ION MARIN SADOVEANU

SISTEMUL
CELOR 24 DE SOR·I

- �Cofecfla .Povestiri şfilnflflco· fantastice·

11 s
 Referent Jtiintifie ; Prof. ing. PAUL IOANID

Dragi cititori,
Vd ruglim ali ne scrieti lmpreaiile şi observatiile dv. crlllce
ll
�>

1
cu p rivir e la aceste povestiTJ ş; la prezentarea lor gra/lc4.
Adreaa n oas trd este : Colectia wPovesllrl şlllntlflco-lantas·
fice• a revlatei .. Şiiintd '' tehnicii•, Casa Scinteii, Piata
Scinteii nr. 1. raionul 1. V. Stalin, Bucureşti.

MANUSCRISELE NEPUBLICATE
NU SE lNAPOIAZĂ

MANUSCRISELE NEDACTILOGRAFIATE
NU SE IAU IN CONSIDERATIE
SISTEMUL
CELOR 24 DE SORI
.,Atomicumu1• de la 6eneya
LaAtomicum, o activitate uria şi cuprinsese ca ni c iodată toate
secfiil� I men sa clădire, palatul acesta mal vechi, Jnlltat la Gen�\il
încă din 1970. îşi r ă s fr in J! ea lumina sutelor de ferestre aprinse ale
celo r douăsprezece etaje in apele Lema n u l u l . l>e aproape trei decenii,
de la Atomicum porn iseră , studiate si definitivate, propunerile s�u
suj!estiile cu orivire la folosirea fortei atomice, venite cu oarec a re
sorti de realizare din tiJate p ărti l e lumii. De aproape trei decenii. ·in
afară de aplicarea practică a energiei atomice intreprinsă de fiec a n:
stat in parte, la Atomicum luau fiintă p ro i e c tele mai m ar i care inte·
resau translormările universale. -'rmate intreei de specialişti pum·au
aici la punct contribuţiile in materii prin� ale fiecărui stat şi pr�ci·
zau ,,antierele vi i t oa re şi locul lor de activitate.
-\stăzi. in ultima zi a anului 1!!9b - cind peste citeva ore numai
revelionul avea să se vestească pretutindeni - se incheiau defin•tiv
la Atondcuru. cu putere de obligata exe<utare pentru toate statrle
participante. dosarele si proiectele uneia dintre c:ele mai indrazn�:!e
intreprinderi omeneşti: topirea calotelor polare si redobindirea unor
vast!' ţinuturi cu incalculabile consec in t e pentru in tre ag a econow.ie
terestră. interesind. in orimul rind, topirea calolei s udi ce ce acopere.t
Anlarclida.
Oosarde acestea ale .,calolelor" erau impresionante ca dimen·
siuni şi pasionante prin continutul lor. l oto gra lic e ale
Enorme mape
celor doi poli, luate din a v ion de la diferite inăltimi, o f ereau o bază
reală de discutii şi supozitii. -'poi, hărfi de adîncimi. de curent i mari·
!imi. de re l!' im al v î ntu r ilo r. O judicioasă cercetare a faunei polare,
o alta o florei şi. mai ales. o statistic ă precisă a tuturor a � e ză r i l nr
omeneşti oină din colo de cercurile po la re al c ătu i au o adendl • volu·
minoasă la §lu!lierea probltmei propriu·zise din punct de vedtre
geofizic şi climateric. Nici trecutul··acestor t i nut uri nu era uitat, şi
'
*
�\
Completare (n.r .).

3
anume prin tot ce a dat la lnali pîni acum ca fosile preistorice, t'u
·
presupunerile unor altor descoperiri posibile.
Cine ar fi avut curiozitate, putere şi mai ales timp sl parcurgă
filll cu filă document cu document, Imensele dosare ale calotelor"
, ..

şi ar fi fost sensibil la Ideile grandioase plasindu·se in virtejul unui

entuziasm generos, ar fi resimti t acel sentiment atit de complic - at, dar
atit do! carat'teristic omului, de nerlbdare şi de ardoare de a Incepe
lucrul. de zbor plăcut al gindurilor şi al privirii, de vorbe grabnic
lnllintuite, de Idei uşor .exprimate, de imensa bucurie a <��tiipiniril
fortelor potrivnice, de mindrie.
De acest sentiment erau stipinifi nu numai Unerll cercetitori
afiliati lucrărilor, ci şi bătrinil profesori c:are, cu o jumătate de veac
in urmă. ao;istaseră la începuturile descătuşării puterii atomice. Mai
erau bătrîni care-şi aduceau aminte şi de bombardamentele americane
de la Hlroşima din timpul ultinwluJ rizbol mondial, şi de experien·
tele care urmaseră punînd in primejdie viata oamenilor, şi de apriga
luptă pentru pace ce se dusese Inainte de disparifla totali a capitalis­
mului. Ce departe erau toate acestea acum, cind aceastll fundatie a
Atomic'umului avusese darul si uneascA toate natiunile Intr-o vastii
actiune lnternaflonalll spre folosirea fortei atomice In grandioase
lnt�prinderl de Importanti universali.
Se adînciserl probleme multiple generate de Ideea topiril calo­
telor, se făcuserll. propuneri, se întocm iserl metode. se precizaseră
participantii şi colaborări nationale in materiale şi mină de lucru,
se prt>cizase i deea aplicarea ei, vorbise presa in lumea întreagă, dar
.

nimeni nu iscilise cu numele siu lucrarea şi nimeni n·ar fi avut pre·

lentil să o facă. In majoritatea cazurilor uriaşa lntreprinclere im·
pusese. parci, o nouă atitudine morală oamenilor, o superioară de·
cenţă ştiinţifică, o nediscutată elegantă de ţinută. Si totuşi erau .:iflva
şi nu dintre cei ma; miel care se îndoiau, inchideau ochii şi zi•rJ,rau
sct>ptic la şedinţele discutiilor generale pe n tru a lua chiar cuvin1ul la
slirşit şi a arăta intreprinderea ca pe un lnsucces garantat. Ar�a�b•
atît pentru Jcfiunea In sine, după unii, cit şi pentru metodt'le de
l11trebuintat, după alţii. O predispozitie temperamentală spre negatie
şi opozitie ar fi tr ebu i t luată mai de grabă in consideraţie in ase·
menea împrejurări. Şi acesta era, cel puţin aşa spuneau unii. şi cazul
binecunoscut al profesorului O. W. Brooft. De origine olandeză, trăit
în � nia, lucrind de zeci de ani la Atom1cum şi la Geneva, pro·
feson� l Brooft era de mult cunoscut, cu toată capacitatea sa ne·
dis �ată, ca un om fără imaginatie şi fără pasiune pentru nou. Erau
sedo.e întregi care a\eau legături mai ales cu problemele de geolo­
gie .. paleontologie ale chestiunii, luminate de cunoştinţele ştilnţiiic'e
.

ale profesorului Brooft Dar chiar propriile sale presupuneri, deduse

ştiinţific. se văzuseră a fi juste la controlul ce se făcuse cu ocazia
lucr?irilor preliminare. Erau, e adevărat. lucrări unilalerale. iar AU
de ansamblu. Dar nici măcar aceste succese nu mliidiaseră cerbicia
bătrînului om de ştiinţă, care r.e.luza cu incăpăfinare să se dăruiască
entuziasmului colectiv, să imbrăti�eze ideea cea mare a lopirii calote·
lor polare. ---
 Cu s ilueta lui inalti, u sc a fll , sportiv inci ta ce
l şaptezeci de ani
de pipa ce-l lngălbene a mustătlle stufoase şi
tncheiati nedezlipit
cele
albe, pr fesorul Brooft era un alpinist bine cunoscut. Călăuzele
�
mai bune şi l ncereate erau vechii lui prieteni, şl nu o dată f11se�
pro·
intrebat de el, cu pasiunea iscati de publicitatea largi, asupra
blcmel c al o t e l or ce se apropia de punerea el in aplicare. Atunci
Brooft
il blitea pe umeri pe elvefienll vinj o şi care îl intovlirăşeau, se lipea
,
cu spatele de pie pt u l de cremene pe care tl u rc a poteca tngustă
privea spre Rigi - căci de la Lucerna şi de la Ziirlch îşi pornea el
intotdeauna intreprinderile alpiniste - şi exclama :
- Eu nu cred că o să ară m aici vreodată pe locul gheţarulul 1
De aceE-a, socot că e mai cuminte sli ne urcăm pe el şi să ne bucurăm
de priveliştea pe care ne-o dă 1.-
Mai mult nu spu nea niciodată. Putea să fie oricit ase diat cu
întrebări. Profesorul se înc hidea intr-un mutism desăvirşlt, mu!tu­
mindu-se !iă zîmbească. Alături de această totală negare a ideii
însăşi reprezentată de limitata personalitate a lui Brooft erau şi
dintre cei care negau numai me to da .
Propunerea canadlană, generatii şi sustinutl aprig de repret;en­
tantul Moore, şi care fusese acc epta tă (şi anume : a se obtine topirea
calotei din Antarctida - pentru un inceput - şi eva p or are a apei pe
rr.:isura topirii - problemă esenţială -, prin folosirea turnurilor
c alo rice emiţătoare de rate i n fra ro şii ) glsise o minoritate, e adevărat,
intr-o a t itud in e de rezervli.
Aci se plasau mai a les tinerii, intre alţii in gi nerul romin Radu
Marian şi prieten u l său germ a n Heinz Tinnert. Amindoi prietenii
vedeau solutia in ceva mult mai mare, mai înd răzneţ gindit, şi care
să nu fi fost legat de condi(iile vrăjmaşe ale climatului polar. ld�ea
a ceasta îndrăzneaţă o discutaseră de mul te ori cu c olegul lor sovietic,
inginerul Furmanţev. Dar majoritatea, la insistentele lui Moore, pre­
cumpănise şi, in ziua aceasta de 31 decembrie 1998, socotelile erau
încheiate, iar, de cum s-a intunecat, Atomicumul s-a aprins in toate
lum i nile sale.
Construită din otel, aluminiu şi sticli dupli. o formulă ce mai
era la modă cu citeva deceni i in urmi, intreaga clădire părea ln­
candescentă, ca o bucată de lumină s_olidă peste care s·ar fi aşezat
un clopot de grătare metalice ajutindu-te să numeri etajele şi inctpe·
riie. Lemanul tremura ln răs frîngere, tn apa lui adinci, lmaglaea
aceasta făcută din o Infinitate de dreptunghiuri şi pătrate orbi�.
Fluorescent, pe acoperişul plat al elădirll, u nd e o zăpadă moale · -.i
leneşă aşezase o dantelă sclipitoare, numele Atomic:um strălucea plnă
departe.
lncă de pe la zece seara automobilele începu seră să tragă tn
tata stării principale. OamenJI bnbrlcaţl 1n haine de searl coborau
grăbiţi cu fafa veselă, ca la o mare izbîndi. Directia generali a l nsti·
tutulul organizase., In cadnsl unui -revelion uriaş, vestirea ln lumea
intreagl a m ar elui eveniment. Slllle festive erau Iar� deschise. Citeva
orchestre cintau, bufetele 1mbiau. Se vorbeau toate limbile şi se dansa•
.... la un·>orologiu de cristal enorm ti sferic cu mai bine de cinci
metri In diametru, Iluminat albastru, Imaginind globul pămlntesc cu

5
continentele di n plici de bron& aurit, miezul noptii s-a anuntat
p r intr -o uriaşi jerbl ro�le, eare, strlbltind transluclditafea globului­
orol o giu , a Izbucnit ca o dubli eruptie de vulcan prin cel d o i poli.
Atunci directorul �re neral al Atomicumulul, sue d ez ul Stromberger,
dulrur şi el partizan al turnurilor ca lor lc e, a ridicat paharul ti a
salutat dublul eveniment : anul ce l nou 1999 şi Intreprinderea topl rii
calotelor de l a pol i, pe care an ul o aducea c u el.
Toate muzlcile au risunat cu tot atite a f a nfare met al ic e , cu
v i br at ii puternice, Intre zidurile de stlcli ale Alomicumului. S-au
c i ocnit pahare, o am eni i s-au imbriflşat, şi de la trlbuaa imp od ob iti
cu pilnille s ubt iri şi metalice ale megafoanelor, rind pe rind, dupi•
directorul general, reprezentantii tu tu ror tirilor au salutat anul şi
noua indrb.neall a omului. S-a vorbit ruseşte, franfuzeşte, engle­
zeşte, nemfeşte, romln eşte, ungureşte, ltalieneşte, chinezeşte, In toate
limb i l e popoarel or care participau la uriaşa intrepri ndere . Apoi , dup;\
ce l um ea întrea gi a afla t ci a doua ZI fl otele unite pornesc s pr e
Polul' Sud, oamenii s-au r is ipi t p rin restaurante şi baruri. Alei, insuşi
directorul Stromberger, care apr ec ia in mod deosebit contributia lui
Rrooft la lucri ri l e pregătitoare, dar care-i cunoştea firea, se apropie
de profesor cu paharul ri d i cat :
- Să bem, profesore, p ent r u că pînă la sfîrşit calotele tot a u să
se tope ascA !
- Si bem, diredore, rispunse Brooft, din pa ha r ele astea fru­
moase, care chiar de la inceput au si se golească ...
La aceastA inchina re se apropie de ei canadianul Moore, princi­
palul susţinător,In dezbateri, al turnurilo r calorlce. El ridici paharul
şi ad l u gi: �

- Cu ajutorul turnurilor n oa s tre, si s e to pe a s că !

Apoi c iocni paharul. Lingi el un om m ic ·de stat, c u ochi ca
dou ă făndări de ghe at i , rise cu un fel de chihotit măront.
Mo ore se intoa rse inspre el, 11 dădu u n pahar şi c io cn i ri lm­
preu nă. Era Vino, un groenlandez devotat şi cred incios c an ad ia n ulu i .
Vino era un om simplu, bun şi cinstit. Legătura lui de recunoş­
tinţă pentru Moore era mai veche. Acesta ii salvase via ta la o vini­
luare de urşi albi. Şi lucrul acesta Vino nu·l putuse uita. Jndrăznetul
�ro en la nd ez urmărise u r su l lovit cu o fur că scurtă cu trei di n ţ i pînă
ce fiara se refugiase i nt r-un ochi de apă dintre col t i i unui gheţar.
In a p ri n d er e a l uptei, şi cu caracterul �ău por ni t in anumite momente
de minie, Vino sărise in ap ă. Aci u r su l , mai puternic şi mai dibaci
luptător decit omul, era cît pe ac i să-I biruie da că Moore, care se
afla prin apropiere, n-ar fi răpus fiara cu un foc de pu şcă . Aşa s-a
i ntimp l a t fapta pentru c ar e Vinii se considera legat şi recunoscător
pe veci lui Moore, urmîndu·l pretutindeni.
- Şi tu spui l a fel, spuse acum M o ore . Nu e aşa? Bravo, Vino!
Mo or e sconta. in afară de recunoştinţă, şi la un ataşament din
partea lui Vino pentru ideea turnurilor. El ii făgăduise groenlandezu­
lui că grafie acestor turnuri se va schimba o dată şi clima pat r i ei
sale, Groenl;�nda. iar Vino aştepta l u cru l acesta cu infrigurare.
Brooft se s cutur ă din nou.
 - Vom trli şi vom vedea, adăugase el cu glasul puternic. Apoi
s alută a p roa p e m i lităre şte, se r ls1.1ci pe călclie şi plecl. .
Ca replic-ă la vorba h1i îndoielnică, ca un imens dar de Anul nou,
ca un dar c a re să sporească şi si hrl ne a s cl entuziasmul tuturor, pe
�!lobul de c ri st a l albastru cu auritele continente, blocuri l e de gheAta
de la poli in<"epuseră să se s ubţj e z e . Apele albastre ale oceanrlor
pol are , de stidă, fire şte , începust>r.l să se arate, animale minuscule
coborau şi urcau cu un meşteşugit mecanism, ca şi p ă d urile, oraşe l e.
tre n ur i le pe i m ensu l continent al Antarctldlei. Polul N ord îşi păstra.
f rumu seţea oceanică cu o s albă de insule . Visul la care se pornea
a vea o m ic ă şi incintă f oare prefaţă, un joc minuscul în înfăptuire.
uriaş însă in gi nd , pe c are şi Brooft, oprit o cl ip ă di n pornirea sa,
1-a privit cu p lă cere, căci l·a făcut să zimbească.

