3/26/2014

Cultura şi suferinţa
Daniel B. Hinshaw, M.D.
Universitatea din Michigan &
Program Master în Îngrijiri Paliative
Universitatea Transilvania
Braşov, România

Suferinţa şi cultura

“Suferinţa este sursa

culturii.”

Pr. Roman Braga

1
 3/26/2014

Obiective
• Definirea culturii
• Cercetarea relaţiei dintre suferinţă şi cultură
• Examinarea modelelor culturale ale durerii ca
răspunsuri la o varietate mare de culturi ale suferinţei şi
morţii.
• Identificarea aspectelor ce ţin de experienţa pierderii şi a
suferinţei, comune întregii omeniri, precum şi variaţiile
specifice pentru culturi individuale.
• Cercetarea coliziunii culturilor în jurul morţii, mai ales
în îngrijirea medicală.
• Identificarea credintelor si practicilor
religioase/culturale comune la sfarsitul vietii in
Romania

Cercetarea conceptului de Cultură

• Discuţii în grup şi brain storming cu flip chart.

1. Cum aţi defini cultura?
2. Numiţi câteva aspecte “esenţiale” ale culturii.
3. Care este rolul culturii în societatea umană?
4. Există caracteristici care pot defini o cultură
superioară? Dar una inferioară?
5. Există subculturi în cadrul unei culturi? Puteţi
numi câteva?

2
 3/26/2014

Cultura
Definiţie elementară…

• "model integrat al cunoaşterii umane, credinţei

şi comportamentului, care depinde de
capacitatea de învăţare şi de transmitere a
cunoştinţelor către generaţiile următoare“
• "credinţele obişnuite, formele sociale şi
trăsăturile materiale ale unui grup rasial,
religios, sau social“
• "trăsăturile caracteristice ale existenţei cotidiene
(ca diversiuni sau ca un mod de viaţă),
împărtăşite de oameni într-un loc sau timp; ex.
cultura populară sau cultura sudistă“
• From Merriam Webster online dictionary accessed: http://www.merriam-webster.com/dictionary/culture on 1 November, 2010

Alte definiţii ale culturii…

• "Cei mai mulţi sociologi văd astăzi cultura ca fiind compusă
în principal din aspectele simbolice, ideatice şi intangibile
ale societăţilor umane. Esenţa unei culturi nu este
reprezentată de artefactele sale, unelte sau alte elemente
culturale concrete, ci de modul în care membrii grupului le
interpretează, utilizează şi le percep. Este vorba de valorile,
simbolurile, interpretările, precum şi de perspectivele care
deosebesc un popor de altul în societăţile moderniste; nu
este vorba de obiecte materiale şi alte aspecte concrete ale
societăţilor umane. În cadrul unei culturi oamenii
interpretează de obicei înţelesul simbolurilor, artefactelor şi
comportamentelor în acelaşi sau în moduri similare. “
Banks, J.A., Banks, & McGee, C. A. (1989). Multicultural education.
Needham Heights, MA: Allyn & Bacon.

3
 3/26/2014

Alte definiţii ale culturii…

• "Prin cultură ne referim la toate acele modele de

a trăi, create de-a lungul istoriei, explicite şi
implicite, raţionale, iraţionale şi nonraţionale,
care există la orice moment dat ca ghiduri
potenţiale pentru comportamentul oamenilor.“
Kluckhohn, C., & Kelly, W.H. (1945). The concept of culture. In R. Linton
(Ed.). The Science of Man in the World Culture. New York. (pp. 78-105).

Alte definiţii ale culturii…

• "Cultura ... constă în acele tipare legate de

comportament şi produsele acţiunii umane, care
pot fi moştenite, adică transmise din generaţie în
generaţie independent de genele biologice.“
Parson, T. (1949). Essays in Sociological Theory. Glencoe, IL., p. 8.

4
 3/26/2014

Caracteristicile culturii…

1. Învăţată. Procesul de învăţare a culturii cuiva se

numeşte culturalizare.
2. Împărtăşită de membrii unei societăţi. Nu există
“cultura unei persoane”.
3. Modelată. Într-o societate (cultură), oamenii
trăiesc şi gândesc în moduri care vor forma
modele/tipare clare.
4. Reciproc construită printr-un proces constant de
interacţiune socială.

… Caracteristicile culturii

5. Simbolică. Cultura, limba şi gândirea sunt bazate

pe simboluri şi înţelesuri simbolice.
6. Arbitrară. Nu se bazează pe "legile naturale"
externe oamenilor, ci e creată de om în conformitate
cu "capriciile“ societăţii. Ex. standarde de
frumuseţe.
7. Internalizată. Obişnuită. Luată ca
atare. Percepută ca "naturală“.

Accessed at: http://www2.eou.edu/~kdahl/cultdef.html on 1 November, 2010.

5
 3/26/2014

Altă caracteristică a culturii…

• În continuă schimbare – dependentă în special de

impactul forţelor externe, precum şi al celor interne;
ex. cultura românească în care s-au născut bunicii
cuiva este destul de diferită de cea a copiilor lor,
care, la rândul său este radical diferită de cea a
nepoţilor.
• Care au fost unele din forţele externe şi interne,
care au modelat şi schimbat cultura românească în
secolul XX? Dar în secolul XXI?

Altă caracteristică a culturii …

• “Permeabilă" sau poroasă - ca un corolar al

naturii evolutive a culturilor, ele nu sunt autonome,
sisteme închise, ci în continuă interacţiune sau în
dialog cu alte culturi, atât interne, cât şi externe
unei anumite culturi.
• Care sunt câteva exemple de “permeabilitate" a
culturii româneşti, atât în ceea ce priveşte
subculturile interne, cât şi culturile externe
României?

6
 3/26/2014

… Altă caracteristică a culturii

• Personalităţi individuale pot modela sau schimba

dramatic o cultură (ex. Împăratul Constantin în sec.
IV Imperiul Roman, Napoleon Bonaparte şi cultura
europeană modernă).
• Puteţi numi câteva personalităţi care au modelat sau
schimbat dramatic cultura românească? În ce fel? În
bine? În rău?

Cum poate fi suferinţa o

sursă a culturii?

Este un concept legitim? În ce moduri ar

putea suferinţa să influenţeze/definească
cultura?

