cApPITOLUL 5 METODE ALTERNATIVE DE CALCULATIE A COSTURILOR 5.1, Gradul de complexitate a lucrSri stingifice Studiul propus in t 4 e propus in acest capitol reprezintd un model pentru partes aplicatis ® iri de Hees” Studenul treble si emonsvere ch. porte. apca tonite d contabilitate managerialé utiizate pentru planificare, control si decial in diferte oreanizatil. Asadar, se pot include studi de caz bazate pe tehnici si principll de calculate de cost, comparai inte costurle standard i costurle efetv, eaboraren bugetelor ce ie lee penta ates 9 rer performantei folosind indicator’ $1 Ingrumente scene (de extol bleed scorecard), Pentru ciclul de masterat, profesor coordonator si exarinetri se ajeapt ca tue <4 includé mai multe Geta, 38 fle aplicate tehnicle adecvate pentru Iuarea decailor, si fe aGitert indicatori de naturé nefinanciar8,s& existe interpretari extinse ae rezultatelor In diverse scenaril 5.2. intrebarea cercetarii ‘aceasta trebuie corelatd cu titlul lucrarli de licent. Un exemplu de intrebare 2 cercetdri pentru tema ,Metode alternative de calculatie a costurilor” poate fi formulate gstfel ,Care este metoda de calculatie a costurilor care oferd informatia cea me) relevant si util pentru manageri2” Tnuinte de a incepe redactarea lucr&rii, teoria trebuie stiuts si Tnteleasd! Un studiu de 20 de pagini nu va putea fi finalizat, indiferent de ajutorul primit 3&1 profesorul coordonator, dacé nu sunt clare conceptele si metodele aplicate. Lucrarea de ficena nu este [a nivelul unui curs, ci trebuie s8 includa si notiuni nol, adaptate dup’ literatura stiinfficS sau profesional. Consultarea frecventa cu profesorul coordona teste nececar’ pentru a da structuré lucrarii si pentru a primi un feedback profesionist! Rolul profesorului coordonator este extrem de important in acest proces 7 5,3. Cerinte privind sectiunea teoreticé a lucrarit Poe eeniul contabilt3tii manageriale, lucrurile se schimb8 mal lent decdt in azul ator eiscipline. De aceea, se pot folosi pentru documentare si mater ale et vechi Ls Totusi, este important ca sursele de documentare sé fie cérfi sau articole publicate in coir de prestiglu. Nu este recomandat@ utlizarea unor Informa cote de pe pagini aitemet care nu. au garantia caltail si care nu asguré controll corectitudini informatiei. In schimb, doar ceea ce provine din surse sigure (de exemplu, un material = tehnlic publicat de ACCA) va intra in bibiografie, Procesul de documentare poate incepe 4 tu lectura suporturilor de curs. Se va tine cont de faptul 4, pentru o lucrare de licents, yor trebui incluse in bibliografie minim zece surse reprezentand c&rti sau articole de | specialitate publicate in editurl recunoscute: =) _ 5:4. Metodologia aplicats @) acest tip de studiu utilzeazé o metodologle mixts (calitativa si cantitativa). 0 Dimensiunea calitativa consté in cercetarce aprofundat’ si descrierea problemel economice: procesul industrial, tipurile de costurl centrele de cost, inductorit etcca 0 incon 100 de NYG elt and ees setae face. Ait, teen ite modicaea fac 2 apical, dea gt canoer ils pu este standarl ‘rod est_mai intel r porte tiare9 cre ut de obit cae sont common, € 1) incase Sree do repartiar) dete ontuflor,Dack tema se r luatia costo, sep ece ate Caparo metode de calculate, se va impleme! Corel fect 5 eostul standard. Este import de eaz sinus indepsrter respects portauc stu rte @ metods nou, se vor caleuls abate, ca