Pornesc. ·flotele
T r e b ui a folosită vara sudului. Oe ace e a , încă de la sfirşit�l lui
i an u <o r i e , vasele cu mate ri ale pentru cele 50 de turnuri calorice înce­
p u s er ă să po rne asc ă spre Anta rct i d a. Erau vase m ar i, cargoboturi,
î ntr e 18.000 şi 25.000 de tone, toate de un acela ş i tip. flotele p ornt>au
di n toate continentele şi de pe t oat e m ă r ile. Era u vase care avea u
scris la pupă portul de ataş din toate p ă rţile l umii.
Fireştl' că nu o d ată se pr op usese in şe di nţ ele de la GenHa
soluţii mai s i mple pentru desfiintarea calotelor de gh ea ţ ă şi an u m e
bombardarea lor d i n avion cu bocr,I.Je termonucteare. Era poate b tor­
mula ma i rapidă. lşi awa i n să nea j u n sul de a d i struge, în Antarctida,
orice urmă de vi aţ ă , cunoscută sau necunoscută încă. Oe asemenea, n
problema esenţlalâ legată de t o p i re a calotelor era creşterea evenlual;i
a niv e lului ocea n e l or prin top irea i m e n sei cantităji de gheaţă. lucrul
t re bu i a executat cu J;!'rijă , actiunea turnur ilor de ra z e i n frar oş i i, care
să ajute. pe m ă sura topir ii, evapora rea a p ei, trebuind să fie gradafă
cu in c e tul şi du pă r e zul t ate l e obj i nute .
Mările sudului, fie că ai cobori de la Capul Horn, de la Ca1ml
Bu nei Speranţe sau din Noua Zeelandă, sint permanent a g itate . O
hulă la rgă ri d ică i mense c anti tă ţi de ap ă sub puterea unui Avint de
vrst, care bate cu o uimitoare constantă şi intensitate. Vasele cele mai
mari sint legănate, cl ă tinate fără o cl i p ă de ră gaz , nopti şi. rne
de-a ri n d u l.
· •

t
Flotele a o mi c e internaţionale işi urmau drumul d e i nti lni re pe
apele oce a nu lui acesta inos p ita l ier , fie că veneau d in r ă s ă rit, fie din
apus. Pe m'ăsură ce coborau spre sud, intilneau Hotile de vînătoare
de balene. Pentru vasele c ar e c o b orau p ri n a p el e Atlanticului şi ale
Pacificului, de-a lu n gul Africii şi A s iei , întilnindu-se în apele Oc eanu ­
lui I n dian. trecind intre Africa şi Australi a , punctul dt> raliere erau
insulele Kerguelen. P entr u navele pl e cate din cele d ouă Americi,
A n la r c t i c a de vest era punctul de oprire. I nsu lele Ker g uel en, pust i i ,
p l a te, nelocuite in bună parte, frâinîntau la poalele Muntelui Ros�
intinderi mari de ml aşt i n i d e gheaţă , alternate in 'verile pol a re <"LI
spinări de j!ra ni t şi g r esi e . P r i n rar el e Jocuri unde putin pămînt se

7
prinsese, Ierburi scunde, vegetatie lnchlrcită plecau neincetat coarnele
cenuşii şi albicloase, sub violenta necontenitl a vlnturilo�. In jurul
lnsulelor fărîmlfate, tot timpul anutut bltea: hula enormil a marilor
polare, ittginind ţlpitul ascuti t al pesclruşllor care rîd - denumiti
asftel după �triR"ătul lor ciudat. Ei te asurzeau şi-ti făceau frică. In
cea mai vesti că dintre insule se deschidea o radl mare. In care vasele
aşteptau la ancoră să fie descircate.
In executarea planului general al lucrării, in l<erguelen aveau să
fie construite cele dintii turnuri de raze infraroşii. Aci era stafia de
experimentare şi de gra 3 are a intregii acţiuni de topire a calotei.
Prima dimineaţă de lucru, într-o lutrJnă mohorîtă, a fost anun·
tată de zbirniitul elicopterelor care, ca nişte mîini bine Invitate, luau
de pe punţile vaselor Imensele lăzi cu materiale şi le depuneau pe
locurile mai dinainte indicate pentru noile construcţii. Lucrau apa r ate
produse de toate Ratlonalităflle. Eli cop t ere şi avioane uşoare, bine
închise, cu reacţie, foarte rapide, se intovărăşeau pentru recunoaştere.
Majoritatea personalului de pe aceste maşini era feminin. Aviatoare
încercate minuiau ,,ochii şi urechile expediţiei". Ele erau fete tinere,
sprintene şi frumoase, mai toate pornite fie din Moscova, fie din
Odesa, fie din Berlin, Londra sau Paris, în corpul acesta """iJecial care
Ucea siguranţa, bucuria şi graţia aspre! în treprinderi din mările
sudului. F.J.E.P., adică "femeile intt-rn<ţţionalc; în expediţiile polare'',
se organizase la Paris in entuziasm şi- incredere. Echiparea celor
pe�te 500 de membre se făc use in Germania pe un acelaşi tip de ma ­
şină. Din rindurile acestor fete curajoase şf îndrăzneţe făceau parfe
şi citeva romince. Prin prezenţa acestui corp de pa;aşutiste şi a�ia·
toare, care-şi stabiliseră cartierul general pe insulele l<erguelen, se
explică şi creşterea rapidă şi foarte confortabi lă a cahanci F.I.E.P.
şi a clubului său. O dată cu clădirea spaţiosului local se turnau
postamentele de beton ale uriaşelor turnuri. O parte din cargoboturi
cu materiale pentru turnu ri plecast- să descarce pe alte puncte ale
Antarctidei-
După cum era firesc, tineretul dădea o veselie şi un entuzia�m
vietiipe cart-_ toti aceşti pionieri o duceau in comun in conditiile rrle
mai grde. Ingineri, constructori, fizicieni, chimlşti, hidrografi, biologi,
g eologf. aviatoare - toti alcătuiau o mare familie, care, în orele
libere, sub vîrtejurile inspăimintăJoare ale furtunilor polare, găseau
in muzica limpede a radiourilor ce venea de pe intregul glob bucuria
să petreaca, să rîdă, să danseze.
Zborurile de recunoaştere era u adevi!.rate excursii prieteneşti, in
care escaurilele de avioane, o dată cu cei insăr cinafj cu misiuni <;pe·
claie, duleau şi priet(ni, ba şi unele perechi de îndrăgostiţi ce·oşi pur·
u
tau tineretea cu aprinderea ei prin tinuturile acestea pustii. Zbor rile
erau efectuate la mari înălţimi, de undr. Antarctica imen�ă. cu vulcanii
ei stinşi, aparea ca un lanţ uriaş de col f l de granit, topiţi in cazanele
de ghea!ă translucide, scotind numai much ii l f' lăioase şi cenuşii spre
lumin . ă. Rar se prăbuşea această. intreag?. aşezare intr-un cea�n de
gheţari, şlefuit de vînturi şi de firave veri polare. Acolo era mişcare.
\'ii-zută - de -·s:!fs, vl ermui a la asta de vi ati părea populaţia unui oraş
\ -
alb, Ieşită In piaţă, agitată de tre b u r i l e vietii zil nice. Aş a o \'ăzuri
din e licopter u l l o r, Stela, u n a di ntr e avlatoarele romlne, şi l ogo dnicu l
el, ing ine rul Radu Marlan.
- Coborim? Intrebi Stela.
- Coborim , dacă vrei tu 1 rispunse tînl r u l prinzind uşor in
pumnul său mina S tel e i, apisată pe maneta elicopterului.
Enorma elice verticală fii.cu rotaţ i i tot mal rare ŞI ma ş i na cobori
cu citeva sări tur i pe pista de gheaţă. Vlefuitoarele văzute de sus nu
pre a aveau aeru l că s e i n g rozesc de zgomotul elicopterului. S e făcu
un gol in care pasărea de ofel se lisă In mi jlocul pingulnil o r din
speţa cea mai rmre, albl-auril, ina l fl şi cu fracurl n e gr e. Doi cite doi
stăteau fată in fată sau u măr la umăr pigullndu-se. Din cind in cind,
priveau amindoi in jo s , unde, su b blana caldă a pintecul u i i macu l at,
unicul ou se clocea l a căldura penelor, oul purtat ca grijă pe ghea­
rele ce�l izol a u de gheaţă.
Tinerii săriri din el icopter şi începură sl al erge printre pinguini.
Era u sute de perechi, toate unite, toate g ri j u lii de p ro gen i tu ra lor.
De pe o r.U!)!)ll mireaţă, tram;lucldă, in care răs(ringerea luminii tăia
tăndllri iK-ate, Stela şi Ra du priviră larga r a dă polară ce se p r e ·
l unge a inspre un gol f al ocea nului, cu u n fel de plajă de cristale.
Totul scinteia, totul se mişca lent, dat u luitor, sub l u mină, ca !"Ub
o fosfor esc e n f ă minerală, nemaivăzută. Departe, gheata, ru ptă de pal­
plta fia l argă a hu l ei, alcătui a o hartă uriaşă a unul finut necunoscut.
Sentimente de admiraţie şi de frică ii cuprinseră pe amindoi. Stela
se sprijini pe bratul l u i Radu, i ar acesta, stringind-o la piept, o sărută
i n del u n g. Erau� de bună seamă, primii o am e n i care se săruta u pe
mel eaguri l e acestea. Peisajul scinteia ireal şi feeric in j u ru l l or.
Despri nderea pe care o aduce imbătarea şi fericirea t inereti i din
l u mea înconjurătoare ii cu prinsese şi pe ei.
Cind s-au trezit. citeva p e rec hi de plnguini s e apro p iaseră, cu ­
rioase, sli-1 vadă, oprirtdu-se, respecluoase, la poale l e cupolei de
�heafă. Coborind. finindu-se de m i nă , Stela şi Radu s-au apropiat tie
cei mai indrăznefl pinj:!'u ini, care, cu ciocuriie întinse. se apărau parcă,
cu neincredere, de pr i e te nia acordată. Şi, cu toate protestele celor
două păsări. St e l a izbuti să fure oul de sub pintecu l de pur.
- Ce-ar fi d acă le-am face o farsa? Să-i vedem c um reacfio­
nează ... , spuse Stela şi, luind una dinlre marile ei mănuş i din blană
de iepure. asrunse in ea oul. apoi il aşeză pe ghearele păsării ne­
liniştite. Cei doi tineri se depărtară să· privească ceea ce avea să se
intimp l e. Amindoi pingui nii, şi el şi ea. au inceput cu fu r ie să smulgă
mănuşa. Oul a fost sc os, iarăşi aşezat frumos pe gheare, iar ciocuri le
a u sfirtecat şi au tăiat in bucăti mănuşa străină, spre marea invese·
li re a Stelei, care r îdea cu hohote de furia pinguinilor.

Se aprind farurile
Fări fraze u�rJlate a fost redadat documentul inchis in temelia
de �ton a. primului turn de oţet, purtător al emiţltorului de raze
lnfraroş!f; "S� spu nea în document, ca o amintire a datei, de ce s·a

