ofere acestuia o îngrijire medicală eficientă.
DOROTHY JOHNSON
• Din 1949 pana la pensionare in 1978 a ocupat mai multe functii in domeniul
asistentei sociale printer care: profesor asistent in asistenta pediatrica, profesor
asociat de asistenta medicala, si profesor de asistenta medicala la universitatea din
California,Los angeles.
• De-a lungul carierei sale D.J a subliniat importanta cunoasterii bazate pe cercetare
cu privire la efectul asistentei medicale asupra clientului/ pacientului.
Teoria de ingrijire a lui D.J aparuta in 1968 se concentreaza pe modul in care omul se
adapteaza la boli si modul in care stresul real/ potential poate afecta capacitatea de
adaptare astfel, obiectivul principal al asistentului medical va fi reducerea stresului astfel
incat clientul sa treaca mai usor prin perioada de recuperare.
D.J crede ca fiecare individ este un mdel care cuprinde un system comportamental
specific, asadar el considera ca fiinta umana este un sistem alcatuit din 7 subsisteme
comportamentale interactive. Aceste subsisteme executa sarcini si presupun niste functii
necesare pentru a mentine integritatea sistemelor comportamentale in ansamblul lor si de
a gestiona relatia lor cu mediul inconjurator.
Ingestia - satisfacerea poftei de mâncare, în ceea ce priveşte când, cum, ce, cât de
mult, şi în ce condiţii individul mănâncă, fiind reglementată de considerente sociale
şi psihologice, precum şi de cerinţele biologice pentru produsele alimentare şi fluide
CONCLUZIE
Acest model este uşor adaptabil la pacientul psihiatric, care este specific bazat pe o
tulburare de comportament; aici asistenta acţionează ca un regulator extern al sistemelor;
acest aspect,adaptabilitatea sa la procesul de îngrijire medical, a dus la adoptarea şi
utilizarea ei.
Din anul 1964 a devenit profesoară de Tehnica Ingrijirii Bolnavului şi Directoare adjunctă la
Şcoala Sanitară din Baia Mare;
Din 1974 LUCREŢIA TITIRCĂ a fost numită asistentă medicală şefă coordonatoare a
Spitalului Judeţean din Baia Mare, funcţie pe care a onorat-o până în 1989, când s-a
pensionat.
Deţine o colecţie impresionantă de diplome, titluri de onoare şi insigne, primite în ţară sau
în străinatate, în Austria, Elveţia, Danemarca, Republica Moldova şi a obţinut tot atâtea
premii, pentru contribuţia importantă la afirmarea profesiei de asistent medical în
România şi pretutindeni;
Nursing înseamnă:
Decide, oferă îngrijire pacientului din proprie inițiativă, stabileşte relații de încredere şi
transmite informații pacientului în legătură cu problemele de sănătate pe care le are;
Rolul nurselor
Rolul de LIDER = rol de conducător care impune luarea deciziilor, acte de relaționare şi
influențarea acțiunilor altora în vederea îndeplinirii scopului propus pentru binele
pacientului.
Data externării:12.01.2010
• Nume : MIHAI
• Prenume: ELENA
• Naţionalitate: romană
• HTA=220/110 mmHg
Informaţii fizice
• Varstă: 77 ani
• Înălţime:165 cm
• Greutate:51 kg
Examinare clinică:
hemipareză ataxică
tulburări de deglutiţie
Tratament:Heparină, Manitol,Furosemid,Digoxin.
Obiective:
• scaderea HIC.
3 Nevoia de a elimina
`4 Nevoia de a se misca si a
mentine o postura
adecvată
5 Nevoia de a dormi, de a
se odihni
6 Nevoia de a se îmbrăca
si dezbraca
7 Nevoia de a pastra
temperature corpului in
limite normale
8 Nevoia de a fi curat si a
proteja tegumentele
9 Nevoia de a evita
pericolele
10 Nevoia de comunicare
11 Nevoia de a practica
religia si de a actiona
conform credintelor
proprii
12 Nevoia de a fi util,de a fi
ocupat
13 Nevoia de recreere
14 Nevoia de a invata
TOTAL=56
!!!Pacient cu dependenţă totală!!!.