tema [veri de lent sig de obiectval stabi. analiza datlor 5a. Anal date" cjune vor fi explicate algerie fEcute pentru indepitin sep fe contabitate managerial af expliat railonarert ja aleas’ par bol costurilor trebuie $3 fie corect8. Exista multe eto er le ut lt nunc de contr. Metods ABC se aa utc el de compa, sé todo pe fat sou metoda pe come reap damen de crtntt, De exenp,metoda pe fees ahs nme feb ce piston bla comand, eal vestmonare personaliate et Met a 5:8, Model ds studi pivind mstodeateratve de caleulatie a astro ‘are ole informatia cea ma relevant si utils pentru manage dea Eoatur mal Feduse comparaty eu cancureni =a in Bucurest. Aacerea ‘tabi, asgurdnd-acoperes chelulelor abtinerea unl proitsatisfcsto Principal competitor’ direc sunt reprezentati de alte Time eare vind pe mati producstoare, care ofr un pret Internet produse fbvieateartzanal si def exact eit timp sila ce temperatura se va desfigur acest proces Ingreientcle foloste sunt naturales, de aceea, pot apSrea diferente dela un ltl altl pentru unse tip ate sunt ambalate manual de materi prime (de exemplu, pect fea mal find fecurd si eel mal bun gust. Produsele re Pierderileintegistrate sunt mirime, deoarec ciocolata se ratopeste si procesu eres ‘Un exempli de proces industrial de fabriare 2 link: https, /youtube/2AMWOOHTE. (Mik. Ch Videoclipul de la acest erate | How ls Mademeted aterntive de ict ropa, lan lem dene Tat hy Rencterer caponnts narra HBO rng NN Se ra ered nine nas SUT ce acon gmaceete tan et el Sualtvdoands cher one rates Cr magico aaa ‘A ost obfinte uemstoaate infrmatisin conta iateafinoncia rae rea este impart in centre/fonehn, dentate Figura nr enfcareaconturion abet nts din bolo = Tame) oe) aoc | 7000 | “aos| oe smo] 500 se] ep Figura nr. 1. Funciunile ntreprinder Tratamentul contabil apliat in aceasts entitate pentru caleuul costului st descircarea din gestiune este FIFO, Metoda de amortzareutilzats pentru echipamente este metoda fini Aefetele produselor fie selectate pentru exemplificore Refota produsului,Ciocolat de casd™ [Acest produs acoper8 aproximativ 50% din vanzdnile companiei. Este ur produs de bat, a are se pot adéugs ciferite arome (de exernplu, de cafea) sau alte Ingrediente (de exemply, nc, portocale) pentru 2 obtine dlverse sortimente, Pentru obtinerea a 1.000 grame ,Ciocolata de casi” se folosese: 4 500 gramelapte praf; © 100 grame cacao = 200 grame unt; Tabelulne: 2 itvatia stocurorinole de materi prime (oe tiuri de materi prime) ‘© 500 grame zahar brun; Elemente T contacts) | Sotnec| | aa ee : | etka) | tay | Volesre ‘© 05.re manopera, cost 150 lei/or8, 2 a Rata de alocare a cheltuielilr indirecte de productie si ambalare: 50 lel la 10 lei cheltulel cu a aE materile prime. 6745 | na De exemplu, folosind costurile aferente stocunilor iniiale de materi prime, vor obtine 16 | si Lurmatorul cost pentru 1.000 grame ,Clocolat8 de casa" =o) eeat de epatres Bina,a Plcind dela aceste date, repatizareaprimari pentru perioada analizatd se presints ast POPPER Feprezeotat3 de chetuieh directo. ‘A dous clap n cleulae ese repatiaren procedeu|algebrc. Pentru augura slea28 cheb el, stabilim proce Tobelu nr. 8 Procenterepa Procedeul algebric CCheltuiel Panouri solar = 1.163,33 +8,77% «ct CCheltuieli Centrala de apa upd rezolvarea sistemulul d Cheltuiel Panouri solare ser CiRGialr Conaral ce ana! ecuatil se ob 1.24100 lei each ek eltuiell Central de aps 816,68 +5,92% x