7
 3/26/2014

Suferința ca și catalizator într-o cultură

Exercițiu în grupuri
15 Minute

Suferinţa ca şi catalizator - 1
Cum poate fi suferința un catalizator pozitiv într-o
cultură?
Identificați câteva exemple specifice.

8
 3/26/2014

Suferinţa ca şi catalizator - 2
Cum poate fi suferința un catalizator negativ într-o
cultură?
Dați câteva exemple

Suferinţa ca şi catalizator - 3
• Cum poate o suferință care e expresia unui
conflict între sub-culturi să definească o cultură?
De ex., cum interacționează o cultură seculară a
”progresului” cu culturile religioase?
• Dați câteva exemple

9
 3/26/2014

Suferinţa ca şi catalizator - 4
În ce mod a definit suferinţa cultura românească?
Dați câteva exemple

Suferinţa ca şi catalizator - 5
În ce măsură influenţează/stimulează suferinţa
artele (ex. literatura, muzica, artele
frumoase/arta monumentală etc) într-o cultură?
Dați câteva exemple

10
 3/26/2014

Suferinţa ca şi catalizator - 6
Încercați să concepeți o cultură fără suferință.
Cum ar fi?
E posibil să excludeți suferința dintr-o cultură?
Dați câteva exemple din istorie sau prezente de
tentative de excludere a suferinței din cultură.

Ce aspecte/tipuri de suferinţă
au impact asupra culturii?
• Ruperea relaţiilor sociale (ex. divorţul)
• Moartea/Pierderea
• Sărăcia
• Boala
• Durerea
• Opresiunea (pierderea libertăţii)
• Conflictul – individual (ex. violenţa domestică) şi
colectiv (ex. războiul)

11
 3/26/2014

Cum este suferinţa exprimată

în cultură?
• Ritualuri de jelire/doliu
• Evitarea (ex. negarea morţii) - accentul pus în mass-
media pe o cultură a tinereţii şi a sănătăţii
• Banalizată - desene animate sau violenţă sângeroasă ca
divertisment
• Ignorată - de desensibilizare (Stalin "o moarte este o
tragedie, milioane [n.t.de morţi] reprezintă o statistică")
• Element toropitor/ameţitor, central în mari opere
literare, poezie, artă şi muzică

Subculturi legate de suferinţă…

• Cultura medicală – o cultură a sănătăţii vs. o cultură a
bolii (ex. > $ 4 mld/an cheltuiţi pe terapii
complementare şi medicină alternativă doar în S.U.A.)
• Cultura militară – în timp ce intenţionează să se apere
de suferinţă, o pot alimenta şi promova (ex. violul în
Congo)
• Cultura drogurilor - oferă un mijloc temporar /
provizoriu de evadare sau de "anestezie" de suferinţă,
dar în acelaşi timp creează şi exacerbează suferinţa (ex.
dependenţă, crimă violentă, prostituţie)
• Cultura închisorii- destinată iniţial pentru îndreptare şi
reabilitare, dar poate perpetua criminalitatea

12
 3/26/2014

… Subculturi legate de suferinţă

• Terorism – justificat de un apel la nedreptate şi suferinţă,
dar perpetuează şi creează mai multă suferinţă
• Naţionalism – sentiment exagerat de identitate personală,
valoare de sine în detrimentul altor naţiuni
• Ideologii politice – ideile prevalează asupra persoanelor,
ducând în mod inevitabil la suferinţă
• Credinţe religioase – membrii individuali sau liderii pot
trăda esenţa credinţei lor prin legalism sau intoleranţă,
producând suferinţă prin felul în care îi tratează pe alţii de
aceeaşi sau de altă credinţă, folosind credinţa ca mijloc de
oprimare, mai degrabă decât ca o forţă de vindecare
• Altele?

Sunt oamenii programaţi să sufere?

13
 3/26/2014

Suferinţa la primate
Antecedente ale suferinţei umane…
• Ataşament - “o relaţie afectivă specială între două
persoane, care este specific orientată şi dăinuie în timp”
• Parent and infant attachment in mammals. In Parental Care in Mammals, Gubernick,
DJ and Klopfer, PH, eds., p. 244, New York, Plenum Press, 1981.

• Observaţia creşterii morbidităţii şi mortalităţii la omul

îndoliat se reflectă la primatele non-umane, în special în
relaţia dintre mamă şi copil.
• “… Consecinţa cea mai frecventă a pierderii unei mame
este moartea copilului.”
• Lee, PC. Effects of the loss of the mother on social development. In Primate Social
Relationships, Hinde, RA, ed. P.73, London, Blackwell, 1983.

Suferinţa la primate
Antecedente ale suferinţei umane …

• Răspunsurile la pierderea ataşamentului sunt

reprezentate grafic de la moarte la redirecţionarea
ataşamentului faţă de un alt membru al speciei.
• Legătura iniţială este puternică, putând supravieţui
separării perioade lungi de timp - 6 luni de
separare a unor pui babuini în vârstă de 6 luni de
mamele lor nu sting ataşamentul.
• Ataşamentul este pentru o persoană nu numai o
sursă de hrană, căldură sau sprijin.

14
 3/26/2014

Suferinţa la primate
... Antecedente ale suferinţei umane
“Cocoşat, cu braţele în jurul
genunchilor, stătea de multe
ori, balansându-se dintr-o
parte în alta, cu ochii larg
deschişi, privind parcă
fix,undeva departe de tot... În
acest timp Merlin era atât de
slab, încât i se vedea fiecare
os... Adesea zăcea întins pe
pământ, în timp ce alţi tineri
se jucau, ca şi cum el ar fi
fost în mod constant
obosit/extenuat.”
Van Lawick-Goodall, J. In the Shadow
of Man. Pp. 230-234, Boston,
Houghton Mifflin, Co. 1971

Perspective culturale asupra

suferinţei şi morţii

15
 3/26/2014

Concepţiile amerindienilor asupra morţii

Contrast cu percepţiile canadiene moderne

• Sursa de informaţii - misiunile iezuite franceze

asupra indienilor Huron din secolul XVII
• Observaţiile asupra obiceiurilor funerare şi
atitudinilor faţă de moarte au fost de mare
interes pentru misionarii iezuiţi
• Indienii Huron priveau moartea ca un proces în
etape, opus unui eveniment singular (ex.
încetarea funcţiilor vitale), la fel ca în
înţelegerea modernă tipică occidentală

Concepţiile amerindienilor asupra morţii

Etape ale vieţii şi morţii umane…
Viaţa umană din perspectiva Huronilor constă în următoarele
etape:
1. A fi viu
2. Starea de muribund – o perioadă de timp care conduce la
moartea fizică, incluzând un set de comportamente
recunoscut pentru pregătirea morţii (ex. alegerea hainelor
pentru înmormântare, a spune “adio” familiei şi
prietenilor, încetinirea ritmului vieţii).
3. A fi “doar mort” – sufletul/spiritul persoanei moarte
rămâne în sat şi continuă să participe la activităţile celor
vii pentru o anumită perioadă, în timp ce, de obicei, trupul
se descompune la un cimitir în apropierea satului.