9
 ridicat şi :.; i u a şi a n u l rid icări i . Era primul far d i n cel e cinc i z ec i care
a ve a u si lnc . onjoare Antarcf i d a . Cind un puternic cu rent . a s trăbl tut
n ou l turn d e ote l, anim i nd razele ce urma u si ţemperez e c l ima, şi
mai a les !oă aju te la ev apo r area apei· dobi ndite di n topire a u riaşelor
banchize, tofi c ei c a re luau parte au resimt i t o m indr ie ca i n fata u n ei
nemil.l intilnite iz b i nz i, O pa l pitaţie uşoară s -a produs i n aerul glacial.
Erau minus 30° C elsius cînd a i n c e p u t exper ie nţa . Nim i c n u era
sc himbat d i n rostu l zecilor de mii de ani di n î ngh e f u r i l e Antarct idei.
Putina v ia f ă distribui t ă in plsări şi ani tm l e pr in aceste ţi nutu r i aspre
·
şi pustii nu se clintise din aşeză rile ei. Şi iată că deod a t ă o adiere
î ncropi tă începea să răz bată prin c urenţ ii rec i d i n vest , o adiere ce
păru destul de s l a bi pentru i ncep ut.
In ace l a ş i timp, de pe coastele Antarcti de i , unde poposise a dom�
col oană a expedifiei, sub aceeaşi ad i er e a turnurilo r i n a lt e, oamenii
pregăteau luarea c u asalt a conti nentului misteri os. Se c e rcetau loru­
r i l e şi se i ncercau punctele c ele mai p o tri v it e u n d e t re bui a u î năl ţ at e
turnurile calorice. 1 n acest scop se făceau rec � noaş t eri cu a ) utonil
avioa n e l or şi al e l icopterelor pentru . ca apoi mici caravane compuse
din una sau mai multe sănii trase de u n tra ct o r să del i m i tez e preci s
l o i:u l ales pentru rid icarea turnurilor. Inginerii Radu ş i Heinz fă ceau
parte d in prima echipă ce urma să ple ce i n .ad i n cu l co nti ne nt u l u i.
S t e l a fusese det aş a t ă cu c ercetaru aeriană pen tr u aceast ă a d ot.ia
fază. a expeditiei.
He i nz şi Radu aleseseră o autosa nie mare c a re, i nsofită de o
t an chet ă, avea adăugate perfecţiunile tehnice ale ultimei ore. Apa r a t e
de r adio, e m i ţă t o a re şi receptoare, un m otor instalat pentru pune• ea
in acţiune a unei elice aeriene, ca o re z e rv ă in c az d e nevoie, legături
solide pe tr.ari baloturi de aprovizionare, m ult e a pa rate optice, fo.to­
grafice şi de fe lu rite măsură tori făcea u d i n sania ce lor d o i i n g in eri
u n vehicul excelen t utilat, pu rtat pe tălpi g i l ate, l u necăto a r e şi uş o are ,
d i n material plastic. De a l t f e l , elicopterul ataşat pe lîngă sania lor
era, după cum am spus, pilotat de Stela, care in felul a cest a putea
să aibă o veghe n e î n c etat ă a s u pra m ersu l ui saniei, lucru pe care şi-1
d ori se. Elicopterul - conform regulamentului general pe nt ru ech i pa
de sănii răzl eţe plecate in cercet a re - i n d ica ziln ic pe hartă d rumul
de parcurs, cobora la ultima stafie, d acă lucrul era cu p u t i nţă, dac ă
nu, paraşuta cele de nev o i e, cerute d e c ei d i n s a n i e, şi se î n to rcea
a doua zi pentru a ajuta mersul i na i n t e.
Pirtiile erau anevoioase, drumurile î n t i n se f i i n d rare. I n tregul
peisaj ce se deschidea îna i n tea l u i Ra du ş i Heinz era alc ă tui t din
uriaş e căldiiri vulcanice pline pînă aproape d e margini de z ă pad ă şi
gheafă. Numa i nişte creste d e g r a n i t , î n alte d e 3.000 de metri, ieşeau
l a i vea l ă ca t o t atitea şire d e n e ati ns. Adeseori, c i n d autosania lu n e c a
pc ,.pajişti" de ghe a!ă - cum le numea Hein z - , d eşi n·avea n i mic
metalic in alcătuirea e i, simplul fiş i i t al tălpigelor era p ricin ă pen tru
un i nsp ă i mintâtor z gom ot, a mp lificat. Tinerii aveau impresi a că t rec
peste u n i !llt' ns gol, o v a s t ă cuti e de rezonanţă , a căre i boltă de gheaţă
n u ştiau cit>de g ro asă era şi nu ştiau iară ş i d acă va fi n e greutatea
au hh aniei- tor)
 De multe ori se opreau şi cu un topor provocau o larml mat pu·
tq-nică. Atunci, o bubulturl se ducea şi venea parci de la fu n d u l
plmintulul. Dupl fora)e sistematice, ale dror installri erau Indicate
de el pentru cei care aveau să·l urmeze, se putea In felul acesta
preciza grosimea stratulul de zlpacll. Cind terenul lnrldula, elicop­
terul Stelei ateriza. Era atunc:l, in mijlocul pustluluJ acesta alb, o
b ucurie nerriitl a drarostei şi prieteniei. Radu şi Helnz, In afari de
mingflerfle Stele i pentru Radu şi cuvintele bune pentru Helnz, rustau
cu delldl şi o m i n care caldi adusi in tngrljlte reclplente de la baza
de aprovizionare.
Avind in vedere epoca, aerul mai era respirabil. Efectul turn ur i·
lor cu raze infraroşii, deşi considerabil scăzut in Interiorul continen­
tului, contribuia intr·o mlsurl oarecare la îndurarea acestei cllme
gladale. Aceste turnuri Inel de la inceput născuserl şi la Radu, şi la
Heinz o ne incr edere. Iar acum, pe măsuri ce se ad in ce au in conti­
nent, neincrederea lor sporea. Simfeau cum unda· caldi se p ierdea
neputincioasă, amestecindu-se ca apa unul vas clocotit ln sloluri\e de
rheafl ale unui şuvoi de munte. Binuielile lor le lmplrtăşeau şi
Stelei, iar Vino, pe care Moore flnuse neaplrat sl·l dea ca şofer al
tanchetei, nepricepind bine germana, ciuta sl răseascl un Jnfeles
dupi resturile celor doi tineri.
Vino nu era un om riu. Cin d primea o inslrcinare, mal ales
de la Moore, o e xe cuta cu cea mai mare conştilnclozltate. Moore
cunoştea felul de a fi al lui Vino şi tocmai de aceea il folosea ori de
cite ori avea nevoie.
In d iscutiile purtate Inel la Atomicum, Radu şi He inz formula­
seri citeva rezerve teoretice fafi de propunerea canadiani expusi de
Moore. Atît fuse se de ajuns pentru ca acesta, deşi biruitor tii n d pînă
la sfîrşit, in orgoliul siu nemisurat si rimînl cu o bănuială.
Conştiincios, ca întotdeauna, Vino îşi in depli n ea misiunea, con­
ducea cu indeminare tancheta grea şi incircati şi arita tineri lor un
fel de cordialitate, datorită cirela şi·a cîşt i gat increderea.
Poposiserl de citeva ceasuri pe o l ar gi arenă de gheafl. Sosise
şi eli co pterul pe care Stela il aşezase frumos şi mo a l e pe luciul gheţii,
cind VinO veni din d semne de depart e d e o intimplare neobişnuită.
Ridica braţele şi le rotea pe fiecare î n sens invers. Acesta, la el, era
telegraful marilor intimplări. Descoperise sub povirnişul arene i o
i me nsă grotă de granit roşcat ce se d es ch ide a pe malul unui lac. Şi
Vioo povestea că, pe cit îşi putuse da seama, grota era po pulată. Dar
c:ine o Incuia, nu putea spun e . O mare curiozitate ii cuprinse pe Radu, pe
Heinz şi p e Stela. Inarmati cu limpi puternice de mină şi cu un
reflector portativ, ei coboriră in tovărăşia lui Vino spre peştera
minunată.
Tinutul, cu toată •sprirnea lui, era incintător. O limpezime vibra
pe o adevărată arhitecturi de granit care deschidea gur a peşterii.
lacul din fata peşterii era albastru şi adinc, făcut ca din cleştar
�ros, in nemişcarea lui. O linişte ins · paimintătoare te făcea să-fi auzi
propria re s p ira t i e. Era ca un tinut al morti i inghetate. oi\
{:ei patru cercetători se apropiară cu prudentă de peşteră �
lămpile !,i �farul aprins. Drumul era in urcuş şi anevoios. Pe· poteci

Il
 d� gbeafi pic iorul alunec a. Trebuiau si faci c u adevlrat alpin i s m
p�ntru a aJunge pînă la o deschfziturl practlcabUl. Cind Insi primele
raze de lumină au bitut Jn adi n c u l peşterii, rlsfp lnd negurile, o ade­
vărată minu nAtle s·a arltat privirilor.
Era ca o Monnl s a li de muzeu tăi a t! fn gheatA. Era ca a n
m uzeu clptuşit cu ogl inzi i n care, In fu l gerăril e l uminii , se rlsfringe a
o lume tnl(hetatl şi vie parcă, in perfecta consu<V ar e In care se afla.
E r a u spec iile polare cu noscute, imbo gătffe totu şi şi de a lt e specii de
mult dispArute. M a muti enorml ingenunchea tl c u bl a n a lor l u n gă,
i n )l hetată pă re a u l eg a ţi de b l o c u l gheturi lor pri n m i i de corz i. Co ltii
lor uriaşi şi cu rbl se frin gea u de peretii s t icloşi al peşteri i. Erau ma r i i
urşi al cavernelor de doul ori cit un taur obiŞnuit, ghemuiti sau
întinşi de-a l u n g u l u no r tru nchiuri de arbori necunoscuţi, c e p ă rt a u
fă cufi di n fier. Erau morst' uriaş! lncremeni te in som ri mul tlm l l e n a r
şi a p o i fa una polari obişnui tl a orşllor a l bi, cu o ta l ie m u lt mal m a r e
decît a ce l o r de azi. ŞI plsăr l erau. Indeosebi o specie dlsplrufă . U n
fel de vu l t u ri pleşuvi inalti de a pr oa p e do i metri, imbrăcau i n pene
l u ngi a lbe şi p urpurii, care susti neau arip i le lor frlnte de zbor in
s trimta mcipere a peşteri i.
Cine ş t ie ce c a tacl ism s tri nsese aici, cu zeci de m ii de a n i in
urmll, speciile acestea a le unui muzeu nemajintilnit, care inai nte de
a incre m e n i p e n t r u totd e a u n a se l uptas eri i ntre e l e pentru u n l o c de
salvare, de conservare a vietii.
C e i patru oameni, in fafa a ces te i p r i vel işti , n · a n izbuti t să lej;!e
nici un cuvî nt. Se uitau u nul ta cel ăl alt, mişctnd proiectoarel e lămpi ·
l or, ară t indu·şi unu l a l tuia c uriozităti l e pe care le d e s c o p e rea u. De
bu nă-seamă trec use pe aici o mare prăbuşire. O furtună ? U n c utre­
m u r ? O năpraz n ic i ingheta re ? fiecare in parte s a u toate la un loc ?
P e n tr u Radu gin d u r i l e acestea i ntr-o c l ipă a u fost ca o smu c ituri
s u f letea scă i ntr- u n mare v a l de e n tuziasm. El le comunică l u i Hemz
şi Stelei.
- Ceva cam la fel de gra ndios, s p u n ea el, intreprindem ş i noi 1
O uriaşă tra nsformare, i nversă i n si, de dezghefare a globului . . .
- Dar••• , completi Hei nz, n·avem inci siguranta meto d ei de
urmat. In fat a aceste i privel işti grandioase, turnuri le lui Moore i m i
lnsplrl şi mai puţini incredere. Altceu trebuie glslt.. •
- D e a c ord , î l rlspu nse Radu, dar trebu ie să n e facem pînă l a
cap datori a. Trebuie să epuizăm toate posibilităţile şi s i lucram
deocamdati cinstit cu cee a ce avem.
- Nu te contrazic 1 li răspunse Hei�
Vloo, stringind puternic reflectorul, urmlrea cu fata lui imple·
trită convorbirea. silindu-se si · lnfeleagl ceva.
Ace ste a erau ginduril e ce-i frl m i n tau pe cei doi tineri, cind un
ş u l era t prelu ng, urmat de bubu ituri puternice, se făc u auzit. O ri­
bufneală de gheatl strlbltu de afară, răscol lnd atmosfera d in peşteră
intr-o incăierare de cri vete. Se anunta o cumpliti furtu ni.

Furtuna
Cel dintii striglt şi grija tuturor a fost pentru elicopterul şi sania
ll$4te sas, . pe dlmbul de gheafl. Sania reprezenta posibilitatea de
cercetat� ·amlnunţltl, iar elicopterul era slnaura. legătură Intre sania

"'rl 2� ·
\._.; ._):i�":::_ -
 J ndt'plrtată in �llploa t arl!1t A ntardide; şf ba za de la m n r g i ne a oceanu­
lui. Peste 700 k111 il dnpifteu tk punctu1 lor d � <;prfjln. Elicopterul
s f.trimat fnse11ma pi�ifta pentru dt�,lpatru. De aceea a u Incerca t si
lasi diR peşteră. Cind au a ju ns insi la 11Jra ei , au intel�s cu dl'Zni·
de ide d s i rrt ca ş i osînd i ţi. O ne�oră �rroa să aco per ise totu l . Nu se
ma l vedea nid l a c, nici annli d in pla jlt de !! M R U . P u l b�rea a lbă, care
l ntnn�a nderu şi lncen.-a să pătrundă peste �; in rabufneli cumpl i te-.
il ineca. Un vuioPt prt>hntll stlpinea hnr..;!it asta de ghea ta. pur tl J1 d i n
el toate suMtele p e cart> �� le-ar putea I nch ipui u n om. Erau ş ui�ri tnri,
guifăturl, giltfîrl., cronc ă niri, urlete. . . ŢltJa�t acel� de �heată infă � urate
de v i nt şi bolti i� bătute neincetat ca tot atitl!1t �Unei :>on ore.
M icu l grup s-a tras mai i�r.�pr� adincnf peşteri i pentr u ca să s�
ecrotească. la sfatul lui Heinz, au stins lămpile pentru a eco nclmisl
bateriile. La Jet a u proceda t şi cu reflectoruf. O bez nă ad i u c ă i i lnvaluia,
densă, grea, u n infern f.klft din Intu neric şi su n et�. P e Stela m a l a les
& cuprinsese o spa iiRA nespasi. l i e ra triei de pe�leră şi de anima i�le
ei, care parcă tn viaseri su t. frica şi inchipuirea feme i i . Fiecare sunet
se a socia in lftintell ei cu a A i m a le l e pe care le văzuse. Poate nu ch ia r
atit de c u111plJt şj de fantasma goric, dar un s�ntim�nt foarte nep l lkut
îi c u pri nsese şi pe Rad a , şi pe Heinz.
Flrida d e gheafă şi de gra n it sub ca r e se ascu nseseră era poarta
spre o lume inspăimintitoare. Era aşa de cempldl intunecimea, i ncit
l •mma de ehicei diiuză a cadran atu l cu fosfor de la ceasorn icele l or
de m i nă ajunsese si aibi o neobişnuită putere. Ceasomicete erau sin·
gure le p1tnde care, după mişcarea bratelor, le i n d icau poz itiile şi
sens u l depJasărilor fiedru i a in colfu t bine del imitat d i n care n-ar fi
fost !lrudent să iasă.
Fără de v�te izbucni, a.tllă şi violenti, o rază. N u era n ici una
d i n l ă mpile pc� t�r n i ce a le expediţie!, d o simpli l ampi el e ctrică de
buz u nar a lui V inii . Groenla n d ez u l o aprinsese pe ntru a căuta, i n
jurul său. pe podişul de gheaţă al peşterti. Voia si ştie ce erau tucrurile
c are il glodeaa su b t alpă. Mai erau pe alocuri urme d� pietre şi oas e.
�dată găsi ceva şi ridici. Privea c:u atentie un os lat de ren, de
buni -seamă d i ntr·o epod mult mal recentă. De a l tfel, nu departe,
Vi ni �tăsi oase intregi de ren �i de em. Peştera fasese deci folos ită şi
ca un r e f 11 1r i u tirzia.
R ad u ş; Ste la, strînşi u n u l lîngă altul, clip lrl l a început, supăraţi
de lumină. Apoi ce r u ri si vadă şi ei ceea ce găsise Vi nO. Pe o su l de
�n era !IC U l p tată o femeie care avea pe o faţă latl t o a te părţile chipu­
l u i puse a l a ndala. Nasul � cu nările în sus, Iar ochi i şi gura perpen­
d icu l are pe frunte şi pe birbie. Urechile de asemenea erau desenate
c u lobii inspre timple. Vini i ..ti RSe osul cel o r doi tineri. La nedume­
r irea Stelei , Heinz, care avea cunotti nte serioase de antropologie,
exp l ică desenul, arătînd el aşa trebuie să fie inchipuită de omu l prl·
n-.! t i v zei ta fu rtu nilor po lar e , răvăşită de v in tu r i l e fără stăpînire
intr·at it, incit fata ei lns�şi e astfe l alcătuită cu organe risturnate şi
-
bătu te de vint.
Cu toaţă u i t area c l i p e i de faţă, a d u s ă de imagi nea anw.uotă ,
furtuna se lliţetea. Puteri le l or se sleiau. Mal ales pe Stela o c.,riwse
"-.,�-

l3
 o primrjdioasli toropea l ă. Ra du işl dlidu s u ma eli trebuie si Jntreprl11dli
ceva. l şi l ă.sasr la i n t rare a tn peşteră, sub un bolova n de gheafă, sawl
de c a re nu s e dr spi r t e a niciodatL 11 lepldase a col o pe n t ru a se p u l u
t i ri mal b in e SJlre gura peşterii, pe g l a c i su l • greu de urca t. S i acum
t i nlirul se intr�ba d acă i n vijelia a cea s t a sacul său i l va m a i l i
a ş te pt î n d. Oric u m , trebu ia s ă incerce. Acolo ma i era o m ic ă n a d e j d e ,

I n a f a ri de c i t eva co nser �e, g l! le t i • • , termo sur l cu ceai cal d şi c a f e a ,

.

R a d u pistra i n sac u l să u u n m i n u s c u l aparat de radioem isi u ne. Fă ră s ă.

dea prea multe lă muriri, el îl făcu semn l u i Vină c u cadranul lumi n o�
a l c e a so r n i c u lu i de rr.ină s ă s e a p rop i e. A po i , urmind raza l ă m p i i d �·
b u z un a r , porni d e- a b u ş i l e a s p r e g u ra peşt e r i i .
C i n d a a j u n s pe creasta gl ac i s u l u l de la i n t ra r e , a s imt i t ca se
s u f o că . Parci il i n f u nd a c i ne va cu p u m n i i vată in p l ăm îni . Şi- a p u s o
m ască uşoară d i n î mpl etit ură t i nă d e sticli c: u b or a n g ic: , l ar g ă,
p e n t ru a crea o zonă resp i r abil ă in fat a g u r i i , Şi ş i · a d a t d r u m u l i n
jos. S a rostogo l i! c a u n butoi p l in i n neg ură ş i r a f a l e. Cin d s - a o p r it,.
�i-a apr ins din nou lampa. Ştia c:ă de la ultimul pas al g l a c isul u i ,
c itiva m et r i la dre a p t a - acu m l a sti n g a - se a f l a bo l o v a nu l s u b
c are iş i l ă s a se s a c u l . lamp a a b ia de - 1 l u m i n a m ina d i n cauza n i nso rij.
Se t i r i cu gre u ş i , fără să v adă, simti in c e l e d in u r m ă ceva ce nu era
de gheaţă. Desi gur, sac u l . 1 1 t r as e la e l şi i n c e r c ă să s e ri dice p e n t r u
a u r c a i a r ă ş i g l acis u l , d ar fieca re incercare de a sa era î n v i n să d e
furt u n ă , .c a r e i l rostogo l ea i a răş i i n i n t u n e r i c. M a s c a 1 s e r u p s e ş i
si m t e a că i se t a ie re spi,raJia. I n l u pta aceast a c u m p l ită, in zgo rr.ul şi
î n\ un eric, se s·• mli d e o d a \ă i n şlăcat cu putere d e u m eri. R a d u nu e r a
fricos. E l gin di la p ie i rea l u i, de care era sigur a c u m, bărbăte şte.
Tot u ş i f a n t a s m agor i i l e în c ep u ră să- I c u p rind ă. Anim a l el e u r i aş e din
p e şte ră se i n f ă l i ş a r ă v ii închip u irii s a le a p r i n s e . El n u ma i av e a d ec i t
o singură dorin t ă : să se sfîrşească repede, c i t m ai r ep e d e . . •
Abia d u pă c e s·a s i m t i t a j utat l a p r i m i i paşi p e care a i n ce rr a t
t o t u ş i s ă - i facă, R a d u şi - a d a t seama că cinev a ii ve n i s e in a ju t o r. Ş i
aces t ajutor miraculos nu pu tea să-i vină decit de la cred incios u l •ău
p r iete n H e i nz. C ind a trec u t de g u ra p e ş t e r i i şi a regă s i l - o p e St d a,
de b u c u r i e c ă sint s c ă pa t i, R ad u o î m b r ă ţ i şă. la l u m i n a ref l ec t oru l u i,
p eş t �ra , I n git u l ei ce l m a i a d i n c - aco l o u n de, d i nco l o de a ren a <t)li·
m al el o r i n ghe l a te, cl i p ea î nc ă o bă l toacă s urdă de a p ă di n profun z : mi
ca re di n ci n d î n c î nd răbu f nea -. pă s t ra u n f e l de ieşire afu ndă, u n
f e l de comun icare c u a l tă l u m e ce se d e s c h i d e a l a 10 - 1 5 metri mai
jos. H e i nz işi dădu seam a că e o s t r ă v e c he spărtură v u l c: an ică, mai
nouă, de bună·seamă, decit peşter a şi animalel e ei. Abia acurr. u n gind
i n c o l ti i n mi n t e a t înăr u l u i in g in er, că nici a i c i , s u b bo l ta m i l e n ară, n u
s int i n s i g u r a n t ă d e p l ină. D e aceea, e l se gră b i să c o m u n i ce baze i l or
i n t i m p l area, s t a re a atmosferică, ap ro x i m a t iva l or p l a sa r e şi să c ea r ă ,
f i r e ş t e , a j u toru l u n u i e l icopter.
P în ă se a s i g u ră de ră s p u ns , e l incercă să-şi i m bie to varăş i i să
g u s t e ce va. După soc otelile l or, chiar arz i n d contin uu lărr.pile el ec trice

'c. PovtmiR (n.r . l .

•• Pesmet! . uscatl (n.r.).
�1 r� f l ecto rul, avea u acumu latori disponibi l i pentra doulzec j şJ patru
de ore. Ei ni dljdulau sl fie salvaţi Intr-u n timp mal sc:urt. Tot u l de­
p i ndea insi de furtu na de atari : In cit timp avea si Jnridule ajutoare­
lor si vini. De aceea, ş tiind el trebuie si economlseasci acumulatorll,
d ar el t rebu i e si or g a n i ze ze şi un div er tisme nt pentr u uitarea oarecum
a stiri i in care se a f l au , Heinz propuse Stel ei, l u i Rad u ş i lui Vini
o plimbare pri ntre a nimalele i nghetate. Scopul sl u real era si cercetrze
m al de aproape sp l rt ura vulcanicl ce se afla In cellla lt c ap i t a l
peşterii .
Coboriri aşadar cu precaufie. In a şezar�a de jos, u nde erau in­
cremeniti mamuti!, un ecou nemaii ntilnit il i ntovlrlşi. Acu m ab i a,
dupl o cotitură p e care nu o vlzuseri Ina i nte, constatari el peştera
se p re lu n gea adi ncl ndu-se. De b u n ă - s e am l se confirma blnuial a ci
trebu ie si fi fost aci u n refugiu în fat a u n u i groazn ic catacl ism . Ş i ci
acest cataclism - avind tn vedere şi spirtura vulcanid, mai tirzie. e
drept - nu put u s e 11 la vremea sa decît o e ru p t i e vu lca n lc ă d e pro­
portii enorme ( erupţie ale cărei gaze omoriserl lumea aceasta de
a n i m a le. i nc hisi în c u ti a u nei prăb u şi r i ) se vede.a cu certitudine acu m .
Se adlu�au I n ac est cot al peşterii noi specii de animale, in special
acel tigru gi �a n t ic m a ch a i rodus l a t i dens, de o ta l i e uriaşă, c u ca n lni i
maxilarulul super ior f o ar t e duvoltatl, fiarl care trăise spre sflrşltul
erei tertl are. Ba le-a fost dat a c i si s urpri n di şi o scenl d e luptă
increw.enltă cu uei de mii de a ni in urml, c«a ce {-a <lr.t de bănuit
l u i Hel nz ci in acest cot al peşterii şi- au gls it o moarte cu mp l ită
a n ima l �l e ref ug iate acolo. Astf�l era incremenit un gru p format
d i ntr-u n mach a i rod u s l a ti d e n s şi un mare ierbivor (ceva intre cal şi
�irafl) ; I n greablnul acestuia din urmă, tigru! îşi lnf ipsese colţii de
peste tr�izec i d e centimetri. Ceea ce i- a u i m it insi J n specia l a fo st
c r aniu l mamuţilor, desenat sub scheletul puternic, a leit u it din oase
l ate ce forma u a l veole a d inc i in care s -ar f i putu t ascu nd e u n c o p i l .
Fi!deş!t era.u de 9 mărime şi de 9 fmmu seţ e ui!Ntoa re. Dintre păsările
11riaşe, a b i a ctt�va străbUu seră p înă i n acest fu nd de peşteră ; vari�­
t atea sp�ci ilor confirma ipoteza ci era vorba de un refugi u o caz io na l
şi nu de o aşezare cu caracter perma nent.
-'bia făcuse această const atare Heinz, cind un miros ciudat şi
stă ruitor se f ă c u s i m ţit. La i n c ep u t , m irosu l acesta se asocia, p e n tru
v izitatori, cu privel iştea animale l or. Da r ipote z a asta fu repede în lă­
t u rată. An i m a l e l e, d eş i i n tre g i , nu era u c a d a vre i n adevăratul inteles
· al cuvînt ul u i , şi mai putin c a d avre in descom p u nere. Ş i totuşi m iros u l
creştea ş i stăruia. fra u n izd u l cea g , pă tru n z ă t or ş i arzător . D e bu n ă ­
seamă, � u l f u l p red o m i na . Ochii şi gi t u l �e s i m ţea u r�pede iritate, ş i u n
fe l de i m e nsă �rreutate se r e s i n-.f ea i n res p i r a t i e .
H e i n z , a l a rma t o c l i pă , le făc u semn tovară ş i l or săi să se o p re a s că .
Ş i, i n l i n i şte. sta b i l i că m irou l c ore s p u n d e a c u l ocu l de c l ipocit a l
b u l boa ne l or ce s e forma u in a d i nc u l_ p u f u l u i v u l c a n i c. Di n p r u d e n ta,
oameni i se ret ra seră s pre !!'U ra peş teri i . sore <� e r . l ă s în d fundur i l e
acestea i n v e� n ir u l i n tu neric, sub gazel e s a l e otrăv ite, c ar�. s i gur, i n
răbuf n iri uriaşe, vor li f o s t c a u z a mort i i . i nc r e m e n iri! şi const'rvar i i
anjm a lel or ·(fin peşteră.

15
 F u rt u n a nu Incetase Inel. l)ar cu toatA oebuaia el., ac i, fii n d
oare� apăraţi, oamenii AJ.J .Inteles d �bu la si w edibn!ascj" ura
ce a u ti fkut, cu obTIR a ria unei vellH aUeraate latre b d11, Neln& � �
Vi nO . V or H dormit bi ne, şi mal .al ea SJela. cl n d, ti.rzW, a doM a ai, a u
vlzut larl$1 afară albu l m ormanelor de z.ăpadi şi albastnll adinc a l
lacuJut.
VirteJun'Te se Ji nlşti serll. N i m ic nu ma.J mişca. Totul. Intimplarea
asta tntreagl. p eştera cu a n i m a l el e eJ imp letTite, U s ·a pir..t .acum 11 n
vis urtt. ŞI veseli. î ncrezător! in aJutoru l ca re avea s i l e viRi, a u
p ii r li s i t peştera ş i J!'ro a z a ei. U rcind larişl p in.ă . l a dlmbu l d e a-he a r a
ş i plnl l a arena p e c ace lăsaseră d icopterul ş i sania, n-a11 mai g�t
n im ic. Revenit la vi a tă. Radu gindea, cu u a fel de iritare spec ialA 11
imaginat iei sale, l a toate l)eş�rile şi surprizele oe c are le poate ascu ude
p o d i ş u l a c e s t a de gra n i t şi ghea ti.
ln primele ore ale du1>ă·amiez.li. elicopterul nu s·a lăs at aşteptat
A aterizat incet. pe cl e şt a r u l neobi ş nu ite! s ale p iste. fi 1-a Jua L
Mal in urmă au a1\at tă furtuna 111" icinuise caba ne\or-aşezăr\ �\
citorva t u r n u r i cu og l i n z i parabolice u nel e neajunsu ri.
M oti v ul pentru care t u r n u rile se dovedeau pl nă l a urmi a fi l n e·
ficace era însă a l tul. Cu citeva săptămini m a i inainte, gl aclologu l
romin Tib e ri u Vellcan i n col abor.re cii savantul chinez Ci u No-i ,
bazati pe u l timele sondaje iotreprinse In Antarc t i da, au stabil it că
vol&Jmul de gheafă al cal otelor p o l a r e era cu mult mai mare decit
releş lse ln c a l c u l e l e a nterioare şi că, d a to r i tă u nor su bsta nte ealori·
fuge lnfuzate in structura gheţii, top i re a acesteia era mul t mal dlfi·
cilă d ecît prevăzu se pro iec t u l lui .Moore.
- El , şi acum ce se intimp l ă ? întreabl Radu pe avia toare, o
sovietică curajoasă ş i pricepută.
- Nu s·a l u a t inel olcl .o hotlrire, răspunse ea. Se ti n şedlnte
p e s te şedi nt e l a A tomicu m, l a Geneva. Rezultatele ni se comuniCă pr i n
radio. Pînă i er i , a daugă Son ia Aleksandrovna, aşa o chema, se păre a
că se va renunta c hiac la Intreprinderea aceasta de a topi calotele
p o la r e. De ieri Insă s·a anuntat că p e curind al se va co munica o
propunere sovletidi 1>e baza unei ClOI lnveRţil.� Poate miine., poate
chiar astl·searl o vom afla. Pinl atunci s·a l ua t bo tirire a aci, la
conducerea locali, si se lucreze mal departe cu turnurile calorice 1
Mal ales Moore a Insistat.
$1 Sonla Aleksandro"Y na puse tn mişcare putera\cul său aparat.
care umplu de zgomot pustiul alb.

Fu sese o serioasă l uptl teoretlcli l a A tomJcum, cu citeva lunJ In

urml, iată de propunere a canadianl a turnurilor c alorlce, lupti dusă
de M o o r e. Fuseseră a t u nci rezerve, lnvinse insă ptnl la s firşll Moore
se tuclpltlnase si lael si biruie punctul siu 4e vedere.
Infringerea de ac um nu numai d il relntorcea De MGOre Ja ve­
chile IHJZitli şubrede. d.ar ridka .. fi i-ntreaga opinie tN�blicl tm,.­
triva sa.

ll\oore 1JI
dldu, ha aftrşit, seama el t....ril ., e cencepate de el nu
vor izbuti si real izeze to p irea ca lotel polare. Et nu aflase lftci de.
c:ondtu.ine h c are -atuMes«'i Tiberiu V1!tica n ll Ciu No-I, aşa el
v i n a l ui tk a ft yrlblt - In t! i ud a obiecti i lor rldk11te Impotriva prolec:­
tu1Df sila - · fnfătlhrfTea acestuia f se p ă rea a fi chiar mal mar e dec i t
rra T n rea l itate. C a n adia nu l er a u n om orgol ios, i m p u l siv, Intruchipind
u n a d i ntre acele rămiislte ale trerutel me n t a l i1ăfi b u r g heze. d e c a re
societa tea fncli nu se dest'otoro s i se c u to1 u l . S u ce e�ele P e care le
a vu ge se pfnl atu nc i 11 crea sera lut Moore prest i g i u l u n u i i nginer s e­
rios. Acum lnsll totul a\·ea să se dllrlm e . A ! l a t l a a n a n ghie, Moo re
s· a dovedit a fl on Ins slab. l ipsit dt �crup u l e, u n l a ş.
Crez.tnd el 1n telul acesta va sc ă p a . P.\ oor e 1 - a co nvins pe V ino
d cel doJ lngl nerf. c a re In tură erau o b l i g aţi s li l u crez e In tu r n u l
termic, nu dau tntrea g a tensiune, cu � indul de a co mpromite lntrea ga
in treprin dere. ŞI M oore 1-a dat o l n �ărci n are spec i a l ă l ui Vlrto ş i 1-a
sfătuit ca la u n a n u m it mome nt să dea el d r u m u l i n tregn tensiu ni a
tu rn u l u i . Groe n l a n detu l . a scultă tor si d e v o t a t , a f ă gă duit că aşa v a
face. M o o re c ă u t a s li provoace o d i v e r s i u n e p e n t r u a m u ta a te ntia
l u mi i int regi de la Jnfrin!!erea teh n ică a � i str m u l u i său.

