Sunteți pe pagina 1din 42

R A M A N A

M A H A R I S H I

C A U T A R E A

S I N E L U I

DIALOGURI DESPRE ESENTA DIVINA A FIINTEI

C U P R I N S ===================

INTRODUCERE..............................................................2 VIATA LUI RAMANA MAHARISHI...............................................4 CINE SINT EU ? (NAN YAR ?)...............................................7 CUNOASTEREA SINELUI (SAD VIDYA).........................................13 SUPLIMENT LA CELE 40 DE STROFE (ANUBANDHAM).............................16 TACERE SI SINGURATATE...................................................20 DISCIPLINA MENTALA......................................................21 BHAKTI SI JNANA.........................................................24 PACEA SI FERICIREA......................................................25 JNANI SI LUMEA..........................................................25 REALIZAREA SINELUI......................................................30 SINELE SI INDIVIDUALITATEA..............................................32 AHAM SI AHAMVRITTI......................................................34 INIMA ESTE SINELE.......................................................37 CAUTAREA SINELUI........................................................42

- 1 DARUIESC ACEASTA TRADUCERE MAESTRULUI MEU SPIRITUAL GREGORIAN BIVOLARU, CAR E MI-A TREZIT FIORUL DIVIN AL CAUTARII SINELUI .

CLAUDIU INTRODUCERE

Un studiu atent al nvtturilor lui RAMANA MAHARISHI, va releva faptul c ele se bazeaz pe experienta sa personal si complet, experient confirmat de textele sacre c e i-au fost aduse de primii si discipoli si pe care el le examina cu atentie pe ntru a limpezi neclarittile ivite n mintea discipolilor. In nvtturile sale, BHAGAVA N (formul de respectcu care discipolii i se adreseaz maestrului, si care nseamn fi int divin) foloseste expresii ca "scripturile declar", "astfel cum spun nteleptii" etc., de asemenea citeaz pasaje din texte ca BHAGAVAD GITA, VIVEKACHUDAMANI si RIBHU -GITA. Dar este evident c aceste trimiteri snt oferite numai ca niste confirmri, cci ele au fost ntelese de MAHARISHI nsusi, prin propria sa experient. Invttura de baz este cea din ADVAITA-VEDANTA. Experienta complet a Sinelui lipsit de dualita te este scopul, introspectia n natura Sinelui, este mijlocul . Cnd mintea identific Sinele cu non-Sinele (corpul fizic, etc.) apare suferin ta, nlntuirea n iluzie; cnd aceast identificare gresit este nlturat prin ntreba snt eu?" este calea direct propus de BHAGAVAN RAMANA. Experienta Eului Suprem es te accesibil tuturor . Dintre toate gndurile, gndul "EU" apare ntotdeauna primul. Ceea ce trebuie fcu t este s ne ntoarcem cu gndul, prin introspectie, ctre sursa gndului "Eu". Acesta e ste procesul invers fat de ceea ce se petrece n mod obisnuit n activitatea mintii noastre. Mintea cerceteaz structura si cauza tuturor lucrurilor din jur, care la o examinare adnc, snt propriile sale proiectii n afar; ea nu reflecteaz asupra sa nssi si nu-si cerceteaz propria sa cauz. Cunoasterea de sine poate fi dobndit o ientnd mintea spre ea nssi. Acest lucru nu trebuie confundat cu introspectia desp re care ne vorbesc psihologii occidentali . Introspectia ce duce la realizarea Sinelui nu este examinarea de ctre minte a propriului su continut, introspectia este aducerea primului mod de manifestare a mintii, a gndului "Eu" pn la originea sa care este Sinele. Cnd se realizeaz o c ercetare adecvat si perseverent, chiar gndul "Eu" nceteaz s se mai manifeste si se roduce iluminarea, fr cuvinte, n forma lui "Eu-Eu", care este Constiinta pur. Acea sta este eliberarea, ncetarea succesiunii nasterii si mortii . Metoda prin care se realizeaz aceasta, asa cum s-a artat, este introspectia, care, n Vedanta, e numit JNANA, cunoastere. Devotiunea pur (BHAKTI), meditatia ( DHYANA) si concentrarea snt identice (ca rezultat) cu aceasta. Dup cum clarific p erfect BHAGAVAN, experienta complet a Sinelui nseamn n acelasi timp o real devotiun e, controlul mintii,cunoastere, perseverent si voint. In limbajul devotiunii, sc opul final poate fi descris ca o resorbtie a mintii n izvorul su care este Sin ele; n limbajul stiintei YOGA el poate fi descris ca dizolvarea mintii n Lotusul-Inim. Acestea snt numai dou moduri diferite de a exprima acelasi adevr . Metoda introspectiei este considerat dificil de cei ce nu au dobndit o compet ent necesar pentru aceasta. Mintea trebuie mai nti purificat si fcut capabil s s ntreze asupra unui singur punct. Aceasta se realizeaz prin ASANAS, PRANAYAMA, concentrare si meditatie. Astfel, diferitele tehnici YOGA, snt auxiliare metode i directe care este introspectia. In acest context, BHAGAVAN se refer la trei g rade de aspiranti: cel superior, cel mediu si cel inferior . Pentru aspirantii de nivel superior, calea prescris este VEDANTA, metoda fi ind introspectia; prin aceast practic, mintea devine linistit cufundndu-se n Sine, si n final nceteaz de a mai fi, trind - 2 experienta pur a Sinelui Divin strlucitor. Calea pentru aspirantii de nivel me diu este meditatia asupra Sinelui; meditatia const n dirijarea unui flux continu u al mintii nspre acelasi obiect; exist mai multe forme de meditatie, cea mai bun este aceea asupra afirmatiei "EU SINT SINELE", acea st form de meditatie culmineaz eventual cu Realizarea Sinelui . Pentru aspirantii de nivel inferior, disciplina cea mai folositoare este c ontrolul respiratiei care conduce la controlul mintii .

BHAGAVAN explic diferenta dintre JNANA-YOGA (calea cunoasterii) si DHYANA-Y OGA (calea meditatiei) astfel: JNANA este ca si cum ai supune un taurncptnat, adem enindu-l cu o legtur de iarb verde, n timp ce DHYANA este ca si cum l-ai stpni prin fort . Dup cum exist opt ramuri n YOGA, exist deasemenea opt faze similare si n JNANA. ele au ns semnificatii diferite. Astfel, n timp ce PRANAYAMA din tehnica YOGA co nst n regularizarea si retinerea respiratiei, PRANAYAMA, ca ramur din JNANA, se r efer la respingerea lumii de forme si nume, care este ireal, si realizarea Real ului care nseamn Existent pur - Constiint pur - Fericire suprem . Astfel, prin metoda introspectiei, Realizarea Sinelui poate fi obtinut chia r n aceast viat. De fapt, Realizarea Sinelui nu este ceva ce trebuie dobndit din e xterior. Cheia acestei cutri este ntrebarea "Cine snt eu?". Ea constituie axul a c eea ce MAHARISHI numeste metoda simpl si direct. Rspunsul trebuie s survin spontan, cu o sigurant infailibil, dobndit prin experient: "Eu snt Sinele" . MAHARISHI cita uneori din YOGA-VASISHTHA, o carte a ntelepciunii orientale : "Mediul mental este creatorul lumii" . Un om adormit aflat n starea de somn profund, fr vise, ne spune el, exist n ned iferentiat. Psihismul apare la fel ca o poz care se reveleaz ntr-o baie fotografi c. Mai nti apare rasterul, (fondul). Noi l numim "ego" . In om, de ndat ce acesta si-a asumat ideea individualittii, rsare imediat si l umea. El o modeleaz conform structurilor sale mentale, care focalizeaz Constiint a n imagini pe care el le consider a fi obiecte . Dar de fapt, individualitatea noastr nu este dect una dintre aceste imagini, prin intermediul creia le vedem pe toate celelalte . In acest caz, fiind supusi iluziei, Sinele pare a se limita la "eu". Astfel constiinta individual, mintea agitat, corpul, lumea exterioar, par a fi domenii separate. Dar ele apar n acelasi timp, coexist si se resorb mpreun . MAHARISHI exprima ntelepciunea UPANISHADELOR care afirm c mintea, corpul si l umea snt elemente componente ale aceleiasi manifestri n care Sinele se reveleaz lu i nsusi. Acesta este spectacolul magic, "iluzia creatoare", pe care textele tra ditionale o numesc MAYA. A transcende iluzia, a vedea cine sntem cu adevrat, ace asta este esenta nvtturii sale . Noi sntem de fapt SINELE. Sinele singur exist. Ignoranta este aceea care ne face s credem c nu am realizat Sinele. Cnd aceast ignorant este nlocuit prin cunoa rea de sine, realizm natura etern a Sinelui. Acela care a obtinut aceast realizare e numit JIVAN-MUKTA (eliberat n viat). Ce lorlalti, el poate s le apar continund s locuiasc n trup. Se afirm c pentru a aju ceilalti, corpul va continua s existe atta timp ct vor dura resturile din PRARA BHDA-KARMA (acea KARMA a trecutului care a nceput s se fructifice n forma corpulu i actual) si c atunci cnd aceasta s-a consumat, trupul se dizolv , si astfel JIVA N- MUKTAdevine un NIDEHA-MUKTA. Dar din punctul de vedere al Adevrului Absolu t, nu este nici o diferent ntre cele dou forme de MUKTI; ceea ce trebuie nteles,es te c aceast MUKTI, sau eliberare, este natura neschimbtoare a Sinelui .

- 3 VIATA LUI RAMANA MAHARISHI S-a nscut n anul 1879 ntr-un sat ndeprtat la vreo 30 de mile de MADURA, oras di n sudul Indiei, unde se afl un templu renumit. Tatl lui era magistrat si brahman . Avea faima c a fost foarte milostiv. Hrnea si mbrca un mare numr de localnici. Co pilul a fost crescut si instruit la MADURA, acolo a nvtat englezeste la scoala m isionarilor americani . La nceput tnrul RAMANA iubea mai ales sporturile si jocurile. Era tarela lupt, la box si a fost un bun nottor, nfruntnd apele cele mai adnci. Nu avea nici un int eres deosebit pentru filozofie sau religie . Singurele lui ciudtenii erau n vremea aceea accesele de somnambulism, urmate de un somn att de adnc c nici un fel de zgomot nu l mai putea trezi. Colegii lui de scoal observaser acest lucru si deoarece le era team de el ziua, din pricina

iutelii cu care rspundea la orice atac, se foloseau de somnul lui noaptea, ca ssi bat joc de el. Il azvrleau din pat, l duceau n curte, l bteau si apoi l puneau nou n pat fr s fi izbutit s-l trezeasc din somn. A doua zi nu si amintea nimic. r, pentru un cercettor atent, toate acestea ar fi fost semne pentru a discerne manifestri care exprimau potentiale forme ale extazului mistic . Intr-o zi, o rud, care sosise n vizit din tinutul su, i povesti c vine dintr-un pelerinaj la ARUNACHALA. Acest nume sun ciudat n mintea copilului, fr ns s poat de ce. Se inform, si cnd afl c ARUNACHALA este un templu deveni total preocupat d e acest nume. Nu ar fi putut spune pentru ce l interesa ARUNACHALA mai mult dect alt templu . Isi urm studiile la scoala misionarilor, fr ns s dovedeasc nzestrri deosebit oate c era foarte inteligent si un bun elev. Avea 17 ani cnd simti chemarea meni rii sale. Prsi scoala fr nici un motiv si fr s le spun nimic profesorilor sau pr . Care erau motivele pentru care procedase astfel, zdrobindu-si orice posibili tate de viitor? Fapta era perfect motivat n ochii lui, ns ctusi de putin n ai pr ilor lui. Cci viata l mpinse ntr-o directie pe care nu o prevzuser profesorii lui. ase sptmni dup aceast revelatie prsi liceul din MADURA si nu se mai ntoarse nicio Era singur la el n odaie n ziua aceea si deodat l cuprinse o mare spaim. Cu toa te c era sntos avu impresia c va muri. Obsedat de aceast idee, se pregti ca si cnd easta ar fi fost de nenlturat. Se culc pe parchet, si nclest membrele si si opri r iratia. "Iat c acest corp care e al meu va muri si va fi pus pe rug si prefcut n cenus. Dar eu voi fi mort odat cu acest corp? Corpul snt eu? Acest corp e teapn s i tcut, si totusi simt c exist cu toat forta si plintatea." Asa descria MAHARISHI aceast curioas experient. Ceea ce se petrecu pe urm e gr eu de nteles, si chiar mai greu de explicat: Crezu c a czut ntr-un fel de extaz adn c dar constient n care atinsese adedvratele izvoare, nssi esenta fiintei sale. Int elese atunci c trupul este un obiect exterior Eului, c Eul rmnea neschimbat n moart e. Adevratul Eu i apru nzestrat cu o realitate absolut, dar att de adnc ngropat a omeneasc nct si el, ca si ceilalti oameni, nu o cunoscuse pn n acea clip . Cnd RAMANA si reveni din acea stare iluminatorie era cu desvrsire schimbat. Pi erduse orice interes pentru studiile lui, pentru sport, pentru colegi, pentruc n treaga lui capacitate de atentie era acum ndreptat asupra acestei sublime notiun i a Eului Suprem, care l cuprinsese cu atta fort c i ddea o putere sufleteasc care ciodat n-avea s-l mai prseasc. Pe ct era nainte gata s rspund cu nervozitate cam lui cnd l necjeau, pe att acum nu mai putea fi dect blndete si rbdare. Nedreptat nu l mai atingea si o perfect umilint se desprindea din toate gesturile lui. Renu nt la toate vechile lui obiceiuri, cutnd singurtatea ca s poat medita si s se poat dus de curentul interior n care se adncea .

- 4 Astfel de schimbri ale caracterului nu se pot ivi neobservate. Intr-o zi, fratele lui mai mare, intrnd n camera lui RAMANA, l gsi cu ochii nchisi, adncit nt profund meditatie. Crtile de scoal erau trntite pe jos, ca si cum ar fi fost resp inse cu dezgust. Fratele l cert amarnic . - Ce vrei s faci? Dac ai de gnd s devii yoghin, de ce mai nveti n vederea unei cariere obisnuite ? Tnrul RAMANA simti puterea acestor argumente si hotr s primeasc total starea ce nou. Tatl su murise, dar stia c poate s se bizuie pe sprijinul unui unchi si pe al fratelui mai mare, care vor avea grij de mama lui. Hotrt lucru, nu mai avea ce cu ta acas. In clipa aceasta numele i rsri n minte, numele care l fascinase attia ani -a rndul, care l urmrise cu atta putere. ARUNACHALA ! Acolo trebuia s mearg.Simte , fr s poat explica ns de ce. Astfel se supuse unei chemriporuncitoare nepremedita Eram literalmente ca sub efectul unei vrji" spune MAHARISHI . Tnrul biat prsi totul, prieteni, studii si rude si plec spre ARUNACHALA ndemna e destin. Ls n urma lui o scrisoare n limba tamil: "Plec n cutarea Tatlui meu pen asculta de porunca Lui. Ceeace am ntreprins acum e curat; nimeni deci s nu se f rmnte. N-are rost s cheltuiti bani ca s m cutati" . Plec deci, necunoscnd deloc lumea, cu trei rupii n buzunar, dar cluzitpe calea lui de aceea putere divin care l chemase. Cnd sosi la templu era lipsit de toate si absolut necunoscut. Dar flacra renuntrii strlucea n sufletul lui si l nviora.

tt de mare i era dispretul fat de bunurile lumesti, nct, ntrnd n templu, azvrli de pe el si se prostern gol. Un preot sosi si l cert zadarnic. Altii venir pent ru a-i face observatii si reusir s-l conving pe tnrul biat s-si mbrace haina. Din a aceea niciodat nu a mai avut alt mbrcminte . Timp de sase luni sttu aici, mutndu-se doar dintr-un loc n altul nluntrul templ ului. O dat pe zi, un preot, uimit de fervoarea timpurie a copilului, i aducea pu tin orez. Isi petrecea zilele adncit ntr-un extaz att de profund, nct uita cu desv re de lumea de afar. Se ntmpla ca pungasii s arunce n el cu noroi si apoi s fug jocorindu-l, dar RAMANA numai dup cteva ceasuri observa ce se petrecuse si nu si mtea nici un fel de suprare . Dar forfota pelerinilor n templu nu era potrivit cu singurtatea pe careo cuta: asa c prsi templul ca s se retrag ntr-un mic sanctuar care se afla pe cmp, nu dep e de oras. Aici sttu un an si jumtate si se multumi cu mncarea pe care trectorii p iosi o depuneau n fata lui. Nu vorbea cu nimeni; de fapt nu pronunt nici un cuvnt timp de trei ani, nu pentru c fcuse vreun jurmnt, ci pentru c vocea lui luntric poruncea s-si pstreze toate puterile pentru a se concentra asupra vietii spiritu ale luntrice. Cnd atinse tinta pe care si-o propusese ncepu din nou s vorbeasc, de altfel nu cu mult mai mult dect atunci cnd tcea . Isi pstra identitatea bine ascuns, dar, printr-o serie de coincidente, mama lui reusi s afle unde se gseste: aceasta doi ani dup plecarea lui de acas... Veni imediat cu fiul cel mare si cut prin lacrimile ei s-l fac s se ntoarc acas. Dar t fu n zadar. Dup lacrimi ea trecu la nvinuiri: atunci el lu o bucat de hrtie si scri e c o putere superioar ndreapt pasii omului si c nici mcar mama lui nu l poate a de la calea aceasta. Atunci mama se recunoscu nvins. Rsunetul acestei povesti s e rspndi, vizitatori din ce n ce mai numerosi ncepur svin s-l vad, ceea ce l ho din nou locul unde sttea, iarde data aceasta urc pe dealul Sfntului Semn, unde a trit ctivaani ntr-o pester natural. Pe acest munte se gsesc multe pesteri de felul acesta si toate adpostesc yoghini sau pustnici, dar grota lui RAMANA era deos ebit pentru c n ea trise un yoghin vestit care era chiar nmormntat acolo. Arderea p rug este lucru curent n India, dar se face - 5 o exceptie la acest obicei pentru yoghinii care au faima de-a fi atins mari nl timi spirituale, deoarece se crede c n acest caz curentul vital continu s stea n co rp timp de mii de ani si l faces fie indestructibil. Corpul e atunci splat, uns s i asezat cu picoarele ncrucisate, ca n timpul meditatiei. Intrarea mormntului se zideste. De cele mai multe ori mausoleul devine loc de pelerinaj. Apoi mai exi st si un alt motiv pentru care marii yoghini snt nmormntati si nu arsi: credinta spune c ei nu mai au nevoie s fie purificati prin foc, deoarece au fost ndeajuns de curtiti prin felul lor de viat . E interesant de observat c ntotdeauna pesterile au fost locul preferat de yo ghini sau pustnici. In antichitate, de multe ori erau consacrate unui zeu: ZOR OASTRU, profetul pars si ndeplinea meditatiile ntr-o pester si tot asa si-a primit MAHOMED revelatiile. yoghinii indieni mai au si alte motive pentru a prefera oricrei alte locuinte. Acolo snt feriti de furtuni, de vnturi si de rapidele sch imbri de temperatur care au loc seara si simineata. Aerul rarefiat reduce si toa te necesittile corporale. Poate c si frumusetea fr pereche a locului l-a fermecat pe RAMANA. De pe un p odis nvecinat se desfsoar o vedere splendid asupra orasului si a templului urias. La marginea cmpiei, linia dealurilor se estompeaz blnd, nchiznd orizontul . RAMANA rmase ctiva ani n aceast pester, adncit n meditatie si extaz. Nu era un ghin obisnuit: pentru c nu urmase nvtturile nici unui Maestru, nu practica exerci tii obisnuite. Urmase o cale individual, calea care duce la cunoasterea Eului S uprem, Sinelui, cluzit de chemarea interioar a unui Maestru Divin . In anul 1905 izbucni ciuma n localitate, adus desigur de pelerini. Fcu asemen ea ravagii, nct aproape toti locuitorii prsiser orasul cutnd scpare n cmpie. Tig oparzii circulau n plin libertate pe strzile orasului prsit. Aceste animale, ca s c boare n oras, treceau prin fata pesterii lui RAMANA care fu sftuit s prseasc loc l: el refuz si rmase tot att de linistit si nepstor ca de obicei. In timpul acela tnrul sihastru trebui s se obisnuiasc cu prezenta unui discipo l care se legase n mod spontan de el si avea grij de tot ce i trebuia. Acest om a

murit, dar a transmis celorlalti discipoli urmtoarea legend: n fiecare noapte, u n tigru de mari dimensiuni intra n pester, lingea minile lui RAMANA, care i rspunde a mngindu-l. Tigrul sttea toat noaptea culcat la picoarele lui si nu pleca dect n zori. Este o credint nrdcinat n India c yoghinii sau fachirii, cnd au atins o tre t de perfectiune, pot tri n jungl fr s se team de tigri, lei, reptile sau celelal iciuni care cutreier prin ea. Se mai spune si alt poveste despre RAMANA: ntr-o zi , n timp ce era asezat n fata locuintei lui, o cobr si art coltii, fr ca RAMANA s se miste. Omul si reptila rmaser astfel fat n fat, ochinochi, cteva minute. Apo tila se retrase, fr s-i fi fcut nici cel mai mic ru . Austerittile tnrului ascet se sfrsir de ndat ce el consider c snt suficien nd c puseser stpnire pe anumite forte din adncul lui. singurtatea nu mai era trebui cioas; comtinu totusi s stea n pester pn cnd, ntr-o zi, primi vizita unui ilustr t numit GANAPATI SHASTRI, vizit care a fost nceputul a ceea ce se poate numi viata public a lui RAMANA MAHARISHI. Acest profesor venise s locuiasc n apropierea templului ca s se ndeletniceasc cu studiul meditatiei. Auzi vorbindu-se despre tnr ul yoghin si curiozitatea l mpinse s mearg s-l vad. Il gsi pe RAMANA contemplnd s e. Era un exercitiu pe care tnrul pustnic l fcea adesea. Un european nu si poate da seama ce nseamn intensitatea soarelui sub cerul Indiei . Profesorul studiase timp de 12 ani doctrina nteleciunii indiene si se supus e la tot felul de discipline ca s poat atinge un oarecare grad de perfectiune, d ar era mereu cuprins de ndoieli si nedumeriri. Ceru sfatul - 6 lui RAMANA n aceast privint si rmase uimit de ntelepciunea rspunsului primit. Pus se cteva ntrebri n legtur cu anumite probleme filozofice si religioase care l preo au si foarte curnd viata lui fu desctusat de nencrederea care l frmnta. Acest om a st att de impresionat, nct s-a prosternat n fata tnrului sihastru, implorndu-l s rimeasc discipol. Profesorul SHASTRI, care el nsusi avea un grup de discipoli n o rasul VELLORE, le vorbi acestora despre descoperirea unui mare ntelept, a unui MAHARISHI, a unui om a crui desvrsire spiritual depsea tot ce putea fi nchipuit. Di vremea aceea, numele de MAHARISHI ncepu s fie dat tnrului RAMANA n clasele culti vate, n timp ce poporul continua s-l adore ca pe o fiint inspirat de Zei, cu toate c MAHARISHI a respins din toate puterile acest fel de manife stri fat de el. Dar ntre ei, credinciosii lui si oamenii din mprejurimi spuneau c e l este un zeu . Un mic grup de discipoli se form n jurul lui; ei au cldit pe deal o csut; se ho trr s triasc acolo. Mama lui, care revenise de mai multe ori s-l vad, i recunosc atia si cnd moartea l lu pe fiul cel mare,ea i ceru lui MAHARISHI s o lase s trias g el, iar el primi. Ea tri timp de sase ani acolo si la sfrsit deveniseunul dintr e discipolii cei mai convinsi ai lui MAHARISHI. In schimbul ospitalittii, ea era cea care avea grij de gospodrie. Cnd btrna doamn muri, cenusa ei a fost nmorm a poalele dealului ntr-o capel, unde lmpi ard frncetare n memoria femeii care ddu mii unul dintre cei mai mari ntelepti ai ei. Buchete de iasomie si de alte flor i snt mereu depuse n dar de credinciosi . Cu timpul, reputatia lui MAHARISHI se rspndi n toat tara; pelerini care veneau s viziteze templul urcau si pe deal s contemple chipul nteleptuluinainte de a ple ca napoi. Abia atunci MAHARISHI consimti s locuiasc n holul cel mare care fusese c ldit pentru el si discipolii lui. MAHARISHI primea daruri n hran, dar niciodat alt ceva. Tot ceea ce posedaera datorat afectuoasei insistente a credinciosilor lu i. In timpul primilor ani de pustnicie nu se sfia s coboare cteodat cu strachina n mnpentru a cersi putin mncare. Unei femei btrne i se fcu atunci mil de el si dup aceea regulat mncare. Credinta care l gonise din confortabila cas printeasc a ost rspltit de o provident binevoitoare. Dar, de obicei, respingea orice dar care i se fcea, de orice natur . Cnd o band de rufctori au intrat n ncperea unde se afla singur RAMANA, hotii r dect ctiva bnuti pe care i pstra discipolul care se ocupa cu gospodria. Hotii, ati de putinul cstig, l lovir pe MAHARISHI cu ciomagul, dar nteleptul nu numai c rb linistit loviturile, dar le oferi si mncare, fr a fi n stare s resimt ur, ci dim riv, fiind plin de mil pentru rtcirea lor. Ii ls s plece linistiti . Si-a abandonat corpul fizic, pentru a intra n stare de MAHA SAMADHI n anul 1

950, la vrsta de 71 de ani. Dar el va rmne de-a pururi n noi . Adaptare dup "India secret" de Paul Brunton CINE SINT EU ? (NAN - YAR ?)