Definiţie
Edemul pulmonar acut este rezultatul unei inundări bruşte a alveolelor pulmonare, a
arborelui bronşic şi a interstiţiului pulmonar de către o cantitate de plasmă necoagulabilă,
bogată în albumină.
Etiopatogenie
- hipertensiunea arterială;
- cardiopatia ischemică;
- stenoza mitrală.
- nefropatii acute;
- nefropatii cronice.
c) Leziunile intracraniene
Edemul pulmonar acut lezional produs prin creşterea permeabilităţii capilare are
unele trăsături prin care se deosebeşte de edemul pulmonar hemodinamic şi anume :
a) inhalarea unor gaze (gaze toxice, intoxicaţii profesionale, unele lichide, intoxicaţia
oxicarbonată acută);
Simptomatologie
Într-o primă fază de edem interstiţial pe primul loc este dispneea de tip polipneic
(respiraţia rapidă şi superficială) şi ortopnee (bolnavul se ridică din pat pentru a-şi uşura
respiraţia ). Bolnavul este anxios şi plin de sudoare, aproape nici nu poate vorbi din cauza
nacesităţii de aer.
Pulsul este rapid şi slab uneori având caracterul pulsului alternat ce traduc deficitul
contracţiei al fibrelor miocardice al ventriculului stâng.
În primele ore evoluţia poate fi defavorabilă, chiar sub tratament, bolnavul poate
sfârşi cu un tablou de colaps cardio-vascular şi asfixie prin bronhoplegie în cazul celor mai mulţi
bolnavi însă evoluţia este favorabilă, tusea încetând, dispneea se diminuează şi bolnavul
reuşeşte să adoarmă.
Prognostic
Patogeneza
Mecanismul patogenic al E. P. A. este complex cu intervenţia unor factori multipli.
Cel mai însemnat factor este insuficienţa ventriculară acută stângă care este
agravată de starea de hipoxie.
Staza
Diagnostic
Diagnostic diferenţial
- istoric sugestiv
- respiratie bradipnee
- prezenţa ralurilor uscate
- absenţa galopului ventricular
- absenţa tahicardiei
- câmpuri pulmonare transparente
- cord de aspect normal.
→E. P. A. necardiogen
Conduita de urgenţă
Numele şi prenumele : S. T.
Vârsta : 73 ani
Domiciliul : Bârlad
Ocupaţie : pensionar
Istoricul bolii :
Bolnav vechi, hipertensiv cu B.R.S. internat în august 2005 în secţia medicală care
nu urmează tratamentul medicamentos, se internează de urgenţă pentru dispnee cu tahipnee şi
ortopnee care se instalează în urmă cu două ore şi la care se adaugă transpiraţii reci, palpitaţii.
E.K.G.
∆QRS-15º BRSmajor
RS 60min ∆QRS-60º
Investiţii de laborator :
Hb=13,7 g/dL Ht=39,8% L=15.000/m³
Tratament :
Evoluţie Tratament
Izodinit 20·3
Captopril 25·3
28. I. 2012
T.A.=150/70 mm Hg 1. Spironolactoza
2. Izodinit 20·2
3. Captopril 25·2
4. Furosemid
5. Digoxin 1f
T.A. =140/80 mm Hg
Izodinit 20·3
Asistenta medicală trebuie să-i inducă bolnavului dorinţa de a învăţa cum să-şi păstreze
sănătatea, punându-i la dispoziţie diferite broşuri, cărţi, pliante, reviste speciale bolii
sale. Se vor organiza activităţi colective de educaţie pentru sănătate: convorbiri, cursuri,
filme, demonstraţii practice.
4. Bibliografie