Cheltuish PanourlsolareDetalores achitilor pe py bon re a be Cost de achsfie va fi egal cu valear aferenté chetuielior de Aproviionare. Pentru p 4914 +716,95 -5.630.95 Caleull cost de ache (3 Ui corelarea sumelorin cabal sepoate uc cudous ple tri de mate prime, materiale 51 amt. reteniat in tabell de aos, L valoarea calcula ne baca costulu de ae cat corespunttoare dn cheval aerente centrului Aprovizionare. Caleulul se pelt i de 0.1398 J anterior. De exer pentru primul tip de mate Cota clue de provicionareaferente prcisulu Lapte pr Baza de epar rodusulu Laptepraf integral BOs 50 caleulat3 pe bara pret ate lus eas nul tip_de materie prim8, costul de ach ie pentru materi prime si materiale de ambalat incurs uns au obtinut 2 eed 52 ee ele rng 06ral 26% erdsime- Ray 1535 Cantiateno 5557025 = Iesor (60.799 I) 86 repre re Se read a Bune de cat Tecate er erode ABC Fotele HOLES sig antl de meted Ante sf OrEAIEEE Inter tre fais ot edt 3488 dn chet utes of stabi aol ernlere a Per dated nine de lansoea preg 1 ter De ace, 2U SDI singe cid are be 2 sa set oe omar oe regs ale ech! eta ianore peoauce” nom Sd sobIiE Inductontseegt | sini # 90 stabil Inductor spec ipa arc detest 2 regiare 3 ec “oot cast. no abe 13. nfar Tabeuln 14 Reparteorea chel direct [iene | ensnrtcce | it | Se tans 1505-70 SaeOH | a | saa7/iz0 1025 | =e EHH) sym) suuvesoom=aue| 1350] 94041 30-62 ee nein a 21598] 24532561625 g Me eee = ve Ae pon rp Inept reta inte rezitateleobtnute conform clo ous metade se prensa: Tabell er 16. Compara reste obviate ss observ fant c ciferena de rezultt este semifentie Feta htdekee chau nvoie de sister cl contol al costulor ma svc, he or increas deci pe bazacosturlor coreo metodel target costing fa flma VSO Aoleo a dint opertunitile pe care fra le are In acest moment se refer lansarea utor groduse vegan. nainte de 2 ace aes cr, fetle acu toa de ass peta sab pre Pe fen ri dspus 38 suporte pentru un astel de produs cel se pare important. ‘nfetaprodusulu Ciocolatd vegand (entra 1000 de grame de rods] 5 75 game cau 165 grame puede roscove; 50 grame sop de artar sp.grameunt decacao, 1» 20¢rame sents de rom. {cuajatoral studilor de pita enstente sal prietenr lar dspus 8 e spond la intrebSn, Ioana s Elena au stabil fatel cépretul tntd pentru cocolat cu clu este de 215 le pentru un tnton de 75 de grame, Maria pe care fetele o dorese pentru un astfel de produs este de 40% Aste costul tint este ‘+ costl tnt = pretul de vanzare- maria 4 costulyintd =11,5~ 11,5 « 40%)costul esti cost tnt a sa coment spe F Pring etna SP rnp 36 prods standards te madeste In Mod vodhin : ide 50 de rae, cb pote crane, deine ae a ae batoanele treble ae iar personales iva nec, srandl e102 sacsle ‘ Gucerea companiel a dong Soe se ro it Came, 8603768 BOONE Mepeg, modal e folsind conce rensafirelevot Seconsh THO apeieuitoari PriNSP i anumite decia teste ea) i je exerpl, £3¢a0) $00 cost de adel fee (2 arena pot f fost [a fobricarea ator ee te in mod constant in stocule cae sunt Fist , rif cate east n eat portant pent sti roassiote . ta produsului .iocolat cu portocale (peniru1.000 de grame de produ) + 266 game thé usmle 115 gun + 3gramevani 1 wo gramecac. Tabelul or 22 Cost cee stcu ‘ajadar,costul relevant cv materile prime sl ombolaele ste de 205 leh pe Baton cco urmtorl pas ete acl de 9 sbi axl leant ca manogrs: Cal reer esl ese rr tur cn ent capacate spon respect agai frei na st ps rarer pent