16
 3/26/2014

Concepţiile amerindienilor asupra morţii

Etape ale vieţii şi morţii umane…

Viața în perspectiva populației Huron constă din

următoarele etape:
4. “Pe deplin mort” – etapa finală, în care se
alătura altor spirite ale morţilor pentru a intra în
"satul sufletelor“, locul de veci pentru eternitate.
În "satul sufletelor" ei “trăiesc” viaţa unei
"imagini în oglindă" de cea a omologilor lor în
lumea fizică. Marcând această tranziţie,
osemintele rămase sunt transferate mai departe
de sat, amestecate şi îngropate împreună şi nu
sunt mutate.

Concepţiile amerindienilor asupra morţii

…Etape ale vieţii şi morţii umane
• Modelul ideal a fost o tranziţie treptată previzibilă de la a fi pe
deplin "viu", îmbătrânind spre moarte şi apoi cu moartea fizică
mutându-se/deplasându-se, printr-un proces de descompunere
sau “moarte continuă“, spre a fi "pe deplin mort“ sau “în viaţă"
în calitate de membru al comunităţii spiritelor. Acest lucru a fost
reflectat fizic prin transformarea în oseminte.
• Decesele anormale - sinucideri, morţi accidentale sau survenite
în copilărie, decese în luptă – sunt o întrerupere a acestui proces.
Înmormântările acestora reflectă, de asemenea, diferenţa (ex.
copiii au fost înmormântaţi pe poteci/drum).
• În contrast, noţiunile moderne de deces sunt, de obicei ale unei
tranziţii bruşte între două condiţii separate: de la "viu" la
"mort“, moartea fiind "saltul" de la unul la celălalt.

17
 3/26/2014

Concepţiile amerindienilor asupra morţii

Contrast cu atitudinile moderne...
• De obicei, în societăţile occidentale (de exemplu,
Marea Britanie, America de Nord modernă)
practicile mortuare consolidează schimbarea absolută
şi abruptă de la "viu" la "mort".
• Eliminarea cadavrului dintre cei vii, atât din punct de
vedere social, cât şi fizic, se face cât mai repede
posibil, de obicei, pentru a nu fi văzut din nou.
• Popularitatea în creştere a incinerării este în
conformitate cu "convingerea că moartea fizică aduce
o încetare imediată a existenţei sociale" (p. 38 – ref. 2)

Concepţiile amerindienilor asupra morţii

...Contrast cu atitudinile moderne

• Pentru o persoană din cultura"modernă“ vestică

(ex. britanică), viaţa începe brusc la naştere şi se
termină la fel de brusc la moarte.
• Cum se leagă această perspectivă de ceea ce
vedeţi de fapt? Este mai mult în conformitate cu
realitatea percepută sau este conceptul american
nativ? Care sunt implicaţiile etice?
• Cum se compară aceste concepte diferite de a
muri cu cultura românească?
• Care dintre ele este în mai mare concordanţă cu
tradiţia şi practica iudeo-creştină?

18
 3/26/2014

“… obiceiurile mortuare, suferinţa

şi doliul sunt expresii structurate
ale credinţelor unei societăţi cu
privire la ceea ce este moartea. "

(p. 40 – ref. 2)

Moartea si suferinta in Bretania

rurala…

• Pentru bretonii din zona rurala, care au trebuit adesea

sa migreze spre marile orase pentru munca,
"perioadele cu adevarat semnificative ale vietii" sunt
copilaria si batranetea, ambele petrecute in satul lor
natal. (p. 220 – ref. 11)
• Retour au pays – pentru ei este crucial sa moara si sa
fie ingropati in locul in care s-au nascut si au copilarit
• Un batran breton spunea: “El, care s-a nascut intr-o
tara mizerabila, intotdeauna se va intoarce” (p. 221 – ref.
11)

19
 3/26/2014

Moartea si suferinta in Bretania

rurala …
• Comemorarea mortilor - prin ingrijirea florilor cultivate
pe morminte
• Funerariile si sarbatoarea tuturor sfintilor ii fac pe multi
sa revina in fiecare an in Bretania pentru a-i onora pe
cei pe care i-au iubit si sunt morti. “Mortii ii obliga pe
vii sa se intoarca…" (p. 227 - ref 11.)
• O “a doua" moarte survine cand nimeni nu viziteaza sau
ingrijeste mormantul. De fapt , persoana/familia iese din
memoria celor in viata – o alta forma a mortii sociale.
• Mormintele sunt cunoscute ca ‘les maisons secondaires’
- “a doua locuinta” sau “case de vacanta pentru viitor”

… Moartea si suferinta in Bretania

rurala
• Cei mai multi prefera sa cunoasca un diagnostic
terminal - "moartea buna" vine cu avertisment.
• "Mai mult decât un rezultat fizic, moartea este un
proces social pe termen lung ..." (p. 228 - ref 11.), o
procesiune a mai multor ‘mici decese’ (ex.
imbatranirea, pensionarea, pierderi, decrepitudine,
izolare si dependenta de altii etc)
• Asistenta / casele de batrani sunt considerate
"anticamere ale mortii."
• Rezoneaza oricare din aceste imagini cu experienta
dumneavoastra?