Toate fiintele vii doresc s fie fericite, s triasc fr s sufere. La fiecare fii e poate constata o suprem iubire de sine, si numai fericirea este cauza acestei iubiri. Pentru a dobndi aceast fericire absolut care este natura proprie oricrei creaturi si care este experimentat n starea de somn profund fr vise, cnd mintea obi snuit dispare, trebuie s ne cunoastem Sinele-Esent. Pemntru a obtine aceasta, c aleacunoasterii,cutarea interioar de forma "Cine snt eu?" este principalul mijloc .

- 7 1. Cine snt eu ? Nu snt corpul fizic, care este alctuit din cele sapte umori (DHATUS) . Nu snt cele cinci organe de simt (JNANENDRIYAS) - aspectele mentale ale org anelor fizice: urechi, piele, ochi, limb si nas - care si au fiecare obiectele l or specifice - esentele subtile, (TANMATRAS): sunet, atingere, culoare (form), gust si miros, respectiv: nu snt cele cinciorganede actiune (KARMENDRIYAS) - co respondentul subtil, luntric al organelor fizice:coardele vocale, mini, picioare , sex si anus, care ndeplinesc functiilespecifice de vorbire, apucare, locomoti e, procreatie-creare a plcerii erotice si excretie . Nu snt cele cinci sufluri vitale: PRANA, APANA, SAMANA, UDANA, VYANA, care realizeaz functiile specifice de inspiratie (asimilare), excretie, digestie, vo rbire si circulatie a sngelui si a fluidelor vitale . Nu snt nici chiar mintea care gndeste; si de asemenea, nici necunoasterea ca re este nzestrat numai cu impresiilereziduale ale obiectelor si n care nu exist ni ci obiecte si nici functii . 2. Dac nu snt nimic din toate acestea, atunci cine snt eu ? Dup negarea si transcenderea tuturor lucrurilor mentionate mai nainte, ca ne fiind eu-nsumi (NETI, NETI), numai acea Constiint care rmne singur, aceasta snt eu 3. Care este natura Constiintei Supreme ? Natura Constiintei Supreme este pura existent - pura constiint - pura beatit udine (SAT-CHIT-ANANDA) . 4. Cnd va fi obtinut Realizarea Sinelui-Esent (ATMAN) ? Cnd lumea vizibil va fi transcens, atunci va fi realizat Sinele- -Esent, care e ste vztorul, constiinta martor . 5. Nu poate avea loc revelarea Sinelui (ATMAN) chiar dac lumea vizibil nu es te transcens, fiind considerat n continuare drept real ? Nu, nu se poate . 6. De ce ? Vztorul si obiectul vzut snt precum frnghia si sarpele, atunci cnd n ntuneric undm nspimntati frnghia cu un sarpe veninos. Intocmai cum cunoasterea frnghiei, car este substratul real al experientei, nu survine pn cnd falsa cunoastere a sarpel ui iluzoriunu dispare, tot astfel Realizarea Sinelui, care este substratul ese ntial al fiintei, nu se va produce pn cnd nu este ndeprtat convingerea c lumea v bil este real . 7. Cnd va fi transcens lumea (care reprezint de fapt obiectul vzut)? Atunci cnd mintea, care este cauza tuturor perceptiilor si actiunilor, devi ne linistit si imobil, lumea este transcens . 8. Care este natura mintii ? Ceea ce este numit "minte" este o uimitoare putere ce rezid n Sinele Suprem. Acesta provoac aparitia oricrui gnd. Fr gnduri, nu exist minte. Astfel, gndul es tura mintii. Fr gnduri nu exist nici o entitate independent numit "lume". In starea de somn profund fr vise nuexist gnduri si nu exist nici lumea exterioar pentru subi ct. In starea de veghe si n starea de vis exist gnduri si de asemenea exist si o lume exterioar. Exact asa cum pianjenul si ntinde pnza, scotnd-o din el nsusi si o retrage apoi n el nsusi, tot asa si mintea proiecteaz lumea n afara sa si o res

oarbe apoi din nou n ea nssi. Cnd mintea iese din interiorul Sinelui, se naste lu mea exterioar. Prin urmare, cnd lumea exterioar ne apare ca fiind real, Sinele S uprem nu mai este vzut. Iar cnd Sinele strluceste n constiinta noastr, lumea exteri oar dispare. Cnd cineva si pune cu perseverent ntrebri despre natura mintii, mintea ca un reziduu, va sfrsi prin a prsi Sinele . Ceea ce noi numim Sine este de fapt ATMAN. Mintea exist ntotdeauna depinznd d e ceva grosier; ea nu poate exista singur. Mintea formeaz si este ceea ce numim corpul subtil sau sufletul (JIVA) .

- 8 9. In ce fel trebuie s ne punem ntrebri pentru a ntelege natura mintii ? Ceea ce apare n acest corp ca fiind "eul" (egoul) este mintea. Dac cineva se ntreab unde apare prima dat n corp ideea de "Eu" va descoperi c ea apare n Inim. sta este locul de origine a mintii. Chiarsi dac cineva gndeste constant "Eu", "E u", va fi condus ctre acel loc.Din toate gndurile care apar n minte, gndul "Eului" esteprimul . Doar dup aparitia acestuia, apar celelalte lucruri. Numai dup apar itia primului pronume personal, cel de al doilea si al treilea pronume persona l pot s apar. Fr primul pronume personal nu pot exista al doilea si al treilea . 10. Cum va putea deveni mintea linistit ? Prin ntrebarea "Cine snt eu?", gndul "Cine snt eu?" va distruge celelalte gndur i si precum btul folosit pentru a aprinde un rug de foc, el nsusi n final va fi d istrus. Atunci va nflori Realizarea de Sine . 11. Ce rost are pstrarea n permanent n minte a gndului "Cine snt eu" ? Cnd alte gnduri apar, ele nu trebuie urmate ci trebuie s ne ntrebm "Cuii apar a este gnduri?". Nu are important cte gnduri apar. De fiecare dat cnd un gnd apare t uie s ne ntrebm cu seriozitate "Cui i-a aprut acest gnd?". Rspunsul care va veni va fi "Mie". Apoi dac se pune ntrebarea "Cine snt eu?", mintea se va ntoarce la sursa sa, iar gndul care a aprut se va linisti. Printr-o practic repetat realizat n ac ast manier, mintea si va dezvolta capacitatea de a rmne permanent cufundat n propr sa surs. Cnd mintea, care este de natur subtil se exteriorizeazprin intermediul creierului si a organelor de simt apar numele grosiere si formele. Cnd ea rmne n Inim, numele si formele dispa r. A nu lsa mintea s se exteriorizeze si a o pstra interiorizat n Inim, este ceea c se numeste interiorizare (ANTAR- MUKHA). A lsa mintea s mearg n afara Inimii este cunoscut ca fiind exteriorizare (BAHIR-MUKTA). Astfel, cnd mintea st n Inim, "eul" (egoul) care este sursa tuturor gndurilor va fi eliminat si Sinele care exis t de-a pururi va strluci. Orice ar face un asemenea om, el nu vafi impulsionat d e ideea egotic de"Eu". Dac cineva actioneaz n acestfel, toate i vor apare ca fiind de natura lui JIVA . 12. Mai exist oare si alte metode pentru a linisti mintea ? Alte metode dect acest fel de a ne ntreba nu reprezint metode adecvate.Dac pri n intermediul altor metode se va ncerca un control al mintii, mintea ne va prea c este controlat, dar va continua s existe si mai departe. Prin controlul respira tiei, de asemenea, mintea va deveni linistit. Dar ea va fi linistit doar atta tim p ct respiratia rmne controlat. Cnd respiratia va fi reluat, mintea de asemenea va encepe s se miste si va hoinri, mpins fiind de impresiile reziduale care se afl a . Sursa este aceeasi att pentru minte ct si pentru respiratie. Intr- adevr,gndul este natura real a mintii. Gndul de "eu" este primul gnd din minte si cu el apare egoul. Acolo de unde egoul si trage originea, respiratia de asemenea si trage o riginea. Deci cnd mintea devine linistit, respiratia este controlat, mintea devin e linistit. Dar n starea de somn profund fr vise, desi mintea devine linistit, resp iratia nu se opreste. Aceasta se ntmpl datorit vointei lui Dumnezeu, pentru a pu tea fi pstrat corpul fizic si pentru ca ceilalti oameni s nu triasc cu impresia c f iinta a nurit. In starea de veghe si n SAMADHI atunci cnd mintea devine linistit, respiratia este controlat. Respiratia este forma grosier a mintii. Pn n momentul mortii, mintea pstreaz respiratia n corp; corpul moare, mintea si ia si respiratia odat cu plecarea ei. Deci exercitiul de control al respiratiei este doar un sprijin pentru a face mintea s devin linist

it (MANONIGRAMA); acest cum practica

exercitiu nu va distruge mintea (MANONASA). Intocmaipre

- 9 controlului respiratiei, meditatia fcut pe formele lui Dumnezeu, repetarea de MANTRE, postul alimentar, etc. nu snt dect ajutoare pentru a facemintealinistit. Prin intermendiul meditatiei asupra formelor lui Dumnezeu si prin repetarea de MANTRE, mintea devine focalizat. De obicei, mintea hoinreste n permanent. Tot ast fel precum atunci cnd unui elefant i este dat o frnghie pe care s o apuce cu trompa el va ncepe s mearg dup noi tinndu-se de frnghie si de nimic altceva, tot astfel, cnd mintea este ocupat cu un nume sau cu o form ea se va "apuca" doar de aceasta . Cnd mintea se diversific sub forma nenumratelor gnduri, fiecare gnd devine lipsit de fort; cnd ns gndurile se dizolv, mintea devine focalizat si puternic. Pentru menea minte, cutarea Sinelui prin intermediul ntrebrii "Cine snt eu?" devine usoa r. Dintre toate regulile restrictive ce ajut la linistirea mintii, cea n legtur c u consumarea n exclusivitate a hranei SATTVAICE n cantitti moderate este cea mai important. Respectnd aceast regul, calitatea SATTVAICA a mintii va creste si acest lucru va fi foarte util n cutarea Sinelui prin intermediul ntrebrii "Cine snt eu?" . 13. Impresiile reziduale (gndurile) despre obiecte apar fr sfrsit, precum valu rile unui ocean. Cnd vor fi eliminate toate aceste gnduri ? Pe msur ce meditatia asupra Sinelui ajunge la nivele din ce n ce mai nalte, gnd urile vor fi treptat distruse . 14. Este posibil ca aceste impresii reziduale ale obiectelor, care provin chiar din alte existente, dintr-un timp fr nceput, asa cum este timpul nsusi, s fie dizolvate astfel nct fiinta s rmn cufundat n puritatea Sinelui ? Fr a-ti mai pune problema dac "Este posibil sau nu?" trebuie s te pstrezi cu pe rseverent ntr-o stare de meditatie asupra Sinelui. Chiar dac cineva este un mare pctos, el nu va trebui s se ngrijoreze plngndu-se "Vai, snt un pctos, cum as put ge eu eliberarea?"; el va trebui s renunte complet la gndul "Snt un pctos" si s se druiasc cu fervoare n meditatia asupra Sinelui. Cu sigurant, astfel va reusi s ating Realizarea Ultim. Nu exist dou minti - una bun si una rea. Impresii e reziduale snt de dou feluri - pozitive si negative. Cnd mintea este sub influen ta impresiilor pozitive este numit bun, iar cnd este sub influenta impresiilor ne gative este considerat rea . Nu va trebui s-i permitem mintii s se ndrepte ctre obiectele lumesti si ctre lu crurile care i preocup pe oamenii ignoranti. Orict de ru ar fi omul delng tine, nu rebuie s ndrepti ura asupra lui. Atractia posesiv si ura vor trebui amndou evitate. Tot ceea ce o fiint d celorlalti, ea d Sinelui su Suprem. Dac acest adevr este nt s, cine va mai putea s nu druiasc totul celorlalti? Cnd Sinele se dezvluie, totul se dezvluie; cnd mintea devine linistit totul devine linistit. Pe msur ce ne purtm cu mai mult umilint, vom putea genera din ce nce mai mult bine. Dac mintea devine tcut putem tri fericiti oriunde . 15. Ct timp va trebui practicat introspectia, calea de evolutie spiritual pri n ntrebarea "Cine snt eu?" Att timp ct n minte se mai pstreaz mpresii ale obiectelor exterioare sau interi are, ntrebarea "Cine snt eu?" este necesar. Pe msur ce gndurile rsar, ele vor fi d ruse imediat, chiar n locullor de origine, prin intermediul acestei ntrebri. Dac n e pstrm n contemplarea Sinelui nentrerupt pn ce Sinele a fost recunoscut, doar at nci putem renunta la aceast ntrebare. Atta timp ct mai exist dusmani n interiorul f rtretei, ei vor continua s atace fortreata, dar dac ei snt distrusi imediat ce apa r, fortreata va fi n totalitate sub stpnirea noastr . 16. Care este natura Sinelui ? Ceea ce exist cu adevrat este doar Sinele. Lumea si sufletul individual apa r n acest Sine (precum sideful n scoica ce va nasteo perl); lumea si sufletul ind ividual apar si dispar n acelasi timp . - 10 Sinele este acolo unde n mod absolut nu exist nici un gnd despre "Eu". Acesta (Sinele) este numit "Tcere". Sinele nsusi este lumea, Sinele nsusi este "Eul", S inele nsusi este Dumnezeu; totul este SHIVA, totul este Sine .

17. Nu este totul lucrarea lui Dumnezeu ? Fr dorint sau efort, Soarele rsare; si numai n prezenta acestuia, pietrele pret ioase strlucesc, lotusul nfloreste si apa se evapor; oamenii si realizeaz diferitel e lor activitti si apoi se odihnesc. Precum pilitura de fier se misc si se ordon eaz nprezenta magnetului, doar n virtutea prezentei lui Dumnezeu, sufletele guver nate de cele trei functii cosmice sau de ncincita activitate divin si realizeaz actiunile si apoi se odihnesc, n concordant cu KARMA proprie. Dumnezeu nu impune ; nici o KARMA nu l poate atinge. Este la fel cum actiunile lumesti nu afecteaz Soarele sau precum activitatea celorlalte patru elemente (pmnt, ap, foc, aer) nu afecteaz eterul atotpstrtor . 18. Dintre toti cei care se druiesc prin devotiune lui Dumnezeu cine este c el mai de admirat ? Cel care este druit Sinelui care cu adevrat este Dumnezeu, este cel mai devo tat lui Dumnezeu. A te drui lui Dumnezeu nseamn a rmne mereu cufundat n Sine fr s apar nici un alt gnd n afarde gndul fat de Sine. Oricte probleme i-am lsa lui u, El le suport pe toate. Din moment ce puterea Suprem a lui Dumnezeu face toate lucrurile sse miste, de ce oare noi, fr a ne supune Lui, ne preocupm n mod cons tant de gnduri de genul "ce ar trebui fcut si cum si ce nu ar trebui s facem si cum s nu facem?". Stim c un tren car toate bagajele, asa c, dup ce nem suit n el, de ce ar mai fi necesar n continuare sne crm pe cap cu efort micul nos tru bagaj, n loc s l punem jos n tren si s ne simtim astfel usurati ? 19. Ce este nonatasamentul ? A distruge gndul n momentul n care acesta apare, fr ezitare, fr a mai lsa vre eziduu, chiar n locul n care gndul si are originea, aceasta nseamn nonatasament. La fel cum un cuttor de perle si agat de bruo greutate si se scufund pn pe fundul m de acolo adun perle, tot astfel fiecare dintre noi trebuie s fie nzestrat cu nobi la calitate a nonatasamentului pentru a se cufunda astfel n interiorul su de u nde s obtin Perla Sinelui . 20. Este posibil pentru GURU s realizeze prin propria sa voint eliberarea un ui discipol ? GURU nu va face dect s arate calea ctre eliberare; el nu va aduce prin el nsus i un suflet la starea de eliberare . Intr-adevr, Dumnezeu si GURU nu snt diferiti. La fel cum prada czut n ghearele tigrului nu are nici o scpare, tot astfel cei care intr n sfera privirii plin de g ratie a unui GURU vor fi eliberati cu ajutorul GURU-ului si nu se vor mai rtci; totusi fiecare va trebui s-si urmeze prin propriul su efort calea revelat de Dumn ezeu sau GURU si s ating eliberarea. Nimeni nu se poate autocunoaste dect prin pr oprii si ochi ai cunoasterii si nu cu ai altora. Cel care este RAMA solicit oare ajutorul unei oglinzi pentru a sti c el este RAMA ? 21. Este necesar pentru cel care caut eliberarea s cerceteze natura categori ilor fundamentale ale manifestrii (TATTVE) ? La fel precum cel care vrea s arunce gunoiul nu are nevoie s l analizeze si s vad cum este, tot astfel cel care vrea s cunoasc Sinele nu are nevoie s tin cont de numrul de TATTVE sau s le cerceteze caracteristicile; tot ceea ce trebuie s fac e ste s elimine mpreun toate TATTVA-ele care i ascund Sinele. Lumea trebuie s fie con siderat iluzorie precum un vis . 22. Exist vreo diferent ntre starea de veghe si starea de vis ? Starea de veghe dureaz mai mult timp, iar visul este mai scurt; n afar de ace ast diferent nu mai exist o alta. La fel cum starea de - 11 veghe pare a fi real cnd sntem treji, tot astfel se ntmpl s ni se par ntr-un v ci cnd vism. In vis mintrea ia un alt corp. Att n starea de veghe ct si n cea de so n gndurile, numele si formele apar simultan . 23. Pentru cei care caut eliberarea este util s citeasc crti ? Toate textele sacre afirm c pentru a atinge eliberarea trebuie ca mintea s d evin linistit; deci concluzia acestor nvtturi este c mintea va trebui fcut s dev tit; odat ce acest lucru a fost nteles nu mai este nevoie s citim la nesfrsit. Pent ru a linisti mintea nu trebuie dect s cutm n interiorul nostru ceea ce este Sinele; cum ar putea fi fcut aceast cutare citind crti? Trebuie s ne cunoastem propriul ine cu propriul ochi al ntelepciunii. Sinele este n interiorul

celor cinci nvelisuri - corpul fizic (ANNAMAYAKOSHA); corpul eteric (PRANAMAY AKOSHA); corpul astral (MANOMAYAKOSHA); corpul mental (VIJNANAMAYAKOSHA) si co rpul cauzal (ANANDAMAYAKOSHA), n timp ce crtile snt nafara lor. Deoarece Sinele tr ebuie cutat prin eliminarea celor cincinvelisuri (corpuri), este inutil s-l cutm n ti. Vine un timp cnd fiecare trebuie s uite tot ceea ce a nvtat . 24. Ce este fericirea ? Fericirea este nssi natura Sinelui; fericirea si Sinele nu snt diferite. Nu e xist fericire n obiectele lumii. Datorit ignorantei noastre ne imaginm c primim fer icire de la obiectele exterioare. Cnd mintea se ndreapt spre exterior noi nu expe rimentm dect suferint. Intr-adevr, cnd dorintele ei snt mplinite, ea se ntoarce iul ei loc si se bucur de fericirea c este Sinele. Tot astfel, n strile de somn, SAM ADHI si lesin (pierderea cunostiintei) si cnd obiectul dorit este obtinut sau obiectul neplcut este eliminat, mintea devine orientat ctre interior si se bucur d e pura fericire a Sinelui. Astfel, mintea se misc fr odihn plecnd de la Sine si nto cndu-se ctre acesta n mod repetat. Sub copac, la umbr este plcut, dar sub cerul lib er cldura esteinsuportabil. O persoan care a cltorit prin arsita soarelui simte b ucuria rcorii cnd ajunge la umbr. Cel care continu s mearg de la umbr la Soare si i la umbr si iar la Soare este un ignorant. Un ntelept st n permanent la umbr. In m d similar, mintea celui care cunoaste adevrul ultim nu l prseste pe BRAHMAN (Supre mul Absolut Divin). Mintea unui om ignorant din contr se ndreapt ctre lume, sufer si apoi pentru o scurt perioad se ntoarce ctre BRAHMAN pentru a experimenta feri cirea. De fapt ceea ce este considerat a fi lumea, nu este dect gnd. Cnd lumea dis pare, adic atunci cnd nu exist gnduri, mintea trieste fericirea; cnd lumea apare m ntea se ndreapt ctre suferint . 25. Ce este ntelegerea (viziunea, ptrunderea) ntelepciunii (JNANA-DRISTI) ? A rmne linistit este ceea ce este numit JNANA-DRISTI. A rmne linistit nseamn ai stabili fermmintea n Sine. Telepatia, cunoasterea ntmplrilor din trecut, prezent si viitor si clarvederea nu constituie JNANA-DRISTI . 26. Care este relatia dintre starea fr dorinte si ntelepciune ? Starea fr dorinte este ntelepcine. Cele dou nu snt diferite, snt unul si acelas lucru. Starea fr dorinte nseamn a stpni mintea, mpiedicnd-o s se orienteze ctr . Intelepciunea nseamn aparitia a ceea ce nu este obiect. Cu alte cuvinte, a nu cuta nimic altceva dect Sinele nseamn detasare sau stare fr dorinte; ntelepciune eamn a nu prsi Sinele . 27. Care este diferenta dintre metoda autoanalizei (prin ntrebarea "Cine snt eu?") si meditatie ? Metoda autoanalizei (prin ntrebarea "Cine snt eu?") const n a-ti retrage minte a n Sine. Meditatia const a tri faptul c Sinele este BRAHMAN, pur existent, pur co iint, pur beatitudine . - 12 28. Ce este eliberarea ? A realiza o cutare profund asupra naturii Sinelui care este ascuns de nt si a-i ntelege adevrata sa natur nseamn a atinge eliberarea . CUNOASTEREA SINELUI (SAD VIDYA)

ignora

INVOCATIE 1) Dac Realitatea Ultim nu ar fi n noi, s-ar putea ajunge la cunoastereafiint ei Divine? Eliberat de orice gnd, Realitatea Ultim slsluieste n Inim, fiind sursa uror gndurilor. O numim deciInima. Cum am putea s-O contemplm ? A rmne mereu n Inim seamn a o contempla . 2) Cei care manifest o team intens fat de moarte, caut refugiu la picoarele Div inului care este dincolo de moarte si nastere. Atunci, acesti oameni fiind mor ti fat de ei nsisi (fat de aspectele inferioare ale egouluisifat de orice posesiun e), cum ar putea s mai fie afectati de gndul mortii ? Ei snt nemuritori, cci Sinel e este etern . 1. Din perceptia real a lumii decurge acceptarea unui principiu primordial unic, cu puteri nelimitate. Imagini avnd nume si forme, spectatorul si ecranul

pe care acesta priveste imaginile, ct si lumina gratie creia el vede, toate aces tea snt doar El nsusi - Principiul Unic. 2. Toate religiile postuleaz trei principii de baz: lumea, individul si Dumn ezeu. In toate acestea trei, doar Realitatea Suprem Unic se manifest. Poti spune: "Acestea trei snt n mod real trei principii distincte" doar atta timp ct egoul sub zist. Dar, transcenznd egoul limitatiluzoriu si trind starea iluminatorie de ntel egere a naturii noastrerealeultime, n care egoul dispare, realizm starea perfect n care totul ne apare ca fiind Unicul, Realitatea Suprem . 3. Ct este de folositor pentru noi s ne ntrebm dac lumea este real sau este doa o simpl aparent iluzorie, dac lumea este constient sau nu, dac este bucurie sau du rere ? 4. In starea n care abandonm punctul de vedere limitat, ridicndu-ne deasupra lumii, recunoastem Divinul si abandonm orice notiune de unitate sau dualitate, de Sine sau de ego . Dac Sinele ar avea form, n mod corespunztor, lumea si Dumnezeu ar prea, de asem enea c au form; dac Sinele ar fi fr form, cine ar mai putea svad forma lui Dumnez a lumii, si cum? Fr ochi poate fi vzut un obiect? Sinele atotvztor este Ochiul, ia r acest Ochi este ochiul infinitului . 5. Corpul este o form compus din cinci nvelisuri. Deci toate cele cinci nvelis uri snt implicate n notiunea de corp . Poate exista lumea separat de corp? Fr corp, a putut vedea cineva lumea ? 6. Lumea nu este nimic altceva dect o manifestare obiectiv de conceptii cond itionate de cele cinci organe de simt . Deoarece prin intermediul acestor cinci organe de simt un mental unic conc epe existenta lumii, lumea nu este nimic altceva dect acest mental. In afara me ntalului, ar putea exista lumea ? 7. Desi lumea si cunoasterea sa rmn, rsar si dispar mpreun, totusi lumea nu poa te fi perceput dect prin intermediul cunoasterii mentalului. Doar perfectiunea n care lumea si cunoasterea se nasc si dispar,care strluceste fr s rsar si s apun, Realitatea Ultim . 8. Oricare ar fi numele si forma sub care este adorat Divinul, acestea nu snt dect mijloace de a-L realiza dincolo de nume si form. Adevrata Realizare este doar aceea prin care Sinele individual se recunoaste n Divin, atingnd pacea si realiznd identitatea cu El . 9. Dualitatea subiect-obiect si triada observator-observatie-observat nu - 13 potexista dect fiind sustinute de Realitatea Unic. Dac ne ntoarcem ctre interior cutarea acestei Realitti Ultime, toate celelalte aspecte dispar. Cei care vd ace asta, snt cei ce cunosc ntelepciunea . Niciodat ei nu snt supusi dualittii . 10. Cunoasterea obisnuit este mereu nsotit de ignorant, iar ignoranta este nsot it de cunoasterea obisnuit limitat; singura adevrat Cunoastere este ceaprin care est e cunoscut Sinele. El poate fi realizat cutnd s ntelegem ceea ce nglobeaz cunoasterea si ignoranta . 11. A cunoaste tot restul fr a-ti cunoaste Sinele esent individual, deci fr a c unoaste Cunosctorul nsusi, nu este oare o dovad a ignorantei ? Atunci cnd este cunoscut Sinele, care este substratul cunoasterii obisnuite si al ignorantei, cunoasterea obisnuit si ignoranta dispar . 12. Adevrata Cunoastere este doar aceea n care nu este nici cunoastere obisn uit, nici ignorant. Ceea ce este cunoscut n mod obisnuit nueste Cunoastere adevrat. Doar Sinele strluceste si nu exist nimic altceva de cunoscut dect Sinele. El sin gur este Cunoasterea. El nu este vid . 13. Sinele, care este Cunoasterea adevrat, este Realitatea Unic; cunoasterea multiplicittii este o fals cunoastere. Nici chiar aceast fals cunoastere, care est e de fapt ignoranta, nu poate exista ea nssi separat de Sine, care este Adevrata C unoastere. Varietatea ornamentelor din aur este ireal deoarece nici unul dintre ele nu poate exista fr aurul din care toate snt fcute . 14. Dac vorbim la persoana nti, se manifest, de asemenea, si persoana a doua s i a treia. Dac cutm natura real a persoanei nti si o recunoastem, atunci pierderea otiunii de "eu" antreneaz pierderea notiunii de "tu" si "el". starea care rezul t, ce strluceste n Divin, este starea natural a fiecruia, este Sinele .

15. Trecutul si viitorul nu pot exista dect n raport cu prezentul. De altfel, atunci cnd ele nsele se manifest, nu snt altceva dect prezent . A dori s determini natura trecutului si a viitorului ignornd prezentul n sine este echivalent cu a vrea s numeri fr a cunoaste numrul unu care exprim nceputul . 16. Ce ar deveni fr noi timpul si spatiul? Dac ne identificm cu corpul, vom f i supusi timpului si spatiului, dar sntem noi oare corpul? Noi sntem Unicul, nes chimbat acum, atunci si pentru totdeauna, aici, acolo si pretutindeni. Prin ur mare noi sntem Sinele pur, dincolo de timp si spatiu . 17. Pentru cei care nu au realizat Sinele, ca si pentru cei care L-au real izat, cuvntul "eu" se refer la corp. Ins pentru cei care nu au realizat Sinele, c uvntul "eu" se limiteaz la corp, n timp ce pentru cei care au realizat Sinele, ca re cuprinde si ptrunde si ptrunde si corpul, cuvntul "eu" strluceste precum Sinele nelimitat . 18. Pentru cei care nu au realizat Sinele, ca si pentru cei care L-au rea lizat, Adevrul este limitat la forma acestei lumi, n timp ce pentru cei care L-a u realizat, Adevrul strluceste n perfectiunea fr form care este nsusi substratul l i. Acestea snt toate diferentele ntre ei . 19. Numai cei care nu cunosc sursa ultim a destinului si a liberului arbitr u discut, dorind s afle care dintre ele actioneaz asupra celuilalt. Cei care cuno sc Sinele ca surs unic a destinului si a liberului arbitru, snt eliberati de aces tea dou. Cum ar mai putea ei s se lase prinsi ntr-o discutie privind aceste probl eme ? 20. Cel care l vede pe Dumnezeu fr a vedea Sinele, nu vede dect o imagine ment al. Cel care vede Sinele, l vede pe Dumnezeu. Cel care, anihilndu-si complet simt ul egoului, vede Sinele, L-a gsit pe Dumnezeu deoarece Sinele nu exist separat d e Dumnezeu .

- 14 21. Care este semnificatia real a scrierilor sacre ce afirm c dac ai cunoscut Sinele, L-ai cunoscut pe Dumnezeu? Cum poate fi cunoscut propriul Sine ?L-ai c unoscut pe Dumnezeu? Cum poate fi cunoscutpropriul Sine ? Si deoarece sntem o f iint unic, dac nu ar putea fi cunoscut Sinele, cum ar putea fi cunoscut Dumnezeu ? De aceea trebuie s-I devenim ofranda druit n sacrificiu . 22. Divinul ilumineaz si strluceste n interiorul acestuia. In afar de orientar ea spre interior a mentalului si fixarea lui continu asupra Divinului, nu exist alt mijloc de a-L cunoaste pe Dumnezeu cu ajutorul mentalului . 23. Nu corpul este cel care se numeste "Eu". Nimeni nu poate sustine c n sta rea de somn profund, "Eu" nceteaz s mai existe. Acolo de unde acest "Eu" si are iz vorul, tot restul si are izvorul. Cercetati cu luciditate mental locul din care acest "Eu" izvorste . 24. Nu corpul fizic este cel care se autodenumeste "Eu", si nici Realitate a Suprem a Constiintei (care fiind absolut nu se manifest). Intre cele dou, la lim ita corpului fizic, ceva izvorste n calitate de "Eu". Acest ceva este cunoscut s ub numele de CHID-JADA-GRANTHI (nodul dintre Constiint si materie inert) fiind n umit totodat si suflet, corp subtil, ego, SAMSARA, mental si asa mai departe . 25. El se manifest fiind asociat unei forme si se mentine atta timp ct mai ex ist o form. Avnd form, el se hrneste si creste. Dar dac l cercetm cu atentie, aces s spirit, care nu are form proprie, si abandoneaz atpnirea sa asupra formei si se d izolv . 26. Dac egoul exist, tot restul exist de asemenea. Dac egoul nu exist, nimic al tceva nu exist n experienta empiric. Cu sigurant, egoul este totul n experimentarea lumii. Deci a cuta ceea ce este acest ego reprezint fundamentul renuntrii la to t . 27. Starea n care sentimentul egoului nu izvorste este starea real de existen t. Fr cutarea si atingerea acestei stri de neizvorre a sentimentului de "eu", cum s ar putea obtine starea de anihilare a individualittii, de unde sentimentul de " eu" nu mai poate reveni ? Fr aceast realizare, cum poate fi atins adevrata stare a fiintei, n care este realizat identitatea cu Sinele ? 28. Precum un om care se scufund pentru a cuta o comoar ascuns n ap, tot astfel trebuie s ne scufundm n noi nsine cu ajutorul unui mental focalizat si lucid, cont

rolndu-ne suflul si cuvntul, pentru a gsi locul de origine a sentimentului de "eu " . 29. Singura cutare care conduce la Realizarea Sinelui const n a ntelegesursa sentimentului de "eu", cu ajutorul unui mental interiorizat si fr a pronunta cuvn tul "eu" . Meditatia asupra ideii "eu nu snt acesta", "eu snt Acela" poate fi un ajutor n cutare, dar nu poate fi cutarea nssi . 30. Dac ne punem mental ntrebarea "Cine snt eu?", eul individual se vanrui, co nfuz, n momentul n care este atins Inima spiritual si imediat Realitatea Ultim se m anifest spontan sub aspectul "Eu-Eu". Dar desi ea se reveleaz sub aspectul de "Eu", acesta nu este egoul, ci Fiinta pe rfect, Sinele Absolut . 31. Ce ar mai rmne de realizat pentru cel care, dup ce si-a dizolvat egoul, e ste cufundat n beatitudinea Sinelui? Constiinta sa este n Sine si nimic altceva. Cine ar putea s nteleag aceast stare ? 32. Dac scrierile sacre afirm "Acela esti tu", a medita asupra ideii "Eu snt Acela si nu acesta" nu este dect un semn de slbiciune mental, deoarece noi sntem e tern Acela, Sinele. Tot ceea ce avem de fcut este de a cuta Sinele care este ceea ce exist cu adevrat, Martorul . 33. Este, de asemenea, la fel de absurd a spune "Eu nu am realizat Sinele" ca si a spune "Eu nu am realizat Sinele". Ar putea exista doi "Sine", din car e unul (Sinele) s fie obiectul cutrii celuilalt (cel care afirm "Eu")? Adevrul acce sibil experientei spirituale a fiecruia - 15 estec nu exist dect un singur Sine . 34. Din cauza iluziei nscute din ignorant, oamenii, n loc s recunoasc si s real zeze plenar Sinele, care este ntotdeauna si pentru toti Realitatea inerent dominn d prin propria sa natur n centrul Inimii, caut s afle dac el exist, dac el are o f sau nu dac este dual sau nondual . 35. A cuta si a te stabili n Realitatea Ultim care este Realizarea etern, este singura Realizare. Toate celelalte realizri (SIDDHIS) snt asemntoare cu cele care se deruleaz n vis. Ar putea ele s apar reale celui care s-a trezit din somn? Ar p utea ele s i nsele pe cei care au atins Realitatea ultim si s-au eliberat de MAYA (iluzia) ? 36. Doar n cazul n care survine ideea "eu snt corpul", meditatia asupra ideii "eu nu snt acesta, eu snt Acela" ne poate ajuta s rmnem detasati de corp. De ce tr ebuie noi s gndim mereu "eu snt Acela?". Este necesar pentru un om s ntretin ideea eu snt un om"? De fapt, nu sntem noi ntotdeauna Acela ? 37. Afirmatiile: "dualitatea n curs de a fi cucerit, nondualitatea n afara Realizrii Ultime" snt la fel de false. Atunci cnd se realizeaz o cercetare (n dual itate), ca si atunci cnd a fost gsit Sinele, cine altul realizeaz aceasta, dac nu "cel de-al zecelea om"?** **Aceasta face aluzie la o povestire traditional despre un grup de zece pro sti care plecaser ntr-o cltorie. La un moment dat ei au trecut un ru si dup ce au a uns pe cellalt mal, au vrut s se conving c trecuser toti cu bine. Fiecare a nceput s numere membrii grupului, dar fiecare i-a numrat pe ceilalti nou si a uitat s se numere pe sine nsusi.Gndind c el de al zecelea om s-a necat, au nceput s-l plng. Tocmai n acel moment trecea pe colo un cltor care i-a ntrebat ce se ntmplase. El si-a dat seama imediat de cauza greselii lor si pentru a-i convinge c nu s-a petrecut nimic ru, i-a pus s treac prin fata lui si le-a dat, fi ecruia n parte, cte o lovitur n momentul are treceau, cerndu-le s numere lovituril 38. Atta timp ct omul actioneaz atasat, el recolteaz de asemenea fructeleactiu nilor sale, dar atunci cnd el realizeaz Sinele cutnds nteleag cine este cel care a oneaz cu adevrat, simtul su de a fi cel care actioneaz dispare si tripla KARMA** e ste terminat. Aceasta este starea de etern eliberare . **SANKITA, AGAMI si PRARABDHA. Pentru explicarea acestor trei termeni vezi suplimentul la cele 40 de strofe, sutra 33 .

39. Atta timp ct omul se consider legat, gndurile de nlntuire si eliberare pers st. Cutnd ceea ce este legat se realizeaz Sinele etern, desvrsit si liber. Cnd ide de nlntuire nceteaz, ar mai putea s subziste ideea de eliberare ? 40. Dac se spune c eliberarea este de trei feluri, cu form, sau cu si fr form, tunci lsati-m s v spun c anularea acestor trei forme de eliberare este singura, ade vrata Eliberare . SUPLIMENT LA CELE 40 DE STROFE (ANUBANDHAM) "Acela n care toate aceste lumi se odihnesc, Acela din care ele snt fcute, Ac ela care le proiecteaz, Acela pentru care ele exist, Acela din cauza cruia ele ap ar n existent si Acela care este ceea ce ele sntn modreal - Acela singur este cel Real, Adevrul. Acela este comoara din Inim . 1. Prezenta n preajma nteleptilor care au realizat adevrul ne elibereaz de ata samentele simturilor; aceste atasamente, odatdisprute, sntdistruse la rndul lor at asamentele mentalului; cei la care atasamentele mentalului snt de asemenea dist ruse devin unul cu Acela (Sinele) care este imuabil. Ei ating eliberarea n acea st viat. Pretuiti tovrsia unor asemenea ntelepti . - 16 -

2. Aceast Stare Suprem, obtinut aici si acum prin prezenta n preajma nteleptilor si prin meditatie profund proprie cutrii Sinelui n Inim, nu poate fi obtinut cu aju orul unui profesor obisnuit, sau prin cunoasterea scrierilor sfinte nici prin actiuni merituoase sinici prin orice alt mijloc . 3. Dac ne aflm n preajma nteleptilor si asimilm n mod direct nvttura lor, l -ar mai putea folosi diferitele discipline individuale? Spuneti-mi ce rost mai are un evantai atunci cnd sufl vntul dulce si proaspt din sud . 4. Agitatia mental si excitarea corporal snt calmate prin influenta lunii. Mi zeria si suferinta snt eliminate cu ajutorul arborelui KALPAKA (1); pcatele snt splate prin mbierea n apele sacre ale Gangelui. Ins toate acestenenorociri snt elim nate dintr-o dat prin simplul DARSHAN (Invtturi orale) al unui Intelept fr egal . 1. KALPAKA = arbore celest care acord toate favorurile solicitate prin rugc iune . 5. Nici apa sfnt a locurilor de pelerinaj, nici icoanele si reprezentrile div ine fcute din pmnt sau piatr nu ar putea fi comparate cu privirea plin de gratie a Inteleptului. Acestea nu purific dect dup un timp ndelungat, pe cnd simpla privire plin de bunvoint a unui ntelept este suficient pentru a realiza spontan purificarea . 6. Discipolul: Cine este Dumnezeu ? Maestrul: Cel care cunoaste mentalul . Discipolul: Mentalul meu este cunoscut de Spiritul meu ? Maestrul: Deoarece SHRUTIS-urile (scrierile sacre) afirm: "Cunosctorul e Un ul", tu (n calitate de cunosctor al mentalului) esti cu adevrat Dumnezeu . 7. Maestrul: Cine este dup prerea ta, cel ce aduce lumina ? Discipolul: Soarele este lumina zilei, lampa este lumina noptii . Maestrul: Care este lumina care percepe aceast lumin ? Discipolul: Aceast lumin este intelectul (BUDDHI) . Maestrul: Care este Lumina care cunoaste intelectul ? Discipolul: Aceasta este Eul Suprem (Sinele) . Maestrul: (Deci) tu esti Lumina suprem a (tuturor) luminilor . Discipolul: Eu snt Acela (Sinele) (TAT TWAM ASI) . 8. In interiorul Inimii strluceste numai BRAHMAN Unicul, n calitate de "Eu-E u", ATMAN, constient de El nsusi. Realizati aceast stare de fuziune constant n Sin e, intrnd n Inim fie printr-o absorbireprofund n interior, prin intermediul cutrii e Sine, fie printr-o cufundare n mental, realizat prin intermediul controlulu i respiratiei (1) . (1) Aceast strof a fost scris n urmtoarele circumstante deosebite: In tineretea sa, discipolul SHRI JAGADVESA SHASTRI l-a vizitat pe BHAGAVAN (RAMANA MAHARIS HI) n pestera de la VIRUPAL si a vrut s rezume nvtturile lui SHRI RAMANA n ctveva