Tragedia d i,n tu r n
Credincioll cuvintului lor de a se contonr..a ptnă l a stirşit dlspo­
zi1 i i lor prim ite, R a d u şi H e inz au acceptat si con duci echipa c el u i
mal mare turn, ce s e mai afla dupii furtu nii In stare de fa nc:flonare,
cu încă d o u ă · trel p e m a l u r i l e conti nentului polar. fireşte el Vht6 ltU
p u tea să l i psească d i n echipl. 1 se incredintase chiar de Moor e o
fu iK'tie ln cablna pri nc tp all a 1 urn u l u 1 u n de e xi sta u tablourile de
coma ndă a intre gi i Instalatii.
Cit�d au 11rcat m cabl nl, Radu, Heinz şi Vino, gerul se llsa!'e
groaz nic peste Intrea ga regiune. -socc e r a o constantli care de
ctte va zile nu mai ceda. De lndatl ce al fi indrAznit să-(1 lepezi mr
n u ş.a , degetele fi se afbeaa şi ckgerau. In «:ablnl, temperatura era.
fireşte, mal ridic ati. dar nu mult. Ca fuate lnch izlltoril e foarte solide
a� ferestrelor prinse in cercevele metal ice, frfgul pitrundea Indoi­
cind tem peratura pinA la cel mult -a«P. I n cendifHie ace stea tre­
bu ia u si l u c rez e cu deosebită grijă pentru regulator, care nu putea
ti urcat la maxi m u m de tensiu ne, ceea ce ar Il pri me]duit lntreaga
alcătuire meta11că a turnului. Cabina de comandl, clraJlarl şJ com­
plet de stlcli, se afla la o f n liJtl m e d e 20 de m etri , Scara care o leg i
de prima platformă de refugiu, doar cu dtlva metr1 deasupra solului,
era din tre p te stria te de m e ta l , cu m ar gi n i de cauc iuc, pentru a eviti
eventuala tn!lhetare li alunecare a treptelor de sticlă sau de alt
metal.
V i na şedea aciu iat Ungi voltmetre, scri i n d c u scrupulozitate In­
dicii de tensiune Intr-a n caiet Dar toată a te n t ia lui era Jllrasl de
marele tablou de dl stri b ufl e şi de misarl a lntensltăfll curenfilor.
Manda centrală pe c are o mlnufa Helna O lspftea cu o putere
lrezlstlblll. ADase, dfn c:onversafJa celor doi tineri" CI de ea Jlaea
re.rla}til ln�sitllil curentului din tatreawa Instalaţie. Şi tot dia
conversafla._ C'elor doi In gi neri Vln6 lnfelesese el el nlclodati nu vor

1 7;
da max imum de c urent d i n motive tehnke al clror rost 11 l>�o.pa i nsa.
V i ni nici nu-l asc u ltase cu atenfle ca pe u n l ucru Important.
Rationamentu l slu se desfişura cam In acest fel : .,Ad ineauri
i-am auzit vorbind el nu vor da niciodată maximum de cure nt. De
ce ? Ca si·l faci de ris pe Moore. ( V I nă desluşlse d i n citeva conver­
satii fe l u r i te deficie ntele t u r n u r i l o r ti le punea pe seama j igniri l l u i
Moore. ) Dec i e u , V i no, trebu ie si fac ce nu vor el si faci. Atunci abia
turnul acesta o să l u c rez e cu adevlrat. Atunc i abia toa t e tu rnurile
a u si lucreze, ş i dupi aceea ş i G roen l a n d a are si tnfloreasci".
Şi din c l i pa in care Ideea acea s ta s-a I n s ta l at i n m i ntea l ui,
V i nii n-• m al flcut decit sl plndeasct p r i l e ju l pentr u a-şi pu ne planul
in a p l ica re . Şi Im pre j u rarea prielnici s-a i v i t c fn d Radu 1 - a chemat
pe Helnz la o extremitate a cab ine! , pe ntru a-1 arăta pe m.icul aero­
d rom al staţiei pe Stela, care se u rca intr- u n el i c o pte r şi le flcea
prieteneşte cu mina. Abia au recunoscut-o dupi bonet a ei roşie la
de p irtarea acusta.
Atunci V i nO s- a repezit c a un fulger l a manet a centr a l ă , a aple­
cat-o la max l nw m spre dreapta , a deş uru bat·o şi, deschizi nd o
terestruică. a aruncat ma neta. Heinz şi Radu au aflat de m an e"Y r a lu i
V i nii d i n zgomot u l fl c u t de fe re s t ru ic a ce se î nc h isese de citeva m i ­
nute. Heinz ş i - a dat seam a de dezastru . S - a repezit l a groen l a n dez
u r l i nd, cu p u m n ii r i d icaţi. Acesta, c a l m , fi ri o tresă r ire, firă n ic i u n
clipit l n pri"Yirea lu i rece, rep et a nei ncetat, ca unui copil p e ca re vrei
sl -1 ador m i :
- .\cum are să l u c r e z e 1 Acum a re să l ucreze 1
I ntre tirr..p, in i ntregu l turn se şi s i mţeau co nsecinţel e max i m u ­
lui de intensitate a c urentul u i. GJganticul eşafodaj de f ier l ncepuse
si v i breze c u o pu tere la care p u f l n de era i ate n t percepea! c u m
creşte nei ncetat. legituri l e tirelo r i nterne. telegrafe, telefoane lnre­
p u se rl sub v ibratie s ă se desfacă şi si se ru pă. I n fe l u l acesta. cei
a f l a ti in cabina de coma ndă a tur n u l u i rămîneau izo l ati. Er a greu
să-ti i nch i p u i că cei d e jos, destul de depărtaţi ş i depr i n şi cu zbir­
niitu l turn u l u i, p u tea u sl faci deo seb i r e a i n i ntens itatea de z gomo t .
Ch iar Ste l a deco lase şi îşi l uase zboru l ru e l icopteru l ei.
Pe mă s u ră c e v i bra t i i l e t u r n u l u i creşte a u . V i no s e însen ina
l a fată :
- lu crează 1 lucrează bi ne 1 mormă i a el fără să-şi de a s ea m a
de p r i m e i d ia i n g rozitoare i n c a r e se a f la u o a m e n i i î nc h i şi i n t u r n .
F iecarf' tr a v e r s ă de legătură v i bra din i n treaga a l că t u i re a turn u l u i ,
c are, la înălţimea şi m a s i v i t a tea l u i. se s i m tea to t ma i ş u bred .
De s făc u f e d i n i nc h e i e t u r l , s e g m e n t e ale cnormelor o g l i n z i c o n c a ve
\ en e a u de � u s de l a i n c ă 30 de met r i şi se făcea u f ă n dări, l o \' i n d u - se
de picioarele t ur n u l ui . Catoz i i i n c a n d e s c e n f i c l ip e a u şi s f i ri i a u a c o l o
�u�. rr.ai c u sea m a a c u m, c i n d se p o r n i s e iarăşi o f u rt u nă p u tern ică
d e gh e a tă . Co n t a d u l gr i n d i n ei ace stei a de se c u pere te l l' i nc a n d escent
din v î r f u l t u r n u l u i făcea u n z g(lmot s i n i s t ru . P e cei din tu rn il
a � t ep t a o moarte c um p l i t ă pri n electroc u t a re ş i prăbuşire a i n t r- o
a tmo�feră dl' -soc. F ieca�e o b iect de ml'tal, c heie, d a l tă, cioca n, p l'
r a re He inz"' i l a r u n c a !Il lo vl'ască barele tra verse pro d uce a c i te u n
 tră s net, I ntr-atit toată schel a aceasta de fier era de l nc ărc atl cu
el ectricitate. Cabina de coma ndă, alciltuitll cu totu l d i n s t ic l a , ti fere•
deoram dati de trAsnet.
N u rlmlnea decit o singuri po s i b i l i t a t e d e s a l vare : tăierea
curentu l ui d i n centra la turnului care st a f l a însă l a 10 metri ţub
c a b i n il. Cum se put ea a j u nge acol o ? Fieca r e trea ptă a scării d e me-·
tai tro s nea l a fel cu barele tra verse. T rebu ia risl t u n m i J loc dr tr e ·
cere pri ntre bare - dacă se putea - p înă la ca sa de st i<"lă eroa si
a centralei electrice. Şi Helnz se hotărl să: Incerce solu\i a ac � a�ta.
Fră m î n tările c e l o r doi tineri V I no le p ri vea c u u n fel de b e a l i t u ·
d i ne s t u p idă. I ncremenise c u un z i m b e t pe fată. Toate pregă t i r i le
i n gi neri l o r il lăsau l n dilerenL Stă t ea i n coltul s ă u , zimbea s i privea
c i n d in s u s , c i n d i n jur, ca u n I re s p o n s a b i l fer i c i t de o i s p r a v ă al
cărei scop nu · l lnfe lesese i n toate rostu r i l e l u i b i n e.
I n f eb r a şi a g i tafia lor, ti nerii i n g i ne r i s - a u bu c u ra t cind sal \'a•
rea a fost i ntreză ri tl sub fo r m a u n ei f u n i i groase ş i rez i s t e n t e ,
făcută din tl'f,re de sticlă găsită in c a b a n ă . Era tocmai ceea ce le
trebuia. Care d in do i
î n s ă S ă inc erc e primejd i a sa l v ă r i i ? Cel
avea
c are pleca tre b u i a legat de capătu l funi e l , să se l a se cu grijă p ri n t re
bare şi tesatura l or. Cea m a i mic ă atingere i nse m n a el ect r o c u l a r e a
ş i moartea. Pentru cel p l ecat l i ni ş te a ş i s i ngel e rec e erau c a l i tă ţ i l e
c e l e mai de · p reţ. Pentru cel ră m a s , i n d em i narea de a cond u c e i n l et
coborirea, prec iz ia şi p u terea de a p reved e a fieca r e m işcare. f iecare
ba l a ns dedus din m iş c a re era u d ar u r i ce se cereau nea p ă rat. S i, in t r - o
fr ăţească înţele gere, ei şi- au împărţit ro luri le : H e i m. a v e a să co·
boare, Iar Radu p re l u a c om a n d a del i r a te i o p e r at i i d e care d e p i n d ea
viata lor. a tu turora.
Coborirea s-a f ă c u t p ri n chep e n g u l de s t i c l ă ce e x i sta i n p o·
deaua c a b i n e i de comandă. Legat pes te b l a n a de car e nu s e p u tea
l ipsi şi c are il î n g re u n a , H e inz, i n m o rn en t u J c i n d ş i-a dat d r u mu l i n
gol, a incepu t s li capete u n b a l a n s care i l a p r o p i a b a d � o t r a versă,
ba d e a l ta. A î n ţ e l e s i n s ă d e i n da t ă C f a \'ea de fă c u t. P r i n rot i r i
puternice ale bratelor, a n ul a in buni1 p arte bal ansul , du pa c are, cu
bra f e l e l i p i te d e tru p , tre buia să a ş t e p te l i n i ş t i t , c a u n tru n c h i d e
l e m n . .s ă fie co b o rit l ent, c e n t i metr u c u cent i metru, d e R a d u . I n ca­
b i n ă . otgo n u l d t' s t i c l ă f o l o s i t era trec u t pe după p i c i o are l e u n or
sca u n e f i x e , p e n t r u c a , p r i n t r - u n fe lde v i n c i u i m p r o v i z at , să c a ;> e t e
s i gu ra nţ ă şi p o s i b i l i t a te d e m a n e vră preci s ă . Totuşi, f i e c- are m i ş c a r e
in adincime se fă cea c u u n s a l t ca re i i da d ea lui Heinz i a ră ş i c e a
mai mare pri mejdie : b a l a n s u l . D e s i g u r că t o t u l s · ar fi desfit ş u r il f i n
d e p l i n ă s i g ur a nt a daca furtu na. c a r e i n c ep u � e c u d eosebit ă v i ol enţă,
n - a r f i d a t tr u p u l u i l u i H e i nz o sc i l a t i i l e p r i m e j d io a se. S e v e d � a a d e ·
s eori a z v i r lit c u p u tere sp re c r u c ea a d o u ă t r a verse c e t r o � nca u
d e sc ărc ind u · s e i n c o n t ac t cu l u n g i l e f i re t e l e fo n ice şi t e l e g r a f i .- e
r u p te şi hii t u t e de v i n t . De m t: l t e ori, n u m a i l a u n metru d e H e i nz,
b u b u i a u s c i nte i le a l be ale trlisnete l or.
Coborise a p ro a pe trei s ferturi d i n d i sta n ţ ă , c i n d - trei - p a t r u
m e t r i să mai li fost p î n ă l a p l a t form a de j o s şi p î nă l a c a p s u l a de
sticlă a cenira l e i e lectrice - V i no, apucat de o furie bruscă, inţe le �e

19
d taat � maaevn w:easta delicatlt tta flclltl pe ntflt ca si se opre•sci
11-ln c irc u itul fu.nu l u i eurental. Atu11c 1, ar lndplfi 11are fi violenfi, ef
se reptz i a s u p ra l u i R a du, p r i n s p e neaşteptate.
l 11 tre cel del oa me ni se lndnse o 1111' t i d� care Meh•a abia tşl
IHitea da searra ve•a el rin1� de o flulli bacrată de vrnne
suspeadat 1 11 goo l şi nu l atelegea de ce. Si rilli� c:apul , si JWinască
spre cab/Iti, li era aproape im pGSilrif din pcnifia in care se a Ua.
Ceea c:e ii nrii rea groaza in op rirea aceasta era furtlura care co nti niNI
�-1 lel(ene. Ht-i n:a se ferita de grin:zll e de fier cu o desalkjde c ar e
m!scuse o dată cu oprirea l td, cinci, deoda tă, se pollll! noi pribl!ştt in
roJ.. N or oc u l a fost ci in calea prăbuşiri i sa� nu s·a athtS de nici
u a di ntre· barele turnului. A resinltit o durne "Y iekntă in piciorul
*ept, frac turat, de ba ni seami. Tct*:!şi • 1wa1 tkut un 11ltitR efort şJ.
deschizi n d ca p su l a de stkli. brtoarse lfta n eta care flie cure nta!. Apoi
l.şi pierdu cuROftinta.
Clml s·a trezit. lînfă el stliea Ra.lu, ri n lt la mîni serios. H
expl ică de l upla lui cu V iai,. de intervenţia acestu ia şi r& cabla J tăiat
de V inii c• o secure. m lupta pentru a· l lua securea, Raclu fusese
răni t.
Au ma� petrecut • zi in treagA l;a p icioarele tumultti stias. V ino
dispăruse. Ciad, transJQCtaţi la bul, Ra4;r ti Hei nz au fost vizitaU
de Moore, uesta i·a fel icita& că au !Căpat cu viafă, apo i c u mare
circumspecţie a a vvt grij i si spu nă ci, aşa de"Yotat cu111 era V im.
de multă - vreme nu mai era in toa.t� ale htl. Din ziua aceea , nlmen l
nu l - a n-.al văz ut.

Şadinta
Şed inţa, la !\ to m ic u m, era în c o n t i n u are de o z i şi o noapte,
mai a les după vestea tragediei din turn. Cabinele z iar iş t ilor supra ­
aglomer ate răsunau co ntinuu de biziitul telefoanelor şi clocăniturile
maşin i lor de s c r is . Experh.• nta d i n A n ta rrti da i n f i rm ase ipotez e l e şi
ca l c u lelt" privitoare la turnurile stabil izatoare a l e climei, ca şi l a
topirea ralote lor polare. Se do"Yedise P e d e o parte că eficac ita tea
turnurilor em iţătoare de raze infraroşii era cu tot u l relativl fată d e
t em p er a tu r a regiu nii, c a r e cobora de m u l te o r i p î n ă la -ISO"C. in r
pe de altă parte se mal d ove d i s e el masivitatea acestor turnuri şi
inălfhnea e:ugerată constituia u o formu lă cu totu l nepotrlvită p e n tru
fllftu nile di n A ntarctlda ş i intensi tatea tor. Astfel . furt u n a , care·i c u ·
prinsese p e Radu. pe Heinz şi pe S tela, a vusese. după I n form a t i i l e
prim ite, u n caracter genera l, iar u l t i m a furtu nă pu sese la p& n-.î nt.
p î n ă l a sfîrşit. şi turnurile ră m a se. l nsăşi baza expe diţie! suferise p r i n
dezartic u l a rea şi t u r t i r e a c i torva p a v i l loa ne, Iar b i l a nţ u l cel mal
dezastruo s al treeuil a ce s t e i uriaşe tempeste - foa rte o b i ş n u i t ă de
altfel I n A n t<�Tctida - fuses e că e a demonstrase, de fapt, eşecul î n­
c e r c ă r i i de a t o p i calotele pol are cu aj u to r u l t u r n u r il o r t e rm i c e .
In fata aceste i s i tu a ţ i i , desigur că trebuia să se ren u nte defi n itiv
la turnuri.
 Era un mom ent grav şi penibi l d i n toate pu nctel e de v e dere. Cum
. şi form u l a ei nu aparţinea u u nei s i n gure na­
act i u nea aceasta u r •aşă
tiuni, d fusese studiati şi adoptatl l a Atcmlcum pl anurlk şl cal c a ·
�
lele acestei i n stitutii c u m are prestigiu, f n urma p opunerff c a nad ie ne,
căpătară d in mom en tu l acela o pen ibi l ă I n fi r ma re. De aceea, şed l nta
de l a Atomicum lua c aracterul unor dezbateri viole nte şl dezo rdonate.
Era departe d e a se mal disc uta cu prec iz ia ştilnflficl nece sari şi
m a l a l es cu calmul ceru t de împrejurăr i. Reprezentantii d i fe ri telor
natiuni se a�itau. In haosul acesta, din care · nimic bu n n u pu te a si
iasă, se ficuserli, fireşte, şi u nele propu neri pentru a remed i a cit mai
grabnic n e a j u n s u rile. Se p r o p u s es e Instalarea pri n c on d uc te , l a s u pra­
fata solul u i , a unul sistem d e tndulcire a d lmei şi de n a porare a
apei rezultate d i n dezgheţ. A ma; fost şi a lti propu n ere care spu nea
că se po t obti ne rezu ltatel e dorite printr- u n bombard amen t cu ra z e
infraroşii de pe bor dul u nei f l ote s p e c i a l const ru ite. Sistem ul acesta
v o i a să i n l li tu re ' pr imej d i i l e la c are m a r i l e turnuri era u s upus e d i n
pric i na · f u rt u n i l or. Dar nici ace�t sistem rt· a fost acceptat. Şi , i n
sfîrşit, i ngi nerul Broott a mers pî nli la a p r op u n e să se ren u n te defi­
n itiv l a to p i rea c a l o tel or po lare şi să se mea rgă, in sch imb, p e l i n ia
descoperirii şi a exploatări i dcă m i ntelor d i n Antarcti d a .
Aici s tă t e a u l ucrurlle cind a d u n area lnternaflonală d e sava nti şi
tehn i c i e n i a fos t i n forma tă de l a Moscova că U n iu nea Sovietică in
c iteva z i l e a vea să ad u că nu n u m a i o propu nere, da r şi o pract ici şi
real ă contributie la sol utionarea p ro b l em e i i niţiale. In urma comu­
n i c ăr i i , şed i nţa s- a r i d ic a t , aşteptindu-se co n v o c a re a pr i n birouri.
In acest r ăs t i m p, Geneva ş i l u mea î n tr ea g ă era u f n fr igurate.
Publ icatii i l ustrate, in toate l i m bi l e , reflectau deocamdată o anumiti
î n gr i j o r a re şi neincredere a acelor cercuri care işi p ierdu seră curaju l
in urma luptei cu greutitlle survenite. fotograf ii de pagini intregi,
în cu lori, arătau flotel e in mars, tu r nu r i l e generato are de r aze in fra­
ro ş i i in picioare, apoi răsturnate ; aspecte d in inspă imi ntătoarea
furtu nă şi cîteva sp l e n d ide privel iştl d i n grota a n ima l el or, descoperită
de m ic a exped iţie şi pe c are tineri i i n g i neri avuseseră g rijii s-o foto­
grafieze.
Mai grav era însă faptul că entuziasmele unanime în fata pro iec·
tul ui de topire a ca l oi e l or polare începuseră s ă se răceascl. Pe n tru
prima dată. şl in c o n d itii le u nei m i nuţi oase şi costisitoare pregiUiri
internationale, o intreprindere din acestea majore se i nfirma. U ltima
I n formatie despre o noul propu n ere, Informatie pe baza căreia fusese
ridic a ti şed inţa, era inel privită cu oarecare neincredere.
Peste tot, pe intregul glob, nu se mal discuta decit de ceea te se
numea ,.eşecul polar." Lumea lntreagă se implrflse în doal : cel cu
speranfă şi cel flră .
Zilele treceau trămfntate şi tumultul creştea tot mai mare. Şedinta
se suspendase într-o marti, cind lată Că vineri seara au inceput si
zbirnile telefoanele prin toate hotelurile Genevel. Radiourile anunţau
de � tO..te posturile lumii el sosise la Atomicum comu nicarea Mosco­
vei şi că_.'slmbită la ora 10 dim i neata se convocase şedlnta plenară

21
ele lucru pentru examinarea şi eventual a doptarea proiectului
sovietic.
A fost una d i ntre şedlntele Istorice ale vechii lnstihatll. Marea
s a l i co nstru iti ca o scoic:l imensl dinfr·o st idl a l blstru i e ziua, i rizată
ti putin rozacee n o aptea , d in d p o s ibi l i t atea de a vedea totu l afară, dar
nimic lniu ntru, işi inllfa c erc ur i l e de pupltr e ( d e asemenea de stidl
inrim ate in nichel cromat ) I nspre acel fu ndal celebru la vremea lui, in
momefltul constructiei, u nde o enorml perdea ce plrea de cat if ea, dar in
re a l ita te era tot d i n fi bre de stldl fesute d ublu. direct şi in d ia g o ·
nală, dldea si l i l, pri ntr·u n calcu l deosebit de meşteşugit, cea m al
bu nă acustică d i n l ume. Perdeaua a c ea s t a , in proporti i de d oub eci
de metri inllfime pe o llfime clrc u l arl de c i ncizeci, de asemenea se
iriza sub Influenta raze lor zecilor de c andelabre sau al e celor sol are,
care ziua puteau Inunda Intrea ga sali. Se i n t ra la şed i nta ac e as t a cu
s imtăminte deosebite, dupi temperament sau con v i n geri. Dar toti p a r·
ticipanfli , absolu t toti, era u stiplnifi de acelaşi sentimen t m ajor : de
nădejdea ci vor fi m artori i u nei noi victor ii a şt l l ntel şi tehni c i i.
Altldatl, i n alte veacuri, asemenea I d ei generoas e mureau c u I n cetu l .
In zec i de a ni, lovituri ind irecte, co nj u n c tu r i neaşteptate veneau si
le dirime. Şi, cu toate că ra reori se mai î n t îm p l ase ca omenirea si
ai bi o dez am ă g i re atit de m are. totuşi majoritatea sav a n ti l or nu er a u
de sc u raja fi.
Cind preşedi ntele a d a t c u vi ntul pri m u l u i delegat sovietic, s-a
făc u t o l i nişte desivîrşiti. I n cuvi nte s i m p l e şi î ntr·o scurti a loru ·
fi u ne, pri m u l delegat a anuntat el, d u p ă pl rerea s avant i lor sovietic i,
actiu nea topiril ghet u ri lor polare era pos i b i l i , Şi nu n u m a i ale A n·
t a rc tic e l , e l şi a l e Arcticii.
Desigur ci to p i re a c alotei polare s u d i c e p l r ea sl p r ez i n t e ma i
m u l t i n teres din pri cin a vastu l u i continent aflat s u b a d i nc u l strat de
gheafă, tot u ş i şi c a lota polari nordici a r fi putut, pri n top ire a ei, si
tacă rec uperabile e norm e in t i n der i d e us • t groenl andez (peste d o u i
m i l ioa ne de k i l omet r i pitrafl ) , ca sl nu socotim re g i u ni l e asia tice,
americane şi eu ro pe ne care a r fi avut de c iştl g a t de pe u r ma l n i!ul·
c: i r i i c l i me i.
I ntreaga sală . asculta intr-o ticere emoţionantă cuvi nt e l e deie·
gat u l u i sovietic. Toti aşteptau c u n e rA b d a re so l u t i a .
- Noi n e-a m g in di t , spuse vorbitoru l , că va fi posi bilă topirea
treptată a ca lotelor polare pe calea c re l r i i u nor satel iti artificiali.
U i m i rea a s c u l t ă t o r i l o r a fost mare. Se i n treba u d i n ochi int re el.
Unii dădeau din u meri , altii zi mbeau.
- Desi gur, u r m i delega t u l , n imeni nu poate s i l i un sate l it arti ·
f i c i a l si zboa re in p l a n u l u nu i c e rc polar, d upi c u m nu- l poate face
să se d e p laseze deasupra unei parale l e oarecare a gl obu l ui teres tru .
excepfie făcî nd ec u a toru l . l ntr-adevir, p l a n u l in c a re se a f l ă o r b ita
sateli t u l u i t re b u i e să treacă neapărat p r i n centru l Pămî n t u l ui . 1 n
s c h i m b vom p u t e a im pr ima satel itu l u l o tra i ectorie de zbor care să
treacă_ deasupra p o l l l o r . Or, to c ma i la nişte sateliti polari ne- a m
r i ndit !10.i. De c îfi asemenea satel iţi periodic! ar f i nevoie ? Noi cre -
 dem că 24 vor fi deoc a m d �tă d e aj u n s. De ce s i n t necesari at i t ia ?
_
P e ntru ca · i mensele i n t i nder i polare să se a f l e mertu � u b h 1f l u tnta
că l d u ri i em i se d t s atel iţi. G i nd i t i-vă că n u m a i An tarctir a are o �upra·­
fa tă de 1 4.000.000 kmp, aşadar . aproa pr c i t J imlă t a t e d i n Africa.
In orice caz, proi ectul nostr u p revede l a i nceput fol osi re a numai
a 24 d e sputnici, u r m i n d c a, i n v i i tor, dacă va f i nev o i e, să m ă r i m
n u m ă r u l acestora.
F i i nd 24. aceşti s atel i t i vor z b u r a z i l n ic u n u l d upă a l t u l , l a i n t tr­
v a l de o oră. Ei vor a vea dec i aceea şi tra iec torie, ş i i n d rep tu i e l . i n
a l b e l e nop t i po lare, c i nd Soarel e nostru n a t u r a l v a l i p s i de p e c er,
o a me n i i vor vedea la fiecare oră z bu r i nd u n stră l ucitor soa r e a r t i fi­
c i a l ; mai b i ne spus, i n a i n t e să a p u n ă u n u l va ş i răsăr i cel u rmă tor.
E drep t că acc:ste corpur i cereşti i v i te p r i n v o i nţa o m u l u i v or f i
m a i dej!rabă Ri şte l u n i artific iale, deoarece l u m i n a l or v a fi u na de
impru m u t . T o t u ş i , din c a uz a efectu l u i l o r, l e p u te m acord a numl.'le
de s o r i .
fa p tu l că fiecare d i n tre s a t e l i ţ i i aceş t i a . v a fac e o i n v i r t i t u ră
i ntr - u n răst i m p de o z i ( m a i exact i n 2 3 de ore, 56 de m i n u te şi 4
s e c u n d e ) determ i n ă şi i n ă l f i mea lor. Ea este d e 35.810 km, . i ar v i t ez a
pe c a re o v or a vea acol o s ate l it i i va fi de 3.076 rn / s.
V eti dor i acum să ştiti in ce fel vor izbuti sateliţii să-şi rad iezţ
c ă l d u ra. Acest l ucru va fi făc u t cu ajutoru l u nor u r iaş e o g l i nzi ·
cosmice cu s u p r a fata d e m i i ş i rr.il de metri păt raf i şi c a re vor re­
f l e c t a spre p o l i r a z e l e sol are. Intru c i t acest e ogl i n z i . vo r f i con struite
p e p r i nc ip i u l aflat l a baza o g l i n z i l o r fol o s i te d e astronavel e foton ice,
r a d i a t i a s o l ară va f i î n d reptată s p r e P ă m î n t cu m a x i m u m de efic i e ntă.
C u m va f i pos i b i l î n s ă ca e fectel e termice, bi nefăcătoar e pentru
i n gh e t at e l e f i n u t u r i d e la po l i, s ă nu dăuneze regi u n i l or terestre cu
c l i m ă temperată s a u u n de, d i m p otri v ă, ar f i nevoie m a i d e grabă d e
o coborire a tempera t u r i i ? Acea stă d i f ic u l tat e poate f i î n l ăt urată i n
m o d u l c e l m a i s i m p l u : e l e rr.e ntel e og l i n zi l o r v or fi orientate pri n
telecom a n d ă .
A p l a uze n e s f îr ş it e a u i z b u c n i t c i n d delegatu l soviet ic a aju ns la
a c e a s t ă parte a c u v i ntării s a l e.
- P o t să vă s p u n , c o n t i n u ă vorbitoru l , că toti aceşt i 24 d e sate­
l i! i c o n s t i t u i e in mom e n tu l de fată o problem ă rea l izab i l ă n u n u m a i
d i n p unct de vedere teoret ic , c i şi p ractic. Ei au şi fost construiţi , şi
l a n s a re a l or nu m a i a şteapt ă de c i t c o n sem n u l A t o m i cu m u l u i .
A s i s tenta i n p ic ioar e a ovaţionat ş i a a c l a m a t n u n u m ai o idee,
c i î n s ă ş i î n fă p t u irea e i . Cind z gomot u l s · a oprit d u p ă c ite va m i nute,
d e l eg a t u l so v i e t ic a d ec l a rat că t ă l rr..li ceşte această m a n i fe stat ie d rept
o accepta re şi că nu era vreme de p ierdut, deoarece peste p atru zile
- m a rţea v i i t o a re a ş a da r - urma să a i b ă loc l a nsarea c e l or 24 de
sori art i f i c i a l i.
Atmosfera l a ri d icarea şed i nfei era c o n s idera b i l sch i m bată f a tă
�
de cţea ce use se la desc h i derea el. Oame n i i i şi stri nge au mi i n i le
i
invio rati -d ''o n o u ă perspec t i vă gran d i oasă desc h i să d e ş t i i n(a.
_,

2'J
 Lansar ea
Locu l lanslrii celor două d u zi n e de "sori" artifi ci ali - ,.Sor il cei
ro1li", c um au fost i n curind botezati p re t ut i nd eni p e glo b - fusese
a l e s in s u d u l U niu nii Sovietice. L a e st cu vreo s u td de kil ometr i de
cursuf Volgăi, in •Kazahs tan. Zi ua : 5 m a rti e 1 999 1 P re g ăt ir e a ram­
pei de !la n s a re a acestor bo l iz i de m ii · de tone era de m u l t gata.
Viitoru\ "ware" a răta deocam dată ca o ster ă enormă, lnchisă in
contai neru l pu rtat de ultirr.ul etaj .al J:'a chetelor. ŞI 24 d e asemenea
rachete stăteau la rind, aşteptînd să fie trimise in spaţille cosmice,
la un I n te rva l de o oră. p e n t r u ca să f ormez e in juru l p l an et e i
11oastre un şlrag de sori.
Evident că toate statele m e m b re ale A to m i c u m u l u i îşi t rimis e s eră
delegati să salute ac e s t eveniment u nic şi so l e m n. Şi în t ri b u n a ce se
ridicase fn fata r a m pe l de lansare era o privelişte pitorească şi rarli.
Oameni preocupati mai ales de o pera ti a in sine, t e h n i c ie ni i n cea ma l
ma re p a rte, se amestecau c:u reprezentantii tuturor ţărilor.
Momentul ce l mare a s o s i t aproape p r i n surpri ndere şi cu s i m pli­
tatea c u ca� oamenii sovietici erau deprinşi să inliptui ască lucruril e
epoc:ale. In juru l rampel de pe care a c u m uriaşa rac h et ă er a gata
sl-şi la zborul, se agitau echipe de ingineri şi lucrători , l'lle căror
acţiuni erau urmărite cu un viu Interes de multime. La u n moment
dat, toată lumea aceasta s·a ri s i p i t pînă la o a preciab i l ă depărtare,
adiel pînii l î n g ă tri buna invit atil or. A t u n c i o f lac ă rii enormă s-a pro­
d us, o dat! cu ea un nor ne gru şi dens, pe care racheta a saltat
uşor, d e p a rc ă ar fi fos t citeva clipe c i n ti r i t ă de pu teril e uriaşe ale
acestui nor. Apoi aparatul a p o r n i t vert i ginos i n sus, mişcind u - se
di n c:e in c:e mai iute, in o b se r v aţi a sutelor de binocl url ce- l
ur�ni!reau.
locurile i nsi unde l ansarea noului soare artificial era aşteptat
cu mal mu l tă febrilitat e erau, i n mod f i res c:, Arc:tica şi mai ales An­
tarc:tica, p e ale cărei gheţuri s e afla expediţla c: u prietenii noştri ş i
unde a c: u m era vară.
Si 'de a c i momentu l lansării a fost u r m a r it indeaproap e prin
aparatele de televiziune, dar mome n t u l cel mai emotio na nt a fost
al"ela al a p a r iţ i ei cel u i d i n t îi .,soare" artificial. De fapt, acum şi aici
a vea să fie trecut adevăratu l e xam e n a l indrăznetil or constructori.
Tocmai de aceea , cu ci te v a zile mai i n a i n te î ncă, se strinseseri
in locurile de unde a vea să p oat â fi zărită p e nt r u i ntiia oară deschi­
derea uriaşelor oglinzi cosm ice nenttrr..!l raţi i n vitafi, telereporteri,
artişti, oameni nniţi din toate colţurile Pămîntului şi tare, pr i n
m u lţimea lor, parcă voiau să prefigureze popul atia care a ve a să am ­
pere in v i itor aceste tărîmuri încă înveşmi ntate in l inţol ii d e
ghea f 'i .
N umero a s e v a poa re s e indreptaseră s p re Anta rctida. Flotile d e
av io a n e brăzdau văzdu h u l . Tofl aşteptau cu sufletu l la guri nem n i ­
p o m e n i t !l l even iment. D i n fericire, vre m e a era sen i nă c a şi cind însăşi
natura. ul(!"lită, îşi u i t a s e turtu noasel e- i prerogative în fata cutez:ătoarei
infru ntări um a ne.

24 ' .. �.

� :)��,=--���}0
 Deo d a tă, observat la sutele de aparate opt ice cu care erau inar·
m a t l cel de fatll, apăru la orizo nt satel itul artificial. Se zlre a gre u ,
de oarece dimensiu ni l e l u i Iniţiale erau relativ reduse, deoarece zbura
la o al titudine extrem de mare (la aproape şase raz e terestre) , iar
og l i n z i l e inci nu i se deschlseseră.
Sputnicul se apropia grăbi t d e ţ ărmuril e pol are. dar nu lot atit
de grăbit se arăta si le indlzeascii . O are mecanismele auton�ate vor
fu nctiona sau o neînsemnată defecţiu n e stricase compl icata organi­
zare prin care elementel e oglfnzilor trebu ia u sli·şi întindă şi să-şi
im bine Imensele suprafete ?
l a tă că numai cîţiva knornetrl mal d espărţeau sate l i t u l de verti­
c a l a dusi de la ţărmu l a ntarctlc. Atu nc i aceia care urmăreau l a
J u nete puternice ghemui metalic, rostogol it pri n spaţiul co smic,
a s i stară la un spectacol extraordi nar prin perfecflu nea, măretla şi
sple ndoarea l u i.
Acest corp ceresc, pe care pină a t u n c i il văzuseră doar ca o s fe ră,
ca un mugure zburltor, cu dimensiuni nu prea mari, prinse parci a
p a lp ita şi a inflori.
Petale ciudate cu luciri orbitoare se desfăceau învoalte u n a d i n
a l t a şi cre şteau cu repezic iunea cu care doar i n filme poţ i vedea im·
bo boc in d ·flori le. Şi in faţa tuturora, chiar şi in ochii cel or nei narmati
cu instrumente optice, se arătă flră de veste o u imitoare crizantemă
de foc.
Gheţuril e . banchizele şi nămefli di n .fur se fnvăpăiară. Ş i o pl ă·
cută. m i n u n ată că l d ură, nemai întîl nită nicicind pe acele tărimuri ale
gerulu i s e pogora atotpătrunzătoare peste Pot .
la o oră după p�m a m i n u n e săvirşitii de miinile omu l u i. se i v i
a dou a , apoi a trei a, plnă la a 24-a, astfd incit ziua lntreagă lu
ump l u t !!. de asemenea miracole, şi , l a drept vorbind, ziua însăşi d e­
veni un nes fîrşit şi patetic miracol uman.
De atu nc i inainte, in Antarct ica noa!>lea fusese abol ită şi ge ru l,
ş i spaima, şi mo artea -

S pital u l bazei di n Antarcti d a in tdre fu seseră. intern ati cei do i

prieteni - Radu şi Hei nz, in urma tragicei intimp l ărl d i n tur n - era
in insulel e Graham. Aci e ra u z i l n ic vizitaU de Stela, sosită in e l i ­
c o p terul ei. D in l a r ga galerie a spital u lu i. peisaju l polar păre a m a i
să l b atic şi m a i ameninţător decit d i n a l t i parte. Adevărate trepte d e
ghetari s uprap u ş i ridi c au o arhi tectu ră uriaşă, de albastru transl uci d ,
cu i r izaţi l irea l e pe c restele tăioase, pe care, printr-o i l uzie optică
ferm ecătoare . se a nina beteala colorată a unei au rore boreale.
In echipa care l ucra i n această parte sosise de cur i nd şi i ngi­
neru l Brooft, l a fel de sceptic şi de neincrezător ca şi mai i n a i nte.
Seara, închişi in salonul spi t a l u l ui, u n d e se intil neau in j u r u l u n ui
p ahar de ceai, ascultind po s t ur i l e de radio a l e i ntregu l u i gl ob, Broo ft
re i mpirtăşea ti nerilor săi prieteni, l ui R a du, l ui H d nz şi St e le i ,
co nvi ngerea lui fermă că pe curind _î ncercarea a ceasta are să dea
greş. Zadar-nic Hei nz, de data aceasta complet cî�tlgat de i ncercarea
so arelu.J artificial, se silea sli· i dovedească lui ' Broort contri buţia

25
 ese n f l a l l a acestei meto d e , N i c i termometru l c a re urcase c u a proape
30', ni c i soare le artific ia l ce se p l i mba deasupra creştet u l u i lor, d a r
nu a p u nea n i c i odată, n i c i i ntreaga atmosferă c a re prezi cea parcă o
!>clllmbare fundamentală nu puteau să- I convingă. Ş i , pentru a - ş i db­
ve d i ferm i t a t ea p iireri lor s a l e, B rooft a ruga t - o pe Ste l a ca a d o u a
Zi să-I ducă în e l icopterul e i pî nă l a . ţ ici oarel e cetăf i i de gheafă, pî n ă
la î n a l te l e prăb u ş i r i a l b a s t re şi arg i n t i i , cue il termeca u . A l p i n i stu l
d i n el, îmbătrî n i t şi exersa t pe p o ted l e i n g u ste a l e A l p i l or, a vea sl�şi
i ncerce i ntrea ga măi estri e pe t ă iş ur i l e neu�Ţ�bl ate de n i me n i a l e ghe­
fu r i l or d i n A n ta rctida. Şi î i asi gu ra bătrîn u l in gi ner el n i m i c e xtra­
'
ordi nar n u se va i n t i m p l a, cu t oat ă s t răd a n i a l or şi a A t o m i c u m u l u i
d e l a Ge n e v a . E l va face o ex c u rs ie u n i c ă , d i n care se v a i ntoarce
n e s t i n gher i t , ceea c e se. v a i nc he i a, dată f i i n d m ă rt u r i a l o r, cu gloria
nepier i toare a a l p i n istu l ui Brooft .
A doua z i , Brooft s-a îmbarcat în e l ic opter u l p i l otat de S1e l a .
Cer u l su-11 care p l u teau era neobi ş nu i t. Do i sori, u n u l m ai m ar e şi a l tu l
mai mic, dădea u o enervare specială şi te s i l e a u să c\ipeşti co ntinuu
şi să a l u n g i parcă d i n tr-o răst urnare a m i i ni i u m brel e ce f i se strin­
gea u ş i f l u t u r a u , n u ş t i a i de ce , pe l î ngă t i m p l e. El ic opteru l a de­
C<l l at i n b u n e c o n d if i i , p l u t i n d încă p î n ă c e ş i - a l u a t î n ă l f i m e a , c u
do u ă umbre proiectate pe p o d i ş u ri l e d e ghe a ţ ă. l a o m ar e a l ti t u d i ne ,
p r i ve l i ştea era î n c întăto are. P este i n tregu l c o n t i n e n t d e cri s ta l p l u tea
p a rcă un p o l o g p u rp u ri u i n t r e r u p t pe a lo c u r i d e ceţu ri c e n u ş i i ş i a l ­
bastre, c e s e î n f i g ea u ca u r i a ş i i c u l ţi a i u n ei u n e l t e d e oţel să-i
s f î ş i e. A t u n c i S t e l a i - a arătat c u b u c u ri e l u i B roo f t fenome n u l a cesta,
care i n f i r m a scept i c i s m u l s ă u . I ntr- a d evăr, la o c l i m ă schimbată nu­
mai i n c i teva z i le, i n d u l c ită , o p u t er n i c ă e v a porare i n cep u s e s â . se
pro d u c ă di n t o p i r i l e i n fe r i oare ale b l o c u r i l or de g h ea ţ ă, c e n u p u t � a u
fi v ă z u t e cu o c hi u l l i b er. Ceţ u r i l e a c estea avea u să d e z v e l e a s c ă A n­
t a r c t i d a , ca de o p l a p u m ă , d e c r u s ta ei m i l e n ară. B ro o ft z i m b i ş i ,
c h i ar î n c l i p a a c e e a , ca s ă d o v edea s că n e i nc r e d e r ea sa, arătă S t e l e i
un l a r g t ă p ş a n d e g h e a f ă pe c a re o r u g ă să a teri zez e .
A u a teri z at u ş o r , l ă s i n d u - 1 pe Brooft s ă coboare cu t oate s c u l e l e
lui de coarde şi t i r n ă c o ape , aş a c u m se c u v i n e u n u i a l p i n i s t vesti t .
I n a i n t e î n să c a e l i c opteru l să-şi ia z b o r u l , Brooft a bă t u t i n p a t r u
ţ ă r u ş i p e n e ted u l g h e ţ i i u n enorm steag. E r a sem n u l de recunoaştere,
p e n t ru Stela, al l o cu l u i de unde să- I c u l ea g ă la i n t o a rcere. Un al
d o i l ea d ra p el avea să-I i n f i gă
pe c r e a s t a b o m b a t ă c a o c u po lă de
d e a s u p ra, p ri n tra n s l u c i d i ta tea căreia a c u m s e i n tretă i a u r a z e l e.
In c l i p a î n s ă în care S t e l a era să - I p ă r ă s e a s că pe b ă t r î n u l o l a n­
dez, cev a neobi ş n u i t s - a p e t re cu t.
V e nea d inspre g heţ a r u l din faţă. E.ra un zgomot ca şi cum sub
o v a s tă c u p o l ă s o n o ră ar f i i n t ra t d e o d a tă ze c i de tre n u r i c u z ă n gă­
n i t u l l or. B rooft î n su ş i a rămas citev a c l i p e a t e n t, c u eterna lui p i p ă
i n tre d ege tu l c e l m a re ş i arătă tor. S t e l a î n spăi m î ntată 1-a p rivit i n ­
d el u n g ş i a p o i 1 -a r u g a t frumos să r e n u n ţ e la a sc e n s i u n e . Brooft n - a
r ă s p t� n s nici_ u n c u v i nt . R u g ă m in ţ i l e Stelei se făcea u tot mal st ă­
rui toare. Fâh se agăt a se de b r a ţ u l l u i Br oo f t , şi acesta to c m
a i er a
să o ln de plrteze cu blindete, c i n d din n ou se auzi zromotul asurzlto•
a l unei prlbuşirl uriaşe. De data acea s ta , zromotele au avut insi şi
ur m ări .
Pe o vasti lati ndere In ca re se Infigea mu n te l e de ghe afl , un ne•
s-a i ntin s ca o pid u re uriaşi care ar fi acop eri t deodatl sute de k i lo·
metri pătrat!. Apoi, ca printr-o toamnl ce ar fi venit I n citeva minute,
pidurea aceasta a r u g i n i t, cu pete enorme galbene ca şofranul şi c u
i nc e ndi i ce rupeau fru m u setea, rreutatea şi mo llc lu nea totuşi a a ce s ·
tor nori buc1atJ, bMlbucatJ, care se nlşteau u nii di n altii in rotondititi
de baloane şi s ubf i ri m l de calere uriaşe, toar se de puteri ce lncon·
jura u pămîntul. Ici-colo, pe a ce ste Intinderi neml s u ra te, ce sem ă n a u
cu o p al e ti nemaivlzuti pe care culori le In bltala şi in p u terea soare·
lui ro ş u curgeau, se blocau şi se topeau una I n al ta, creştea pe un
git l u n g vllurit şi di ntat, ca d i n tr - o nemalvlzuti lucrAturi de a u r,
cite un c o l t de g r a n i t ce urca. I n f u m u l trandafi riu şi in descompu·
nerea din juru l slu, cei doi sori se intreceau, c ă l l to re a u şi s e vedeau
ca p r i n tr-o s t i c ll a f u m a t i .
Locu l pe care se aflau Stela şi Brooft era aşezat cu spatele spre
vinturile care in ace a s ti regiune blteau cu o anumiti c o n s t a n t ă . in­
spre p r ăb u ş irea ghet ar u l u i . I n felu l ac es ta, vinturi l e puteau c u r it i
uena aceasta lr e a l i aproape de u m b r e şi p e te arlm ii, pentru a se
p u te a observa efectele. P e măsuri ce valurile de p u lbe re se deplrtau ,
o mare claritate îşi f ă c ea loc. Şi cind u lti m i i nori s-au top it, un s t r i gă t
de m ir a re, d ar şi de deznădejde s-a auzit. Era al Stelei. lmpunltoarea
cet a te de gheturl, l a asedi u ! cirei a ar fi v ru t să pornească n ei n cre ­
zltoru l Brooft, începe a si se t o p eas că . O i n gh ite a o vastă s păr tu r ă
care chiar de la di stanta aceea se putea distinge cu blnoc l u l .
Cutremura t de privel iştea p e care o a vusese in fată şi ma i a l es
de primejdi a de c are scipase, se ap l e c ă , privi inde l u n g inspre Stela
şi, firă si rosteasci u n cuvint, o siruti pe f ru n te . . . C i n d au fost
iarăşi cu totii l a u n l oc, in s a lonu l s p i t a l u l u i, Brooft i l strînse lui
�adu mina sti ngi şi-i ros t i cu călduri :
- Şi o h ie nă bă tr î n i ca mi ne se înşală citeodată.
Dupi un ti mp, cind echi pele s-au dus si vadă rezu l tatele primelor
t o pi r i , toti cei care a u fost martorii acestei unice expe d i t i i polare au
răma s i ncremenit i de pri vel iştea c e l i s·a arătat. S e g ăs ea u in fata
u n u l enorm lac ne gru . Top irea bruscă a ntrenase de pe o i n t i n der e mare
a Antarcti de i n u numai învelişu l de gheafă, el şi u n considerabil s t r a t
de nisip şi de humi, el i berind stinc i ce se p r ăb u şi seră şi dind astfel
posibi l itate unui zăcămîn t a d i n c d e tite i să ţîşn ească l a suprafaţă.
Mal uri l e rupte de prăbuşiri scînteiau . Erau cri sta le incleştate u nele
in celelalte, a căror formă se distingea cu precizia al veolelor di ntr - u n
stup. Pe a locurea , c r i st a l ele acestea infloreau ca l a n uri intregi de
stinjenei violefl. Erau ametiste mari in c ri st a l e lu nguiefe zidite ca in
r u rti nele* u ne i cetlfi. Lumea aceasta m i nerali se dovedea luxuri a ntă ş i

'• Cl\rlîrli'\... zid care uneşte flancurlle a două bastloane (n.r. ) .

27
atobtipinltoare In aceste ff nutlft'l, ve5tl nd bogltllle asc u n se inel a le
a cestui continent lngheţat.
E vi dent, n u s·a intirziat cu exploatarea acestui l ac de tifei, ca şi
a unor ziclmi nte de plumb şi de argint. deschise mal în adinc. Dar,
i n cetul cu incetul; iarna polarl din sud se apropia Iar. Furtunile se
inteţeau. vlnjoJi nd mal degrabi c:eţun decit ninsori. Echipele se
schi mbau. Erau echipele de iarnă, care aveau si înlocuiascli adevi·
ratel e echipe de pionieri, din care făcuseri parte Radu, Heinz şi Stela.
Aparatele rămîneau i n fo l o sint l şi in răs p underea aviatnarelor pînă
la o nouă epoci de lucra, care In s ez o n ul viitor avea să fie i n Arctica.
In bogiţla de echipament a expediţie!, mbura ac ea st a admlnistratlv­
organizatorlci sim p lifica mult, bazindu-se pe Instrucţia perfecti şi
conşti i nţa profesională deosebit de d ez vol ta tă a acestu i corp special
de aviaţie. Elicopterul Stelei a fost schim bat cu un avion cn reactie.

Cei 24 de ,.sori" zbur au cu regul aritate pe orbitele lor, fiind

citeodată nişte simple ghi ulele de metal abi a perceptibi l e cu oc hiul
l i ber, fii nd i n a l t e dăfî l i l ieci strălucitori, c u aripil e de o g l i nz i des·
făcute, stringind şi proiectin d, l a comandă teleghi dată, l um i n a pu ter·
nică a Soarel ui.
G r.o e nl a n d a se bucur a şi ea de bi nefacerea aceasta. S i d i n satul
cu turme de reni, i n care Vino se r eintorsese, el a putut să urm ă­
rească uimit această minune infăptui tă de om. ApDI a af l at pri n
radio ş i prin oamenii care purtau vestea d in gură in gură că sis­
temu l lui M o or e se prăbuşise şi că cei 24 de .,sori " artificia li săvir·
şi seră totul.
Vino a simf i t atu nci în el ca o c l i ntire·· din gînduri şi sentimente.
Stătea ceas uri intregi ju decînd, cintări ndu·şi i dei le, rel u i ndu-le iar...
Şi cind , după z i le l u n gi de e-rea luptă cu sin e fnsuşl, şi-a d at
seama de a d evlir, Vi no s-a r i di cat cu hDtlirire şi cu mini e. lntelesese,
în sfîrşit, că f u s es e o jucărie in mîinile l ui Moore, care îl pusese atu n c i
să săvîrşească o faptl urltă. Şi o ticăloşie d e a st a Vino nu îngăduia
să se facă.
De aceea, luîndu-şi pipa l u ngă de os de ren, băşica p l ină cu tutun,
tichiuta şi cojocu l împodobite cu f i ş i i de piele colorate, incrucişate pe
piele de ren, Vinii s-a c oborit la vale.
Mare le oraş Montreal l·a i mpresiona t mai p uţin decit a lti dată.
Vioo cu n o ş te a drumul. Nelspitit de nici o reclamă, de nici o c hemare,
d e ni ci o mlnunltie a zgomotul ui sau a luminii, VIno se duse d rept la
birouri le de i n g i n er ale l u i Moore. Dădu la o parte cu calm şi cu hotă­
rÎTe pe secretare ,1, fii.ră să bată la uşi, Intră ta Moore, in biroul .p e
ca re il cunoştea de multi vreme. Moore cfnd l·a văzut a pălit uşer :
- O, uite, VinO 1 Bravo, VinO 1 Bine ai venit, VinO 1 Jncet"cl el
si se descurce Jntinzind groenland�uluf mlRa.
Acesta işi impleti m îl nile la spate.
- Ce fac ,.biieţlf din turn" '1 întrebă Vinii. Mal trăiesc ?
- Tî'iiesc, de ce să nu trătsscl l se precipltă Moore. Sint bine 1
Dar la stai ) os, Vl no, stai 1
 De pe fata l u i V i ni nu se c l i n ti nld un m uşchi, el, aprop il nlţu-se
d e ca n a d i a n , il p r i n se miin ile I n p u m n i i l u i p uternici. Ochi i sll, ca fln­
diri d e gheafl, l uclrl verzui :
- Da r puteau sl nu mal trl U a s cl , şi asta d in cauza l ui V I nii , p u s
de tine . . . M - a l i n t e l e s ?
Meore nu mai p u te a dec it să dea din cap , şi de frică, şi de du­
rere.
- Dacă m-ai inteles, apoi atunci s-o spu i tut uror. S-o spu i celor
de aci, din birourile ta le, s-o scrii, s-o spu i ş i a colo la Geneva. tu­
t u r or ... ci Vino era sl fie ucigaş î mp i ns d e tine ... Si spui la toti că
lsta este adevirul.
Moore se uita cu incremenlre in j urul său dacă nu e vreo posi·
b i l i t a te de scăpare.
M î n ia groe n l a n dez u l u i , care îşi cerea dreptate, c reştea. Moore il
c u n oştea pe Vino. Pentru nim i c în lume, cu vorbe şi cu noi tnşelici u n i ,
n - a r fi p u tu t scipa de el. Trebuia sl facă un fapt hotăr î t pentru a-1
amufi dacă nu voi a ca u n scan d al nemaip omenit si·l compromită pen·
tru totdea u na.
- Si a fle fofl, si ştie toti el Vi no nu e un ticălos 1 S-o s pu i la
tot i , ş i acum, chiar acum, m-ai auzit ? striga fără intrerupere groen­
la n dez u l .
Şi, i n tr - o pornire de definitivă demascare, îl d i d u drurnul lu i
M oo re şi se repezi să deschidă uşa.
Atunc i cînd V i no intoarse spatele, Moore, î n nebu n i t de furie ş i
de s p a i m ă , apuci o scru m i eră g r ea de crista l şi zvirli cu ea înspre
a d versarul sl u . Obiectu l acesta ma s i v îl lovi pe V i n o in cap. Omul
se rmlbuşi p l in de s i n ge , nu fără a se fi a gita t de c l a nt a uşi i şi a fi
tras-o d u p ă el. O m u l t i m e curioa si se ingrămidea in prag. f u n c t io­
n a ri. ingi neri, m u nc i tor i priviri inspăimin taţl. Vocea tuni t oare a lui
V i n ii se făc u se a u z i ti d i n timp u l discuţ iei.
Un ajutor grabnic veni in sprijinul celui rănit. Pansat, V ino 1ş1
re ve n i iiu:et în f i re. căpăt î n d u-şi cunoşti nfa. Moore, care in învă lmă­
şea l ă incercase si se strecoare şi să fugi, a fost oprit de ce i care au
I ntervenit la scena dintre cei doi bărbaţi.
lovitura nu fusese m o rt a l ă. V i no era însă gra v rănit. Totuşi el a
m a i avut pu t erea si s p un ă in fata tuturora inai nte de a fi ridicat :
- El a vrut să omor doi ti neri . .. doi i n giaerl.. . acolo 1n Antarc­
t i d a .. . Nu ştiam n i mic. Dar a c u m şti u şi s p u n că n·a m vrut ...
A poi, s l ă b i t , leş i n ă pe targa care ven ise să-I la .

Stel a , Radu şi H e i nz - nu comp let l n s ănăto ş i f l , d ar tra n s portabi l l

c i n d a u decolat d e p lecare de l a baza exped i ţ ie!, n o a p t e a polară
era aproape d epli n l u mi nată de noii "s ori", proiecta1i şi l nfăptui1i de
oameni. Tot peisaju l era l umi nat ca d e o veche la m p ă de gaz, iar
aer u l era î ncă respirabi l , fără si fi fost nevoie de mă ştile cu tu buri
1 ncol ăcite de trup. pe sub veşm i ntel e _de blanl, pe ntru 1 n căl zire. T i ne­
ri i , şi in speci a l Stela şi R a d u - care putea u si se mişte In voie ş i
să 'S e b�cu;:�de m i ş ca re -, in d r u mu l reintoarcerii, au cău tat în m o d

29
 firesc c o n t i n e n t u l cel mai a p r op i a t , �� a n u me a c e l a al A m e r ic i i de
Sud. Au ,.b urat peste Cap1,1 l H o r n . făcî n d p r i m a esca l ă la Santi a g o
de C hil e. G u ştul de c ăl.i t o r i l a l amindurora ciut a �� folo<>ea scl - d i n
p l i n dru m u l acesta de r e î n to a rc ere .m i n l! i i A d u - 1 P e H e inz · - l nc ă i mu·
bll - c u p o V e\ t i rl şi m ie l d a ru ri. Mal a l e s M e x i c u l il a.trăgea pe R a d u ,
M e l( ic u l c u c etă t i l e l u i vechi de a r g i nt. a � c u n �e i n a d i n c u l p ă d u r i l o r
b o g a t e . c u u rm e l e i m p re s i l' n a n f e a le .c i v i l iza i i e i M a v a . ·
U r u m u l l or t rece a s i l i t peste o l a r gă c u r bură a t ărm u l u i a m er i c a n ,
pe d e a s u p r a Ocea nului Pa c i fic. H11rta pe c a re o a v e a u l e i n dica la o
nu prea m are d e părt are i n s u lele G a l a p a g os. P a s i u ne a natura listă a
S telei i - a inde m n a t să a teriuze. N u era u o a re aici locurile de baş­
t ină a l e u l t i m i l or s a u r i e n l g i g a nti ci di n z i l e l e n o a stre ? A v e a u p o �l ·
bi litatea să rei n noia scă pr i veliş tea peşter i i cu a n i m a le din A n t a rctida,
de d a t a a ce ast a c u a n im a l e vii.
Cind a vi on u l a inceput să coboa re, văzute de s us, ş op i r l � J e,
s t r î n se cu m i i l e pe st i n c i l e de l a vă al e i n s u l ei , făcta u i m pres i a u nei
nesfîrşite t urme de oi. In rea l i t a t e erau vestitele �op i r l e di n G a l a ·
p a gos, c a r e at i n $! u ş o r ap r oape d o i metr i l u n g i m e . U r î t e . f i o roase l a
p ri m a ved ere, cu ochii b u l buca t i şi neg r i, ficşi, î m bră c a t e in p i ei vt>r·
z u i , m a i l a r g i decit e l e , cu ghe a re p u t e r nice şi cozi l u n g i ş i m u �c u ­
l oase, cu guri l a r g i " d e ba l a u r i . şop i rl e l e a c este a h i doase s i n t in rl'a •
l i t a t e b l l n de , n epri m ej d i o a se ş i , ca t oa t e a n i m a l e l e de p e i n s u l e He·
p o p u l a t e, fără te a m ă d e o m . S î n t i erbi vore. In t i m p u l retrager i i , i n
f l u x . a ocea n u l u i se reped cu m i i le, cu z e ci l e d e m i i - i ns u l a e s t e
t o a t ă p o p u l a t ă numai de e l e - p e l o c u ri l e părăsi te vreme l n ic de a p e
şi p a s c c u l ăcomie u n fel d e m u şch i roşcat, u m e d ş i g r a s c e c r e ş t e p e
f u n d u l ocea n u l u i. pe l î n g ă c o a st e le di n G a l a p a g os. Cind v i ne ref l u x u l ,
şopî rle l e , c are n u s i n t a ni m a l e a c v a t i c e , al e a r g ă c i t pot sâ se rl'i u ­
g ieze pe st i nc i l e l or d e l a v ă, u n d e .; e i nt i n d l a s o a re, s ă - ş i f a c ă d i ge s t i a .
R a d u şi S t e l a a u p r i v i t i n d e l u n g m a n e v ra a ce a st a a şo p i r l e l or .
iar i n c e l e din u r m ă s - a u i spiti t să p r i ndă cît e v a , ceea c e n u erct
g r e u , a v i n d în v edere b l î n d et e a a ce st or a n i m a l e. S i R a d u , ş i S t e l a a u
prins c î t e d o u ă d i n ele. l u c r u l n-a f o s t uşor la i m b arc a r e . din c a u z a
m ăr i m i i l or. S t e l a . prevăzătoare. a u m p l u t şi o l a dă c u m u ş c h i ro ş u.
Cin d şi · a u l u a t zbor u l , t u r m a şo p i r l e a s că i - a pri v i t cu u n oc h i s p re
cer, făr ă a s e sî nchisl i n să p re a m u l t de v i z i t a a c e a s t a n e a ş t e p t a t ă.
A u f ăc u t e s c a l ă l a M e x i c , o r aş u l cu c a l c a n e l e c a s e l o r p i c t a t e v i o·
lent, in c u l o ri t ari şi ta b l o ur i g i g a n t i ce. c a re vorbeau î n că d e m i z e r i a
poporu l u i c u 5 0 d e a n i î n u r m ă , c î n d a u f o s t p i c t ate. 1\ u z b u r a t d e a ·
s u pra p ă d u r i l o r c a r e a scu n d pi r a m i d e l e c u t re p t e şi vechi l e b a z i ne
a d i nc i p l i ne d e s c h e l e î n că. de u nde in v re m u r i foarte înd e p ă r ta t e . l a
sărbăt or i l e lu n i i , se a r u n c a u fe c i o a r e drept jertfă. A u făc u t es c a lă
;
la N ew Y o rk , au traversat O c e a n u l A t l a n t i c a u aj u n s l a P a r i s, u n d e ,
fireşte , a u f o s t asediaf i de r e po rt er i şi i n t er v i u r i despre t opirea c a l o ­
te l or po l a re. la p l ec a r e . S t el a co n st a t ă c ă . deşi trec u seră m a i bi ne
de zece zile de c i n d f u s eseră l u a t e ş o p îr l t> l e . e l e n u i eş i s eră să gu ste
n i ci o hran�. n ici chiar m u şchi u l r o ş c a t c u l e s de e a . Totu ş i erau sprin·
te11.e, robu�t� ş i săn ă to a s e .
 Fireşte ci au popos i t ş i la Gene va, u nde au depus un raport ofi·
clal l a Atomi<:um Intrucit privea partea lor de activi tate. Escala u rmi­
teare a fost la Dresda. H elnz rlmlnea la el acasl pentru depll ni. tn­
slnltoşl re, d u pi care avea si faci o v lziti priete n i lor sil, In Romlnla.
Şi !ati ci Intr-o dlmlneată de vari. continuind drumul , Radu şi
Sfe l a au vizut sub el Carpatii. Stel a a s lmflt ci il bate in im a cu
putere şi d e stlp t nl tl de una din acele bucuri i care te strinl{e de
gît şi Iti aduce lacrim i In ochi . Ra d u la fel , firi voi a l u i, avea u n
tremur dudat al rlasulul. Dupl atitea piminturl aspre şi lnosplta­
l lere, de la capltul l u m i i , acum el aru nc a u umbra avi o n u l u i lor pe
Rominla, cu natura bllndl, frumoasl, echlllbratl, la c a re şi Radu, şi
Stela visasCTl de atitea ori su b pripidu l anfardic.
R a du şi Stela priveau tu curi ozitate, aproape cu llcomie i n jurul
lo r c i n d au aterizat pe noul aeroport al Bucureşt il or d e la Otopen i.
Ci teva cli pe mal tirzi u, Stel a, ln fu ndul a u tobusul ul ce-i ducea,
s-a strins l in gi R a d u şi 1-a şoptit printre lacrimi :
- Ce fericiti sint, R ad ule, el ne-am intors la noi acasi, in tara
noastră. Ce bi ne e, dragule, si a l tara ta ...
- SI I Mi una ant de frumoa si ! z i se Radu şi-şi lipi buzele de
bu d a fi ni a plrului el.

SFI RŞIT
,4&...

Tiparul executat l a Combi natul Pol lgra ftc. Casa Scinteii " 1 . V . Stalin•
sub com. nr. 9 1 06 1
 �
irelucrare
editor
Costin Teo Graur
l.m. Pompllu
AuiCIIW, canmt, pnilua'â.
c- ce� ... ftlllt"'
l&l cei C118:&1
nud
LortrlbUad la�mP.!I �U c:IIMn·ICU'npolltl
ti (Atc:llm lega'.dnCcl.qla