Sunteți pe pagina 1din 14

CENTRUL PENTRU STUDII COMPLEXE CENTER FOR COMPLEXITY STUDIES

VOLUMUL de AUR si FORMA NATURALA


Dr. Florin Munteanu,
m.c. al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania presedintele Centrului pentru Studii Complexe, centru UNESCO

Bucuresti 2011

1. Un punct de vedere Este cunoscut faptul ca tehnologiile au fost in decursul timpului veriga de legatura intre idee si produsul finit. Produsul finit, la randul lui a determinat mutatii, la scara mare, in cadrul societatii. Din aceasta conlucrare, a rezultat civilizatia tehnica actuala cu care ne putem mandri...mai mult sau mai putin. Din multe puncte de vedere, tehnologizarea vietii cotidiene a rezolvat probleme, dar a si creat altele noi. Ambientalul s-a transformat, creand dupa cum se spune, o noua natura inconjuratoare, una "artificiala". Ea l-a indepartat pe om treptat de natura, fara a putea fi convinsi complet, ca acest lucru nu are repercursiuni prezente si viitoare neplacute. Pe de alta parte, tehnologiile moderne au evoluat catre o specializare mai ridicata, au facut saltul spre metode mai putin energofage, au micsorat mult efortul fizic uman, dar au ramas pe aceeasi linie traditionala a necesitatilor pur tehnice. Unele imbunatatiri au rezultat din studii de ergonomie, de igiena locului de munca, din ambientalul activitatii de zi cu zi si mai ales din "furtul" de idei de la natura, concretizat in asa numita directie noua a BIOMIMETICII. Tehnologia mecanica tinde sa cuprinda in prezent tot mai multe compartimente netraditionale cu evident rasunet, cum ar fi biotehnologia, micromecanica sau nanotehnologia. Si totusi, un aspect major a ramas complet neatins si nerezolvat si anume, cel al ambientalului "umanizat". Intelegem prin aceasta ca mediul de viata zilnica este si ramane in conceptia de azi acelasi mediu tehnic, care nu tine cont decat prea putin de necesitatile, sa zicem (pentru inceput) psihologice ale omului ca fiinta. ! Obiectul de studiu, de formare a personalitatii nu mai este Natura ci rigidele reguli de productie si de contabilitate, de gasire a cailor eficiente de utilizare a materiei acestei planete !

Nu ma refer aici la stresul produs de multimea de aparate si dispozitive care ne populeaza viata si mediul cotidian, care din punct de vedere mai general poate fi depasit prin cresterea culturii tehnice si stiintifice. Ma refer la faptul ca aceste dispozitive, aparate si utilaje pot fi aduse la o FORMA care sa fie integrata in natura si implicit mai putin stresanta. Nu ma refer la "design"-ul lor, ci la ceva mult mai profund si mai vital, si anume, la a da artefactelor o forma adecvata naturii vii. Si nu inteleg prin aceasta ca lumea artfeactelor sa semene cu obiectele vii. Ideea de "natural" isi are originea in ideile de frumos si de armonie din antichitate, in ideile de eficient si economic din ultimul timp, in ideea de evolutie entropica sau neentropica a sistemelor complexe departe de echilibru, in ideea de ordine si organizare in haos, in ideile de simetrie, omotetie, similaritate si autosimilaritate prezentate in teoriile privind structurile fractale,etc.

