CURS NR.

3.6 Alte procedee de turnare în forme temporare

3.6.1 Turnarea cu ajutorul vidului

Constă în aşezarea pe o placă de model, între două folii de plastic, a unui model de sub care se
scoate aerul atmosferic prin crearea unei depresiuni, între cele două folii cu ajutorul unei pompe de
vid. Toate aliajele pot fi turnate prin acest procedeu.

3.6.2 Turnarea centrifugală în forme temporare

Forma este pusă în mişcare de rotaţie în timp ce curge şi se solidifică aliajul. Formele sunt
rigide. La pătrunderea aliajului în cavitatea formei prin reţeaua de turnare are loc o accelerare
centrifugă către pereţii exteriori ai cavităţii.
Răcirea începe de la marginile exterioare spre centrul semifabricatului.
Incluziunile sunt respinse către centru datorită masei mai mici a acestora.
Se pot obţine semifabricate tubulare fără a se folosii miezuri, forma cavităţii centrale a
semifabricatului este determinată de suprafaţa liberă a aliajului lichid.
Formele pot fi plasate cu axa vertical, orizontal sau oblic.
O problemă importantă la turnarea centrifugală o constituie echilibrarea maselor aflate în
mişcare.

Fig.5.3 Schema instalaţiei de turnare centrifugală în

forme temporare
1. apărătoare de protecţie
2. capac de rigidizare a formelor
3. amestec de formare
4. şuruburi de fixare a ramelor
5. masa instalaţiei

1
6. axul de rotire al mesei
7. moto-reductor
8. lagăr cilindro- frontal
9. angrenaj conic
n - turaţia părţii mobile

3.6.3 Turnarea cu inserţii în forme temporare

O piesă metalică este introdusă în cavitatea formei cu scopul de a rămâne înglobată parţial sau
total după turnare şi răcire.
Un ansamblu turnat în care într-o piesă sunt inserate alte piese se numeşte piesă compozită.
Se pot confecţiona:
 inserţii tubulare plasate ca miezuri fragile de diametre mici şi lungime mare dificil de
prelucrat prin aşchiere;
 obţinerea unor găuri de diametru mic în piese greu de prelucrat prin aşchiere;
 realizarea unor circuite tubulare complexe prin interiorul pieselor;
 inserţii în aliaje dificil de prelucrat;

3.6.4 Turnarea în forme temporare cu modele gazificabile

Procedeul are la bază folosirea modelelor care se pierd în timpul turnării prin gazificare.
Modelul este confecţionat din spumă de material plastic rigid asamblat în forme cu amestec
cu autoîntărire. La turnare modelul este distrus la contactul cu aliajul lichid. Aliajul ia forma
modelului. Se utilizează atunci când:
 semifabricatele sunt unicate şi costul unui model permanent nu este justificat;
 semifabricatele au de la 20kg la 30t;
 se pot turna toate tipurile de aliaje;
 prelucrarea fină este limitată, fără bavuri, fără contururi cu salturi mari de diametru de la o
zonă la alta;
 modelul este înglobat în formă, sau forme şi este distrus în urma reacţiilor chimice rezultate la
contactul cu metalul lichid. În urma contactului se formează o perdea de gaze care împiedică
pătrunderea materialului modelului în semifabricat.

3.6.5 Turnarea în forme îngheţate (criogenate)

 la acest procedeu, lianţii tradiţionali se folosesc în cantităţi reduse;
 amestecul de formare este realizat din nisip cuarţos amestecat cu apă care, prin îngheţare
formează un material foarte rezistent la presiune exterioară. Prin evaporare realizează un
film de vapori la interfaţa cu aliajul lichid ce conduce la obţinere unor semifabricate cu
suprafaţă netedă.
Avantajele procedeului:
 evită dependenţa turnătorilor de industria petrochimică;
 apa, prin evaporare nu produce gaze iritante sau toxice asemănătoare instalaţiilor clasice;
 formele pot aştepta în turnătorie circa 1h până la operaţia de turnare;
 deşi temperatura lor creşte, rezistenţa mecanică şi integritatea lor este menţinută până la 0°C;
 evoluţia stării de îngheţare se poate aprecia vizual (culori de la alb până la cafeniu).

2
 3.7 Turnarea în forme permanente
Principiile de bază ale metodei:
 introducerea într-o cavitate a unei cantități de aliaj metalic, lichid, care se solidifică luând
forma cavității;
 forma semifabricatului sau a piesei se realizează în urma operației sau fazei de turnare;
 obținerea semifabricatului sau a piesei este rezultatul solidificării aliajului metalic;
 alimentarea este asigurată tehnologic de rețeaua de turnare;
 în timpul tunării se emană gaze care trebuie eliminate pentru a nu afecta integritatea
semifabricatului sau a piesei.
Tehnica turnării în forme permanente a determinat gruparea acestora în mai multe procedee:
 turnarea statică în cochile;
 turnarea sub presiune;
 turnarea la presiune joasă;
 turnarea centrifugală;
 turnarea continuă.

3.7.1. Turnarea statică în cochile

Permite turnarea de cele mai multe ori în aceeași formă. Materialele din care sunt
confecționate cochilele trebuie să asigure refractaritate și rigiditate pe întreaga durată a procesului
de turnare-răcire-extragere;
Introducerea aliajului lichid este prin curgere, de aceea procedeul se mai numește și turnare în
cochile prin gravitație.
Tehnologia de turnare în cochilă se realizează în următoarele etape:
1. curățarea amprentelor (cavitatea formei, rețeaua de turnare, maselotele și răsuflătorile);
2. revopsirea amprentei cu vopsea termorezistentă pentru a nu adera aliajul lichid la pereții
amprentei;
3. asamblarea cochilei;
4. turnarea cu ajutorul oalei de turnare;
5. umplerea amprentei;
6. răcirea și extragerea semifabricatului brut;
7. curățirea și debavurarea semifabricatului.
Principalele poziții de turnare sunt:
 poziția în care cavitatea este în plan orizontal;
 poziția în care miezul rămâne fix și se extrag
cochilele;
 poziția în care miezul și semi-cochilele se
Fig.6.1 Schema unei cochile extrag.

1. talpă
2. semi-cochilă stângă
3. semi-cochilă dreaptă
4. cavitatea formei (amprenta)
5. suport (pastilă profilată)
6. șuruburi de prindere a pastilei.
3
 3.7.2. Turnarea sub presiune înaltă
Diferența dintre turnarea în cochile prin intermediul forței gravitaționale și cea sub presiune
înaltă constă în modul de umplere, de configurația cavității și alimentarea semifabricatului cu aliaj
lichid pe durata solidificării. La turnarea sub presiune aliajul lichid este supus unei presiuni care
crește în timp.
Semifabricatele obținute prin acest procedeu au:
 o precizie dimensională mare;
 o calitate foarte bună a suprafețelor;
 o serie de suprafețe sunt realizate la dimensiunile finale;
 se obțin cu ușurință semifabricate cu grosime mică;
 pierderile de metal sunt reduse;
 caracteristicile mecanice sunt excelente.
Mașinile de turnat sub presiune sunt construite în două variante:
 cu piston
 cu compresor
Cele cu piston pot fi:
 cu cameră caldă
 cu cameră rece
Mașinile cu piston și cameră caldă sunt prevăzute cu un cuptor de menținere a aliajului lichid
la temperatura necesară turnării (9). Pentru injectarea aliajului în cavitatea formei (1) se folosește un
ansamblu cilindru-piston (7). La coborâre (în sensul R) pistonul refulează aliajul topit in formă. La
ridicare (în sensul A) se aspiră aliajul din cuptor
printr-un orificiu realizat în cilindrul de
refulare.

1. aliaj lichid refulat în cavitatea formei

2. semi-formă stângă
3. semi-formă dreapta
4. batiul mașinii de turnat
5. rețeaua de turnare
6. duza de injecție
7. ansamblul cilindru-piston
8. focarul cuptorului
9. cuptorul de menținere

Fig. 6.2 Schema maşinii de turnare cu piston

şi cameră caldă 3.7.3. Turnarea în forme permanente la
presiune joasă
Forma este montată pe o mașină specială care permite punerea în mișcare a unor elemente
mobile. Un cuptor etanș asigură alimentarea formei cu aliaj lichid. Pentru alimentare, pe suprafața
liberă a aliajului lichid se exercită o presiune de 0.1..0.2 bari cu ajutorul căreia aliajul lichid urcă în
cavitatea formei. După suprimarea presiunii aliajul se reîntoarce în cuptor. Mașinile pentru turnare
sunt cu ax vertical sau cu ax oblic.

4
1. formă inferioară
2. formă superioară
3. placă de susținere și etanșare
4. cuptor electric
5. conductă de refulare căptușită cu materiale refractare
6. oală
7. aliaj topit

3.7.4. Turnarea de grup în forme permanente

Metodă de turnare sub presiune care se folosește
în turnătoriile cu un nomenclator mare de semifabricate
sau piese. Piesele sunt împărțite pe grupe în funcție de
particularitățile lor constructive și tehnologice. După
aceste grupe se construiesc formele permanente cu
adaosuri schimbabile.

3.7.5. Turnarea centrifugală în forme Fig.6.3 Schema de principiu a maşinii

permanente de turnare sub presiune joasă
Se realizează în forme metalice sau de grafit.
Turnarea se aplică în forme cu axe orizontale, verticale sau oblice.
Accelerațiile primite de aliajul turnat pot fi de 10 ori mai mari ca accelerația gravitațională g.
Mașinile pentru turnarea centrifugală sunt realizate în funcție de destinație; echilibrarea pentru
organele aflate în mișcare de rotație trebuie să fie perfectă pentru evitarea apariției vibrațiilor, care
pot provoca fisuri în masa aliajelor în timpul solidificării.
Există mașini de turnat:
 cu ax orizontal
 cu ax vertical
 cu ax oblic.

1. semi-formă metalică
2. capac dreapta
3. pâlnie de turnare
4. canal de turnare
5. role de antrenare în mișcarea de
rotație
6. semi-formă metalică
7. capac dreapta
8. semi-fabricat aflat în formare

Fig.6.4 Schema de principiu a maşinii de turnare

centrifugală

5
 3.7.6 Turnarea continuă
A fost tratată în capitolul de elaborare a oţelurilor. Se mai poate specifica şi faptul că, pe lângă
turnarea produselor prezentate în capitolul anterior, se pot turna ş imateriale nemetalice şi anume:
- sticla sub formă de foi de geam, fibre, vată de sticlă car se realizează prin pulverizarea
sticlei lichide cu ajutorul unui jet e aer sub presiune;
- mase plastice şi cauciuc;
- betoane;
- materiale compozite etc.

3.7.7 Turnarea în baie de zgură

Procedeul se foloseşte şi la turnarea lingourilor în baie de zgură. Se toarnă semifabricatele
unor piese de calitate superioară. Acest lucru este posibil, deoarece:
- se elimină procesele de oxidare cauzate de transportul aliajului topit de la cuptor la forma de
turnare prin intermediul oalei;
- se înlătură sursele de impurificare pe traseul tehnologic de turnare;
- există posibilitatea modificării proprietăţilor aliajului turnat prin schimbarea proprietăţilor
chimice de la o porţiune la alta.
Topirea barei electrod se poate face folosind mai multe surse de căldură: arc electric în vid, cu
fascicul de electroni, cu plasmă, baie de zgură.
Umplerea cavităţii formei se poate face direct sau indirect.

Întrebări de autocontrol
1. Ce este turnarea cu ajutorul vidului?
2. Ce este turnarea centrifugală în forme temporare?
3. Puteţi întocmi schiţa unei maşini de turnare centrifugală în forme temporare, precizând
elementele componente şi explicând funcţionarea acesteia?
4. Cum se realizează turnarea cu inserţii în forme temporare?
5. Cum se realizează turnarea în forme temporare cu modele gazificabile?
6. Cum se realizează turnarea în forme îngheţate?
7. Care sunt procedeele de turnare în forme permanente?
8. Ce este turnarea în cochilă şi care sunt avantajele acestui procedeu?
9. Puteţi întocmi schiţa unei cochile?
10. Care sunt caracteristicile turnării sub presiune şi care sunt avantajele acestui procedeu?
11. Puteţi întocmi schiţa unei maşini de turnare la presiune ridicată, precizând elementele
componente şi explicând funcţionarea acesteia?
12. Ce este turnarea la presiune joasă?
13. Puteţi întocmi schiţa unei maşini de turnare la presiune joasă, precizând elementele
componente şi explicând funcţionarea acesteia?
14. Cum se realizează turnarea centrifugală în forme permanente?
15. Puteţi întocmi schiţa unei maşini de turnare centrifugală în forme permanente, precizând
elementele componente şi explicând funcţionarea acesteia?