Sunteți pe pagina 1din 6

Știrbu Alina-Maria

Conf. Dr. Duralia Oana


Marketing ID, anul 3
Marketing agro-alimentar

Particularități ale cererii și ofertei pe piața de pâine din România

Pâinea este una dintre cele mai vechi preparate alimentare. Segmentul de produse de
panificație face parte dintr-o piață centrată pe cererea pentru alimente convenționale, în care
elementul inovator acaparează treptat teren.
Reprezentând cantitatea de produse agricole și alimentare pe care cumpărătorii sunt
dispuși să o cumpere la un moment dat de pe piață, cererea de produse agroalimentare se
divide în cerere de consum final și cerere de consum productiv. Dacă cererea de produse
agricole destinate consumului productive prezintă, în mare măsură, caracteristicile cererii
manifestate pe piața de afaceri, cererea populatiei, deci a consumatorilor finali, prezintă o
serie de particularități în cazul produselor agroalimentare.
La nivel macro, piața agroalimentară din România este caracterizată de o serie de
particularități în ceea ce privește cererea și oferta. Iată câțiva dintre factorii cheie care
modelează această piață:

 Capacitatea de producție: România are un sector agricol puternic, cu o bază


mare de terenuri, un climat favorabil și o forță de muncă calificată. Ca urmare,
țara este capabilă să producă o gamă largă de produse agroalimentare, de la
cereale și legume la carne și produse lactate.
 Orientarea spre export: România este un exportator major de produse agricole,
în special în sectorul cărnii și al cerealelor. Acest lucru înseamnă că țara este
puternic dependentă de cererea externă și de condițiile de pe piața mondială
pentru comerțul său agricol.
 Modele de consum intern: Consumatorii români tind să prefere alimentele
proaspete și de proveniență locală, ceea ce are implicații asupra cererii de
produse procesate sau importate.
 Sensibilitatea la preț: Consumatorii români sunt foarte sensibili la preț atunci
când vine vorba de achizițiile de alimente, ceea ce poate crea provocări pentru
fermierii și procesatorii care trebuie să concureze pe o piață aglomerată.
 Provocări structurale: Piața agroalimentară din România este, de asemenea,
modelată de o serie de provocări structurale, inclusiv probleme legate de
proprietatea funciară, infrastructură și accesul la finanțare. Acești factori pot
avea un impact asupra eficienței și competitivității sectorului.

În ceea ce privește categoriile specifice de produse agroalimentare, există câteva


tendințe notabile pe piața românească. De exemplu, sectorul cărnii este un contributor major
la economia agricolă a țării, dar se confruntă, de asemenea, cu provocări legate de sănătatea și
bunăstarea animalelor, precum și cu o concurență tot mai mare din partea importurilor.
Sectorul produselor lactate este, de asemenea, important, dar se confruntă cu prețuri scăzute și
cu lipsa investițiilor în capacitățile de procesare.
În general, piața agroalimentară din România este complexă și multifațetată, cu o serie
de factori care influențează atât oferta, cât și cererea. Pe măsură ce țara încearcă să își
modernizeze și să își consolideze sectorul agricol, abordarea acestor provocări va fi o
prioritate cheie.
Într-o piață deja dominată de comerțul modern, pâinea și produsele de panificație se
cumpără cu precădere din sursele de comerț tradițional: magazine cu vânzare la tejghea,
magazine de  proximitate, chioșcuri, alte tipuri de magazine. În mediul urban sunt mai
numeroase ocaziile de cumpărare din comerțul modern (supermarket, hipermarket) și din
magazinele specializate de panificație.
Consumatorii – tineri, de tip inovator – sunt preocupați să cumpere produsele care își
merită banii, fac comparație între mărci și aleg produsul care oferă cel  mai bun raport calitate
preț. În schimb, în mediul rural pâinea se cumpără în mare proporție din comerțul tradițional.
Magazinele tradiționale sunt alese în special de consumatorul de tip  conservator – vârstnici,
cei din  mediul rural (unde diversitatea magazinelor este mai redusă), persoane cu studii
primare, dar și de cei din regiunea Muntenia. În supermarket și hipermarket, la raionul de
panificație întâlnim consumatorul inovator – tineri, cei cu studii superioare și cei din mediul
urban.
Magazinele specializate de panificație au o pondere mai redusă în cazul pâinii, dar
atinge 30% când ne referim la covrigi și 40% în cazul produsele de patiserie și sunt mai
frecventate în urban sau în regiunile Ardeal și București. Acest tip de magazine, amenajate pe
lângă mici brutării sau laboratoare de patiserie ar putea deveni un factor cheie de dezvoltare.
Piața de pâine din România este caracterizată de anumite particularități ale cererii și
ofertei. Iată câteva dintre acestea:

Cererea:

 Preferința pentru pâinea proaspătă - Consumatorii români preferă pâinea


proaspătă, ceea ce înseamnă că producătorii și comercianții trebuie să se
asigure că produsele lor sunt proaspete și de calitate.
 Sensibilitate la preț - Consumatorii sunt de obicei preocupați de prețul pâinii și
caută opțiuni accesibile.
 Preferința pentru produse locale - O parte din consumatorii români preferă
produsele de panificație locale, făcute în mod tradițional.
 Preferința pentru produse sănătoase - O altă tendință semnificativă este cererea
pentru produse de panificație sănătoase, fără aditivi și cu ingrediente naturale.