2. Sa invatam de la Natra proiectarea FORMELOR pentru a naturaliza Artificialul

Problema intelegerii rostului pentru care o planta sau un animal, o celula sau un organ isi conserva de-alungul existentei forma, este o problema delicata si in acelasi timp neabordata sistematic. In mod obisnuit, forma este utilizata doar pentru clasificarea vietuitoarelor si respectiv pentru recunoasterea lor. Dar inca nu stim daca, prin aceasta forma, fiinta dobandeste si alte proprietati decat cele de adaptare a mediul anorganic. Nu stim de exemplu de ce Omul are doua maini cu cate cinci degete fiecare (este o intamplare? sau o subtila problema de optim, din care, am putea maine sa incepem constructia unei noi viziuni tehnologice- o "tehnologie naturala" in care forma capata pe langa rolul functional si cel de integrare in natura de exemplu). Analazind evolutia formelor pentru diferite organisme vii, se observa: - o dezvoltare calitativa (de structurare) in urma careia se genereaza subsistemele ce alcatuiesc organismul ca intreg, (se diferenteaza tesuturi si organe pornind de la o singura celula initiala), si o dezvoltare cantitativa, ce asigura cresterea in volum a fiecarui subsistem in parte (o crestere omotetica ce conserva unghiuni si rapoarte). Stabilitatea formelor vii din cadrul unei specii oarecare, in decurs de generatii, sugereaza prezenta unui proces cu bucla de reglare ce implica un model (o forma) si un mecanism de corectie, necesar minimizarii abaterilor dintre model si transpusa sa. Se poate presupune existenta unor relatii directe intre model (forma) si proprietatile generale ale organismului rezultat. In contextul celor de mai sus se pot contura cateva din directiile de cercetare teoretica si experimentala aflate de mai multi ani in atentia Centrului pentru Studii Complexe, directii ce pot constitui germeni ai unui portofoliu de poiecte in care sa fie abordate cateva probleme: - definirea notiunii de "forma naturala", - identificarea proprietatilor specifice, atasate intrinsec formei, ( dobandite de organism implicit, odata cu forma- inclusiv efectul de piramida), - definirea unei metodologii de identificare a "formelor arhetipale", din multitudinea de forme existente in Natura; - studiul proprietatilor formelor considerate arhetipale; - noi criterii de design al unor artefacte care sa respecte proportii si alcatuiri asemanatoare formelor arhetipale (Forma ca necesitate si nu ca moda) Pentru a va invita la un dialog pe tema formei, se cuvine sa precizam ca acest termen de : "forma naturala" nu este decat o eticheta, pusa pe o colectie de intrebari, observatii, intuitii. Activitatea de cercetare pe aceasta directie doreste sa contureze si sa defineasca un nou domeniu de proiectare tehnologica, inspirat din natura (vezi Fizica Constructala a lui Adrian Bejan, alometria, biomimetica). Ca punct de plecare in structurarea unor teme de cercetare, consider ca putem utiliza ideea de forma naturala, care isi are originea in conceptul de frumos si de armonie din antichitate (fig.1), in ideea de proportie utilizata in estetica si teoria artei 3

(fig.2, 3),in conceptele: eficient si economic din ultima perioada, in ideile de evolutie entropica si negentropica a sistemelor complexe departe de echilibru, de ordine si organizare in haos, in ideile de simetrie, omotetie, similaritate si autosimilaritate prezentate in teoriile privind geometria fractala(fig.4) sau in modelele descoperite de noi ce generalizeaza in spatiul n- dimensional principiul Numarului de Aur. Din toate aceste notiuni, printr-un continuu proces de analiza si sinteza, incercam sa surprindem esenta formelor naturale. Forme speciale; Deschideri conceptuale

Icosaedru desenat de Leonardo da Vinci

Dodecaedru stelat desenat de Leonardo da Vinci

Dodecaedru desenat de Leonardo da Vinci

Studiu pentru inger, desen pregatitor pentru compozitia "Fecioara intre stanci" Leonardo da Vinci

Proprietati geometrice ale raportului de aur aplicatii in pentagrama

Particularitati proiective ale Volumului de AUR, structura geometrica descoperita de mine si Cristian Ioana

3. Despre Numere si ... Numere de aur. Aparitia numerelor, a primelor operatii matematice, a incercarilor de masurare dimensionala a obiectelor, a condus la extinderea semnificatiei notiunii de numar si la utilizarea acestuia in exprimarea unor legitati profunde. Pentru a intelege modul in care anticii utilizau ideea de numar trebuie sa facem distinctie intre Numar si CIFRA. Cifra 2 este diferita de numarul doi ce este mai degraba o categorie filozofica (expresia dualitatii, a jumatatii daca este folosita in raport , a asa numitului numar masura, numar definit ca rezultat al raportului a doua marimi omogene). Conceptele asociate numerelor, in scoala pitagoreana, sunt expresii ale interesului anticilor pentru firmele naturale, pentru intelegerea naturii prin observare, prin contemplare (mai mult decat prin masurare). Insasi ideea de numar masura isi are radacina in observarea cresterii cantitative in timp si spatiu a diferitelor obiecte naturale si in special a viului. O fruza de exemplu (fig 1) creste cantitativ, se mareste ca dimeniuni.

Figura 1 Cresterea este insa omotetica (isi conserva forma) si implicit conserva raportul A/B valoare numita si numar masura (o caracteristica obiectiva, un invariant asociat formei). Aceasta observatie este esentiala pentru antici care, extind conservarea raportului la egalitatea proportiilor (echivalenta intre rapoarte) Astfel, Platon spune in Timeus: "Dar nu este posibil ca doi termeni sa formeze singuri o compozitie frumoasa fara un al treilea. Caci trebuie sa se afle intre ei o legatura care sa-i apropie pe amandoi. Ori, dintre toate legaturile, cea mai frumoasa este aceea care isi da siesi si termenilor pe care ii leaga, unitatea cea mai completa. Si aceasta este proportia care o realizeaza, fireste in modul cel mai frumos". Deci, proportia apare ca o consonanta intre parti si intreg, consonanta ansamblului armonie (stabilitate, functionalitate si fiabilitate ridicata proportiile analizate de antici, proportia economica ramane si azi oamenilor de stiinta si arta, caci determina: Sectiunea si Numarul Astfel, considerand doua numere, a, b ce apartin lui R proportia economica se defineste: (a+b)/a = a/b (1) Notand valoarea raportului a/b cu x, relatia (1) devine: ce confera ?). Dintre in atentia de AUR.

Valoarea primei radacini a primit simbolul consacrat in urma descoperirii de catre Mark Barr si Schooling a unor proprietati matematice remarcabile. Faptul ca forma geometrica a numeroaselor constructii naturale sau artificiale poate fi caracterizata prin utilizarea numarului de "aur" ( = 1,61..) justifica interesul manifestat inca din antichitate asupra intelegerii sensurilor fenomenologice mascate de numarul insusi. Citind despre toate astea in cartea lui Matyla Ghica: Estetica si Teoria Artei, mi-am pus o intrebare: De ce s-au oprit anticii la o materializare a proportiei continue doar pentru spatiul bidimensional?. In fond, obiectele reale sunt tridimensionale si ar fi poate mai nimerit ca ele sa fi constituit o prima sursa de inspiratie pentru spiritul cercetator. Exista oare si un numar de aur atasat spatiului 3D? Daca numarul poate fi utilizat la constructia unui dreptunghi de exceptie numit dreptunghiul de aur ce are atatea porprietati matematice nebanuite, atunci nu exista oare si un paralelipiped de aur? Si, pentru ca la facultate se lucreaza din primul an de studiu intr-un spatiu matematic n- dimensional, atunci nu exista in fiecare spatiu cate un volum de aur descris de un numar de aur specific? Si daca da, atunci care este acea serie de numere de aur?

5. Volumul de aur S ne reamintim modul de generare a irului de dreptunghiuri ce conduce la limit, la definirea Numrului de aur. Se remarc din figura 2 alipirea de ptrate, pornind de la doua patrate initiale cu latura unitate.

Figura 2 Lungimile dreptunghiurilor succesive sunt 1,1,2,3,5,8,13, ... sir numeric cunoscut si sub numele de Sir a lui Fibonaci. Se poate demonstra ca , la limita, raportul xn+1/Xn are chiar valoarea numarului de aur . Daca se alege initial un dreptunghi de aur, unul in care L/l = , atunci acesta poate fi analizat si descopus intr-un mod spectaculos, asa cum o arata si fig.3 6

Figura 3 Figura 3 este o sinteza a multor proprietati de exceptie, pe care o simpla acceptare a relatiei L/l= o induce constructiei geometrice associate (dreptunghiul de aur). Cu aceste informatii, in 1987 am pronit in marea aventura a descoperirii Volumului de Aur si apoi a Seriei numerelor de aur, contributie originala la intelegerea si valorificarea notiunii de Forma. Pentru nceput, am reprodus mecanismul de generare din fig. 2: am nlocuit ptratele cu cuburi i am construit un paralelipiped (figura 4). Am nfurat cubul iniial, obinnd un ir de parale-lipipede ce se dezvolt omotetic, n 6 timpi (Dreptunghiul de aur se dezvolta n 4 timpi; adic dup k+4 alipiri succesive, n maniera prezentat de figura 9, se obine un dreptunghi orientat asemenea cu cel de la pasul k).