suri esentiale n limba sanscrit. El a nceput s scrie primele trei cuvinte: "HRIDAY A KUHATA MAAGE", dar el nu a mai putut-o continua si lsnd foaia de hrtie ndoit nt -o carte pe locul lui BHAGAVAN, a plecat s fac o baie. La ntoarcere el a gsit ntrea ga strof scris de BHAGAVAN . 9. Pura si inalterabila constiint a Sinelui n Inim este Cunoasterea care, pri n distrugerea Egoului, confer Eliberarea . 10. Corpul este inert precum un vas de argil. Deoarece el nu are constiinta lui "eu" si deoarece n starea de somn profund, fr corp (adic atunci cnd nu exist c nstiinta corpului fizic), noi trim experienta striinoastre naturale, corpul nu p oate fi "eul". Atunci cine determin simtul "eului" ? De unde provine el ? Celor care cautastfel si care, ajungnd s cunoasc, se cufund n Sine, Stpnul SHIVA ARUNCHARA El nsusi i rspltes a constiintei divine a lui "eu snt Acela", stabilit n lcasul Inimii . 11. Cine este nscut ? S stiti c este nscut cu adevrat doar acela - 17 care cutnd prin intermediul ntrebrii: "de unde snt eu nscut ?" se naste n sursa priei sale fiinte. Inteleptul Suprem se naste n el pentru eternitate si atunci fiinta se naste n fiecare zi si-n fiecare clip. 12. Eliminati ideea "eu snt acest corp nensemnat". Meditati si realizati Sin ele care este beatitudine etern. A ncerca s cunosti Sinele atasndu-te totodat de co rp, este ca si cum ai lua un crocodil drept plut pentru a traversa un ru . 13. Actele de caritate si penitenta, devotiunea, YOGA, mretia Cunoasterii, esenta, aspiratia, pacea, adevrul, gratia, tcerea, Starea Suprem, "moartea fr moart e", cunoasterea, renuntarea, eliberarea si beatitudinea - s stiti c toate snt sin onime desprinderii de constiinta ideii "eu snt corpul" . 14. Singura cale eficient pentru KARMA, BHAKTI, YOGA si JNANA este aceea d e a cuta cine este cel care are o KARMA (actiune), o VIBHAKTI (lipsde devotiune) , o VIYOGA (separare) si o AJNANA (ignorant). Prin intermediulacestei investiga tii, egoul dispare si starea de permanent cufundare n Sine, n care nici una dintr e aceste atribute negative nu a existat vreodat, subzist n calitate de Adevr . 15. Exist oameni ignoranti care nentelegnd c ei nsisi snt sustinuti prin Putere Dvin, ncearc s obtin toate puterile supranaturale fr a se gndi la Divin. Ei snt cei schiopi care spun: "Imi voi putea nvinge dusmanul dac o s existe cineva care s m ajute s stau n picioare" . 16. Deoarece atunci cnd este realizat eliberarea, pacea mental devine permane nt, cum ar puteacei care si ataseaz mentalul de puterile paranormale - care snt at inse doar printr-o activitate mental - cum ar puteaacestia s se topeasc n beatitud inea eliberrii, care face s nceteze agitatia mental ? 17. Dumnezeu poart povara lumii. S stiti c egoul efemer care pretinde c poart a ceast povar este precum un personaj sculptat la intrarea unui templu care pare c i suport greutatea. A cui poate fi greseala dacun cltor, n loc s-si pun bagajul n na care este fcut pentru a purta greutatea, l plaseaz pe propriul su corp, simtind u-i el singur greutatea ? 18. Intre cei doi sni, sub zona pieptului, deasupra abdomenului, exist 6 pun cte de culori diferite. Dintre acestea, unul seamn cu un boboc de crin si se gses te la dou degete deprtare de zona central, spre dreapta. Aceasta este Inima. (1) (1) - aceasta nu se refer la organul musculos situat n stnga, ci la centrul I nimii Spirituale, aflat n partea dreapt a pieptului . 19. Ea este rsturnat, iar n interior exist o gaur minuscul n care se afl n m tant un ntuneric fr fund, precum si tendintele latente, etc. Aici se gseste suport ul ntregului sistem nervos. Acesta este locul fortelor vitale ale mentalului si ai luminii constiintei . 20. Aceast Divinitate ce strluceste n calitate de "EU" n lcasul Inimii Lotus es te adorat ca fiind Stpnul GUHESA. Atunci cind, gratie unei practici intensive, BH AVANA (adic a fi n armonie cu Acela - cu Sinele), ideea "eu snt El", adic "eu snt a cest GUHESA", este att de ferm stabilit nct notiunea de eu este profund nrdcinat e si atunci cnd se rmne n permanent n fuziune cu nssi aceast divinitate, ea el nsecint ignoranta, cu alte cuvinte ideea "eu snt corpul trector" este disipat prec um Intunericul n fata Soarelui ce rsare . 21. Spune-mi despre ceea ce este descris ca Inim a tuturor oamenilor din ac

east lume, n care, ca ntr-o mare oglind, acest ntreg Univers este perceput prin ref lexie", l-a ntrebat ntr-o zi RAMA pe nteleptul VASISHTA.Acesta din urm i-a rspuns: Dup o adnc cercetare de sine, cei ntelepti au spus c Inima la toate fiintele umane este dubl" . 22. Ascult si ntelege caracteristicile celor dou Inimi, una trebuind - 18 s fie retinut si cealalt eliminat n practica spiritual. Organul numit "inim" car ste situat ntr-un loc special n regiunea pieptului din corpul fizic trebuie elim inat. Inima care are forma Cunoasterii absolute trebuie s fie retinut. Existnd att n interior ct si n afar, Ea este dincolo de aspectele intern si extern." 23. Singur aceea este Inima Suprem si n Ea exist toat aceast lume. Ea este ogli da tuturor obiectelor si locul tuturor bogtiilor. De aici provine cunoasterea p entru toate fiintele vii si doar aceast cunoastere este considerat a fi Inima. A ceasta nu este o parte a corpului trector care este insensibil precum o piatr la aspectele ultime" . 24. "Deci distrugerea tendintelor latente ale mentalului are loc spontan, ca efect al eforturilor realizate pentru a topi egoul n Inima Purittii Perfecte si a Cunoasterii Absolute, eforturi conjugate cu controlul respiratiei" . 25. "Rmnnd continuu n Inim prin intermediul meditatiei asupra ideii "Eu snt st SHIVA care este Pura Cunoastere, liber de orice limitare calitativ", se elimin, o, mare erou RAGHAVA, toate atasamentele egoului" . 26. "Cercetnd cu detasare cele trei stri (de veghe, vis si somn profund) si stnd neclintit n Inima ta n starea Suprem, care este deasupra lor, fiind eliberat de iluzie, joac-ti rolul n lume, o erou RAGHAVA! Tu ai gsit n Inim ceea ce este su bstratul real care apare apoi n lume sub toate aparentele. Deci, fr a abandona vr eodat acest punct de vedere, joac-ti rolul n lume asa cum ti va place" . 27. "Precum cel care mimeaz entuziasmul si fericirea, excitarea si ura, pre cum celcare se preface c ia o initiativ si simuleaz efortul, tot astfel joac-ti ro lul n lume, o, erou RAGHAVA !" 28. Cel care si-a cucerit simturile prin starea de ntelepciune este singuru l adevrat JNANI, ferm stabilit n cunoasterea de sine. Numiti-l Foc al Cunoasteri i, Stpn al Luminii Cunoasterii si Eroul care a nvins Moartea . 29. S stiti c strlucirea, inteligenta si forta se dezvolt prin ele nsele la cei care au realizat Adevrul, la fel cum frumusetea si lumina mpodobesc natura odat cu venirea primverii . 30. Mentalul care este eliberat de tendintele latente nu este n mod real an gajat n manifestare, chiar dac el realizeaz actiuni, la fel ca persoanele care as cult o poveste n timp ce mentalul le umbl aiurea. Mentalul care este subjugat de tendintele latente este n mod real angajat n manifestare, chiar dac el nu realize az actiuni, precum o persoan care n vis ascensioneaz un munte si cade ntr-o prpasti , desi corpul su rmne imobil n pat . 31. Pentru JNANI (eliberat) care este detasat de corpul grosier, strile de activitate, de somn si de SAMADHI nu semnific altceva dect naintarea, oprirea si deshmarea calului unei crute pentru cltorul care este adormit n ea . 32. A Patra Stare, care este dincolo de cele trei stri, este singura Realit ate. Ea este cunoscut ca fiind starea transcendent de "somn constient". Cele tre i stri aparente nu exist n mod real, dar s stiti c cea de-a patra, transcenzndu-le, este Realul Absolut . 33. A spune c SANCHITA (KARMA acumulat n trecut si care trebuie s fie consumat viitor) si AGAMI (KARMA acumuulat n prezent si care trebuie s fie consumat n exist entele viitoare) nu pot fi acumulate de JNANI, darc PRARABDHA (KARMA care se ac umuleaz n viata prezent) se ataseaz totusi de el nu este dect o afirmatie pur forma l, un rspuns la o ntrebare pus de cei ignoranti. S stiti c tot astfel cum, dup moartea sotului, n ici una dintre sotiile sale nu se poate s nu fie vduv, tot astfel dup distrugerea agentului, nici una dintre cele 3 KARMAS-uri nu poate subzista ca atare . 34. Pentru brbatii cu o slab putere de ntelegere, femeia, copii si - 19 celelalte constituiefamilia. S stiti c tot astfel pentru intelectuali exist o f amilie n mentalul lor format din nenumrate crti si cunostinte care reprezint de fap

t un obstacol n YOGA . 35. La ce-ar folosi stiinta celor care nu ncearc s descifreze literele destin ului (1) prin ntrebarea "De unde provine nasterea noastr, a noastr - cei care nu ne cunoastem destinul ?" Ei au deczut la nivelul unei masini vorbitoare. Ce al tceva ar putea fi ei, o, ARUNACHALA ? (1) Aceast afirmatie evoc conceptia conform creia literele destinului unui om snt scrise pe fruntea sa. A sterge literele nseamn a transcende destinul sau KA RMA proprie . 36. Cei care nu snt instruiti ating Realizarea Ultim mai repede dect cei al cr or ego nu a disprut, n pofida stiintei lor. Cei inculti snt salvati de actiunea i mplacabil a demonului infaturii; ei nu snt prinsi n cursa spre mbogtire. Aceasta n mn pentru ei mai mult dect nlturarea unei mari nenorociri . 37. Chiar dac ar renunta la lumea ntreg si ar dobndi ntreaga cunoastere, i-ar f i foarte greu s se elibereze celui care este czut sub dominatia acestei josnice prostituate care este lingusirea . 38. Ce altceva poate exista n afar de Sine dac sntem mereu cufundati n Sine, fr ne deprta de aceast stare si fr (a ne individualiza) vreodat pentru a ne diferent ia de altii? Ce important are dac ceilalti vorbesc despre noi? Ce conteaz dac esti ludat sau denigrat ? 39. Pstreaz n inim simtul nondualittii, dar nu-l exprima niciodat nactiune. O le, simtul nondualittii poate s se aplice celor 3 lumi, dar s stiti c n raport cu m aestrul nu va trebui niciodat trit . 40. Intr-adevr eu afirm chintesenta concluziilor proclamate de filozofia VE DANTA, cu alte cuvinte: cnd egoul este distrus, el devine Acela si atunci rmne do ar Sinele, sub forma Constiintei Absolute . TACERE SI SINGURATATE

Discipolul: Este bine s faci legmntul tcerii ? Maestrul: Tcerea interioar nseamn renuntarea la tine nsuti. Adic vietuirea n a a egoului . Discipolul: Singurtatea este o necesitate pentru un SANYASIN ? Maestrul: Singurtatea se afl n inima omului. Poti tri n iuresul lumii si, cu to ate acestea, s-ti pstrezi o deplin serenitate a mintii. Aceasta nseamn c triesti gurtate. Un altul trieste n pdure, dar nu este n stare s-si tin n fru mintea; nu te spune despre el c trieste n singurtate . Singurtatea este o atitudine mental. Fiinta legat de lucrurile acestei lumi n u poate s-o obtin, indiferent unde s-ar afla; dar acela care este detasat de l ume, trieste n singurtate, oriunde s-ar afla . Discipolul: Ce este MAUNA ? Maestrul: MAUNA este starea care transcende vorbirea si gndirea. Este medit atia n carenu exist activitate mental. Ea const n supunerea mintii. Meditatia profu nd este o vorbire fr de sfrsit. Tcerea vorbeste nencetat, este un etern torent de " imbaj". Acesta se opreste atunci cnd ncepem s vorbim, cci vorbele pun stavil acestu i "limbaj" mut. Discursuri si conferinte pot s-i captiveze pe oameni ore ntregi, fr s le fie de vreun folos. Tcerea ns este permanent si face ca ntreaga umanit evolueze. Tcerea este nssi elocventa. Indrumrile verbale nu snt niciodat att de el ente ca tcerea. Ea nssi este o continu elocvent... Este cel mai bun limbaj. Exist o stare n care cuvintele nceteaz, fcndu-i loc tcerii . Discipolul: Dar atunci, cum ne-am mai putea exprima gndurile pentru a comun ica ntre noi ? Maestrul: Aceasta nu este o necesitate dect atunci cnd exist simtul dualittii. ..

- 20 Discipolul: De ce nu merge BHAGAVAN s propvduiasc adevrul tuturor oamenilor de pe Pmnt ? Maestrul: De unde stii c n-o fac? A propovdui nseamn oare a te urca la tribun c a s tii cuvntri? A propovdui nseamn a transmite Cunoasterea; aceasta nu se poate fa e cu adevrat dect n tcere. Ce-ai zice despre un om care ascult o predic timp de o o

si pleac fr s fi ajuns s-si schimbe viata? Comparati-l cu acela care se aseaz la icioarele unei Sfinte Prezente si duce cu sine, ntorcndu-se acas, un mod de a gndi cu totul nou. Ce este mai bine: s predici cu glas tare dar fr efect, sau s rmi tcut, revrsnd razele fortei luntrice n jurul tu ? Gndeste-te si la originea vorbirii. La nceput este cunoasterea abstract, din care purcede egoul. La rndul su, acesta zmisleste gndirea, iar gndirea d nastere cu intelor. Prin urmare, cuvntul este strnepotul Izvorului originar. Si dac el este att de eficient, gndeste-te de cte ori trebuie s fie mai puternic propovduirea prin tcere! Dar oamenii nu nteleg acest adevr simplu si limpede, adevrul experientei lor de zi cu zi, vesnic, mereu prezent. Acest adevr este cel al Sinelui . Exist oare cineva care care s nu aib cunoastint de Sine? Dar oamenilor nu le p lace s aud vorbindu-se despre acest adevr. Ei au nevoie de lumea de dincolo, de c er, de infern si de rencarnare. Pentru c eiiubesc mai mult misterul dect Adevrul, religia le d ceea ce si doresc, n speran ta de a-i aduce n cele din urm la Sine; atunci de ce s nu ne statornicim n El, chiar de acum, aici, n clipa aceasta? Pentru a fi mart or altor lumi, sau pentru a face speculatii pe seama lor, Sinele este absolut necesar; acestea nu snt diferite de El. Chiar si atunci cnd cel ignorant crede c vede obiectele, el nu vede altceva dect Sinele . DISCIPLINA MENTALA

Discipolul: Cum pot s-mi disciplinez mintea ? Maestrul: Nici o minte nu trebuie disciplinat dac realizezi Sinele. Sinele s trluceste cnd mentalul dispare. Indiferent dac mintea unui realizat este activ sau nu, doar Sinele exist (cu adevrat) pentruel, cci mintea, corpul si lumea nu snt d esprtite de Sine. Ar putea oare toate acestea s fie altceva dect Sinele? Atunci cn d esti constient de aceasta, cnd ai nteles acest adevr, pentru ce ti-ai mai face griji din pricina acestor umbre zadarnice? Cum ar mai putea ele s afecteze Sine le ? Discipolul: Dar dac mentalul nu este dect o umbr, cum vom putea cunoaste Sine le ? Maestrul: Sinele este nssi Inima ce strluceste prin propria ei lumin. Iluminar ea vine din Inim si se ndreapt spre creier, sediul mentalului.Noi privim lumea cu mintea, deci prin lumina reflectata Sinelui. Lumea este perceput printr-un act al mintii. Atunci cnd mintea esteiluminat, ea este constient de lume; dar atunci cnd mintea este n ntuneric,nu este constient de nimic. Dac ti ndrepti mintea spre nterior, ctre izvorul iluminrii, cunoasterea obiectiv nceteaz, si n Inim va strlu mai Sinele . Luna strluceste pentru c reflect lumina soarelui. Atunci cnd soarele asfinteste, luna ne ajut s distingem obiectele, datorit luminii pe care o refle ct. Dar atunci cnd soarele rsare din nou, nimeni nu mai are nevoie de lun, al crei disc se vede totusi pe cer . Mintea si Inima nu se pot compara. Mintea ne este de folos datorit luminii pe care o reflect. O folosim pentru a vedea obiectele. Cndo ntoarcem spre interi or, ea se cudund n Izvorul iluminrii,care strluceste prin el nsusi. Atunci mintea e ste ca luna n timpul zilei. Cnd este ntuneric, ai nevoie de o lamp ca s faci lumin. Dar atunci cnd soarelea rsrit, orice lamp a devenit inutil, cci obiectele snt - 21 vizibile. Pentru a vedea soarele nu ai nevoie de nici o lamp, ajunge numai s-t i ndrepti privirea spre astrul luminos al zilei . Tot astfel, pentru a vedea obiectele, ai nevoie de lumina pe care o reflec t mintea. Pentru a vedea ns Inima, este de ajuns ca toat atentia s se ndrepte ctre . Atunci mintea nu mai conteaz, si Inima va strluci n toat splendoarea, prin propr ia ei lumin . Discipolul: Dup ce am prsit ASRAMUL, n octombrie, m-am simtit nvluit, timp de v eo zece zile, de aceast pace care domneste n jurul dumneavoastr. In fiecare clip, chiar si n timpul celei mai intense activitti cotidiene, simteam n adncul meu acea st pace n snul unittii; era ceva asemntor cu dedublarea constiintei, care apare atu

ci cnd moti n timpul unei conferinte plicticoase. Apoi totul disprea si m ntorcea la obisnuitele fleacuri stupide. Munca nu ne las suficient timp pentru meditat ie. Ajunge oare s m gndesc nencetat c "Eu snt" n timp ce muncesc ? Maestrul (dup un scurt moment de tcere): Dac ti ntresti spiritul, aceast pace continua fr ncetare. Durata ei este proportional cu forta mental dobndit printr-o ctic asidu. O minte astfel "mbiat" ajunge repede n stare s urmeze cursul rului. I st caz, indiferent dac te afli sau nu n activitate, rul nu va fi nici deviat, n ici ntrerupt. Nu munca este adevratul obstacol, ci ideea c tu esticel care o face . Discipolul: Trebuie s facem meditatii special ca s ne ntrim mintea ? Maestrul: Nu, dac pstrati mereu n minte ideea c nu este vorba de munca voastr personal. La nceput trebuie s faceti eforturi ca s fiti constient i de aceasta tot timpul, dar mai trziu devine un lucru firesc si continuu. Atun ci munca se va face de la sine si pacea luntric si va pstra ntreaga puritate . Meditatia este adevrata voastr natur . Acum o numiti meditatie pentru c snteti distrasi de alte gnduri. Dar atunci cn d acestea snt eliminate, rmneti singuri - adic n starea de meditatie, eliberati de orice gnd. Iar ceea ce ncercati s dobnditi prin eliminarea gndurilor este adevrata oastr natur. Aceast nlturare a gndurilor parazite, voi o numiti meditatie. Dar atun i cnd practica ajunge s se aseze pe baze solide, adevrata natur se manifest n toa spendoarea, si descoperim c aceasta este adevrata meditatie . Discipolul: Cu ct ncercm mai mult s meditm, cu att mai puternice devin gnduril arazite ! Maestrul: Da, tot felul de gnduri apar n timpul meditatiei. E un lucru fires c, pentru c tot ce este ascuns n voi iese atunci la lumin. Dac toate acestea n-ar fi aduse la suprafat, cum am mai putea s le distrugem? Gndurile apar oarecum spon tan, pentru ca, n cele din urm, s dispar, ntrind astfel mentalul . Discipolul: Exist momente n care persoanele si lucrurile capt o form vag, trans arent, ca ntr-un vis. Nu ne mai dm seama c ele vin dinafar;sntem constienti n mod iv de existenta lor, fr s mai le raportm la noi nsine. Atunci spiritul se scald ntr-o pace profund . Oare n astfel de momente sntem pregtiti s ne cufund n Sine ? Sauo astfel de star e nesntoas, provenind dintr-un fel de autohipnoz?E bine s o ntretinem datorit p temporare pe care o aduce ? Maestrul: Exist n noi o stare de constiint asociat unei linisti luntrice; este exact starea n care trebuie s ajungem. Dar faptul de a pune ntrebricu privire la a ceasta fr a fi nteles c e vorba despre Sine, arat c starea experimental nu e stabi i ntmpltoare . Verbul "a se cufunda" se potriveste atunci cnd e vorba despre tendinte extr overtite.Mentalul trebuie dirijat si introvertit, n asa fel nct s secufunde la o a dncime mai mare dect cea aparentelor exterioare. Dar atunci cnd pacea domneste ca o regin, fr s umbreasc totusi constiinta, mai e oare nevoie s ne cufundm? Atta t nu ntelegem - 22 c e vorba despre Sine, efortul pentru a ajunge n aceast stare se poate ntr-adevr numi o "scufundare". In acest sens putem folosi verbul "a se cufunda" n loc de "a realiza". In aceast lumin ntrebarea pe care ati pus-o nu-si mai are rostul . Discipolul: Mintea mea continu s aib o preferint pentru copii, poate c din cauz c forma unui copil este adeseori folosit pentru a personifica Idealul. Cum s fac s depsesc aceast preferint ? Maestrul: Fixeaz-te asupra Sinelui. De ce s te mai gndesti la copii si la rea ctiile tale fat de ei ? Discipolul: Mi se pare c a treia mea vizit la TIRUVANNMALAI mi-a intensific at simtul egoismului si m-a fcut s meditez mai greu. E ntmpltor sau ar fi mai bine s evit astfel de locuri pe viitor ? Maestrul: E imaginar. Acest loc, sau indiferent care altul, se afl n tine nsu ti. Trebuie s pui capt unor astfel de scorneli: cci locurile, s-ti fie clar,n-au n

imic de-a face cu activittile spiritului. Asta e valabil si pentru mediul tu ncon jurtor; tu nu te afli n el ca urmare a unei alegeri personale. El apare n mod nat ural si ti este impus ntr-o oarecare msur. Trebuie s te ridici deasupra, fr s te prins n capcana lui . (Un bietel de opt ani si jumtate vine si se aseaz n camera unde se ntlneau discip lii pe la ora 5 seara, pe cnd BHAGAVAN era plecat pe Munte. Ct timp a lipsit el, bietelul a vorbit despre YOGA si despre VEDANTA ntr-o tamilpur, simplu si literar , cu numeroase citate din nvtturile Sfintilor si din Scripturile Sacre. Atunci cnd sosi BHAGAVAN, care lipsise trei sferturi de or, s-a ntors, o liniste deplin domnea n ncpere. Copilul a rmas douzeci de minute n prezenta lui SRI BHAGAVAN fr coate o vorb, dar si fr a-si lua privirea de la el. Apoi au nceput s-i curg lacrimi din ochi. Le-a sters cu mna si a plecat la putin timp dup aceea, spunnd c mai are de asteptat Realizarea Sinelui . Discipolul: Acest copil este extraordinar ! Cum se explic asta ? Maestrul: Caracteristicile ultimei sale vieti snt foarte marcante la el. Da r orict de puternic ar fi amprenta lor, ele nu se pot manifesta dect cnd minteae c alm si mpcat. Toat lumea stie c atunci cnd te strduiesti s-ti trezesti memoria runti deseori cu un esec, n timp ce alteori esti pur si simplu strfulgerat de am intiri dac mintea rmne linistit . Discipolul: Cum putem face ca mintea rebel s devin calm si linistit ? Maestrul: Intoarceti-v la izvorul ei ca s-o faceti s dispar, sau practicati o renuntare total ca s-o nfrngeti total. Acest sacrificiu este echivalentulCunoast erii Sinelui. Ambele ci implic n mod necesar propria voastr disciplinare. Ego-ul n u se supune dect atunci cnd recunoaste prezenta Puterii Supreme . Discipolul: Cum as putea s scap din SAMSARA, ce pare a fi adevrata cauz a agi tatiei noastre mentale? Renuntarea nu este oare un mijloc eficient pentru a ob tine linistea spiritului ? Maestrul: SAMSARA nu exist dect n mintea noastr. Ati auzit vreodat ca lumea s s rige: "Iat-m, snt eu, lumea!"? Dac-ar fi asa i-am simti nencetat prezenta,chiar si timpul somnului. Dar cum ea nu exist de fapt n timp ce dormim, nseamn c nu e perma nent. Iar ceeace nue statornic n-ar putea avea nici un fel de substant. Intruct lumea n-are nici un fel de realitate n afara Sinelui, acestuia i este usor s o supun. Doar Sinele e permanent. Renuntarea const n a nu confunda Sinele cu non-S inele. Indat ce ignoranta care face ca acestea s par identice este distrus, non-Eu l nceteaz de a mai exista. Abia atunci apare adevrata renuntare . Discipolul: Putem munci n lume n mod detasat chiar si n absenta unei astfel de renuntri ? - 23 Maestrul: Numai un ATMA-JNANI poate fi un bun KARMA-YOGHIN . Discipolul: BHAGAVAN condamn filozofia DVAITA ? Maestrul: DVAITA presupune confuzia ntre Sine si non-Sine. ADVAITA -identificarea acestora . BHAKTI SI JNANA

nseamn non

BHAKTI = Adorare sau devotiune, o druire ardent ctre un ideal spiritual . JNANA = "Cunoasterea" veritabil - a experimenta n mod continuu c "Eu snt BRAHM AN", "totul este Sinele" . Discipolul: SRI BHAGAVATA ne-a nvtat o metod pentru a-l gsi pe KRISHNA n adncul Inimii noastre: aceea de a ne nchina n fata a tot ceea ce exist si a privi totul ca fiind nsusi Dumnezeu. Poate fi acesta drumul care s duc la Realizarea Sinelui? Nu este mult mai usor s-l adorm pe BHAGAVAN n tot ceea ce mintea noastr descoper n interiorul si n afara noastr, dect s investigm supramentalulprin ntrebarea interi ar "Cine snt eu?" Maestrul: V gnditi la Dumnezeu atunci cnd l vedeti n tot ceea ce exist? Cu sig rant c v gnditi la El dac l vedetipretutindeni n jurul nostru. Pstrndu-l pe Dumn nima voastr ajungeti la DHYANA; DHYANA este etapa care precede Realizarea Ultim. Nu exist dect o singur Realizare: aceea a Sinelui, n Sine. Ea nu poate s fie exter

ioar Sinelui, iar DHYANA precede aceast Realizare, Este Absolut lipsit de impo rtant dac practicati DHYANA (meditatia) asupra lui Dumnezeu sau asupra Sinelui, deoarece scopul ultim este acelasi. In nici un fel nu puteti scpa de Sine. Dac v reti S-l vedeti pe Dumnezeu n tot, nu l veti vedea de asemenea, n voi nsiv? Dac to este Dumnezeu, nu snteti si voi inclusi n El? Voi nsiv snteti Dumnezeu. Este att d surprinztor faptul c totul este Dumnezeu? Aceast metod este indicat n SRI BHAGAV TA si n alte crti. Totodat ns, chiar si aceast disciplin spiritualpresupune exist unui martor sau gnditor. Cine este acesta ? Discipolul: Cum poate fi vzut Dumnezeu imanent n toate lucrurile ? Maestrul: A-l vedea pe Dumnezeu nseamn a fi Dumnezeu. Nu exist un "tot" care s fie n afara lui Dumnezeu, n care el ar putea s fie imanent. Numai el exist . Discipolul: Este necesar s citim BHAGAVAD-GITA din cnd n cnd ? Maestrul: Mereu . Discipolul: Care este relatia dintre BHAKTI si JNANA ? Maestrul: Starea etern, constant si natural, care const n a rmne n Sine, se n e JNANA. Dar pentru a rmne n Sine trebuie S iubesti Sinele. Dumnezeu fiind Sinele, iubirea Sinelui echivaleaz cu iubirea de Dumnezeu. Numai aceast iubire este BHA KTI. JNANA si BHAKTI snt deci unul si acelasi lucru. Dicipolul: Atunci cnd recit NAMA-JAPA (repetarea unui nume divin) timp de o or sau mai mult, intru ntr-o stare comparabil cu cea a somnului. Apoi m trezesc s i constat c JAPA mea s-a ntrerupt, si rencep s o repet . Maestrul: "Comparabil cu somnul". Expresia este corect. Aceasta este starea natural. Deoarece deocamdat v identificati cu egoul, considerati c aceast stare nat ural care survine n timpul tehnicii de JAPA este cevacare v ntrerupe lucrul cu MAN TRA. Trebuie deci s repetati aceast experient pn cnd veti ajunge s intelegeti c p ceast trire v cufundati de fapt n starea voastr natural. Veti descoperi atunci c PA nu este indispensabil, dar ea va putea continua totodat, ntr-un mod automatic. Nelmuririle actuale provin dintr-o identificare gresit: v identificati cu mental ul care repet JAPA. JAPA semnific a te raporta la un singur gnd, eliminnd toate ce lelalte gnduri. Acesta este scopul - 24 su si ratiunea sa de a exista. Ea (JAPA) conduce la DHYANA, iar aceasta sfrses te prin Realizarea Sinelui n JNANA . Discipolul: Cum trebuie s practicm NAMA-JAPA ? Maestrul: Nu trebuie niciodat s repetm numele lui Dumnezeu mecanic si ntr-un mod superficial fr a avea n adncul inimii iubirea de Dumnezeu. Repetnd numele Su, t ebuie s l invocm cu fervoare si s ne abandonm fr rezerve. numai dup acest sacrif Numele luiDumnezeu rmne constant n om . Discipolul: De ce folos este atunci s ne druim unei cutri spirituale - VICHARA (Investigarea lucrurilor profunde printr-o metod rational) ? Maestrul: Abandonul nostru n Dumnezeu nu are un efect total dect atunci cnd e ste realizat ntr-o deplin cunoastere a cauzei. Dar o asemenea ntelegere nu apare dect dup o cutare spiritual si dup reflexie. Ea se termin invariabil printr-o renun are total. Nu exist nici o diferent ntre JNANA si sacrificiul absolut de Sine pent ru Dumnezeu: n gnduri, n cuvinte si n actiuni. Pentru a fi complet, acest aban don trebuie s fie neconditionat, deoarece cel ce l iubeste pe Dumnezeu nu cere nici o favoare si nu negociaz cu el. Un asemenea abandon cuprinde totul. E ste n acelasi timp JNANA, VAIRAGYA (detasarea complet, abandonarea tuturor dorintelor), devotiune si iubire . PACEA SI FERICIREA

Discipolul: Cum pot s obtin pacea? Am impresia c nu o pot obtine prin VICHAR A (Investigarea adevrurilor profunde printr-o metod rational) . Maestrul: Pacea este starea ta natural. Mentalul este cel care creeaz obstac ole. VICHARA ta a fost n ntregime o creatie a mentalului. Caut natura spiritului, si vei vedea c mentalul va disprea. Cci nu exist nimic din toate acestea, dect un mental fr gnduri. Deoarece gndurile apar totusi fr ncetare, tu le atribui o origin e care o numesti spirit sau mental. Dar atunci cnd cauti natura celui din urm, s frsesti prin a descoperi c el nu exist. Cnd mentalul dispare astfel, te scufunzi

n pacea etern . Discipolul: Prin poezie, muzic, JAPA, BHAJANA, peisajele minunate pe care l e vedem, lectura unor poezii religioase, etc., se ntmpl s constientizm un veritabi l sens al Unicittii. Acest sentiment de pace profund si preafericit (n care eul pe rsonal nu ocup nici un loc) este totuna cu acea cufundare n Inim despre care vorb este BHAGAVAN? Practica spiritual ndreptat ctre asemenea stri va putea conduce la u n SAMADHI (stare de fuziune cu Divinul) mai profund si pn la urm la deplina si totala viziune a Realului ? Maestrul: Fericirea exist atunci cnd mentalul se afl n prezenta unor lucruri p lcute. Acestea este fericirea inerent a Sinelui; nici o alt fericire nu exist. Fer icirea nu este nici strin, nici ndeprtat. In aceste ocazii pe care le gsesti plcut de fapt te cufunzi n Sine. Aceast cufundare prilejuieste o fericire neconditiona t care exist prin ea nssi. Dar diferitele asociatii de idei te fac s atribui aceast fericire altor lucruri sau altor evenimente, pe cnd, de fapt, fericirea se af l n tine. Intr-o asemenea situatie te cufunzi n Sine, cu toate c o faci n mod incon stient. Dac ajungi s o faci n mod constient, cu convingerea venind din experient a c esti identic cuRealitatea, atunci numesti Realizare. Vreau ca tu s te cufun zi deci n mod constient n Sine, adic n Inim . JNANI SI LUMEA

Discipolul: JNANI (cel eliberat) percepe lumea ? Maestrul: de la cine vine o asemenea ntrebare? De la un JNANI sau de la - 25 un AJNANI (om ignorant) ? Discipolul: Admit c de la un AJNANI . Maestrul: Incearc lumea s afle dac ntr-adevr exist ? Discipolul: AJNANI vede si cunoaste lumea si obiectele ei, care i afecteaz s imturile: auzul, gustul, etc. JNANI experimenteaz n acelasi fel lumea ? Maestrul: Vorbesti despre a vedea si despre a cunoaste lumea. Ori, tu te i gnori pe tine nsuti (desi tu esti subiectul care cunoaste si care este indispen sabil cunoasterii obiectului). Cum vei putea ntelege natura adevrat a lumii care constituie obiectul de cunoscut? Fr ndoial c obiectele afecteaz corpul si organele de simt; dar oare corpul tu este cel care pune ntrebarea? Declar oare corpul tu: " simt acest obiect, el este real?", sau vine oare lumea s-ti spun: "Eu lumea, snt real?" Discipolul: Incerc doar s nteleg punctul de vedere al unui JNANI despre lume . Lumea mai poate fi perceput dup ce s-a obtinut Realizarea Sinelui ? Maestrul: De ce s te frmnti n legtur cu lumea si cu ceea ce survine dup Realiz a Sinelui? Realizeaz mai nti Sinele. A percepe sau a nu percepe lumea - acestea n u au nici o important. In timpul somnului tu nu percepi universul material si v ice-versa, pierzi ceva n acest moment pentru c percepi obiectele exterioare? Est e un fapt cu totul lipsit de important, att pentru JNANI ct si pentru AJNANI dac ei percep sau nu l umea. Amndoi o vd, dar punctul lor de vedere difer . Discipolul: Dac JNANI si AJNANI percep lumea n aceeasi manier, prin ce dife r ei ? Maestrul: Vznd lumea, JNANI vede Sinele care formeaz substratul acestei lumi. AJNANI, fie c vede, fie c nu vede lumea, si ignor fiinta lui adevrat, Sinele . Ia exemplul imaginilor care se misc si care se vd pe ecran n timpul unui film la cinema. Ce exist n fata ta nainte de a ncepe filmul; n aparent, scenele acestui snt reale. Dar ncearc s te duci si s le prinzi! Ce-ti rmne ntre degete? Numai ec , pe care personajele preau att de reale. Dup prezentarea filmului, cnd imaginile dispar, ce mai rmne ? Din nou, doar ecranul . La fel este si cu Sinele. El singur exist; imaginile se duc si vin. Dacesti mereu concentrat asupra Sinelui, nu esti nselat de aparenta spectacolului si pe ntru tine nu are important dac el apare sau dispare. Ignornd Sinele, AJNANI gndest e c lumea este real, tot asa cum, ignornd ecranul, el vede numai scenele filmului , ca si cum ele ar exista

nafara pnzei. Cnd vei constientiza faptul c fr martor nimic nu poate fi perceput, tot asa cum nu pot exista imaginile de pe ecran, atunci nu vei mai comite erori. JNANI si-a dat seama o dat pentru totdeauna c ecranul , cu imaginile care se vd pe el, nu este nimic altceva dect Sinele. Cnd nu exist s pectacol, Sinele se manifest fr imagini, el rmne nemanifestat. JNANI rmne indifere la formele sub care poate s se prezinte Sinele: El este mereu Sinele. Dar AJNAN I l vede pe JNANI n plin actiune si nu-i poate ntelege natura . Discipolul: Exact acelasi lucru m-a fcut s pun prima mea ntrebare: cel ce a r ealizat Sinele percepe lumea ca si noi? Dac asa stau lucrurile, mi-ar place s st iu ca prere aveti Dumneavoastr despre disparitia misterioas a acelei fotografii, ieri ? Maestrul (surznd): Faci aluzie la fotografia templului din MADURA. (Cu cteva minute mai nainte trecea din mn n mn printre vizitatorii care o priveau, fiecare c venea rndul. Probabil c din neatentia cuiva, fotografia alunecase ntre paginile vreunei crti pe care ei tocmai o consultau n acel moment) . Discipolul: Da, tocmai la acest incident m gndesc. Care este punctul Dumneav oastr de vedere? Fotografia a fost cutat peste tot si n final nu a mai fost regsit. Cum explicati Dumneavoastr aceast misterioas - 26 disparitie, chiar n momentul n care toat lumea voia s o vad ? Maestrul: Imagineaz-ti c n vis m-ai lua cu tine n patria ta ndeprtat, Polonia. trezesti si mi spui: "Am visat una si alta.Ai avut acelasi vis cu mine, si tiai dat seama c eu te luam cu mine n Polonia?" Aceast cercetare nu are pentru tine nici cea mai mic important . Discipolul: Dar n ceea ce priveste fotografia pierdut, incidentul s-a desfsur at sub ochii Dumneavoastr . Maestrul: Fotografia care a fost vzut, apoi pierdut, ct si ntrebarea ta despre ea, toate acestea nu reprezint, de fapt, dect o simpl operatiune a mentalului tu . PURANA ne povesteste o ntmplare care ilustreaz acest punct de vedere. Cnd SIT A plec din mnstire, n pdure, RAMA ncepu s o caute, strignd-o pe nume ct putea de "Oh, SITA, SITA!". PARVATI si PARAMESWARA vzur din naltul cerului ce se petrecea n pdure. PARVATI si exprim surpriza ctre SHIVA, spunndu-i: "L-ai ludat pe RAMA si li considerat ca fiind perfect. totusi vezi cum se poart, cum se tnguie pentru pierderea SITEI!" - "Dac ai ndoieli n privinta perfectiunii lui RAMA", rspunse SHIVA, "pune-l tu nsti la ncercare. Prin virtutea YOGA-MAYEI tale ia-ti nftisarea lui SITA si apari dinaintea lui". PARVATI se supuse si apru naintea lui RAMA sub trsturile exacte al e SITEI; dar, spre mareasa surprindere, RAMA nu-i lu n seam prezenta si continu s s trige: "Oh, SITA, SITA!", ca si cum ar fi fost orb . Discipolul: Nu nteleg morala acestei ntmplri . Maestrul: Dac RAMA ar fi cutat ntr-adevr prezenta corporal a SITEI, ar fi recun oscut-o pe SITA pe care o pierduse n persoana care se afla dinaintea lui. Dar n u, pentru el SITA disprut era la fel de ireal ca si cea care tocmai apruse n fata o chilor lui. RAMA nu era cu adevrat orb; dar pentru el, un JNANI, plecarea SITE I n sihstrie, disparitia sa, cutrile pe care le fcuse, ca si aparitiile lui PARVATI sub trsturile SITEI, totul era la fel de ireal. Intelegi, acum, incidentul cufo tografia disprut ? Discipolul: N-as putea spune c-mi este foarte clar. Lumea pe care o vedem, o simtim si o percepem n attea moduri este, deci o iluzie, un vis ? Maestrul: Dac tu cauti adevrul, nu ai dect o alternativ, si aceasta este acce ptarea irealittii lumii . Discipolul: De ce ? Maestrul: Dintr-un motiv simplu: dac tu nu abandonezi ideea c lumea este re al, spiritul tu este continuu atasat de aceast lume. Dac iei aparenta drept realit ate, nu vei cunoaste niciodat Realitatea, desi numai Realitatea singur exist. Ace st lucru este ilustrat prin analogia cu sarpele si frnghia. Dac tu vezi sarpele, nu poti vedea frnghia, cu toate cea exist. Sarpele inexistent devine real n ochii ti, n timp ce frnghia real pare a fi, n ntregime inexistent .

Discipolul: E usor s accepti la modul intelectual ipoteza c lumea nu este re al, dar este greu s ai convingerea c ea e, realmente, ireal . Maestrul: Pentru tine, universul visului tu este perfect real atunci cnd vis ezi. Att timp ct dureaz iluzia, tot ceea ce vezi, simti, etc, n aceast lume a visul ui ti pare real . Discipolul: Atunci nseamn c lumea nu este nimic altceva dect un vis? Maestrul: Pui tu oare la ndoial realitatea perceptiilor tale atunci cnd visez i? Tu poti visa c faci lucruri cu totul imposibile, de exemplu c tocmai discuti, vesel, cu o persoan, n realitate, defunct. Pentru cteva clipe ai putea avea o ndoi al n vis si atunci ti spui: "Dar credeam, totusi, c el este mort". Apoi mentalul tu pare c se mpac cu aceast idee. Prietenul tu decedat sfrseste prin a fi perfect viu entru tine, n vis. Cu alte cuvinte, visul, atunci cnd este trit, nu-ti - 27 permite nici o ndoial asupra realittii sale . In acelasi fel, ti este imposibil s pstrezi cea mai mic suspiciune cu privire la realitatea lumii percepute n starea de veghe. Cum arputea mentalul, care el nsusi a creat lumea, s admit irealitatea ei? Aceasta este semnificatia comparati ei fcut dintre lumea experimentat n starea de veghe si lumea visului. Amndou snt c tii ale mentalului. In timp ce acesta se complace ntr-una sau cealalt, el este i ncapabil s nege realitatea lumii visului atunci cnd viseaz, si a lumii strii de ve ghe atunci cnd este n starea de veghe. Dac, dimpotriv, ti retragi complet mintea fat de lume, o ntorci ctre interior si rmi n aceast stare, adicdac esti mereu co t asupra Sinelui, care este substratul ntregii experiente, vei descoperi c lumea , care pentru moment ti este perceptibil ntr-un singur fel, este la fel de ireal c a aceea pe care o triesti n vis . Discipolul: Cum am spus deja, noi vedem si simtim lumea ntr-o multime de fe luri. Aceste senzatii snt reactii la obiectele vzute, simtite, etc. si nu snt cre atii mentale ca cele din vis, care difer nu numai de la o persoan la alta, ci chi ar si pentru aceeasi persoan. Aceasta nu dovedeste realitatea obiectiv a lumii ? Maestrul: Tot ceea ce spui despre atributele si contradictiile lumii visul ui le declari n acest moment, cnd esti treaz. In timp ce visezi, totul pare perf ect coerent. Aceasta revine la a spune c dac ti este sete n vis, vei bea n mod iluz oriu ap iluzorie, care-ti va potoli setea iluzorie. Toate acestea pentru tine snt reale. Ele nu au nici o legtur cu iluzia, att timp ct nu stii c visul nsusi es o iluzie. La fel este cu lumea perceput n timpul strii de veghe: senzatiile pe ca re le ai n acest moment snt perfect coordonate si astfel ti dau impresia c lumea este real . Dac, dimpotriv, lumea este o realitate care exist prin ea nssi, ceea ce nmod ev dent tu vreis afirmi atunci cnd vorbesti despre obiectivitatea ei, ce o mpiedic s s e reveleze n timpul somnului? Nu spui niciodat c nu existi n timpul somnului tu . Discipolul: Intr-adevr, eu nu neg c lumea exist atunci cnd dorm. Ea exist pe nt eaga durat a somnului meu. Dac n acel moment eu nu o vd, totusi, cei care snt n sta ea de veghe, snt constienti de ea . Maestrul: Pentru a declara c existi n timp ce esti adormit, ai avut nevoie si chemi pe ceilalti drept mrturie pentru a ti-o dovedi. De ce cauti mrturia lor acum? Acesti "altii" nu pot s-ti spun c au vzut lumea (n timpul somnului tu) dect tu nsuti esti treaz. Din contr,n ceea ce priveste propria-ti existent, lucrurile stau cu totul altfel. Trezindu-te, declari c ai dormit bine, si astfel afirmi c ai fost constient de tine nsuti, pe durata celui mai profund somn n care totus i n-ai avut nici cea mai mic notiune despre existenta lumii. Acum, n acest momen t, chiar dac esti treaz, lumea este cea care ti declar: "Eu snt real", sau tu esti cel care afirm aceasta ? Discipolul: Binenteles c cel care afirm snt eu, dar o spun n legtur cu lumea . Maestrul: Ei bine, atunci aceast lume pe care o califici drept real si bate j oc, de fapt, de tine, cci tu ncerci s-i dovedesti realitatea n timp ce nu-ti cunos ti propria ta Realitate . Vrei s dovedesti ntr-un fel sau altul c lumea este real. Dar care este criteri ul realittii? Real este doar ceea ce exist prin sine nsusi, care se reveleaz prin sine nsusi si care este etern si imuabil . Lumea exist prin sine nssi? A fost ea vreodat vzut altfel dect cu ajutorul mi