20
 3/26/2014

Ciocnirea culturilor in spitale…

• Canadienii aborigeni sunt transportati pentru boli

grave la spitale regionale, la distanta de
comunitatile lor
• "... Perceptiile aborigene sunt dominate de imagini
despre spitalizare ca o experienta de izolare a
persoanei de contextul cultural al grupului inrudit si
de sprijinul comunitatii." (p. 233 - ref 12.)
• Lipsa de ingrijire hospice la domiciliu in satele
indepartate au ca si consecinta moartea in spitalele
din Sud, departe de familie si comuniatate –
canadienii aborigeni se tem de aceasta posibilitate

Ciocnirea culturilor in spitale …

• Interpretii/traducatorii aborigeni sunt foarte importanti,
nu numai pentru comunicare, dar si pentru a negocia/a
trece peste decalajele culturale imense
• Este o provocare pentru interpretii/traducatorii care
incearca sa reprezinte punctul de vedere al spitalului,
dar in acelasi timp sa militeze pentru canadienii
aborigeni
• Cultura institutionala (de spital/medicala) pune accent
pe controlul tuturor situatiilior clinice, inclusiv ingrijirea
bolnavilor terminali; o reteta pentru conflict intre
valorile institutionale/ profesionale si proceduri si valori
culturale /religioase si practici ale pacientilor

21
 3/26/2014

Ciocnirea culturilor in spitale …

• Pacientii trebuie să fie "socializati" pentru a se potrivi cu
cultura institutionala sau ar trebui sa fie invers?
• Exemplu de conflicte potentialele intre familii si
personalul/cultura spitalului: ex. atunci când nevoia de
doliu comun se ciocneste de regulamentul privind vizitele
in spital (moartea a fost scoasa din contextul sau
traditional):
• Membrii comunitatii pacientului devin constienti de faza
terminala a bolii lui si se aduna intr-un numar mare la patul
sau pentru a-l veghea etc. Asistentii medicali incearca sa ii
scoata pe cei mai multi dintre ei, deoarece “politica
spitalului permite doar doi vizitatori in acelasi timp!“

… Ciocnirea culturilor in spitale

• O alta opotunitate potentiala de conflict este

autopsia – necesitatea medicala de a cunoaste
cauza mortii si ingrijorarea aborigenilor privind
sanctitatea trupului
• Puteti da alte exemple de conflicte intre cultura
medicala/de spital si valorile culturale/religioase
ale pacientilor in sistemul de sanatate romanesc?

22
 3/26/2014

Perspectiva unui capelan al

spitalului…

• “…povestile in sine cer anumite intrebari.” (p. 259

– ref. 13) ce inseamna asta? Vom revizui acest
lucru.
• Rapsunsurile definite cultural la doliu intalnesc
nevoile celor indoliati? “Oamenii vor folosi
ritualurile pentru a face realitatea mai
suportabila.” (p. 265 – ref. 13) Ex. botezul bebelusilor
chiar la 1-2 zile dupa autopsie.

… Perspectiva unui capelan al

spitalului
• “Trăirea durerii din preajma morţii este poate singurul
aspect cultural universal în domeniul morţii şi al doliului şi
nu rezultatul unui anume model” (p. 268 – ref. 13)
• Profesionistii din domeniul sanatatii se pot referi la moarte
pe trei nivele: impersonal (ex. cancer in salonul trei),
interpersonal (ex. un schimb intre persoane) si intrapersonal
(ex. co-suferinta intima cu persoana muribunda / amestecul
a doua povesti )
Glaser, BG and Strauss, AL. Awareness of Dying, Chicago, Aldine Publishing Co.
1965

23
 3/26/2014

Consideratii culturale privind îngrijirea la

sfarsitul vietii in Romania

• Ce aspecte religioase si culturale ati remarcat la

pacientii muribunzi?

• Exercitiu in grup cu flipchart

Conflicte între ritualuri, credințe?
Întrebări fără răspuns?
Situații stâmjenitoare, ex. , cerere pt rugăciune?
Întâlniri emoționale

24
 3/26/2014

Religii / grupuri culturale majoritare

in Romania

• Ortodoxie
• Romano-catolicism
• Protestantism
• Mozaic
• Islam
• Cultura seculara sau “religia civica”
• Tigani

Credinte ortodoxe si ingrijirea la

sfarsitul vietii6…

• Botezul – un preludiu al mortii (‘moartea de dinainte de

moarte’); unirea cu Hristos in moarte si astfel si cu
invierea Lui (Infrangerea mortii de catre El)
• Corpul uman a fost sfintit prin Intrupare.
• Viata trebuie traita sub semnul constientizarii acestui
fapt
• Cand moartea se apropie sub forma unei boli avansate,
e esential sa fii constient astfel incat sa te poti pregati
• Viata intr-un sens foarte real e o pregatire pt moarte –
Aminteste-ti de moarte! E un percept monastic foarte
important

25
 3/26/2014

…Credinte ortodoxe si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Moartea trebuie intampinata prin prisma tainelor

din Biserica
• Tainele sunt instrumente de vindecare si sunt foarte
strans legate de obiecte materiele care evidentiaza
realitatea Intruparii; ex. spovedania/iertarea
pacatelor pecetluite prin patrafirul preotului,
miruirea cu ulei sfintit pt vindecare si impartasirea
cu Cel care a infrant moartea oferindu-si trupul si
sangele sub forma painii si a vinului.
• Daca Dumnezeu isi aminteste (ne stie) de noi, traim
chiar daca murim. De aici importanta funeraliilor.

Ritualurile ortodoxe si ingrijirea la

sfarsitul vietii…
• Inainte de moarte, ideal e sa aibe loc spovedania,
ungerea cu ulei sfintit de la Sf. Maslu si
impartasania.
• In momentul mortii, incepe o perioada de
priveghere ce consta in citirea/cantarea de psalmi in
prezenta persoanei decedate.
• Slujba inmormantarii consta intr-o slujba de Inviere
mai scurta si se repeta in forme mai scurte
(Panakhidas) la intervale regulate de timp dupa
moarte. Cele mai importante date sunt cele 3 zile in
care se crede ca sufletul se separa de trup (ex.
Lazar), la 40 de zile si apoi in fiecare an.