Figura 4 Paralelipipedele succesive formeaz o nou serie, pe care o putem descrie prin laturile noi ce apar pornind de la 1,1,1 -cubul smn": 1,1,1,2,2,3,4,5,7,9,12,16,21,28,37,49,65,86,114, ncercm s vedem dac irul rapoartelor succesive, asemntor verificrii irului Fibonacci, este convergent i care este aceast limit. Este acea limit un alt Numr de aur, ataat acum unei construcii geometrice tridimensionale?
2/2 = 1.0000 3/2 = 1.5000 4/3 = 1.3333... 5/4 = 1.2500 7/5 = 1.4000 9/7 = 1.2857... 12/9 = 1.3333... 16/12 = 1.3333... 21/16 = 1.3125... 28/21 = 1.3333... 37/28 = 1.3214... 49/37 = 1.3243... 65/49 = 1.3265... 86/65 = 1.3231... 114/86 = 1.325... 151/114 = 1.3246... 200/151 = 1.3245.. 265/200 = 1.3250... 351/265 = 1.3245... 465/351 = 1.3247...

Dup cum se vede, irul rapoartelor succesive pare s fie convergent ctre un alt numr, ce ncepe cu 1.324... S fie acesta un alt numr special, care s permit 7

construcii geometrice n 3D asemntoare cu cele din plan? Imaginea geometric din figura 4 este rezultatul grafic al unei recurene liniare de ordinul trei caracterizat de relaia: Xn+3 = Xn+1 + Xn i condiia iniial: X0=1, X1=1, X2=1. Soluia relaiei de recurent de ordinul trei este:

unde C1, C2, C3 sunt constante reale ce se determin din condiiile iniiale. innd cont de faptul c > 1, rezult:

Aceasta ar fi valoarea noului numar de aur, asociat unui corp tridimensional, limita a unui process de alipiri successive de cuburi, pronind de la un cub unitate. Interesul deosebit acordat Seciunii de aur este motivat insa de proprietile pe care le are structura geometric obinut printr-un proces particular de divizare a unui Dreptunghi de aur utilizat ca arie iniial (figura 3). Se pune deci problema de a vedea daca un paralelipiped cu L, h,l ce respecta valoarea L/h=h/l=1.324717.. poate fi divizat asemanator si daca se pot defini si alte proprietati geometrice precum spirala logaritmica de exemplu. Pentru nceput, s vedem dac putem ajunge i n alt mod la unicitatea construciei paralelipipedului limit, generat conform procedeului din figura 9. Fie paralelipipedul P(ABCDA'B'CD') cu laturile bazei L, l i nlimea h (fig. 5).

Figura 5 Volumul acestui corp geometric este notat cu Vi = L*h*l; Asemntor modului de generare a structurii de aur" plane, se divide volumul Vi ntr-un paralelipiped avnd baza un ptrat Pi(Vpi) i se definete corpul rmas ea fiind complementarul lui Vpi(Vcpi), procesul repetndu-se recursiv. Dupa modelul de gandire al divizarii dreptunghiului de aur, impunem urmtoarea relaie cantitativ dintre prile rezultate din aplicarea recurent a acestei divizri:

care, explicitat n funcie de dimensiunile alese iniial L, h< l, devine, respectiv:

respectiv Notand L/l = a si h/l= rezulta:

Ecuatia caracteristica este x3-x-1=0 ce are o singura radacina reala , pe care am denumit-o Numrul de aur al spaiului 3D ( = 1,324717...), iar paralelipipedul astfel construit, pentru care nlimea este medie geometric a celorlalte dou laturi diferite, l-am numit Volumul de aur. Procedand la divizarea unui paralelipiped de aur intr-o prisma cu baza un patrat de latura l si un alt paralelipiped omotetic cu cel initial, s-a obtinut structura din figura 5. Am notat fiecare punct de pe suprafaa secionat pn la obinerea unui nou paralelipiped avnd aceeai orientare cu cel iniial, cu cifre de l 0 la 23 (figura 6), respectnd o anumit ordine impus de continuitatea procesului de secionare. Se remarc apariia ntr-o evoluie complet (6 faze) a unui numr de 24 de puncte importante, situate pe suprafaa corpului supus divizrii. Dac operaia se continu la infinit, ultimul paralelipiped degenereaz ntr-un punct (centrul de convergen al procesului de secionare), notat cu Ag .