aceasta comands, incre in rele normale ipa 2 fae aie paca eats ore splertae, onl elvan sf gal cst aston a6 Ooty tncle suportate de angi se agasto Tn alo cre a= agalensh pest) tar costl relevant va cepetentat de sare sestoa, cas def, stato roth lana tlle, pat dint angaal din seca de produce (care au eontracte de mune pe iy nedeterminat, respeth sunt plait} pentru opt oe de munca pe tmp de cna ale se saptimsn3) au dou ore pe 2 in care pot ra pent aceesth comands: Fenty oe nares ef la timp, alcnclles angaat va trebulsh ane $8 lucreze la o comand® tal voee, Pentry comanda respect va apirea o pensizare de 200 de: lel, cenforn scl. in pus, a finevoie de 100 de ore suplimentae in luna uli, ce vor pitta ca insataiu brut de 120 le/ord(yaloare ce include toate txele) «angi in celelatedepartament nu vor cra suplmetar per aeast comanss naceste condi, costul relevant cu manopera Vaiernst do a0 eo, Bae seas un cost ith pent REI actor 9 opare cost HM CU COs et Te rat pe factor erent ast =t* (ad unde ot neren eee root pe foto Tar © = feos jonerd urmitoarle informal re ertate la cotl estimat pent yp ston do75 er decioolat ev a 1. Costu estimatpentrprodusul,Cocoet is ra rat [Valor fr] [eee fe can [fect Te oe dE fanart a) Asadar,costul tint pent noul prods este de 6,90 lar eostul estat este de 8,415 a Existd un ecart inte costul tnt si costl estimat egal cu Ecartul = Costul estimat-Costal tints = 8,415 ~6,90 = 1,515 ll Feteletrebuie si incerces8 micgoreze aceasta diferent. Pentru inceput, ele vor stabil cost estimat pe fiecare dintre functle produsuli si vor compara eu castul tint. Costu estimat este Calculat pe baza datelor previzionate aco semabe Sea acorutey ete, 18 fetes cnc pel = a= —| ae * pac aces et ey ao om a efigentizarea proce de produce pentru edueerea chet ontnr es prin foosrea uo at ip de ca, cu 15% malin se mode text stl mode cos) sina deve Jnarne product Tobelul 20. Costu estima reatculot Wd ferent caractenti Textura” te mic det ce inal. Costul int ecaleatva _Tabelui nr. 2. Costl tnt recoleuet Ne fecor [vate | Tnaceastistuatie,ecartul inte costal estimat si costl tints devine Fcartl = Costl estimat - Costul its =7,926- 6585-1371 le, ‘Asadar,ecartul a sciaut de la 1,515 lela 1371 Graf, aceasta situate se poate reprezentaprecum in Figura nr. 2 ulemT (0200 + 12.000 12 in legsturd strate ale: 2 nregi tului special pentru port ostul echipamentul 5 utili: 1.700 lel total: 3.700 lei cae dar, costul relevant pentru aceast Asadar, costul Tabelul nr. 24. Cos —_ lemente Ne rug de produs fot 34/20=3,64 let | Ih concluzie, costul relevant pen Acesta este un cost minim, care fia comands speciala si, baton ae ciocolaté cu portocale este de fimel VSD acoperirea costurilor direct le sigurd firme obabil obtinerea contractulu, Preful de vanzare va fi stabil ceastd Valoare si adugénd o mar} le, tf es Bate de aces it plecang g Concluzii Obiectivul urmérit rin in costurilor care fers informatia cea mai relevant implementarea cont troll prin costur, manageru| 34 observat o majorare cy 25% profitul Performante, angaj impreuns la un fiicele p Ml, aU reusit $5 achi 5 4 oft ansitioro eres curs de Bibliogratie Associa ation of Charo 169 Certifieg iCcountants 202 EN: 9799, “5097. 8438.7, an ae “agement (pry) BPP Learning 7 Ay Ponories, 4 20, Sih u Contabiiie tara ¢ a 18 Cone ISBN o7g 06. 19 serials, Eaitig g Wa, Eng TAs Coupee ae * © Dascalu, ¢, "aerial, MUS Eeltirg ASE, |saw: