Sunteți pe pagina 1din 18

RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA

1. DEFINITIE: - este o forma a raspunderii juridice care consta in obligatia de reparare a prejudiciului de catre cel vinovat sau de catre cel care in baza legii raspunde pentru alte persoane - art. 998: orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara - art. 999: omul este responsabil nu numai de prejudicial ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa - este instituita si raspunderea unor categorii de persoane pentru fapta ilicita savarsita de o alta persoana - fapta ilicita cauzatoare de prejudicii declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat - raspunderea civila poate sa fie civila sau contractuala - raspunderea civila delictuala este o sanctiune civila, cu caracter reparator, fara a fi, in acelasi timp, o pedeapsa - are un scop exclusiv reparator - daca autorul prejudiciului a decedat inainte de a i se fi stabilit intinderea raspunderii, obligatia de dezdaunare, deci insasi raspunderea civila delictuala se va transmite mostenitorilor sai - daca ar fi fost considerata drept o pedeapsa, ea nu s-ar putea stramuta asupra mostenitorilor 2. PRINCIPII: Principiul repararii integrale - repararea integrala tot raul sa fie reparat - nu este prevazut expres in C.civ.; rezulta din dispozitiile art. 1998 - noul C. civ. 1349 prevede ca reparatia trebuie sa fie integral Principiul repararii in natura a prejudiciului - nu este reglementata in actualul cod civil - precizata in noul C.civ. si se realizeaza cel mai adecvat prin repunerea bunului in starea anterioara 3. FUNCTII: Functia reparatorie - paguba trebuie reparata - nu exista raspundere fara paguba

raspunderea civila delictuala poate fi considerata un mijloc de aparare a drepturilor subiective

Functia preventiva - constiinta ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii nu ramane nesanctionata, ci atrage dupa sine obligatia de dezdaunare, este de natura a indeplini o functie educativa si deci o functie sociala de prevenire a producerii unor asemenea fapte 4. CONDITII: Fapta ilicita Prejudiciul Raportul de cauzalitate Culpa (vinovatie)

FAPTA ILICITA pentru obligarea la plata despagubirilor este necesar ca prejudiciul sa fi fost produs printro fapta ilicita fapta ilicita = o actiune sau inactiune umana care conduce la aparitia unor consecinte pagubitoare de ordin patrimonial sau nepatrimonial (ex. parasirea locului accidentului)

Caractere: - are un caracter obiectiv, se obiectiveaza intr-o conduit umana - este expresia unui element de natura psihica atunci cand examinam fapta ilicita, ca element al raspunderii civile delictuale, avem in vedere obiectivarea, manifestarea exterioara a unei atitudini de constiinta si vointa a unei anumite persoane facem oarecum abstractie de elemental vinovatie prin care se va lamuri problema imputabilitatii faptei element care va fi examinat separate unii autori, apreciind global fapta ilicita si atitudinea subiectiva fata de aceasta fapta, nu disting intre caracterul ilicit si cel culpabil al faptei, ci, incluzand caracterul ilicit in cel culpabil, retin drept element al raspunderii fapta culpabila savarsita de o anumita persoana exista ipoteze in care, desi exista fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, raspunderea nu este angajata intrucat, sub aspectul laturii subiective, fapa a fost savarsita fara vinovatie exemplu: o fapta cauzatoare de prejudicii a fost savarsita sub imperiul fortei majore

Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei: a) Legitima aparare: - C.civ nu mentioneaza legitima aparare printre cauzele care apara de raspundere si nici nu da o definitie a acesteia - definitia legitimei o gasim cuprinsa in Codul penal (art. 44), ea producand aceleasi efecte exoneratoare, atat pentru raspunderea penala, cat si pentru raspunderea civila - conditii: atacul la care se reactioneaza sa fie: - material - direct - imediat pericolul pe care il produce sa se fi ivit deja ori se fie pe punctul de a se produce - injust

- fapta savarsita in legitima aparare sa se produca intre momentul in care atacul a devenit iminent si pana la momentul epuizarii atacul sa fie indreptat impotriva unei persoane sau a drepturilor acesteia ori impotriva unui interes obstesc atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului - depasirea limitelor unei aparari proportionale va fi considerata totusi legitima aparare, cu efecte total exoneratoare, numai daca aceasta depasire s-a datorat tulburarii ori temerii in care s-a aflat persoana in cauza - daca excesul de aparare nu s-a datorat tulburarii ori temerii, va fi angajata raspunderea celui ce se apara - se va lua in considerare totusi comportamentul provocator al atacatorului b) Starea de necesitate - este definita tot de Codul penal art. 45 - fapta cauzatoare de prejudicii a fost savarsita pentru a salva de la un pericol iminent, si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia, sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc - nu va fi in stare de necessitate daca persoana care a savarsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat - in literatura de drept civil, considerandu-se, pe drept cuvant, ca prin inlaturarea caracterului ilicit al faptei, ca efect al starii de necesitate, se inlatura posibilitatea unei actiuni in raspundere civila, se opineaza totusi in sensul recunoasterii, in favoarea celui prejudiciat, a unei actiuni de recuperare a pierderii impotriva celui ale carui valori au fost salvate, actiune intemeiata pe principiul imbogatirii fara just temei ori pe gestiunea intereselor altuia c) Indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege ori a ordinului superiorului - este licita actiunea prin care agentul public ia masura arestarii preventive a unei persoane, invinuita de a fi savarsit o infractiune, daca a fost emis mandatul de arestare de catre organul comepent, in conditiile prevazute de lege - se admite ca aducerea la indeplinire a ordinului superiorului inlatura caracterul ilicit al faptei, daca a fost emis de organul competent, cu respectarea formelor legale, daca acest ordin nu este vadit ilegal ori abuziv, iar modul de executare nu a fost ilicit

d) Exercitarea unui drept. Abuzul de drept - cel care exercita prerogativele pe care legea le recunoaste dreptului sau subiectiv nu poate fi considerat ca actioneaza ilicit, chiar daca prin exercitiul normal al dreptului sau au fost aduse anumite restrangeri ori prejudicii dreptului subiectiv al altei persoane - exercitarea unui drept va fi considerata abuziva doar atunci cand dreptul nu este utilizat in vederea realizarii finalitatii sale, ci in intentia de a pagubi o alta persoana - o astfel de exercitare a drepturilor civile va da intotdeauna nastere obligatiei de dezdaunare potrivit art. 998 si 999 C.civ. - aplicatie a raspunderii pentru abuzul de drept gasim in art. 723 C.proc.civ.: drepturile procedural trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. Partea care foloseste aceste drepturi in chib abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite e) Consimtamantul victimei - in masura in care victima prejudiciului a fost de accord, inca inainte de producerea faptei, ca autorul aceesteia sa actioneze intr-un anumit mod, desi exista posibilitatea cauzarii unei pagube, este inlaturata raspunderea - consimtamantul este dat anterior savarsirii faptei - asemenea situatii sunt rare - admisibilitatea clauzei de neraspundere in materie delictuala a fost multa vreme contestata - se admite totusi ca o astfel de clauza este valabila daca fapta cauzatoare de prejudicii a fost savarsita numai cu culpa usoara din partea autorului - in ceea ce priveste obiectul clauzei de neraspundere, unii autori afirma ca ea s-ar putea referi numai la drepturile patrimoniale - s-a exprimat totusi si opinia ca se poate recunoaste valabilitatea unor clauze de neraspundere si in unele situatii in care s-ar putea aduce unele vatamari corporale temporare, lipsite de gravitate

PREJUDICIUL reprezinta totalitatea consecintelor patrimoniale sau nepatrimoniale generate prin fapta ilicita nu poate exista raspundere civila delictuala daca nu s-a produs un prejudiciu

CLASIFICARE: prejudiciu cert (prejudiciu actual) prejudiciu ce nu poate fi evaluat cu certitudine (prejudiciu viitor) prejudicii instantanee (se produc dintr-o data) prejudicii successive (se produc in decursul timpului) prejudicii materiale (evaluabile pecuniar, patrimoniale) prejudicii morale (nepatrimoniale, daune morale) PREJUDICII MATERIALE SI PREJUDICII MORALE: - despagubirea care se acorda in cazul raspunderii civile delictuale este intotdeauna patrimoniala, fie ca aceasta despagubire consta intr-o reparare in natura a pagubei suferite, fie ca ea consta in echivalentul banesc al acestei pagube - prejudiciu patrimonial: prejudiciul constand in deterioararea sau distrugerea unui bun, prejudiciul suferit de o persoana care si-a pierdut total sau partial capacitatea de munca in urma unui accident etc. - prejudiciu moral: atingerea adusa onoarei si demnitatii unei persoane etc. - nu trebuie sa se considere ca incalcarea unui drept personal nepatrimonial se va traduce intotdeauna si numai intr-un prejudiciu moral, fara caracter patrimonial - de exemplu, atingerea adusa onoarei si demnitatii unei persoane poate sa se concretizeze nu numai intr-un prejudiciu de ordin moral, dar, si intr-un prejudiciu cu caracter patrimonial, rezultat din imprejurarea ca, in urma unor afirmatii calomnioase, ori a unui denunt calomnios, celui in cauza i s-a desfacut sau i s-a modificat contractul de munca, cu pierderea ori reducerea corespunzatoare a retributiei pe care o primea anterior - problema repararii banesti a prejudiciilor morale constituie una dintre problemele controversate ale sistemului de drept - au fost ridicate obiectiuni impotriva acestui sistem de reparare a prejudiciilor morale, invocandu-se imposibilitatea repararii banesti a acestor daune, caracterul arbitral al acestei reparatii, deoarece nu se poate stabili nici un fel de echivalenta intre durerea morala si o anumita suma de bani