Figura 6 Considernd centrul de convergena Ag ca fiind originea unui sistem de axe directoare, prin unirea acestuia cu cele 24 de puncte importante de pe suprafaa paralelipipedului se obin: 24 de direcii ce determin 12 drepte concurente n Ag i definesc un numr de 9 plane distincte. (fig. 7,8)

Figura 7

Figura 8

Se poate demonstra c punctele de tipul A6k+i (k=0, 1, 2,... ,n i i=0,...,23) i A6(k+p)+i, p=k+l,...,n sunt coliniare.

Figura 9 C punctele P1, P11, P14, P16, P20, P22, sunt coplanare. Planul Q astfel definit secioneaz Paralelipipedul de aur i formeaz cu planul orizontal un unghi diedru de 55,5 ce conine att germenele A ct i diagonalele seriei de ptrate ce nfoar" paralelipipedul (9) Punctele P1, P11, P14, P16, P20, P22, le-am denumit puncte-diagonale i am aflat c ele se afl cu certitudine pe o spiral logaritmic coninut n planul Q (figura 10), a crei ecuaie este:

10

Distanele 1 Ag, 11 Ag, 14 Ag, etc. formeaz o progresie geometric cu raia 1/. Ele definesc un sistem de 6 direcii centrat n Ag , fa de care se poate studia att evoluia spiralei, ct i a paralelipipedului. Am demonstrat c unghiul dintre dou direcii consecutive este exact /3 i am denumit planul Q plan director", date fiind proprietile remarcabile pe care le are, el conine cheia" ntregii structuri ce poate fi generat prin simple proiecii ntr-un spaiu tridimensional orientat adecvat. n concluzie, paralelipipedul studiat are proprieti remarcabile, fapt pentru care, ntr-un moment de mare euforie, l-am denumit: Volum de Aur. Valoarea =l.324717... este pentru spaiul 3D ceea ce =1.618034... este pentru plan. n urma definirii i studiului structurilor de aur n plan i spaiu, am identificat i alte proprieti geometrice remarcabile, pe care le-am pus pe seama aceluiai principiu de generare: proporia continu (concept ce merita reiterate din perspective stiintelor moderne). - exist oare un ir de Numere de aur, cte unul pentru fiecare dimensiune Euclidian? - cum se poate defini un corp de aur" n-dimensional generat de proporia continu ? - ce proprieti vor fi evideniate atunci cnd el se con-struiete ntr-un spaiu geometric cu dimensiunea superioar celei accesibile n mod concret omului i instrumentelor sale? Rezultatele obtinute, generalizarea n-dimensionala a conceptului de numar de aur, au permis generarea unui sir de numere speciale, cate unul asociat fiecarei dimensiuni euclidiene. Acest sir de numere de aur, pot avea importanta in intelegerea conceptului ARHETIP, de numar, de natural notiuni importante pentru regandirea proiectarii ingineresti in asa fel incat artefactele realizate sa se armonizeze cu structura Naturii in asa masura incat sa formeze un tot unitar. Astfel consider ca se va atinge acel deziderat de dezvoltare durabila, de imbunatatire a calitatii vietii si de crestere a performantei umane. 6. Studii si cercetari experimentale (un ppunct de plecare) Identificarea unor "structuri arhetipale" se poate face prin masuratori geometrice ale unor forme din natura si verificarea tendintei de aproximare a unuia din "numerele de argint sau de aur". Dintre multele masuratori efectuate, se prezinta in continuare cele referitoare la forma geometrica a semintelor diferitelor vegetale. Au fost alese spre studiu aceste "obiecte naturale" in baza unei postulari corespunzator careia: samanta este o structura complexa capabila sa condenseze prin insasi forma sa informatia necesara indeplinirii rolului de perpetuare. O samanta poate fi privita ca un sistem complex (in sensul teoriei generale a sistemelor ierarhizate formulata de Paul Constantinescu /1/), a carui finalitate este cuprinsa in insasi structura sa material-radianta. In consecinta forma joaca un rol important. Tendinta de conservare a formei poate fi privita ca un rezultat al unei dezvoltari omotetice in jurul unui germene, al unui centru de "coordonare" fata de care se raporteaza intregul edificiu ce se dezvolta. Existenta unor relatii intre partile 11