i? In somn, nu exist nici mental, nici lume. In starea de veghe, exist mental si de aceea exist si lumea. ce nseamn aceast continu alternant? Te-ai familiarizat cu principiile logicii inductive, considerate a fi nssi baza investigatiei stiitifi ce. De ce nu ncerci s rezolvi problema realittii lumii folosindu-te de aceste pri ncipii - 28 universale de logic ? Cu de la tine putere, poti declara "exist". Aceasta nseamn c existenta ta nu este o existent obiectiv, ci c ea este existenta de care esti constient. In mod r eal, ea este Existenta pur care este identic cu Constiinta . Discipolul: Lumea poate s nu fie constient de sine nssi, totusi ea exist . Maestrul: Constiinta nu este niciodat altceva dect constiinta Sinelui. Fiind constient de ceva, esti esentialmente constient de tine nsuti. O existent care ar fi inconstient de ea nssi, iat o formulare care ascunde n sine o contradictie n termeni. Aceasta nu ar fi deloc o existent, ci un atribut, pe cnd adevrata Existe nt, SAT nu este un atribut, ci nssi Substanta. Aceasta este VASU. Realiatea este n consecint cunoscut ca SAT-CIT, Fiinta-Constiint si niciodat numaiuna sau cealal t. Lumea nu exist de la sine si nu este cu mult mai constient de propria ei exist ent. Cum poti trage concluzia c o astfel de lume este real ? Care este natura lumii? Este o schimbare perpetu, un talaz continuu, interm inabil. O lume dependent (de cel care o percepe), inconstient de sine nssi si mer eu schimbtoare, nu poate fi real . Discipolul: Nu numai stiinta experimental occidental consider lumea ca real, d ar si VEDELE, etc., dau o descriere cosmologic complicata universului si a origi nii lui. De ce ar face-o dac universul ar fi ireal ? Maestrul: Scopul esential al VEDELOR, ca si al tuturor celorlalte texte (c onform notei care urmeaz), este de a-ti conferi nvtturi despre natura lui ATMAN ne pieritorul, si de a declara cu fermitate: "Tu esti Acela" . Discipolul: De acord. Inteleg. Dar de ce prezint aceste texte asemenea desc rieri cosmologice, att de vaste si detailate, dac pe de alt parte ele nu consider lumea ca real ? Maestrul: Adopt n practic ceea ce accepti teoretic si las la o parte restul. S HASTRELE trebuie s ghideze toate tipurile posibile de cuttori ai Adevrului, de acee a ele nu au toate acelasi continut. Ceea ce nu poti accepta ca adevrat, trateazl ca fiind ARTHAVADA, sau argument auxiliar. NOTA Cutnd sprijinul stiintei moderne pentru a-si sustine pozitia, cel care pune n trebrile nu face dect s-i atribuie acesteia propriul punct de vedere. Investigati ile stiintifice recente au redus la neant, o dat pentru totdeauna, mitul adopta t de simtul comun, al unei realitti a lumii n acelasi timp solid, tangibil si existent n sine . La o ultim analiz, lumera senzorial se descompune n dou categorii, timpul si sp atiul. Iat ce scrie SIR JAMES JEANS despre acest subiect n cartea sa "Noua baz a stiintei" si concluzia pe care o trage din experiente bazate pe teoria relativ ittii a lui Einstein: "Tragem concluzia c spatiul nu nseamn nimic n afara perceptie i noastre despre obiecte si c nici timpul nu nseamn nimic n afara experientei eve nimentelor noastre. Spatiul ncepe s ia nftisarea unei fictiuni create de propria n oastr minte (corpurile noastre fizice snt simple obiecte n spatiu: a se vedea ver setul 16 din SAD VIDYA) a unei extensii nejustificate a Naturii unui concept s ubiectiv care ne ajut n ntelegerea si descrierea ordinii obiectelor asa cum le ve dem; timpul, pe de alt parte, pare a fi si el o fictiune (fr trecut si viitor, as a cum este conceput n general, nu este dect un mit: a se vedea versetul 15 din SADVIDYA). Scopul acestei fictiuni este identic: fictiunea timpului, ca sice aa spatiului ne servesc pentru a ordona evenimentele ce ne privesc". Aceste afirmatii au fost fscute de SIR JAMES JEANS. Deoarece timpul si - 29 spatiul snt considerate de ctre stiinta modern ca simple fictiuni create de pro pria noastr minte, obiectele si evenimentele devin ipso facto si ele ale mental

ului, pentru c ele nu pot exista fr spatiu si timp. (A se vedea versetele 17 si 18 din SAD VIDYA.) Ct despre solidaritatea pe care profanul o atribuie materiei, concluziile u rmtoare trase din stiintele fizice experimentale ne vor furniza un rspuns: I. Stiinta nu cunoaste natura real a ceea ce constituie atomul. Ea cunoaste radiatiile care eman din el, dar niciodat sursa nssi . II. Este imposibil s identificm un electron, considerat la un moment dat, cu acelasi electron considerat ntr-un alt moment al timpului . III. Electronul nceteaz complet s mai aib propriettile unui lucru", asa cum el e snt concepute de simtul comun. El este pur si simplu o regiune de unde energi a poate s radieze . ("Conturarea unei filozofii", de BERTRAND RUSSEL) Iat, n ultim analiz, concluziile lui BERTRAND RUSSEL: Datorit n special lucrrilor a doi fizicieni germani, HEISENBERG si SCHRODINGE R, ultimele vestigii ale fostului atom solid au disprut de aici nainte si materi a a luat definitiv un aspect la fel de fantomatic ca si cum ar fi vorba despre o sedint de spiritism" . Chiar si din aceast viziune stiintific modern putem judeca singuri si hotr dac xist o diferent fundamental ntre lumea de veghe senzorial si lumea de vis, retinnd eea ce a fost declarat n capitolul precedent, ct si citatul urmtor, extras din "Cine snt eu?": "Numai n ceea ce pr iveste durata (starea de veghe este lung, starea de vis este scurt), nu exist nici o diferent ntre cele dou stri". Acest adevr al crei ecou se face simtit si n stii modern, este exprimatdectre doctorul EDDINGTON n modul urmtor: "In lumea stiintei fizice, asistm la un teatru de umbre n care se joac drama existentei obisnuiote". (Acesta este f ilmul de cinema proiectat pe ecran despre care ne vorbeste SRI BHAGAVAN.) "Umbra cotului meu se sprijin pe umbra unei mese, n timp ce o umbr de cerneal curge pe o umbr de hrtie." ("Natura Lumiii Fizice") REALIZAREA SINELUI

Discipolul: Cum poti obtine Realizarea Sinelui ? Maestrul: Realizarea Sinelui nu este un lucru care trebuie s fie obtinut. E l este deja n noi. Tot ceea ce trebuie s facem este s eliminm ideea "eu nu L-am re alizat". Linistea si pacea nseamn Realizarea Sinelui. Nu exist nici un moment n ca re Sinele s nu fie prezent. Att timp ct mai exist ndoieli sau avem sentimentul c nu L-am realizat, trebuie s facem eforturi sustinute pentru a elimina complet ac este gnduri. Ele snt datorate faptului c realizm o confuzie ntre Sine si ceea ce nu este Sinele. Atunci cnd acesta din urm dispare, Sinele singur rmne. Pentru a-i fa ce loc, este suficient s elimini din mintea ta aglomeratia. Nu este nevoie s adu ci spatiul necesar lundu-l din alt parte . Discipolul: Deoarece Realitatea nu este posibil fr VASANAKSHAYA (anihilarea V ASANAS-urilor - tendintelor, latente psihice ce provoac aparitia dorintelor), cum ar trebui s realizez aceast stare ncare VASANAS-urile snt efectiv distruse ? Maestrul: Snteti n aceast stare chiar n acest moment . Discipolul: Aceasta semnific faptul c, cufundndu-m n sine, VASANAS- urile vor fi distruse pe msur ce ele se prezint ? Maestrul: Ele se distrug prin ele nsele dac veti rmne n starea natural a cufund i n Sine . Discipolul: Cum pot obtine Realizarea Sinelui ? Maestrul: Nu este vorba de a obtine Sinele. Dac ar fi fost ceva care ar - 30 fi trebuit cucerit, acest lucru ar fi nsemnat c el nu se gseste deja aici, acum si de-a pururi. Orice lucru obtinut va fi ntr-o zi pierdut. Prin urmare, el nu este permanent. Merit s depunem attea eforturi pentru ceva c are nu dureaz? De aceea eu spun c Sinele nu se cucereste. Snteti Sinele, Snteti de ja Acela. In realitate v ignorati starea natural de preafericire. Aceast ignorant v domin si pune un voal peste Sinele pur care este beatitudine. Eforturile voast re trebuie n mod unic dirijate ctre eliminarea acestui voal care este identific

area Sinelui cu corpul, cu mentalul, etc. Ignoranta trebuie s dispar pentru a lsa loc Sinelui. Realizarea este, deci accesibil tuturor. Ea nu face nici o dife rent ntre aspiranti. Singurele obstacole provin din ndoielile referitoare la capa cittile voastre si din convingerea c trebuie s spuneti "eu nu am realizat". Trebu ie s eliminati n ntregime aceste obstacole . Discipolul: Ce se ntmpl n starea de SAMADHI? Mai subzist gndirea n aceast sta Maestrul: Doar SAMADHI ne permite s descoperim adevrul. Gndurile arunc un voal asupra Realittii pe care, de aceea, este imposibil s o atingem n ntregime n alte s tri dect aceea de SAMADHI. In SAMADHI nu mai supravietuieste dect un singur si un ic sentiment: "Eu snt" care exclude oricare alt gnd. "Eu snt" nsemn "a rmne mereu ce" . Discipolul: Ce trebuie s fac pentru a obtine din nou starea de SAMADHI si p entru a regsi Pacea pe care o simt aici ? Maestrul: Experienta prezent este datorat influentei ambiantei n care snteti i ntegrat aici. Regsiti aceeasi stare atunci cnd snteti departe? Aceasta este, pent ru moment, o stare tranzitorie, iar practica este indispensabil pentru ca ea s d evin permanent . Discipolul: Exist momente n care strlucesc bruste lumini pe fondul uneiconsti inte al crei centru este la exteriorul eului obisnuit si care pare s cuprind tota litatea. In mod independent de orice concept filozofic, cum m sftuiti s actionez pentru a obtine, mentine si accentua aceste mult prea rare iluminri ? ABHYASA ( practic spiritual) pentru atingerea unor asemenea experiente implic n mod obligato riu retragerea (izolarea) ? Maestrul: La exterior...Cine trieste experienta unui exterior si a unui in terior? Ele snt concomitente n existenta subiectului si a obiectului. Dar cine, din nou, este constient de acestea din urm? Dup un examen profund veti descoperi c ele n-au fost niciodat dect unul singur: subiectul. Cutati atunci cine poate fi acest subiect unic. Aceast analiz va sfrsi prin a v conduce ctre pura constiint, d ncolo de subiect. Ceea ce numiti "eul obisnuit" este mentalul. Strmtele limitri cupr ind acest mental n timp ce constiinta pur este dincolo de orice limitare. Putem ajunge la ea printr-o cutare de felul celei pe care eu deja am mentionat-o . A obtine: Sinele este mereu acolo. N-aveti dect un singur lucru de fcut, ace la de a elimina vlul care l ascunde . A mentine: Sinele, din momentul n care a fost realizat, devine experienta n oastr direct si imediat. Nu-l mai pierdeti niciodat . Retragerea: A rmne n Sine nseamn singurtatea. Nimic nu este strin Sinelui. Ret erea implic trecerea dintr-un locsau dintr-o stare n alta. Dar nici una nici alt a nu pot fi exterioare Sinelui. Totul este Sine; retragerea este imposibil pent ru c este de neconceput . ABHYASA: nseamn a nu lsa s vin n minte nimic care s perturbe pacea inerent Si . Dar, snteti mereu n aceast stare natural, fie c practicati sau nu ABHYASA. A rmn sa cum snteti, fr ntrebri si ndoieli, aceasta v este starea natural . Discipolul: Atunci cnd este trit starea de SAMADHI, pot fi obtinute n acelasi timp si SIDHIS-uri ? Maestrul: Pentru a manifesta SIDDHIS-uri trebuie ca alte persoane s le - 31 recunoasc. Orice persoan care si arat astfel (fr discernmnt) puterile sale, nu fi un JNANI (eliberat). Prin urmare, SIDDHIS-urile nu merit nici mcar umbra unui gnd. JNANA (cunoasterea ultim), trebuie s fie unicu l scop al cutrii voastre . Discipolul: Realizarea mea i ajut pe ceilalti ? Maestrul: Da, acesta este serviciul cel mai mare pe care puteti s li-l face ti.Cel care a descoperit mari adevruri a ajuns n profunzimile tcute ale Sinelui. Dar nu exist nici un "altul" care trebuie s-l ajute. Fiinta Realizat vede doar Sinele, precum aurarul nu este atent dect la aurul bijuteriilor ornate cu pietre pretioase care i se dau pentru evaluare. Atunci cnd v identificati cu corpul, snteti de asemenea n mod fatal constient de nume si forme. Dar atunci cnd transcendeti corpul,

dispare de asemenea si ideea de "ceilalti". Fiinta Realizat vede c lumea nu difer de ea nssi . Discipolul: Nu ar fi preferabil ca sfintii (fiintele realizate) s triasc n pre zenta celorlalti ? Maestrul: Pentru ei nu exist "altul" lng care s poat tri. Sinele este unica rea itate . Discipolul: Dar nu trebuie s ncerc s ajut lumea care sufer ? Maestrul: Forta care v-a creat, a creat de asemenea si lumea. Dac ea are gr ij de voi, ea poate tot att de bine s aib grij si de lume. Deoarece Dumnezeua creat lumea, este treaba Lui s se ocupe de ea nu a dumneavoastr . Discipolul: Si datoria noastr de patrioti ? Maestrul: Datoria voastr const n A FI si nu n a fi ceva sau altceva. "EU SINT CEL CARE SINT" - iat esenta ntregului adevr. Metoda poate fi rezumat la fraza: "A RAMINE IN PACE". Si ce semnific pacea? Ea vrea s spun "Distruge natura ta inferioar", deoarece fiecare nume si fiecare form snt o cauz de tulburare a pcii . "Eu-Eu" este Sinele. "Eu snt acesta" este egoul. Atunci cnd "Eul" rmne singur si unic, el este Sinele. Atunci cnd se uit pe sine si spune "Eu snt acesta sau acel a, eu snt ca acesta sau acela", atunci este egoul . Discipolul: Atunci cine este Dumnezeu ? Maestrul: Sinele este Dumnezeu. Sentimentul "Eu snt" este Dumnezeu. Dac Dumn ezeu ar fi exterior Sinelui, ar fi existat un Dumnezeu lipsit de Sine, si un S ine lipsit de Dumnezeu, ceea ce este absurd. Tot ceea ce este necesar pentru R ealizarea Sinelui este de A FI IMPACAT. Ce poate fi mai usor? De aceea ATMA-VI DYA este calea cea mai usor de urmat . SINELE SI INDIVIDUALITATEA

Discipolul: Moartea dizolv complet personalitatea unei fiinte, astfel nct ea s nu mai aib o nou nastere, la fel ca rurile ce se vars n ocean pierzndu-se comple acesta ? Maestrul: Apele se evapor si se rentorc pe coline sub form de ploaie, pentru a curge n ruri care se vars din nou n ocean; tot astfel, fiinta si pierde n timpul omnului profund starea sa de fiint separat de tot, pentru a o regsi cnd se trezest e, cnform SAMSKARASURILOR sau tendintelor datorate trecutului. (Latentele psih ice al cror fascicol provoac aparitia spectacolului lumii). La fel se ntmpl si la m oarte. Individualitatea unei persoane care mai are nc SAMSKARASURI nu se pierde. Discipolul: Cum este posibil acest lucru ? Maestrul: Priveste un copac ale crui ramuri au fost tiate: el renmugureste. A tta vreme ct rdcinile sale nu snt moarte, copacul continu s creasc. In acelasi fe MSKARASURILE, care plonjeaz pur si simplu n Inim n momentul mortii, dar care prin aceast cufundare nu snt distruse, determin rencarnarea atunci cnd soseste momentul potrivit. Astfel renaste JIVA . Discipolul: Dar cum acesti JIVA nenumrati si universul imens a crui - 32 existent o nsoteste pe-a acestora, pot s izbucneasc din aceste SAMSKARASURI att d e subtile care s-au cufundat n Inim n momentul mortii ? Maestrul: Banyanul (arbore foarte mare) se naste dintr-o smnt minuscul; tot as tfel,JIVASII si universul ntreg cu nume si form germineaz si cresc plecnd de la SA MSKARASURI imateriale . Discipolul: Cum eman individualitatea din Sinele Absolut si cum este posibi l rentoarcerea sa n Sine ? Maestrul: La fel cum o scnteie porneste din foc, tot astfel individualitat ea eman din Sinele Absolut. Scnteia este egoul. In cazul lui AJNANI (omul ignora nt) egoul se identific cu obiectul chiar n momentul aparitiei acestuia. El nu po ate subzista fr aceast relatie cu obiectele; ea este datorat lui AJNANA (ignorant a) a crei distrugere este chiar scopul eforturilor spirituale. Dac aceast tendint de a te identifica cu lucrurile este distrus, egoul devine att de pur nct el sfrs este prin a se uni cu Sursa sa. Falsa identificare de sine cu corpul se numest e DEVATMA-BUDDHI sau ideea c "Eu snt corpul". Aceast idee trebuie s dispar pentru a putea realiza un progres pe calea spiritual .

Discipolul: Cum trebuie s procedm pentru a dezrdcina aceast idee c " ?

"eu snt cor

Maestrul: In SUSHUPTI sau somnul profund fr vise existati fr ca aceast experien t s fie asociat corpului sau mentalului, desi o asemenea relatie exist n celelalte dou stri de constiint. Dac ati fi una cu corpul, cum ati putea exista fr el n SUSH I? V puteti separa de ceea ce v este exterior, dar nu v puteti desprti de cele cu care snteti indisolubil unit. Deci nu snteti una cu corpul. Trebuie s ajungeti s n telegeti aceasta n starea de veghe. Studiem cele trei stri (de veghe, de somn cu vise, de somn fr vise) pentru a dobndi aceast cunoastere . Discipolul: Cum egoul, care se manifest doar n limitele celor dou stri, poate totusi s ncerce s realizeze Sinele care nglobeaz toate cele trei stri ? Maestrul: Trim experienta egoului pur n intervalele dintre dou stri sau ntre do u gnduri. Egoul se aseamn cu o omid care nu prseste o frunzdect dup ce s-a agt ta. Ii putem cunoaste adevrata sa natur numai atunci cnd am pierdut orice contac t cu obiectele sau cu gndurile. Trebuie s ntelegem c n acest interval se manifest Realitatea constant si imuabil, adevrata noastr fiint, datorit convingerii pe care e-o d studiul celor trei stri: JAGRAT, SWAPNA, SUSHUPTI . Discipolul: As putea rmne n SUSHUPTI ct timp vreau si as putea intra n aceast s are la voint, asa cum fac n cazul strii de veghe? Cum experimenteaz un JNANA (elib erat) aceste trei stri ? Maestrul: SUSHUPTI exist de asemenea n starea ta de veghe. In acest moment, de exemplu, esti n SUSHUPTI. Trebuie s deveniti constienti de ea voluntar n timp ce snteti treziti. De fapt, nu exist un "a intra" si un "aveni" ntre starea de ve ghe si SUSHUPTI. A fi constient de aceastadin urm n starea de JAGRAT se numeste "JAGRAT-SUSHUPTI": acesta este SAMADHI . AJNANI nu poate s rmn mult timp n SUSHUPTI deoarece natura sa l oblig s ias o. Egoul su nu este mort si reapare n mod constient. Din contr, JNANI (Cel eliber at) elimin egoul chiar de la sursa acestuia. El poate prea uneori c are ego, ca s i cum ar fi mpins de PHARABDHA (PRRABDHA KARMA - cantitatea de acte carenu pots nu se realizeze, nainte de a ajunge la pacea interioar deplin). Aceasta semnifi c faptul c n viata curent a unui JNANI, PRARABDHA poate s par c mentine sau sustin goul, cum se ntimpl n cazul unui AJNANI. Dar exist ntre cei doi o diferent fundame tal. Egoul unui AJNANI atunci cnd se manifest (de altfel el nu dispare niciodat n a fara strii de - 33 somn profund) si ignor complet Sursa. Cu alte cuvinte, AJNANI nu este constien t de starea sa de SUSHUPTI n starea de veghe si n cea de somn cu vise. In cazul unui JNANI, din contr, aparitia sau existenta egoului nu snt dect aparente. El se bucur de existenta sa continu si transcedental n pofida acestei existente aparen te a egoului. El si pstreaz atentia (LAKSHYA) fixat continuu asupra Sursei. Acest fel de ego nu mai poate face ru. Este precum scheletul unei frnghii putrezite; si pstreaz forma dar nu mai poate s lege. Pstrnd n mod constant atentia asupra S ei, egoul sfrseste prin a se dizolva, precum se dizolv o ppus de sare n apa mrii . Discipolul: Ce semnific Crucificarea ? Maestrul: Corpul este crucea. Isus, fiul omului este egoul, cu alte cuvint e ideea c "eu snt corpul". Atunci cnd fiul omului este crucificat, egoul dispare. Doar Fiinta Absolut mai supravietuieste; atunci este momentul nvierii Sinelui G lorios, a nvierii lui Cristos Fiul lui Dumnezeu . Discipolul: Dar cum putem justifica crucificarea? Aceast omorre nu este o cr im teribil ? Maestrul: Intreaga lume este vinovat de sinucidere. Starea natural de eterni tatesi binecuvntare este sufocat de ignorant. Astfel, viata prezent provine dintrun asasinat, cel al Existentei eterne. Nu este aceasta o sinucidere? La ce bun s v frmntati n problema mortii si a crimei ? Discipolul: Atunci cnd PRARABDHA este consumat egoul se dizolv complet fr a lsa cea mai mic urm. Aceasta este Eliberarea Ultim, NIRVANA. Dar atta timp ct PRARABDHA nu este distrus egoul revine, mentinnd n continuare fiinta n viat, asa cum este n azul unui JIVANMUKTA (eliberat n viat) .

AHAM SI AHAMVRITTI

Discipolul: Cum o cutare realizat prin intermediul egoului ne poate revela f aptul c el este ireal ? Maestrul: Existenta egoului face parte din lumea fenomenelor. Il putem tra nscende absorbindu-ne n sursa de unde se ridic AHAMVRITTI (*) (sentimentul de "E u", care este permanent la omul obisnuit) . * MAHARISHI afirm c aceast "form mental" (a eului AHAMVRITTI) este sursa tuturo r celorlalte forme mentale, adic a ntregii experiente n lumea manifestat . Discipolul: AHAMVRITTI (sentimentul egoului) nu este totodat una din cele t rei forme sub care se manifest egoul ? YOGAVASISHTHA, ca de altfel si alte text e strvechi, vorbesc despre trei forme ale egoului . Maestrul: Este adevrat. Au fost descrise "trei corpuri" ale egoului: materi al, subtil (astral) si cauzal. Aici nu este vorba dect de o analiz. Dac metoda fo losit pentru a face aceast analiz ar fi trebuit s depind de forma egoului, puteti f i siguri c niciodat, nici o cutare adevrat nu ar fi fost posibil; formele pe care l poate lua egoul snt multe. ATMAVICHARA(investigarea de sine, introspectia, cut area n sine nsusi a Realittii Absolute, realizat dup o metod rational) cere ca v s o realizati cu o singur form a egoului, adic cu AHAMVRITTI . Discipolul: E posibil totodat ca ea s rmn incapabil s realizeze JNANA (cunoast );a experimenta continuu starea de "Eu snt BRAHMAN (Supremul Absolut)", "Totul este Sine") ? Maestrul: Cutarea Sinelui, al crui fir conductor este AHAMVRITTI, este compar abil cu cutarea unui cine care si gseste stpnul gratie mirosului su. Stpnul se tr-un loc ndeprtat, necunoscut. Totusi aceasta nu-l mpiedic cu nimic pe cine s revi lng el. Mirosul stpnului este pentru animal un indiciu infailibil. Nimic altceva : vestmntul su, statura - nu conteaz pentru cine. Cinele se - 34 ataseaz fr greseal mirosului, n timp ce si caut stpnul si n final el reuseste Discipolul: Rmne totusi ntrebarea: De ce trebuie s cutm sursa lui AHAMVRITTI ex luznd toate celelalte VRITTISURI (turbion mental, orice fapt psihic, oriceidee, orice sentiment, orice nuant afectiv) pentru a ajunge la Realizarea Sinelui ? Maestrul: Cuvntul AHAM este prin el nsusi foarte sugestiv. Cele dou litere ca re l compun, A si HA, snt prima si ultima liter a alfabetului sanscrit. Acest cuvn t ne sugereaz c totul este inclus n el. De ce? Pentru c AHAM semnific existenta n e nssi. Desi conceptul de "Eu" sau de "Eu snt" este desemnat de obicei prin termen ii AHAMVRITTI, el nu se aseamn totusi cu celelalte VRITTISURI (fenomene psihice) ale mentalului. Spre deosebire de acestea din urm care nu snt legaten mod esen tial unele de altele, AHAMVRITTI este legat n mod egal, prin nssi natura sa, de f iecare din cellalte VRITTISURI. Fr AHAMVRITTI nu poate exista nici un alt fel de VRITTI, n timp ce el nsusi poate exista n mental fr a depinde de nici unul din cele lalte VRITTISURI. El difer deci de celelalte ntr-un mod fundamental. Cutarea surs ei din care se naste AHAMVRITTI nu vrea deci doar s duc la fundamentele unei for me de ego ci chiar la sursa din care eman eul, cu alte cuvinte cutarea si real izarea sursei egoului, atunci cnd acesta ia forma de AHAMVRITTI, implic n mod nec esar s fi fost transcens egoul sub toate celelalte forme . Discipolul: Admitnd c AHAMVRITTI include n esenta sa toate formele de ego, de ce trebuie totusi s alegem acest VRITTI si nu un altul atunci cnd cutm Sinele ? Maestrul: Deoarece el este continutul ireductibil al tuturor experientelor voastre; deoarece cutnd sursa sa adoptati singura metod care poate fi utilizat pe ntru a ajunge la Sine. Se spune c egoul posed un corp cauzal. Cum credeti c putet i s faceti din el obiectul investigatiei voastre? Atunci cnd el se afl n aceast for m, voi snteti cufundati n tenebrele somnului . Discipolul: Egoul sub formele sale imateriale si cauzale nu devine intangi bil, astfel c nu mai putem s-l sesizm cutnd sursa lui AHAMVRITTI n timpul strii de ghe ? Maestrul: Nu. Aceast cutare duce la nssi existenta egoului. Imaterialitatea ac estuia din urm nu trebuie s ne deruteze . Discipolul: Singurul scop adevrat este acela de a realiza fiinta pur si nec onditionat a Sinelui, care nu depinde deloc de ego. La ce-ar putea folosi o cuta

re centrat pe ego n forma sa de AHAMVRITTI ? Maestrul: Egoul nu se caracterizeaz dect printr-o singur functie esential (deo arece el este evanescent, conteaz mai putin faptul c l nftism aici sub forma sa, su activitatea sa sau n orice alt fel). El este un nod care leag Sinele (Constiin ta pur) de corpul fizic care este inert si lipsit de capacitatea de a simti. De aceea egoul este numit CID JADA GRANTHI (nodul dintre constiint si ceea ce est e neanimat), eul, aparatul psihic. Cutnd sursa lui AHAMVRITTI veti sesiza numai aspectul esential al egoului, CIT (constiinta, vzut ca o caracteristic a Realitt ii Ultime). Din acest motiv aceast analiz trebuie s v conduc la realizarea purei Co nstiinte de sine . Discipolul: Ce relatie exist ntre Constiinta pur realizat de JNANI (cel care t rieste n JNANA, omul eliberat) si "Eu", acceptat ca experient esential si primordi al ? Maestrul: Constiinta nediferentiat a fiintei pure este Inima, HRIDAYAM, cee a ce snteti cu adevrat, asa cum nsusi cuvntul o exprim (HRIT + AYAM = inima, aceast a). Din inim eman eul. Aceasta este experienta primordial. Acest Eu are caracteru l de SHUDDHA SATTVA (SATTVA pur). Cu aceast calitate de SHUDDHA SATTVA SVARUPA ( a crei natur proprie este SATTVA pur, adic neatins de RAJAS si TAMAS) Eul pare s - 35 subziste la JNANI (eliberat) . Discipolul: La JNANI (omul eliberat) egoul subzist sub forma SATTVAICA si p rin urmare el pare a fi real. Este adevrat ? Maestrul: Nu. Existenta egoului, sub orice form ar fi, este ea nssi o aparent, att la JNANI (omul eliberat) ct si la AJNANI (omul ignorant). Dar acesta din u rm este dominat de iluzia c starea de veghe si lumea snt reale; egoul i pare a fi real. Vznd un JNANI (om eliberat) actionnd ca celelalte persoane, se va simti ob ligat s-i atribuie si lui o individualitate . Discipolul:Atunci care este rolul lui AHAMVRITTI la JNANI (omul eliberat) ? Maestrul: El nu are rol. Caracteristica unui JNANI este Inima nssi. El este unit, identificat cu aceast pur Constiint nediferentiat pe care UPANISHADELE o des emneaz sub numele de PRAJNANA (constiinta care cunoaste). In AITAREYAUPANISHAD exist una din cele patru mari afirmatii ale UPANISHADELOR: BRAHMAN este PRAJNAN A". PRAJNANA este cu adevrat BRAHMAN (Suprem Absolut) dect PRAJNANA" . Discipolul: Cum este posibil atunci ca AJNANI (omul ignorant) s triasc n aceas t nefericit ignorare a singurei si unicei Realitti ? Maestrul: Deoarece el nu si percepe dect propriul mental care nu face dect s r eflecte lumina rspndit de Constiinta Pur care eman din Inim. De aceast Inim, AJNA mul ignorant) nu are cunoastere. De ce? Pentru c mentalul su este extrovertit si nu i-a cutat niciodat sursa . Discipolul: Ce mpiedic aceast lumin infinit si nediferentiat a Constiintei care eman din Inim s se reveleze unui AJNANI (om ignorant) ? Maestrul: Precum apa dintr-un vas reflect imensul soare n limitele strmte ale recipientului, tot astfel VASANASURILE sau tendintele latente ale individului reflect, precum oglinzile, lumina universal si infinit a Constiintei emannd din I nim, prezentnd sub form de reflexie, fenomenul pe care noi l numim mental. Cum el nu vede dect aceast reflexie, AJNANI (omul ignorant) ajunge s se cread o fiint fi nit, un JIVA (individualitate). Dac mentalul se introverteste cutnd sursa lui AH AMVRITTI, VASANASURILE se sting. Absenta lor antreneaz disparitia fenomenului d e reflexie, adic a mentalului care se resoarbe atunci n lumina Realittii Unice, I nima. Aici se afl rezumatul si esenta a ceea e un aspirant la desvrsire trebuie s cunoasc. Datoria sa imperioas const n a cuta cu fervoare si concentrare sursa lui A HAMVRITTI . Discipolul: Dar eforturile pe care el le poate face se limiteaz la starea d e veghe. Cum o cutare realizat ntr-o singur stare din cele trei ale mentalului, po ate s distrug mentalul ? Maestrul: Fr ndoial, SADHAKA incepe s caute sursa lui AHAMVRITTI cnd este n st a de veghe. Nu se poate spune atunci c mentalul su a fost distrus.Dar nsusi proces ul de cutare a Sinelui reveleaz aspirantului c alternanta sau transmutarea celor t rei stri ale mentalului, ca de altfel a celor trei stri n sine, face parte din lu

mea fenomenal care nu ar trebui s afecteze ardenta sa cutare interioar. Cutarea Sinelui prin intermediul autoanalizei nu este posibil de fapt dect dac s e realizeaz cu o deosebit de intens introvertire a mintii. Scopul final al unei asemenea cutri este cu adevrat Inima, Lumina Nediferentiat a Constiintei Pure, n c are strlucirea reflectat a mentalului este complet resorbit . Discipolul: Nu exist deci nici o diferentiere pentru un JNANI ntre cele trei stri ale mentalului ? Maestrul: Cum ar putea s existe din moment ce mentalul nsusi este dizolvat s i pierdut n lumina Constiintei ? Pentru JNANI cel trei stri snt toate la fel de i reale. AJNANI este incapabil s nteleag aceasta deoarece, pentru el, starea de veg he este modul prin care el atinge realitatea, n timp ce JNANI recunoaste Realit atea prin Realitatea nssi. - 36 Pura Constiint este etern prin nssi natura sa. Ea subzist imuabil n starea de veg e, n vis si n somnul profund. In ochii celui care s-a absorbit n aceast realitate nu exist nici mental, nici vreuna din stri si prin urmare nici introvertire nici extrovertire. El este starea permanent treaz deoarece el este trezit fat de Sin ele etern . El este starea de vis perpetuu deoarece pentru el lumea nu este alt lucru dect un vis constant repetat . El este starea de continu adormire deoarece este n orice moment eliberat de constiinta lui "Eu snt corpul" . Discipolul: Trebuie deci s consider c v aflati ntr-o stare de trezire-visare-a dormire n timp ce mi vorbiti ? Maestrul: Cum experienta voastr constient se limiteaz doar la momentelede ext rovertire a mentalului, voi numiti momentul prezent stare "de veghe". Dar sntet i n acest moment adormiti fat de Sine, ceea ce face din voi oameni care dorm per petuu . Discipolul: Somnul nu este pentru mine dect o simpl vacuitate . Maestrul: Gnditi astfel deoarece starea voastr de veghe const ntr-o constant ef ervescent a mentalului vostru agitat . Discipolul: Prin vacuitate nteleg c n timpul somnului nu am, ca s spun asa, co nstiint de nimic. Pentru mine e ca si cum nu as exista . Maestrul: Dar totusi existati atunci cnd dormiti . Discipolul: Este posibil, n orice caz eu nu-mi dau seama . Maestrul: Eu sper c glumiti. Vreti s spuneti c nu existati n timpul somnului? V numiti domnul X cnd adormiti, iar cnd v treziti descoperiti c ati devenit domnul Y ? Discipolul: Faptul c mi conserv identitatea poate fi un efect al memoriei me le . Admitnd aceasta, vedeti acest lucru posibil dac nu ar exista o continuitate a constiintei ? Discipolul: Dar eu nu snt constient de aceast continuitate atunci cnd dorm . Maestrul: Nu. Dar cine declar n acest moment c nu a fost constient? Binenteles , mentalul tu. Puteti s afirmati c nu mai exist mental atunci cnd dormiti. Dar ce v aloare poate avea mrturia pe care o aduce mentalul vostru asupra existentei voa stre si asupra a ceea ce triti n timpul somnului? A cuta sprijinul mentalului pen tru a nega existenta voastr sau constiinta n aceast stare de somn, este ca si cum ati cere fiului vostru s se ndoiasc de propria voastr nastere. Aduceti-v aminte, v-am mai spus-o, c existenta si constiinta nu snt dou lucruri diferite.Ele snt id entice si dac, dintr-un anumit motiv, vsimtiti obligati s admiteti c existati atu nci cnd dormiti, fiti sigur c aveti, de asemenea, constiinta c existati. Constiin ta pe care o pierdeti n timpul somnului este cea a existentei voastre corporale . Confundati, pentru moment, veritabila Constiint a Sinelui care este etern.PRA JNANA (constiinta care cunoaste), sursa lui "EU", subzist ntotdeauna si nu este afectat de nici una dintre cele trei stri trectoare ale mentalului. PRAJANAN v permite s v pstrati identitatea. PRAJNANA provine de dincolo de cel e trei stri si poate s subziste dincolo de ele si indiferent de ele. Va trebui s cutati aceast realitate n timpul a ceea ce voi numiti starea de veghe, urcnd de l

a AHAMVRITTI pn la sursa sa. Aceast cutare, intens practicat, v va revela faptul c entalul si cele trei stri ale sale snt nereale. Veti descoperi c snteti Constiin ta Etern, infinit a Fiintei Pure: Sinele, Inima . INIMA ESTE SINELE

Discipolul: SRI BHAGAVAN vorbeste despre Inim ca fiind sediul Constiintei s i ca fiind identic cu Sinele. Ce semnific n mod exact - 37 "Inima" ? Maestrul: Imi puneti aceast ntrebare despre Inim deoarece snteti interesat de izvorul Constiintei. Cercetarea "eului" si a naturii sale exercit asupra oricrui spirit profund o fascinatie irezistibil . Fie c l numiti Dumnezeu, sau Sinele, sau Inima, sau locul Constiintei, acest lucru nu are nici cea mai mic important. Punctul pe care trebuie s-l percepem si pe care de aceea l numim Inim, semnific centrul cel mai profund al fiintei noast re, fr de care nimic nu ar fi putut exista . Discipolul: Totusi SRI BHAGAVAN a indicat pentru Inim un anumit loc n corpu l fizic, adic n regiunea pieptului, la dou degete n dreapta sternului . Maestrul: Da, acolo este, asa cum afirm nteleptii, centrul experientei spiri tuale . Acest centru este spiritual; el nu are nici o legtur cu inima fizic, cea car e face ca sngele s circule si care este denumit cu acelasi nume. Centrul spiritua l al Inimii nu este un organ corporal. Nu se poate spune despreEa dect un singu r lucru, c Ea constituie chiar sursa fiintei noastre. Este cea cu care snteti id entic (cum o indic si literal si numele n sanscrit), fie c snteti treziti, adormiti , visnd, absorbiti n munc, sau cufundati n SAMADHI . Discipolul: In acest caz, cum poate fi localizat ntr-o parte a corpului? Fixn d un loc precis Inimii, se pare c atribuim limite fiziologice pentru ceva ce es te dincolo de spatiu si timp . Maestrul: Este adevrat. Dar persoana care pune aceast ntrebare despre pozitia Inimii consider, de asemenea, c ea exist cu sau n corpul su. Dumneavoastr, cel car m ntrebati n acest moment aveti impresia c doar corpul dumneavoastr se afl aici si c de fapt mi vorbiti de undeva din spatiu ? Nu, binenteles, deoarece admiteti existenta dumneavoastr corpora l. Pentru c pornim din acest punct de vedere putem vorbi despre corpul fizic . La drept vorbind, Constiinta Pur este indivizibil. Ea nu se poate mprti n prti. Ea nu posed nici form, nici "interior", sau "exterior", nici "dreapta", sau "stng a". Constiinta Pur, care este deci Inima, include n ea tot ceea ce exist. Nimic n u-i poate fi exterior. Acesta este Adevrul Ultim. Pornind de la acest punct de vedere absolut, este evident imposibil s asociem vreun loc fizic Inimii, Sinel ui sau Constiintei. De ce? Deoarece corpul este o simpl proiectie a mentalului care la rndul su este o umil reflexie a Inimii luminoase. Cum Ceea ce contine t otul ar putea fi mrginit n acest spatiu minuscul al corpului fizic,cnd acest corp nsusi nu reprezint dect o infim manifestare fenomenal a Rea ittii Ultime? Dar cine n aceast lume va ntelege aceasta? Oamenii nu pot s gndeasc n termenii corpului fizic si ai universului senzorial. S lum un exemplu: Dumneav oastr spuneti: "Am prsit ndeprtata mea tar, situat dincolo de Himalaya, pentru a v n acest ASRAM", dar acest lucru nu este adevrat. Ce reprezint "a merge", ce re prezint "a te ntoarce", ce reprezint orice miscare pentru Spiritul unic si univer sal care snteti? Voi snteti acolo unde ntotdeauna ati fost. Corpul vostru este ce l care si-a schimbat locul si s-a transportat dintr-o tar n alta pn a ajuns la ASR AM. Acesta este simpluladevr. Totusi pentru o persoan care se consider a fi un su biect ce trieste ntr-o lume obiectiv, aceasta este o propozitie care pare de do meniul imaginatiei. Deci, cobornd la nivelul de ntelegere obisnuit, i se asociaz Inimii un loc determinat n corpul fizic . Discipolul: Dar cum as putea ntelege atunci acea afirmatie a lui BHAGAVAN, conform creia experienta centrului Inimii se poate localiza ntr-un loc anume di n zona pieptului ? Maestrul: Atunci cnd ati admis n mod real c din punctul de vedere veritabil s

iabsolut Inima (sau Constiinta Pur) se gseste dincolo de spatiu si timp, restul v va fi usor de nteles dintr-o perspectiv - 38 exact . Discipolul: Chiar din aceast optic am pus ntrebarea referitoare la pozitia In imii. Eu as vrea s nteleg experienta lui BHAGAVAN . Maestrul: Pura Constiint transcende mentalul. Ea este experimentat direct. I nteleptii cunosc existenta lor acorporal, care nu are sfrsit, exact la fel cum oamenii obisnuiti si cunosc existenta n corpul fizic. Totodat, experienta Constii ntei poate s-o comporte pe cea a corpului,sau nu. In experimentarea acorporal a Constiintei Pure, un ntelept se afl dincolo de spatiu si timp. Lui nu i se poat e pune nici o ntrebare referitoare la locul unde este plasat Inima. Corpul fizic nu poate rmne n viat n afara Constiintei. Senzatia noastr c trim ntr-un corp ar i ca baz Constiinta. Dar aceast senzatie corporal, prin nssi natura ei, implic limi i si nu poate coincide cu Constiinta etern si fr sfrsit. Ea nu este dect un reflex punctual si minuscul al Constiintei Pure cu care nteleptul a nteles c este identi c. Pentru el, prin urmare, aceast constiint corporal nu este dect un fel de reflex ie n constiinta infinit si radioas care este el nsusi. Este singurul mod n care n eleptul si resimte existenta fizic. In timpul experientei sale transcendente (di ncolo de limitele corpului) cnd percepe Inima n calitate de Pur Constiint, nteleptu l nu tine n nici un fel cont de corpul su. El localizeaz atunci n interiorul limit elor sale corporale aceast experient a Absolutului, printr-un fel de amintire se nzorial care provine din momentele n care el era constient de corpul su . Discipolul: Pentru oameni ca mine,care nu au nici experienta direct a Inimi i si nici amintirea care reprezint o consecint a acestei experiente, problema pa re destul de dificil. Am putea s ncercm s ghicim acest loc ? Maestrul: Dac locul Inimii ar fi trebuit s depind de un gen de ghicit, chiar si pentru omul obisnuit, aceasta ar fi fost o problem lipsit de important. Dar nu , n nici un caz, nu poate fi vorba despre ghicit; trebuie s existe o intuitie re al si infailibil . Discipolul: Cine trebuie s aib aceast intuitie infailibil ? Maestrul: Toat lumea . Discipolul: SRI BHAGAVAN, mi atribuiti o cunoastere intuitiv a Inimii ? Maestrul: Nu, nu a Inimii, ci a amplasrii sale n corpul fizic . Discipolul: SRI BHAGAVAN, afirmati c eu mi cunosc prin intuitie pozitia Inim ii n corpul fizic ? Maestrul: De ce nu ? Discipolul: (artndu-se cu degetul): SRI BHAGAVAN, v referiti la mine personal ? Maestrul: Da, iat intuitia. Cum v-ati desemnat prin acest gest? Nu v-ati pl asat degetul pe partea dreapt a pieptului? Chiar acolo este centrul Inimii . Discipolul: Neputnd s cunosc direct Inima trebuie, s m sprijin pe aceast intuit ie ? Maestrul: Ce este att de socant? Atunci cnd un scolar afirm "Eu snt cel care a fcut aceast adunare" sau atunci cnd v ntreab "Vreti ca eu s v aduc s cititi ace e?", v va desemna capul su, care i-a permis s fac adunarea, sau picioarele sale, c are l-au purtat att de rapid pentru a v face un serviciu? Nu. In ambele cazuri d egetul arttor se va ndrepta ctre partea dreapt a corpului n mod natural, exprimnd cu inocent acest adevr profund c sursa Eului su se gseste acolo. Aceasta este o i ntuitie infailibil care, n acest fel, l face s se refere la el nsusi, la aceast Ini care este Sinele. Este un act absolut involuntar si universal, identic la toti indivizii. Ce dovad mai convingtoare doriti n legtur cu pozitia Inimii n corpul fiz c ? Discipolul: Totusi, eu am auzit un sfnt declarnd c si resimte experientele spi rituale n locul situat ntre sprncene . - 39 Maestrul: Cum am mai spus deja, aici este vorba de Realizarea Ultim si Perf ect, care transcende relatia subiect-obiect. Atunci cnd este realizat, nu mai con teaz unde este plasat experienta spiritual .

Discipolul: Este vorba de a sti care dintre cele dou puncte de vedere este corect: 1) centrul experientelor spirituale este situat ntre sprncene; 2) el este situat n zona pieptului . Maestrul: Dac doriti s v druiti unei practici spirituale v veti concentra ntre prncene. Veti realiza atunci BHAVANA (contemplarea imaginativ a mentalului). Sta rea suprem (ANUBHAVA) sau realizarea cu care v identificati complet si n care vise resoarbe ntreaga individualitate, transcende mentalul. Atunci nu mai exist nici un centru care s vi se par distinct si separat . Discipolul: As vrea s v pun o ntrebare n termeni usor diferiti. Locul dintre s prncene poate fi considerat sediu al Sinelui ? Maestrul: Dumneavoastr acceptati Sinele ca surs ultim a Constiintei, care sub zist fr schimbare n cele trei stri ale mentalului. Acest lucru l admiteti. Dar priv ti ce se ntmpl cu o persoan n meditatie care selas stpnit de somn. Primul semn a ei toropeli este urmtorul: capul ncepe s cad spre piept. Acest fenomen nu ar putea s se produc dac Sinele ar fi fost situat ntre sprncene sau n oricare alt parte apului. In timpul somnului profund, experienta Sinelui nu este resimtit ntre sprn cene. Deci, nu am putea considera acest centru ca fiind sediul Sinelui fr a acce pta n acelasi timp faptul c acesta din urm si abandoneaz din cnd n cnd locul su, e este absurd. SADHAKA (aspirantul la spiritualitate) poate avea, cu sigurant, experiente la nivelul tuturor centrilor sau CHAKRA asupra crora el si concent reaz atentia. Nu este nici un motiv s concluzionm c locul particular al acestor ex periente ar fi, ipso facto, locul Sinelui.Se povesteste o istorie interesant des pre KAMAL, fiul sfntului KABIR. Ea arat faptul c acest cap si, a fortiori, locul dintre sprncene nu poate fi considerat ca sediu al Sinelui. KABIR avea o intens devotiune fat de SRI RAMA. El nu ezita niciodat s ofere de mncare celor care aduceau din toat ini ma lor, slav lui DUMNEZEU. Totusi, ntr-o zi el a constatat c nu avea ct ar fi fost nevoie pentru o reuniune a credinciosilor. Nimic nu a putut totusi s l opreasc s pregteasc dinainte masa n dimineata urmtoare. Impr fiul su au prsit, deci, casa n mijlocul noptii pentru a face rost de alimente. S e povesteste, apoi, c tatl si fiul au luat toate proviziile unui vnztor printr-o g aur pe care au fcut-o n peretele casei acestuia. Apoi fiul s-a ntors napoi pentru a trezi familia vnztorului si a le spune c ei au fost prdati, deoarece a anunta ac est lucru era pentru el o chestiune de principiu. Din nefericire, atunci cnd a vrut s se salveze fugind prin sprtura zidului, pentru a-si ajunge tatl care l aste pta la cellalt colt al casei, trupul su s-a ntepenit n acea sprtur si i-a fost imp sibil s scape de acolo. Nevrnd s fie descoperit de urmritorii si (deoarece n acest az i-ar fi fost imposibil s-i hrneasc pe credinciosi a doua zi), KAMAL l-a stri gat pe tatl su cerndu-i s-i taie capul si s i-l ia cu el, ceea ce acesta a si fcut. KABIR a reusit s fug cu priviziile furate si cu capul fiului su , pe care l-a ascuns pentru a nu fi descoperit hotul proviziilor. Dimineata ur mtoare, KABIR i-a primit pe credinciosi asa cum fusesestabilit, fr s se ngrijoreze deloc de evenimentele din noaptea precedent. "Dac aceasta este vointa lui RAMA, si-a zis el, ca fiul meu s-si piard viata, asa s fie!" Seara, el a iesit n oras n procesiune cu grupul prietenilor lui, pentru a realiza un BHAJANA si toatecele lalte ritualuritraditionale. In acest timp, vnztorul cruia i se furaser alimente le, s-a dus s se plng regelui si a artat corpul mutilat al lui KAMAL. Dar ce indic iu putea s-i aduc un corp fr cap? Pentru a descoperi identitatea cadavrului, regel e a ordonat s fie expus ntr-un - 40 loc foarte vizibil al strzii principale n speranta c cineva va veni s l recunoasc sau s l ia. Intr-adevr, nici un cadavru nu putea fi abandonat fr ca printii si fami ia sa s l binecuvnteze. Regele spera s obtin noi informatii de la omul care s-ar fi apropiat si ar fi luat trupul biatului , si de aceea el pusese ctiva politisti s supravegheze acel loc.KABIR si credinciosii, cntnd BHAJANA au ajuns s treac pe strad exact prin locul n care se afla corpul lui KAMAL. Spre surprinderea tuturo r a fost vzut atunci cadavrul ridicndu-se si ncepnd s-si miste minile ritmic, marc msura BHAJANEI pe care grupul o cnta. Aceast istorie dovedeste c nici capul, nici locul dintre sprncene nu snt sediul Sinelui. Totodat s-a remarcat c dac unui lupt

or pe cmpul de btlie i se taie capul printr-o lovitur viguroas de sabie, corpul con tinu s se deplaseze si s-si miste minile ca si cum ar continua lupta, nainte de a cdea total lipsit de viat . Discipolul: Dar corpul lui KAMAL era totusi mort de mai multe ore . Maestrul: Ceea ce numiti moarte nu era pentru KAMAL o experient extraordina r. Iat ce i s-a ntmplat cnd era nc si mai tnr.In copilria sa, KAMAL a avut un p aceeasi vrst cu care se juca adesea un joc de bile. Ei doi au stabilit o regul conform creia cel care a pierdut una sau dou partide trebuia s se conformeze dnd u n gaj. Ei s-au desprtit ntr-o sear rezultatul final fiind o partid n plus n favoa ea lui KAMAL.Ziua urmtoare, vznd c prietenul su nu soseste la ntlnire, KAMAL s-a dus la el pentru a-i cere gajul.Acolo, o imagine teribil l a stepta. Prietenul su era ntins pe un pat iar familia plngea lng el."Ce s-a ntmplat treb KAMAL. "El s-a jucat cu mine asear si mi datoreaz un gaj". Printii si-au ampli ficat plnsul spunnd c copilul a murit. "Nu!" a spus KAMAL. "El nu este mort. El d oar se preface ca s nu-mi plteasc gajul pe care mi-l datoreaz". Membrii familiei au protestat cerndu-i lui KAMAL s constate singur c nefericitul copil era mort s i avea corpul teapn si rece. "Pur comedie", a spus KAMAL. "Voi afirmati c trupul su este teapn si rece? Ce dovedeste aceasta? Si eu pot face acest lucru. Spunnd astfel, el s-a ntins lng prietenul su si ntr-o clip a devenit teapn si rece ca un ort. Sracii oameni, care pn atunci plnseser moartea propriului lor copil, au nceput plini de uimire si suferint, s plng de asemenea moartea lui KAMAL. Dar dintr-o da t KAMAL se ridic si spun: "Vedeti! Am fost "mort" asa cum spuneti voi. Totusi, i at-m din nou viu, plin de fort si ardoare. In acelasi fel, ncearc si el s m pcle eu nu-l voilsa s o fac, cci eu nu cred n comedia aceasta a lui". In final, sfint enia inerent a lui KAMAL a readus viata copilului mort care i-a pltit gajul pe c are l datora. Morala acestei povestiri este c moartea nu nseamn distrugerea Sinelu i. Relatiile Sinelui cu corpul nu snt limitate la nastere si moarte. Locul su n c orpul fizic nu are nici o legtur cu experientele resimtite ntr-un loc particular, ca de exemplu locul dintre sprncene: aceste experiente snt datorate, ntr-adevr practicii lui DHYANA asupra acestui centru. Starea suprem a constiintei de Sine nu este niciodat absent. Ea transcende cele trei stri ale mentalului, ea transcen de viata si moartea . Discipolul: Deoarece SRI BHAGAVAN a declarat c Sinele poate s fie resimtitn o ricare din centrii de fort, desi locul su este n Inim,nu ar fi posibil, gratie pra cticii lui DHYANA asupra centrului dintre sprncene, ca tocmai acest centru s dev in locul Sinelui ? Maestrul: Atta vreme este vorba de o etap n practica concentrrii, n care ne fix atentia asupra unui loc determinat, orice consideratie despre locul Sinelui n u poate fi dect o teorie. Voi v gnditi c snteti subiectul, cel care vede. Locul n care se concentreaz atentia voastr devine obi ectul care este vzut. Este deci vorba despre ceea ce se numeste pur si simplu BHAVANA (ideatie). Atunci cnd, din contr, deveniti Martorul,v abs orbiti n Sine si nu snteti dect una cu El. Aceastaeste - 41 Inima . Discipolul: Trebuie s practicm neaprat concentrarea asupra locului dintre sprn cene ? Maestrul: Atunci cnd se practic DHYANA, oricare ar fi ea, obiectul asupra cru ia SADHAKA si fixeaz mintea, nceteaz s mai existe si s fie distinct de subiect. Sub ectul si obiectul devin Sinele unic, Inima. Practica concentrrii asupra centru lui dintre sprncene este o SADHAKA ca oricare alta. Pe durata concentrrii gnduril e snt disciplinate eficient. Si iat motivul: orice gnd reprezint o activitate ext rovertit a mentalului. El constituie o consecint direct a "vederii" fizice sau mentale. Totodat trebuie s notm c aceast SADHAKA special, care const n fixarea a ei ntre sprncene, trebuie nsotit de JAPA; ntr-adevr, (n ordinea importantei organe de simt), ceea ce vine pleac imediat dup ochiul fizic este urechea fizic, fie pe ntru a disciplina, fie din contr, pentru a dispersa mentalul. Tot astfel, dup ochiul mentalului (cu alte cuvinte, vizualizarea mental a obiectului) urmeaz ure chea mentalului (cu alte cuvinte, articularea si ascultarea mental a cuvntului) care este cea mai important pentru a disciplina si a rentri mentalul, sau pentru

a-l distrage si, prin urmare, pentru a-i disipa fortele. Atunci cnd v fixati och iul mentalului asupra unui centru, de exemplu centrul dintre sprncene, trebuie s practicati totodat articularea mental a unui NAMA (nume) sau a unei MANTRA. Dac nu, veti pierde cu rapiditate din vedere obiectul concentrrii. SADHANA, asa c um a fost descris, conduce la identificarea numelui, verbului, Sinelui, -oricar e ar fi termenul folosit - cu centrul ales pentru a ne realiza DHYANA. Ct despr e Realizarea ultim, aceasta este Constiinta pur, Sinele, Inima . Discipolul: De ce SRI BHAGAVAN nu ne d ndicatii privind practica concentrrii asupra vreunui centru anume sau CHAKRA ? Maestrul: YOGA-SUTRAS desemneaz SAHASRARA n zona crestetului, ca fiind sediu l Sinelui. PURUSHA SUKTA declar c este Inima. Pentru a-i permite unui SADHAKA s n u fie mereu supus ndoielilor mereu posibile, l sftuiesc s simt "firul conductor" al lui "Eu" sau al lui "Eu snt" si s-l urmezepn ajunge la sursa sa. Eu l sftuiesc astf l deoarece, n primul rnd este imposibil pentru oricine s aib cea mai mic ndoial upra notiunii de eu, n al doilea rnd, oricare ar fi SADHANA adoptat, scopul fina l este realizarea sursei lui "Eu snt", care formeaz chiar premizele experientei voastre. Dac, prin urmare, veti practica ATMA VICHARA veti ajunge la Inim care e ste Sinele . CAUTAREA SINELUI

Discipolul: Cum putem realiza Sinele ? Maestrul: Sinele cui? Gseste-l ! Discipolul: Al meu, dar cine snt eu ? Maestrul: Gseste-te pe tine nsuti ! Discipolul: Nu stiu cum s fac acest lucru . Maestrul: Este suficient s reflectezi la aceast ntrebare. Cine spune: "Eu nu stiu? "Cine este "Eu" n aceast ntrebare? Cine este cel care este necunoscut ? Discipolul: Cineva sau ceva din mine . Maestrul: Cine este acel cineva? In interiorul cui ? Discipolul: Acesta este probabil un fel de putere... Maestrul: Gseste-o ! Discipolul: Pentru ce m-am nscut ? Maestrul: Cine este nscut? Rspunsul este acelasi pentru toate ntrebrile . Discipolul: Atunci, cine snt eu ? Maestrul (surznd): Ai venit pentru a m face s trec un examen? Tu - 42 trebuie s spui cine esti . Discipolul: Chiar dac as ncerca de mii de ori nu cred c as putea ajunge s perc ep acest "Eu". Nu-mi este perceptibil n mod clar . Maestrul: Cine declar c "Eu" nu este perceptibil? Exist doi "Eu" n tine n care unul nu l discerne pe cellalt . Discipolul: In loc s caut "Cine snt eu?" as putea s-mi pun ntrebarea "Cine snte ti dumneavoastr?". Mintea mea s-ar putea fixa atunci asupra dumneavoastr, cci eu v consider ca fiind Dumnezeu, sub forma Gurului. As putea fi astfel mai aproape de scopul meu focalizndu-m asupra acestei cutri dect s m ntreb "Cine snt eu ?" Maestrul: Oricare ar fi forma cutrii tale, vei fi obligat s ajungi la un "Eu" unic, la Sine. Toate distinctiile care se stabilesc ntre "eu" si "voi", ntre Ma estru si discipol, etc., snt simple semne ale ignorantei. "Eul" suprem este sin gurul care exist. A gndi altfel nseamn a ne crea iluzii. Exist n PURANA povestea nteleptului RIBHU si a discipolului NIDAGHA. Ea este foarte instructiv . RIBHU a transmis discipolului su Adevrul Suprem al lui BRAHMAN (Supremul Abs olut) Unic, fr egal. Totusi, n pofida eruditiei si inteligentei sale, NIDAGHA nu a simtit n el toat convingerea c el ar fi fcut pentru a adopta si a urma calea lu i JNANA (Cunoasterii). Els-a ntors pentru a-si dedica ntreaga viat respectrii regu lilor morale si religiei rituale . Dar nteleptul si iubea discipolul tot att de mult ct acesta din urm si venera m estrul. In ciuda vrstei sale naintate, RIBHU se hotr s mearg n satul lui NIDAGHA p ru a-si gsi discipolul si a vedea pn la ce punct a reusit acesta, n urma nvtturilo

rimite, s transceand ritualismul religios. Inteleptul s-a deghizat pentru a vede a cu proprii si ochi felul n care NIDAGHA se comporta atunci cnd nu stia c este observat de maestrul su. Fr a fi recunoscut de NIDAGHA, tranul a ntrebat de ce este atta agitatie. I s-a rspuns c trecea regele . - "O, este regele! Este n fata procesiunii !" - "Dar unde este ?" a ntrebat tranul . - "Acolo pe elefant" i-a rspuns NIDAGHA . - "Spuneti c regele este pe elefant. Da, i vd pe amndoi", a rspuns tranul. "Dar care este regele si care este elefantul?" - "Ce!" A exclamat NIDAGHA. "Ii vedeti pe amndoi dar nu stiti c omul care e ste deasupra este regele si animalul de dedesubt este elefantul? Inseamn c mi pie rd timpul vorbind cu un asemenea om !" - "V rog nu v pierdeti rbdarea cu un ignorant ca mine", l-a rugat tranul."Ati spus"deasupra" si "dedesubt". Ce vreti s spuneti cu aceasta ?" NIDAGHA nu a mai putut suporta: "Vedeti regele si elefantul, unul deasupra si cellalt dedesubt si vreti totusi s stiti ce semnific "deasupra" si "dedesubt" ! " a exclamat el. "Dac lucrurile pe care le vedeti si cuvintele pe care le ros tesc nu v ajut deloc, doar actiunea va putea s v nvete cte ceva. Aplecati-v si vet edea! " Tranul s-a supus. NIDAGHA s-a suit pe umerii si si i-a spus: "Acum veti ntele ge. Eu snt deasupra, ca regele; tu esti dedesubt, ca elefantul. Acum este clar ?" - "Nu, nu nc" a rspuns tranul linistit. "Spuneti c snteti "deasupra" ca regele i c eu snt "dedesubt" ca elefantul."Regele", "elefantul", "deasupra", "dedesubt" pn aici este clar. Dar vreti s-mi explicati ce ntelegeti prin "Eu" si "Tu" ?" Atunci cnd NIDAGHA s-a gsit brusc confruntat cu o asemenea problem att de impo rtant, care consta n a defini pe "tu" n raport cu "eu", n mintea sa s-a fcut lumin. El s-a aruncat imediat la pmnt si a czut la picioarele maestrului su spunnd: "Cine, dac nu RIBHU, venerabilul meu maestru, ar putea smulge astfel mintea mea de la aceast existent fizic dezvelit de profunzime, pentru a o aduce la Existenta adevrat a - 43 Sinelui? O, maestru binevoitor, ti implor binecuvntarea !" Deoarece scopul vostru consta n a transcende fr ntrziere, gratie lui ATMA-VICHA RA, zdrnicia acestei existente fizice, cum puteti justifica aceste distinctiintre "tu" si "eu", care apartin corpului? Atunci cnd v directionati mintea ctre interio r pentru a cuta aici sursa gndurilor, unde este "tu" si unde este "eu"? Trebuie mai nti s cutati pentru a deveni n final Sinele. El cuprinde n el nsusi toate fe enele . Discipolul: Dar nu este ciudat faptul c "Eul" trebuie s caute "Eul"? Cutarea prin intermediul ntrebrii "Cine snt eu?" nu reprezint la urma urmelor o formul goal Sau este necesar s-mi pun aceast ntrebare la nesfrsit, repetnd-o ca o MANTRA ? Maestrul: Cutarea Sinelui cu sigurant nu implic o formul goal. Este mai mult dect repetarea oricrei MANTRA. Dac cercetarea interioar bazat pentrebare "Cine snt eu?" ar fi fost o simpl investigatie mental, ea nu ar fi avut o valoar e prea mare. Scopul cutrii Sinelui prin intermediul acestei ntrebri const n a focal za ntregul mental asupra Sursei sale. Deci nu este vorba despre un "Eu". In fin al, cutarea Sinelui nseamn mult mai mult dect o formul goal, deoarece ea implic o activitate intens a ntregului mental pentru ca el s rmn fixat asupra purei Cons iinte a Sinelui . Cutarea Sinelui este singura metod direct pentru a realiza Existenta necondit ionat si absolut care snteti voi cu adevrat . Discipolul: De ce cutarea Sinelui prin intermediul acestei ntrebri este consi derat singura metod direct ce conduce la JNANA ? Maestrul: Deoarece toate felurile de SADHANA, cu exceptia celei a lui ATMA -VICHARA,presupun s pstrm mentalul ca suport al SADHANEI nssi. Fr mental, nici o S ANA nu poate s fie practicat n afar de cea despre care vorbeam . Egoul poate lua forme diferite din ce n ce mai rafinate pe msur ce avansm n pra ctica spiritual, dar el niciodat nu este distrus . Atunci cnd JANAKA (un strvechi rege ntelept, ce reprezint pentru VEDE un ideal

, acela al armonizrii dintre starea de eliberare si eficacitate social) a exclam at "Acum am descoperit hotul care nu a ncetat s actioneze pentru a m ruina ! El v a fi imediat executat!", el fcea aluzie la ego, la mental . Disciolul: Dar hotul poate fi perceput la fel de bine si prin alte SADHANA . Maestrul: A ncerca s distrugi egoul sau mentalul prin alte SADHANA dect ATMAVICHARA, este ca si cum hotul s-ar deghiza n politist pentru a prindehotul, adi c pe el nsusi. Doar ATMA-VICHARA poate revela adevrul c nici egoul si nici mental ul nu exist.Doar aceasta permite s realizm Existenta pur nediferentiat: Sinele, A bsolutul . Fiind realizat Sinele, nu mai rmne nimic de cunoscut, deoarece acesta este fericirea perfect, Totul . Discipolul: In aceast viat plin de limitri, as putea realiza eu vreodat fericir ea Sinelui ? Maestrul: Aceast fericire a Sinelui este mereu n tine si o vei gsi tu singur dac o vei cuta cu ardoare. Cauza suferintei nu se gseste n viata exterioar. Ea este n tine si se gseste n ego. Tu ti creezi limite tie nsuti si apoi ncepi o lupt f ant pentru a le transcende. Toate suferintele snt datorate egoului. Durerile apa r din cauza ta. La ce ar fi de folos s atribui evenimentelor vietii cauza ace stei suferinte care se afl n mod real n tine? Ce bucurie ati putea gsi n lucrurile exterioare vou? Si dac ati obtine-o, ct timp ar putea dura ea? Dac negati egoul si l transformati n cenus negndu-i existenta, veti fi liberi. Dac l acceptati v va i ne limitri si v veti lansa ntr-o lupt inutil pentru a le transcende. In acest fel h otul a ncercat s-l "ruineze" pe regele JANAKA. A fi Sinele, care este - 44 adevrata voastr natur, este singurul mijloc de a realiza beatitudinea, binele v ostru etern . Discipolul: Deoarece nu am realizat acest adevr, c doar Sinele exist, n-ar fi mai bine s adopt BAKTI MARGA (MARGA = cale) si YOGA MARGA, ca fiind cele mai p otrivite scopurilor SADHANEI dect VICHARA MARGA? Realizarea fiintei noastre abso lute, adic a lui BRAHMA JNANA (Cunoasterea lui BRAHMAN, Supremul Absolut) nu ar fi imposibil de atins pentru un om obisnuit ca mine ? Maestrul: BRAHMA JNANA nu este o cunoastere pe care s-o dobndesti si care sti dea bucuria atunci cnd ai dobndit-o. Acesta este un punct de vedere fals, car e va trebui abandonat. Aceast presupunere ignorant va produce chinuri fr sfrsit ca n cazul celor zece prosti care se lamentau pentru "pierderea"celui de-al zecel ea tovars care nu fusese niciodat pierdut (aluzie la povestirea redat n SAD VIDYA - sutra 37). De unde apare n aceast parabol cel de-al zecelea om? S-a pierdut el vreodat? Intelegnd c el a fost ntotdeauna acolo, exist ceva nou de cunoscut? Cauz a tristetii lor nu se afla n pierderea unuia dintre ei ci n propria lor ignorant, cu alte cuvinte n presupunerea lor c unul dintre ei se necase, desi le era impos ibil s stie care, deoarece ei nu numraser dect 9 persoane. Tot astfel este si n caz ul tu. Nu exist n realitate nici un motiv pentru care s fii trist sau nenorocit. T u nsuti impui limitri propriei tale naturi de fiint infinit si apoi tot tu te plngi pentru c nu esti dect o creatur finit. In acel moment realizezi SADHANA sau o alta pentru a elimina aceste limitri care de fapt nu exist. Dar dac SADHANA ta admite existenta lor, cum te va ajuta ea s transcenzi aceste limitri? De aceea e u ti spun c trebuie s cauti ceea ce esti cu adevrat - Fiinta pur, infinit, Sinele bsolut. Esti mereu Sinele si numai el.Prin urmare, nu poti s ignori n mod real n iciodat Sinele; ignoranta ta este fr fundament, ca cea a celor zece nefericiti ca re si plngeau tovarsul. Ea este cea care i fcea s sufere. Deci adevrata cunoastere va crea pentru tine o nou fiint. Ea va aboli pur si simplu "ignoranta ta ignora nt". Fericirea nu este adugat naturii tale. Ea nu face dect s se reveleze ca fiind starea ta natural, etern si de nesfrsit. Singurul mod de a te elibera de suferint const n a cunoaste si a fi Sinele. Cum ar putea fi aceasta n afara ta ? "ADEVARUL ULTIM ESTE ATIT DE SIMPLU..." "Nimic altceva dect s fii n starea originar. Aceasta este tot ceea ce trebuie

spus", declara SRI RAMANA . Intr-adevr, nalta sa nvttur pe care o druia celor care erau capabili s o prim nu consta n nimic altceva dect n Tcere. Atunci, el transmitea un flux tcut de fort e permitea fiintei s experimenteze direct ceea ce ntelege MAHRISHI prin iluminar e . Aceast carte este druit celor ce se vor cutremura, si se vor mbogti, mai apoi, prin Tcere . In opera lui MAHARISHI, acel simt al existentei pure, al comunicrii directe a adevrului, att ct poate fi el spus n cuvinte, este prezent n fiecare fraz . - 45 -