26
 3/26/2014

…Ritualurile ortodoxe si ingrijirea la

sfarsitul vietii
• Trupul va invia si e in esenta trupul e bun si chiar sfant
, in masura in care persoana decedata a trecut prin
procesul de Indumnezeire inainte de moarte – fara
incinerare.
• Mormintele sunt ingrijite cu atentie.
• Exista totusi practici locale care s-au intrepatruns cu
traditia Bisericii – de ex, dorinta muribundului de a a
veao lumanare aprinsa la cap sau ridicarea mesei cu
daruri in timpul parastasului. Mancare are si ea o
semnificatie in cazul parastasului; de ex., coliva –
“pana cand bobul de grau…” creand o legatura intre cei
vii si cei morti, care sunt vii in Iisus Hristos

Credintele romano-catolice si
ingrijirea la sfarsitul vietii6

• Foarte asemanatoare cu credintele ortodoxe, dar

totusi difera in privinta caderii primordiale a omului
– pacatul originar care sunt transmise din generatie
in generatiesi care trebuie absolvite prin Cruce
• Comparativ, ortodoxia evidentiaza caracterul
esential bun al creatiei lui Dumnezeu – un nou-
nascut e in sine bun, dar “ranit”de cadere – primul
dusman care trebuie inlaturat e moartea prin
recrearea intregii fiinte umane prin Intrupare
• La romano-catolicism e mai putin evidenta valoarea
inerenta trupului

27
 3/26/2014

Ritualurile romano-catolice si
ingrijirea la sfarsitul vietii

• Ca si ortodoxia, impartasania si ungerea cu ulei

sfintit (de obicei in aceasta ordine) reprezinta
evenimente foarte importante care e bine sa aiba loc
inainte de moarte si se pot infaptui si pe patul de
spital.
• “Ultimul ritual” a devenit “mirungerea celui
bolnav”si e similara practicii ortodoxe, in prezent
fiind posibila sa se intample de mai multe ori pe
parcursul vietii.
• Incinerarea a devenit o practica uzuala comparativ
cu ortodoxia.

Credintele protestante si ingrijirea la

sfarsitul vietii6

• Intre confesiunile protestante mai vechi (luteranii,

anglicanii) si ortodxie si romano-catolicism sunt
multe asemanari in ceea ce priveste credinta si
practica, cu accent mai mare pe valoarea sacra
comparativ cu confesiunile mai noi sau din traditia
anabaptista sau calvinista, unde adesea accentul se
pune mai putin pe semne vizibile si mai mult pe
experienta/credinta personala.
• E important sa nu fie facute asumptii datorita
variatiei foarte mari. E mai intelept sa fie intrebati
despre traditia lor.

28
 3/26/2014

Ritualurile protestante si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Cand aveti indoieli, intrebati!

• Pt protestanti, ritualurile la patul bolnavului pot
varia:
– Ungerea cu ulei a bolnavului (de ex, ungerea cu ulei)
si chiar primirea impartasaniei
– Rugaciuni informale si cantarea unuor imnuri
– Cererea ca muribundul sa fie botezat
– Incinerarea e adesea acceptata

Credintele evreiesti si ingrijirea la

sfaristul vietii6

• Exista 3 orientari majore ale iudaismului:

• 1) Ortodoxa
• 2) Conservativa
• 3) Reformata
• In functie de denominatie pot fi observate anumite
credinte si ritualuri. De asemenea, variatia
individuala a credintei in cadrul unei denominatii
poate face lucrurile si mai complicate. Cereti
clarificari cand e cazul!

29
 3/26/2014

Credintele evreiesti si ingrijirea la

sfaristul vietii
• Viata e sfanta – cea mai negativa forma de impuritate a
unui ritual e sa vii in contact cu un mort
• Moartea nu e un lucru natural asa cum se intelege prin
moartea neasteptata a lui Adam dupa ce a pacatuit in
Rai
• “Fie ca Dumnezeu sa afunde moartea pt totdeauna” o
afirmatie din timpul inmormantarii la evrei
• Trupul fiecaruia apartine lui Dumnezeu si toti oamenii
sunt creati dupa asemanarealui Dumnezeu
• Fiecare trebuie sa acorde o atentie foarte mare pt a
mentine integritatea/umanitatea chiar si inainte de
moarte

Credintele evreiesti si ingrijirea la

sfaristul vietii
• Definirea mortii era legata de incetarea respiratiei,
dar acum e inteleasa de cei mai multi evrei ca fiind
moartea creierului.
• Rabinii au dobandit un rol important ca si consilieri
pt credinciosi (in special pt evreii ortodoxi si cei
conservativi) in probleme legate de decizii la
sfarsitul vietii, mai ales cand se confrunta cu
iminenta mortiisi nevoia de a sustine viata, de
vreme ce o prelungirea unei vieti pline de sens e
foarte importanta.
• Luarea de decizii e un parteneriat activ intre medic
si pacient/familia acestuia +/-rabin.

30
 3/26/2014

Credintele evreiesti si ingrijirea la

sfaristul vietii

• Daca pacientul nu va supravietui fara o sustinere

persistenta, majoritatea evreilor nu va dori sa
continue.
• Alimentarea si hidratarea artificiale sunt percepute
diferite in functie de perspectivele fiecarei ramuri a
iudaismului, bazandu-se pe viziunea lor de a sustine
fiinta umana pana cand indeplineste toate criteriile
pt a fi declarata moarta.
• Medicatia pt durere s-ar putea sa nu fie dorita de
evreii ortodocsi, de vreme ce considera ca aceasta
ar grabi moarte.

Opinii ale diferitelor denominatii

evreiesti si aspecte la sfarsitul vietii
Denominatia Alimentatia si Medicatia pt Directiva
evreiasca hidratarea durere
artificiale
Ortodoxa E obligatorie pt ca Nu e permisa daca Versiune proprie
e considerata grabeste moartea
mancare
Conservativa Nu e necesara Permisa Versiune proprie
totdeauna daca
prelungeste
procesul mortii
(tineti cont de
medicatie)
Reformata Nu e necesara Permisa Versiune proprie
totdeauna daca
prelungeste
procesul mortii

31
 3/26/2014

Ritualuri evreiesti si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Shivah – ritual dupa moarte in care familia/prietenii

persoanei decedate se intalnesc si jelesc pt 7 zile
• Doliul, ideal, tine 11 luni dupa moarte (nu participa
la petreceri, nunti, etc. pt membrii familiei
• Sunt 5 etape prin care un evreu ar trebui sa treaca la
sfarsitul vietii:
• 1) Avel – etapa de retragere in care persoana
muribunda jeleste ruperea relatiilor odata cu
separarea cauzata de moarte

Ritualuri evreiesti si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Cele 5 etape-continuare:
• 2) Mehilan – cere (dar si ofera) iertare sau se
impaca cu ceilalti inainte de moarte
• 3) T’filah – intensificarea rugaciunii, cel putin de 3
ori pe zi – constientizand neputinta in fata
Atotputernicului, dar inca cerand tamaduire prin
rugaciunea Viddui; ultima rugaciune are loc chiar
inainte de moarte cerand viata de dupa moarte
• 4) Yerushah – pregatirea unui testament legal;
exprimarea credintelor si a valorilor cuiva pt copii
si nepoti

32
 3/26/2014

Ritualuri evreiesti si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Cele 5 etape-continuare:
• 5) Tzedakah – actul de a fi milostiv (pomana), de a
face bine –reprezinta ultima fapta pt ca viata unui
evreu sa fie deplina; poate consta in donatii
financiare, dar si vizitarea celui bolnav, fapte ce
sunt bune in orice moment al vietii, dar mai ales
inainte de moarte
• Inmormantare are loc de obicei pe parcursul a 24 de
ore. Trupul ar trebui sa fie in contact cu lucrurile
conform traditiei mai vechi.

Credintele musulmane si ingrijirea la

sfarsitul vietii7

1. Islam – armonie si supunere vointei lui Dumnezeu

(Alah)
2. 2 mari curente de gandire Sunni (~80%) si Shia.
3. Cei 5 stalpi ai islamului: 1) Martusirea credintei
intr-un singur Dumnezeu (Allah) si Mohamed,
ultimul profet; 2) Rugaciunea (de 5 ori pe zi); 3)
Postul de la rasaritul la apusul soarelui in timpul
lunii Ramadan; 4) Pelerinaj la Meca o data in
viata; si 5) Pomana cu musulmanii saraci

33
 3/26/2014

Credintele musulmane si ingrijirea la

sfarsitul vietii
• Majoritatea grupurilor in islam sunt de acord in
ceea ce priveste natura mortii si ritualurile implicate
• Moartea e definita ca plecarea sufletului din trup
(dar nu exista indicatii clare in Coran cand are loc
acest fapt)
• Criteriul de moarte a creierului nu e acceptat in
islam – toate functiile corpului trebuie sa inceteze
• Viata e sacra in islam si toate se intorc la creatorul
lor prin moarte, de aceea suicidul e interzis
• Un musulman doreste sa moara pt Dumnezeu ca si
martir (Jihad)

Credintele musulmane si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Credinta in judecata de apoi si viata de dincolo

• Moartea e o tranzitie de la aceasta etapa a vietii la
urmatoarea
• Trebuie sa apara pocainta legat de raul comis fara
rea intentie, dar inainte de a ajunge pe patul de
moarte
• Foarte important pt musulmanul muribund e sa
ceara iertare si sa se impace cu ceilalti, dar in
acelasi timp sa-si exprime verbal credinta

34
 3/26/2014

Ritualurile musulmane si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Musulmanii prefera sa moara acasa

• In spital, consultati un imam
• In momentul mortii, capul celui decedat terbuie
intors spre Meca
• Mainile si picioarele celui mort sunt indreptate,
degetele de la picioare sunt legate cu ata, iar gura si
ochii sunt inchisi
• Hainele sunt indepartate de o persoana de acelasi
gen, iar trupul e acoperit cu un cearceaf pt spalarea
rituala

Ritualurile musulmane si ingrijirea la

sfarsitul vietii
• Conceptia musulmana despre modestie pune multe
probleme in spital
• Femeile prefara sa fie acoperite din capa pana in
picioare – de ex., cereti permisiunea sa curatati bratul pt
administrare IV, mai degraba decat sa aveti ingrijitoare
• Barbatii acoperiti de la talie pana la genunchi; de ex.,
de asemenea prefera ingrijitori de acelasi gen
• Spalarea ar trebui sa aiba loc inainte de fiecare
rugaciune
• Esecul in respectarea modestiei ar putea cauza un stres
semnificativ persoanei muribunde

35
 3/26/2014

Ritualurile musulmane si ingrijirea la

sfarsitul vietii
• Coranul e citit adesea muribundului care are multi
vizitatori
• Eutanasia e interzisa (nu exista viata care sa nu merite
traita)
• Prelungirea vietii prin sustinere artificiala nu e
acceptata – aspectele legate de neefectuarea resuscitarii
sunt acceptate atata timp cat sunt explicate cu grija
• Autopsia nu e acceptata, doar daca e ceruta de lege –
trupul e sacru
• Fara imbalsamare, inmormantarea are loc repede dupa
realizarea ritualurilor legate de moarte

Ritualurile musulmane si ingrijirea la

sfarsitul vietii
• Spalarea rituala a trupului trebuie sa fie facuta
intotdeauna de catre o persoana desemnata/specializata
de acelasi gen, si urmeaza un model similar ritualului
de spalare dinainte de rugaciune
• Nu sunt folosite nici un fel de sicrie la inmormantare
finala, doar in timpul transportului daca e cazul
• Trupul e pus direct pe pamant cu fata spre Meca, intr-
un mormant mai adanc decat inaltimea persoanei
decedate
• Sunt spuse rugaciuni la marginea mormantului si
cateodata in servicii funerare separate

36
 3/26/2014

Ritualurile musulmane si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Doliul:
– Initial 3 zile dupa moarte cu continuarea rugaciunii
acasa
– Purtarea de haine negre
– Suport emotional oferit de familia extinsa

Rezumatul principiilor despre cum

doresc musulmanii sa fie tratati in spital

1. Respectati modestia si intimitatea. Efectuati unele

examinari deasupra hainei
2. Oferiti mancare permisa de islam
3. Permiteti-i pacientului sa se roage
4. Incurajati intocmirea unui testament
5. Fiti constient de barierele ridicate de limba, bariere
care adesea persista (cand e nevoie de traducatori, e
de preferat sa nu fie membrii ai familiei)
6. Permiteti-I imamului sa vina in vizita

37
 3/26/2014

Rezumatul principiilor despre cum

doresc musulmanii sa fie tratati in spital

7. Nu insistati asupra autopsiei si donarii de organe

8. Intotdeauna examinati o pacienta in prezenta altei
femei
9. Identificati pacientii musulmani cu cuvantul
“musulman”in grafice, pe eticheta cu numele sau
pe bratara
10. Daca e posibil, desemnati un ingrijitor de acelasi
gen

Comparatie intre cele traditiile celor

trei religii
Perspectiva asupra Crestinism Iudaism Islam
Moarte Infranta prin Viata e mai presus Un pasaj intre 2
moartea si invierea de orice, pe cand segmente ale vietii;
lui Iisus cu care moarte nu apare doar cu voia
crestinii se unesc lui Dumnezeu
prin botez
Suferinta Pacatul e cauza, dar Face parte din Pt purificare sau pt
poate fi vazut ca mersul natural al un comportament
avand efecte de vietii pacatos
ispasire
Sustinerea vietii Controversata, Controversata, dar Nu e incurajata.
osciland intre scopul daca oricum va Moartea creierului e
“vietii cu orice pret” muri, sunt pusa inca sub
si evitarea deconectate masinile semnul intrebarii ca
prelungirii unei fiind un semnal al
suferinte inutile atata mortii
timp cat moartea e
iminenta

38
 3/26/2014

Comparatie intre cele traditiile celor

trei religii…
Perspectiva asupra Crestinism Iudaism Islam
Medicatia pt E bine sa fie Ortodox: nu, daca Considerati
durere folosita atata timp grabesc moartea. riscurile de grabire
cat nu duce la Altii permit a mortii
moarte
Donarea de organe Da Da Permisa cu
anumite restrictii
Autopsie Da (ortodocsii au Nu, daca anumite Not unless
rezerve) circumstante nu o required by local
cer law
Nu,
Directive avansate Sunt alese acelea Versiuni diferite pt Recomandate
care duc la diferite
obtinerea vietii denominatii
vesnice

…Comparatie intre cele traditiile

celor trei religii

Perspectiva asupra Crestinism Iudaism Islam

Hospice Da Da Mai bine mor

acasa in
prezenta
familiei
Implicarea Da, pe Da, pt luarea de Rar
liderilor parcursul bolii decizii
religiosi si in pregatirea
pt moarte
Ritual inainte Rugaciuni, Pomana, Mor cu fata
de moarte impartasanie, recitarea de spre Meca si
mirungere Viddui inconjurati de
cei dragi

39
 3/26/2014

Credintele tiganilor si ingrijirea la

sfarsitul vietii8
• Tiganii reprezinta aprox. 10% din populatia
Romaniei si detin procentaje similare in alte tari din
Europa de Est, precum si diaspora; e greu de
apreciat intrucat nu participa la activitatile de
recensamant
• Originar, au migrat din India in sec X si si-au
insusit elemente ale culturii locale/practici
religioase, mentinandu-le totodata si pe ale lor
• Credintele legate de sanatate complica interactiunea
cu sistemul de sanatate – folosesc multe remedii
populare, superstitii; pot opune rezistenta la
masurile de sanatate, de ex., imunizarea copiilor

Credintele tiganilor si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Cred ca spiritele sau diavolul cauzeaza boala prin

vizitarea caselor care sunt murdare; adesea nu
accepta teoria germenilor
• Numarul mare al membrilor familiei ofera un
important suport prin vizitarea bolnavului in spital,
dar provoaca totodata intreruperi ale ingrijirii
zilnice
• Pot sa arda tamaie in jurul patului sau femeile se
pot imbulzi in jurul patului unei regine pt a primi
sufletul ei puternic in momentul vietii

40
 3/26/2014

Credintele tiganilor si ingrijirea la

sfarsitul vietii
• Comunicare si luarea deciziilor se face prin membrii
ma iin varsta ai familiei; nu doar deciziile medicale (de
ex., casatoria la o varsta frageda, nepotii sunt crescuti
de soacra)
• Tiganii acorda mai mult respect pt personalul medical
masculin mai in varsta – foarte orientati pe ierarhie
• Identificarea unui barbat mai in varsta ca purtator de
cuvant si pt comunicarea noutatilor ar putea fi de ajutor
• Foarte grijulii cu ritualul puritatii (parte superioara a
trupului) si necuratia (partea inferioara a trupului, in
special zona genitala); probabil ceva influente a
sistemului de caste indian

Ritualurile tiganilor si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• Partile pure si necurate ale trupului trebuie ingrijite

separat (de ex., nu folositi aceeasi carpa sau sapun
pt partile curate si pt cele necurate – dati-le 2 bucati
de sapun, etc.)
• Tiganii vor dori sa poarte haine de spital care sa
acopere complet parte inferioara (cea necurata) a
trupului
• Femeile aflate la menstruatie sunt necurate – de
indata ce femeia are menstrusatie, nu ar trebui sa
mearga inainte barbatului; in timpul mentrei se
presupune ca nu gatesc

41
 3/26/2014

Ritualurile tiganilor si ingrijirea la

sfarsitul vietii
• Nasterile in casa ar murdari casa
• Spitalele sunt foarte importante pt tigani din acest
punct de vedere
• Orice e atins de proaspata mama e considerat
necurat pana cand copilul e “botezat”
• Apa de spalat devine contaminata daca intra in
contact cu partile inferioare – dusurile reprezinta
metoda preferata pt curatire
• S-ar putea sa refuze sa atinga/manance lucruri
preparate de Gadjes (nu sunt tigani)

Ritualurile tiganilor si ingrijirea la

sfarsitul vietii
• Grija legata de impuritate (repulsia) ar putea fi un factor
in lipsa de asimilare a culturii lor in cultura dominanta
de-a lungul secolelor.
• Tiganii nu permit autopsierea sau donarea de organe.
• Trupul e sacru.
• Exista o credinta ca sufletul “isi retrage pasii” timp de
un an de la moartea trupeasca; de aceea are nevoie de
toate organele.
• E comun ca jelirea sa fie exprimata violent la momentul
mortii – tipete, smulgerea parului, trantirea la podea sau
de pereti.

42
 3/26/2014

Ritualurile tiganilor si ingrijirea la

sfarsitul vietii
• De obicei, tiganii aprind o lumanare la patul
decedatului sau o aseaza la capatul patului unui
rege tigan pt a-I conduce sufletul spre Rai; de
asemenea, decedatul e mutat spre fereastra (ca sa nu
intarzie calatoria sufletului spre cer)
• Membrii familiei ung cu ulei trupul persoanei
decedate.
• De asemenea fac un cerc in jurul patului si ii cer
decedatului sa-I ierte – daca acest lucru nu e facut,
e posibil ca decedatul sa intoarca ca un spirit rau si
sa le faca rau

Ritualurile tiganilor si ingrijirea la

sfarsitul vietii

• S-ar putea sa introduca ceara in narile decedatului

ca sa previna intrarea spiritelor rele in trupul
acestuia
• Toate acestea sunt necesare pt asigurarea cu succes
a reincarnarii in corpul altui om sau animal.
• Daca aceste ritualuri sunt intrerupte, s-ar putea sa
interfereze cu tranzitia spre o viata viitoare si
decedatul s-ar putea intoarce ca mulo, “mortul viu”
si sa produca necazuri celor in viata.
• Imbalsamarea cu lichide s-ar putea de asemenea sa
interfereze cu acest proces al reincarnarii.