componente ale structurii si structura privita ca intreg permite verificarea numerica a diferitelor proportii dintre elementele masurabile cantitativ. In acest context se poate verifica o ipoteza corespunzator careia: proportia continua este varianta "economica" de manifestare a legaturii parte-intreg si conduce implicit, functie de numarul termenilor utilizati, la numere de aur si argint. In forma cea mai simpla, verificarea ipotezei de mai sus implica masuratori geometrice ale unei seminte si determinarea existentei unei proportiei continue intre elementele geometrice ce o caracterizeaza. 6.1. Masuratori efectuate S-a testat intr-o prima etapa valoarea si stabilitatea statistica a raporturilor dintre dimensiunile geometrice exterioare L, h si l. Practic, s-a verificat daca o samanta tinde sau nu sa "umple" un volum de aur si care este marimea abaterilor fata de aceasta forma considerata arhetipala. Tabelul 1 este un esantion din rezultatele obtinute pe samburele de piersica.

Acelasi procedeu de masura a fost aplicat si pentru samburii de caisa, fasole, pentru cartofi, etc..

12

Din cele doua exemple prezentate, fara a avea certitudinea oferita de studiul pe un numar suficient de mare de cazuri, se desprind cateva observatii: - utilizarea celor doi estimatori K1 si K2, permite introducerea unui criteriu de clasificare dupa forma a semintelor, precum si a "puritatii" unui exemplar dat:

unde L, h si l sunt dimensiunile de "gabarit" ale semintei, ordonate descrescator (L>h>l), iar a, b si c sunt coeficientii caracteristici formei ( pentru a=1, b=1 si c=1 se obtine volumul de "aur"). Deci, V(1,1,1) poate fi considerat un model (pattern, arhetip) pentru geometria exterioara a semintei de piersica. Tabelul 3 contine "indicii de forma" a catorva din semintele analizate.

6.2 Cateva observatii si concluzii Trebuie mentionat de la inceput ca propunerea de clasificare a semintelor in baza formei lor exterioare si a corelatiei acestei forme cu volumul de aur sau argint nu s-a facut prin generalizarea unei baze experimentale semnificative. Cu tot riscul de rigoare, am formulat, generalizat si enuntat un asemenea model considerandu-l util caci permite enuntarea unei observatii pe care o consideram importanta in cazul analizat dar si la nivel de principiu: - daca in evolutia semintei vazuta ca un sistem teleonomic apare un zgomot ce afecteaza independent fiecare dimensiune (L,h,l) atunci este posibil ca valorile medii sa nu permita identificarea experimentala a proportiei continue (samanta de aur va fi "pierduta" in zgomotul datelor experimentale). SE FACE DISTINCTIE INTRE VALOAREA DETERMINATA DE MEDIA UNUI COLECTIV STATISTIC SI VALOAREA DICTATA DE MODEL (ARHETIP).

13

Putem face astfel observatia ca exista "fenomene neintelese pentru ca sunt inactive desi sunt inactive docmai pentru ca nu sunt intelese". Ele nu se pot studia in baza unei cercetari experimentale oricat de asidue, ci sunt conditionate de atingerea unui anumit prag la care este posibila constientizarea unei Revelatii. Se permite enuntarea unui postulat corespunzator caruia dezvoltarea spiritual-materiala a omului se face discontinuu, in baza unei "progresii cosmice" dictata de revelarea unor viziuni nedeductibile din analiza sau sinteza datelor preluate si prelucrate la un moment dat. In lipsa unui concept sau model adecvat ARHETIPUL nu se poate evidentia sau identifica. Odata identificata forma arhetipala si acceptata ca atare se poate estima "eroarea de crestere" prin abaterea statistica fata de numerele de aur sau argint, abatere ce poate constitui un estimator util in definirea conceptului de evolutie, al conceptului de calitate a vietii sau de masurare cantitativa a starii de sanatate al unui sistem ecologic. Dezvoltarea tematicii prezentate face parte din Directia de studiu a Centrului pentru Studii Ccomplexe dedicata MORFOGENEZEI. 6.3 Bibliografie: /1/ Paul Constantinescu, Sinergia Informatia si Geneza sistemelor, Ed. Tehnica, 1990 /2/ H. Hermann, Sinergetics, An Introduction, Nonequilibrium phase transitions and self- organization in physics, chemistry and biology, Springer Verlag, 1977 /3/ T. Rene, Structural Stability and Morphogenesis, An outline of a general theory of models, London, 1972

14