Suferinţa şi cultura occidentală

seculară
Daniel B. Hinshaw, M.D.
Universitatea Michigan &
Programul de Master pentru Îngrijiri Paliative
UniversitateaTransilvania
Braşov, România

“ cu cât devine mai prosper, cu cât viaţa în

Occident devine mai liberă şi mai uşoară, cu
atât omul occidental este mai puţin pregătit să
lupte pentru nebunii care şi-au permis să fie
asupriţi. Dar va veni şi rândul lor. Există o
forţă distructivă în prosperitate. Pentru a o
prelungi pentru un an, o zi, omul va sacrifica
nu doar ceea ce aparţine celorlaţi, ci tot ce e
sacru.”
Solzhenitsyn, A. In the First Circle, Trans. by Willetts, HT. p. 667;
Harper Perennial, NY 2009

1
 Obiective
• Identificarea unor valori cheie care să definească
cultura occidentală seculară
• Compararea acestor valori cu cele care definesc
cultura comunistă totalitară
• Identificarea punctelor de convergenţă între Est şi
Vest
• Explorarea unui model de suferinţă experimentat în
Occident
• Identificarea în cultura occidentală seculară şi în cea
comunistă totalitară a aspectelor legate de suferinţa
celor cu boli avansate în România de azi

Cultura occidentală seculară

O cultură a autonomiei individuale
Dedicată:
• “...vieţii, libertăţii şi
dobândirii fericirii”
• Împlinirii personale şi
bunăstării materiale
• Drepturilor individului şi
libertăţii cu orice preţ
• Confidenţialităţii în toate (de
la domiciliul fiecăruia la
credinţă)
• Alegerii (fie că e vorba de o
maşină nouă sau de avort)
• Răspunde doar faţă de propria
persoană
Recunoaşteţi elemente
ale acestei culturi în
România zilelor noastre?
Puteţi identifica în
cultura românească de
după 1989 modificări
specifice care să reflecte
aceste aspecte? Sau sunt
diferite? Ce impact a
avut asupra culturii
româneşti aderarea la
UE? Sunt aceste
elemente consistente cu
cultura românească
tradiţională?

2
 Cultura occidentală seculară
Libertatea şi Declaraţia de Independenţă a SUA

“ Susţinem aceste adevăruri de sine

stătătoare, că toţi oameni sunt creaţi egali,
că au fost înzestraţi de Creatorul lor cu
anumite drepturi inalienabile, printre
acestea fiind viaţa, libertatea şi dobândirea
fericirii.”
Accessed on 12 December 2010 at:
http://www.earlyamerica.com/earlyamerica/freedom/doi/text.html

Sunt într-adevăr oamenii înzestraţi “cu anumite

drepturi inalienabile”? Sunteţi de acord cu această
afirmaţie?

Cultura occidentală seculară

“Principiile unei societăţi libere”
• “Viaţa, libertatea şi dobândirea fericirii” – trei drepturi de bază
identificate în Declaraţia de Independenţă ale SUA
• Dreptul la viaţă este considerat ca fiind singurul drept
fundamental, din care toate celelalte derivă
• Dreptul la viaţă susţine abilitatea individului de a acţiona în
vederea menţinerii şi a trăirii vieţii. Se bazează pe ideea că viaţa
este standardul de valoare morală.
• Dreptul la libertate susţine abilitatea individului de a gândi şi a
acţiona conform propriei judecăţi. Se bazează pe ideea că
raţiunea este cea mai înaltă virtute morală a omului.
• Dreptul de a dobândi fericirea susţine abilitatea individului de a
trăi pentru sine mai degrabă decât pentru societate. Se bazează
pe ideea că urmărirea intereselor proprii reprezintă scopul moral
cel mai de preţ al fiecăruia.”
• ‘Obiectivism şi raţiune egoistă’
Ayn Rand Center for Individual Rights; accessed on 12 December 2010 at
http://principlesofafreesociety.com/life-liberty-pursuit-of-happiness/

3
 Cultura occidentală seculară
Şi o cultură a controlului: omul autonom…

• În statul comunist totalitar, locus-ul de

control este centralizat în jurul guvernului.
• În statele occidentale capitaliste, locus-ul
de control se regăseşte la nivel de membru
individual al electoratului (teoretic); în
realitate, locus-ul de control este deţinut
de către elite care nu au fost votate efectiv.

Cultura occidentală seculară

… Şi o cultură a controlului: omul autonom

• “Omul este măsura tuturor

lucrurilor “- Protagoras
din Abdera ( c. 480-410
B.C.)
• Idealul Renaşterii
occidentale – viziunea
umanistă
• Astfel, omul occidental a
dobândit iluzia
autonomiei şi a
controlului asupra
mediului său

4
 Cultura occidentală seculară
Idolatrizarea individului…

“ Există un pericol care este deja printre noi...o

conştiinţă autonomă, a-religioasă şi umanistă. A
făcut din om măsura tuturor lucrurilor pe
pământ – omul imperfect, care nu este eliberat
niciodată de mândrie, de egoism, de invidie,
vanitate şi o mulţime de alte defecte...Din
Renaştere şi până azi ne-am îmbogăţit
experienţa, dar am pierdut conceptul existenţei
unei Entităţi Supreme complete care obişnuieşte
să ne restricţioneze pasiunile şi lipsa de
responsabilitate.

Cultura occidentală seculară

… Idolatrizarea individului

“Ne-am pus prea multă speranţă în reformele

politice şi sociale, ca să descoperim că am fost
deprivaţi de darul cel mai de preţ: viaţa noastră
spirituală. A fost distrusă de nomenclatura din
Est şi de spiritul comercial din Vest. Aceasta
este esenţa crizei: neînţelegerile în lume sunt
mai puţin terifiante decât similaritatea bolilor
care afectează părţi ale ei.”

Solzhenitsyn, A. Harvard Address, 8 June, 1978 in The Solzhenitsyn Reader, pp.

574, 575; ISI Books, Wilmington, Delaware 2006

5
 Alegerea – o etimologie interesantă

• Verbul grec pentru “a alege” este hairetizo

• Substantivul este hairesis – rădăcina
cuvântului “erezie”
• A alege implică la bază un element care
duce la diviziune, la separarea unuia de
ceilalţi
• Un ego alege – dar ce motivează această
alegere?
Arndt, WF & Gingrich, FW. A Greek-English Lexicon of the New Testament and
Other Early Christian Literature, p. 23; University of Chicago Press, 1969.

Esenţa autonomiei occidentale

Toate valorile sunt relative – fiecare persoană este
un dumnezeu
• Definiţiile nihilismului
• 1
• a :Asumpţia că valorile şi credinţele tradiţionale sunt nefondate şi că
existenţa este lipsită de sens şi fără utilitate
• b :Doctrina care neagă orice fundament obiectiv al adevărului şi în special
al adevărului moral
• 2
• a : Doctrina sau convingerea că organizarea socială este atât de defectuoasă
încât este de dorit distrugerea în sine indiferent de orice posibilitate sau
demersuri constructive
• b: Capitalizarea: un program din sec. XIX al unui partid rus care promova
o reformă revoluţionară şi folosirea terorismului şi a asasinării

• Accesat: http://mw1.merriam-webster.com/dictionary/nihilism în 6 Decembrie, 2010

6
 Toleranţa…
O virtute occidentală unică?

• Din moment ce în relativismul occidental nu există

adevăruri absolute (paradoxal acest lucru este ca un
adevăr absolut), toţi ar trebui să exerseze toleranţa
pentru adevărul individual al fiecăruia – esenţa
“corectitudinii politice”
• “Toleranţa” nu permite posibilitatea unei critici la
adresa adevărului celuilalt, mai puţin dacă acel
“adevăr” reprezintă o manifestare a bigotismului şi
a intoleranţei
• În viziunea acestei lumi, intoleranţa şi bigotismul
sunt adesea identificate cu o credinţă religioasă
puternică sau cu un mod de gândire tradiţional

Toleranţa…
O virtute occidentală unică?

• Toleranţa a fost o dată aproape sinonimă cu

respectul faţă de celălalt şi s-a reflectat într-un
dialog politicos, în care manifestă un respect
reciproc, dar şi o conştientizare a faptului că pot
exista perspective şi opinii divergente care ar
putea fi incompatibile
• ,,Noua” toleranţă încheie imediat orice discuţie
reală şi persoane care cred cu adevărat că
“adevărul” lor ar avea o aplicabilitate
universală, devin ridicole, apar ca fiind
intolerante şi ignorante

7
 Toleranţa…
O virtute occidentală unică?

“Toleranţa este virtutea acelor oameni care nu cred

în nimic” G K Chesterton

“În condiţiile în care religia este o preferinţă şi

pietatea o formă de excentrism sugerând
fanatismul, Chesterton are nevoie de o precizare:
toleranţa nu este doar o virtute a oamenilor care
nu cred în nimic; toleranţa se extinde doar la
oamenii care nu cred în orice. Cred în ceva şi
păzesc acest lucru”
Krauthammer, C. Will it be coffee, tea, or He? Religion was once a conviction.
Now it is a taste. Time; 15 June; p. 92, 1998

Cultura occidentală seculară

Negarea responsabilităţii personale…

• Responsabilitatea implică răspunderea în faţa

unei autorităţi superioare sau unui set de valori
• Dar dacă, precum cred nihiliştii, nu există o
autoritate superioară, atunci răspund “feţei din
oglindă”...
• Nu e nevoie să mai existe ruşine sau vină
• Chiar dacă eşti prins...este întotdeauna vina
altcuiva...părinţii tăi, profesorii tăi, guvernul,
genele (din nou părinţii tăi)
• Nu e nevoie de ispăşire dacă poţi beneficia de
serviciile unui avocat inteligent!

8
 Cultura occidentală seculară
… Negarea responsabilităţii personale
“Libertatea...e un concept negativ care necesită
un atribut pozitiv. Şi acest atribut este
responsabilitatea.... [care] se referă la un sens de a
cărui împlinire suntem responsabili...şi de
asemenea suntem responsabili faţă de o
persoană...Libertatea ameninţă să degenereze în
arbitraritate, dacă nu e trăită cu
responsabilitate...Statuia Libertăţii de pe Coasta de
Est a SUA ar trebui completată cu o statuie a
responsabilităţii pe Coasta de Vest”

Frankl, VE. The Will to Meaning: Foundations and Applications of Logotherapy;

p. 49; Meridian, Penguin Books, NY. 1988

Materialismul occidental & libertatea

Marele Inchizitor

• “într-un final, îşi vor pune libertatea la picioarele

noastre şi ne vor spune: ‘Mai bine devenim
sclavii tăi, dar hrăneşte-ne’. Vor înţelege într-un
final că libertatea şi pâinea cotidiană din belşug
pentru fiecare nu sunt conciliabile, pentru că
niciodată nu vor fi capabili să împartă între ei.”
Dostoevsky, F. The Brothers Karamazov; Trans. by Pevear, R. &
Volokhonsky, L. p. 253; Farrar, Straus, Giroux; NY. 1990

• Conflictul fundamental între libertatea oamenilor

(cu acceptarea implicită a suferinţei şi a negării
de sine) şi dorinţa de hrană (bunăstarea
materială) – Cum diferă acest lucru în Occident?

9
 Cultura occidentală seculară
Fuga de sine…

“Omul tipic occidental, bărbat sau femeie, a permis

să i se atrofieze una din facultăţile umane
caracteristice şi nobile...facultatea...de a intra în
comuniune cu sinele şi prin sine...cu Realitatea
Spirituală supremă, dincolo de univers. Această
facultate a contemplării spirituale e una din
trăsăturile naturii umane care ne face să fim umani”

Cultura occidentală seculară

… Fuga de sine

“Devenim subumani dacă ne pierdem această

facultate sau dacă o distrugem. Totuşi în cea mai
mare parte, occidentalul modern devine
jenat/deranjat dacă rămâne cu el însuşi...timpul şi
energia care nu sunt consumate prin muncă,
mâncare şi odihnă, sunt dirijate către o formă de
petrecere a timpului liber...Oricine acceptă acest
lucru va fi împiedicat să se întâlnească cu sine
însuşi. Confruntat cu moartea fără credinţă, omul
modern şi-a tăiat deliberat aripile spirituale”
Toynbee, A. pp. 130, 131 in Man’s Concern with Death, McGraw Hill, New
York, NY, 1968.

10
 Cultura occidentală seculară
Moartea: obscenitatea supremă...

“Însuşi cuvântul ‘moarte’ a devenit aproape de

nespus în Occident – în special în SUA...
Moartea e ‘anti-americană’; pentru că, dacă
faptul de a muri era odată acceptat ca fiind o
realitate chiar şi în SUA, atunci ar trebui admis
şi că SUA nu e paradisul pe pământ care se
crede că ar fi (şi acesta este unul din articolele
cruciale legate de credinţa în ‘stilul de viaţă
american’)”.
Toynbee, A. p.131 in Man’s Concern with Death, McGraw Hill, New York,
NY, 1968.

Cultura occidentală seculară

Moartea: obscenitatea supremă …

“Vedeţi şi păziţi-vă de toată lăcomia, căci viaţa cuiva nu

stă în prisosul avuţiilor sale. Şi le-a spus lor această pildă,
zicând: Unui om bogat i-a rodit din belşug ţarina. Şi el
cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să adun
roadele mele? Şi a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitniţele
mele şi mai mari le voi zidi şi voi strânge acolo tot grâul şi
bunătăţile mele; Şi voi zice sufletului meu: Suflete, ai
multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te,
mănâncă, bea, veseleşte-te. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune!
În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce
ai pregătit ale cui vor fi? Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună
comori sieşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu.”
Luca, 12:15-21

11
 Cultura occidentală seculară
… Moartea: obscenitatea supremă

• Moartea – o întrerupere bruscă a “vieţii, libertăţii şi

dobândirii fericirii”
“Conform umanismului, dacă omul s-a născut doar
ca să fie fericit, nu s-ar fi născut ca să moară. Din
moment ce trupul lui e condamnat la moarte, rostul
lui pe pământ trebuie să fie unul mult mai spiritual:
nu o preocupare totală pentru viaţa zilnică, nici
căutarea celor mai bune metode de dobândire a
bunurilor materiale şi apoi o consumare a acestora
fără nici o grijă.”
Solzhenitsyn, A. Harvard Address, 8 June, 1978 in The Solzhenitsyn Reader, p.
575; ISI Books, Wilmington, Delaware 2006

Cultura occidentală seculară

Există loc de suferinţă?...

• Suferinţa şi moartea sunt total opuse “vieţii,

libertăţii şi dobândirii fericirii”
• Deşi câteodată moartea poate fi raţionalizată în
termeni abstracţi, ideea de suferinţă înaintea morţii
creează un sentiment de teroare
• Pierderea controlului asupra procesului morţii,
asupra timpului şi a circumstanţelor morţii,
reprezintă o importantă sursă de suferinţă în
cultura occidentală seculară

12
 Cultura occidentală seculară
… Există loc de suferinţă?

• Tinereţea şi frumuseţea exterioară sunt foarte

preţuite
• Modificările fizice care însoţesc o boală avansată
(ex. Pierdere în greutate, caşexia, devin la fel de
obscene ca şi pornografia)
• De vreme ce moartea nu poate fi evitată, suferinţa
devine ultimul duşman
• Aşadar folosirea “tuturor mijloacelor posibile”
pentru a elimina suferinţa devine singura obţiune
valabilă, chiar un act nobil

Suferinţa în Occident
• Adesea în Occident, o persoană suferă şi în final
moare singură
• Valorile cuiva se definesc după modul în care
reacţionează la suferinţă şi după cum moare
• Nevoile/dorinţele individului determină modelul de
îngrijire care este oferită celor care suferă şi poate
hotărî modul în care sunt furnizate serviciile
hospice/îngrijiri paliative
• O mare varietate de credinţe religioase şi
spiritualitate (sau lipsa acestora) duce, adesea, la o
abordare superficială în momentul în care apar
temeri existenţiale şi spirituale

13
 Suferința în Occident
Discuție în grupuri mici

Grup 1
• A creat introducerea valorilor culturii
occidentale o dată cu intrarea in UE
conflicte culturale și morale pt români?
• Puteți da câteva exemple?

14
 Grup 2
• Cum vedeţi că afectează sistemul de sănătate
introducerea valorilor culturale occidentale în
România? Dați câteva exemple.
• În ce fel valorile occidentale sunt similare și diferite de
valorile culturale care afectau sistemul de sănătate în
timpul comunismului?
• Cum vor afecta îngrijirea muribunzilor?

Grup 3
• În cultura română, suferinţa este văzută
mai mult ca o experienţă individulă sau
una comunitară?
• Dați câteva exemple care să susțină
părerea dvs.
• Care e percepția dvs față de răspunsul
culturii române la suferință?care sunt
aspectele pozitive și cele negative ale
acestui răspuns?

15
 Grup 4
• Este suferinţa cel mai mare rău pentru
români?
• Dacă nu e cel mai mare rău, atunci de ce
nu e și care e cel mai mare rău?

“Am dormit şi am visat că viaţa este

bucurie. M-am trezit şi am descoperit
că viaţa este slujire. Am slujit şi am
descoperit că slujirea este bucurie”
Rabindranath Tagore

16