43
 3/26/2014

Credintele si ritualurile credintei

seculare in ingrijirea la sfarsitul vietii
• Religia civica sau civila – eroi venerati, natiunea,
etc.
• Negarea mortii – increderea ferventa in ”Progres”
• Adorarea tineretii si a frumusetii fizice
• Moartea ca obscenitate
• Indepartarea corpului si a altor elemente care
amintesc de moarte cat mai repede posibil
• Incinerarea devine din ce in ce mai populara – si
din motive utilitare – saracii nu-si permit sa moara
• Ritualurile formale de doliu incep sa dispara

Cateva sfaturi utile6…

1. Totdeauna presupuneti ca o credinta e rationala.

2. Niciodata nu presupuneti sensul unui termen sau
concept.
De ex. “miracol” poate insemna “voia lui Dumnezeu”
sau “insanatosire completa”
3. Acceptati intelegerea pacientului asupra credintei
sale. Respectati credinta pacientului

44
 3/26/2014

…Cateva sfaturi utile

4. Fiti constient de diferentele religioase (curente

diferite de gandire in cadrul religiilor).
5. Intelegeti ca religia e mai mult decat ratiune.
Implica credinta si simtirea. Trebui sa fiti atent la
aceste sentimente,inclusiv negarea.
6. Fiti sensibil, nu judecati si nu faceti prozeletism.

Cateva concluzii…
• “Homo Sapiens este singura specie care traieste in
asteptarea mortii.” (p. 277 – ref. 14) Cu toate acestea,
oamenii nu sunt singurele specii care sufera.
• Oamenii au credinte si ritualuri menite sa dea sens
mortii.
• Oamenii au de asemenea “reguli” despre cum sa moara
si cum sa se ocupe de moarte si doliu.
• Exista o mare varietate in ceea ce priveste modul in
care oamenii inteleg moartea si raspund la pierderea
unei persoane.
• Modul in care intelegem si raspundem mortii spune
foarte multe despre modul in care traim si vedem viata.

45
 3/26/2014

Cateva concluzii …
Distinctia intre moartea fizica si sociala
(Figure 1, p. 282, ref. 14 )

…Cateva concluzii
Distinctie intre moartea fizica si sociala

• Cum sunt interpretate distinctiile intre moartea

fizica si sociala in societatea moderna?
• Care este impactul definitiilor in schimbare ale
mortii in medicina moderna? Un bolnav foarte grav
cu potential limitat de supravietuire/recuperare este
deja mort din punct de vedere social? Dar un pacient
cu dementa Alzheimer avansata? Sau cei cu
handicapuri grave? Care sunt implicatiile la
inceputul vietii/nasterii?
• Acest concept poate fi aplicat in societate pentru o
intreaga generatie? De exemplu, cei care au trait
toata viata intr-o cultura cu o tranzitie brusca la alta,
cum ar fi cu caderea comunismului.

46
 3/26/2014

Referinte

• 1) Zeller, A. The Grieving Process in Non-human

Primates, Chapter 2 in Coping with the Final
Tragedy: Cultural Variation in Dying and
Grieving; Eds. Counts, DR, and Counts, DA.
Baywood Publishing Co., Amityville, NY 1991
• 2) Ramsden, PG. Alice in the Afterlife: A
Glimpse in the Mirror, Chapter 3 in Coping with
the Final Tragedy: Cultural Variation in Dying
and Grieving; Eds. Counts, DR, and Counts, DA.
Baywood Publishing Co., Amityville, NY 1991

Additional References Cited...

• 3) Badone, E. Memories of Marie-Therese, Chapter
13 in Coping with the Final Tragedy: Cultural
Variation in Dying and Grieving; Eds. Counts, DR,
and Counts, DA. Baywood Publishing Co.,
Amityville, NY 1991
• 4) Kaufert, JM and O’Neil, JD. Cultural Mediation
of Dying and Grieving among Native Canadian
Patients in Urban Hospitals, Chapter 14 in Coping
with the Final Tragedy: Cultural Variation in
Dying and Grieving; Eds. Counts, DR, and Counts,
DA. Baywood Publishing Co., Amityville, NY
1991

47
 3/26/2014

Additional References Cited…

• 5) O’Connor, JA. Good Stories from There Develop
Good Care Here: A Therapeutic Perspective,
Chapter 15 in Coping with the Final Tragedy:
Cultural Variation in Dying and Grieving; Eds.
Counts, DR, and Counts, DA. Baywood Publishing
Co., Amityville, NY 1991
• 6) Woll, ML, Hinshaw, DB, and Pawlik, TM.
Spirituality and Religion in the Care of Surgical
Oncology Patients with Life-Threatening or
Advanced Illnesses Ann. Surg. Oncol. 2008;
15(11):3048–3057.

Additional References Cited…

• 7) Sarhill, N, LeGrand, S, Islambouli, R, Davis,

MP, and Walsh, D. The terminally ill Muslim:
Death and dying from the Muslim perspective
Am. J. Hosp. Pall. Care. 2001; 18 (4): 251-255.
• 8) Vivian, C and Dundes, L. The Crossroads of
Culture and Health Among the Roma (Gypsies)
J. Nurs. Scholars. 2004; 36: (1): 86-91.

48
 3/26/2014

…Additional References Cited

• 9) Guinn DE. The Heart of the Matter: Religion

and Spirituality at the End of Life. Oxford
University Press, 2006
• 10) Counts, DR and Counts, DA. Conclusions:
Coping with the Final Tragedy, Chapter 16 in
Coping with the Final Tragedy: Cultural Variation
in Dying and Grieving; Eds. Counts, DR, and
Counts, DA. Baywood Publishing Co., Amityville,
NY 1991

49