Oferta:

 Diversitatea produselor - Oferta de pâine din România este foarte diversă, de la


produse tradiționale la cele mai moderne și sofisticate.
 Concentrarea producției - Există câteva companii mari care domină producția
și distribuția de pâine în România.
 Investiții în tehnologie - Producătorii de pâine investesc în mod constant în
tehnologie pentru a îmbunătăți calitatea produselor și pentru a crește eficiența.
 Reglementări stricte - În România există reglementări stricte privind igiena și
calitatea produselor alimentare, iar producătorii de pâine trebuie să se
conformeze acestor norme.
 Competiție puternică - Piața de pâine din România este foarte competitivă, cu
mulți jucători care își dispută cota de piață. Acest lucru poate duce la scăderea
prețurilor și la o concurență acerbă între producători.

Top firme de panificatie 2022

Conform datelor actualizate in 2022, firmele care se ocupa cu productia si comercializarea


produselor de panificarie se afla pe o panta ascendenta in 2021.

În topul firmelor de panificatie, pe primul loc se situează Vel Pitar SA, cu o cifră de
afaceri de 586 milioane de lei in 2021. Cifra de afaceri înregistrează o creștere de 5%, iar
profitul net pentru 2021 era de aproape 69 milioane de lei. VEL PITAR a fost formată în anul
2001, prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit şi panificație, Mopariv Vâlcea,
Berceni Bucureşti, Granpan Tecuci şi Panegrano Cluj.
Vel Pitar este urmata de La Lorraine SRL, parte a grupului La Lorraine Bakery Group,
care dispune de fabrici si centre de cercetare in toata Europa, avand o traditie de 82 de ani. La
Lorraine înregistrează cresteri considerabile ale cifrei de afaceri si ale profitului net. Cifra de
afaceri din 2021 este cu 50% mai mare decat in 2020, atingand 217 milioane de lei. Profitul
net înregistrează o crestere de 100%, cu 10,4 milioane de lei in 2021, comparativ cu scăderile
din anul precedent. În prezent, compania furnizează două mărci în Romania, respectiv La
Lorraine și Donut Worry Be Happy.
Pe locul 3 se află Fornetti Romania SRL, parte a grupului Aryzta AG-Global Bakery
Group. Povestea Fornetti incepe in 1997, cand maistru brutar József Palásti și-a început
propria afacere, care urma sa treacă granița dintre Ungaria și Romania în 2001. Conceptul de
coacere la vedere a dus la un succes rapid, astfel fiind înființată o fabrică, producția începând
în 2002. În 2021, cifra de afaceri atingea aproximativ 213 milioane de lei, față de 156
milioane in 2020. Profitul net înregistreaza o creștere uimitoare de 816%, atingând 9 milioane
de lei în 2021, cu un număr de 482 angajați.
Trans Agape SRL ocupa următorul loc, cu aproximativ 134 milioane de lei cifra de
afaceri pe 2021, comparativ cu 126 milioane în 2020. Societatea a fost înființată în 1994, ca
un parteneriat romano-german, având unitatile in Sibiu, în momentul de față fiind cel mai
mare producator de pâine din judet. Profitul net al companiei se bucura de o dinamica de
56%, atingand pragul de 3 milioane de lei in 2021, cu 436 de salariati.
Compania de pe locul 5 este Trei Brutari SRL, cu aproximativ 400 de angajati in cele
trei fabrici din Targoviste, Iasi si Buzau. Printre brandurile cu notorietate din ortofoliu se
numara Boiereasca, cea mai vanduta paine la nivel national, Stela Franzela, Chef Papa, dar si
Grand Papa sau Poieni. Firma se bucura de cresteri ale cifrei de afaceri si profitului net, cu
dinamici de 19, respectiv 8%. In 2021, cifra de afaceri era de circa 107 milioane de lei, iar
profitul net de 20 milioane de lei.

În concluzie, piața de pâine din România este caracterizată de o cerere puternică


pentru produse proaspete, sănătoase și accesibile, și o ofertă diversă și competitivă, care se
bazează pe investiții constante în tehnologie și pe respectarea normelor și reglementărilor
stricte.
Bibliografie

https://artaalba.ro/piata-painii-intre-traditie-si-inovatie/

https://www.academia.edu/40660991/Cererea_de_consum_ptr_paine

https://grup-serban.ro/piata-painii-intre-traditie-si-inovatie-grup-serban/

https://www.scribd.com/doc/95837161/Cererea-de-Produse-Agroalimentare

https://www.risco.ro/suport/practici-in-afaceri/top-firme-de-panificatie-2022-4434

https://www.freepik.com/free-photo/different-types-bread-made-from-wheat-
flour_7220003.htm#query=bread&position=3&from_view=search&track=sph

S-ar putea să vă placă și