- prejudiciile morale nu au repercursiuni asupra patrimoniului persoanei, ele fiind calculate dupa alte criterii - art. 998 C.civ. - C civ de la 1965 este o norma in alb pe cale de interpretare s-a admis repararea baneasca a daunelor morale pana in 1952 -> s-a procedat la repararea prejudiciilor morale fie acordandu-se o suma de bani, fie un lucru simbolic 19521990 -> fostul Tribunal Suprem a dat o decizie, prin care interzicea repararea baneasca a daunelor morale dupa 1990-prezent -> instantele au inceput sa acorde despagubirii banesti in repararea prejudiciului moral. Desi in C.civ nu s-a precizat acest lucru, au existat acte normative care au reglementat acest lucru (Legea concurentei nr. 11 din 1991, Legea contentciosului administrativ, Legea audiovizualului) - mai mult, in literatura s-a argumentat posibilitatea acordarii de despagubiri banesti pentru daunele morale suferite de o persoana juridica CRITERII DE EVALUARE A PREJUDICIULUI SI A DESPAGUBIRILOR IN COMPENSARE: - situatia personala a victimei (femeie barbat) - gravitatea suferintelor fizice si psihice - echitatea, despagubirea in compensatie trebuie sa fie o achitatie rezonabila pentru victima si sa nu pedepseasca prea mult pe autor CONDITII CERUTE PENTRU A SE PUTEA OBTINE REPARAREA PREJUDICIULUI: Caracterul cert al prejudiciului - presupune ca acesta este sigur, atat in privinta existentei, cat si in privinta posibilitatii de evaluare - este intotdeauna cert prejudiciul actual, deci prejudiciul deja produs la data cand se pretinde repararea lui - in practica noastra judecatoreasca se acorda in mod frecvent despagubirii pentru prejudiciile rezultate din scaderea ori pierderea capacitatii de munca a unei persoane, astfel incat sa se acopere nu numai prejudiciul actual, dar si prejudiciul viitor constand de exemplu, in diminuarea veniturilor, drept consecinta a scaderii ori pierderii capacitatii de munca - s-a dispus repararea prejudiciului si atunci cand persoana vatamata nu era incadrata in munca la data vatamarii, dar existau probe certe ca urma sa se angajeze, intarzierea angajarii datorandu-se faptei ilicite

Conditia ca prejudiciul sa nu fi fost reparat inca - repararea prejudiciului in cadrul raspunderii delictuale are drept scop sa inlature integral efectele faptei ilicite, iar nu sa constitutuie o sursa de dobandire a unor venituri suplimentare, in plus fata de paguba suferita - de regula, cel care trebuie sa acopere prejudiciile cauzate este cel care a savarsit fapta ilicita - exista insa situatii in care altcineva decat autorul prejudiciului a platit despagubiri ori a facut anumite prestatii prin care s-a acoperit prejudiciul cauzat REPARAREA PREJUDICIULUI: nimic nu impiedica victima si pe autorul prejudiciului sa convina, prin buna invoiala, asupra intinderii despagubirilor si modalitatilor de reparare a prejudiciului daca o asemenea invoiala a intervenit intre parti, instanta de judecata nu mai poate fi sesizata cu actiune, prin care sa fie solicitata sa stabileasca, ea, cuantumul despagubirilor si modalitatea de reparare a pagubei in cazul in care insa, intre victima si autorul prejudiciului nu a intervenit o invoiala, victima are la indemana o actiune in justitie pentru despagubiri principiile dupa care se solutioneaza problema despagubirilor, in cadrul unei astfel de actiuni:

Principiul general este acela al repararii integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicita - autorul prejudiciului este obligat sa acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar si beneficiul nerealizat de victima (lucrum cessans) - in stabilirea intinderii despagubirii nu se ia in considerare nici starea materiala a autorului prejudiciului, nici starea materiala a victimei - despagubirile acordate pentru prejudiciile izvorate din fapte ilicite trebuie sa reprezinte intotdeauna o acoperire integrala a pagubei suferite, pentru ca victima faptei prejudiciabile sa fie repusa, pe cat posibil in situatia anterioara - cuantumul despagubirilor este stabilit in raport cu intinderea prejudiciului - gravitatea vinovatiei nu constituie, in principiu, un criteriu pentru stabilirea cuantumului despagubirilor: autorul prejudiciului raspunde integral, chiar si pentru culpa cea mai usoara - cu toate acestea, gravitatea culpei poate fi luata in considerare in stabilirea intinderii despagubirilor - autorul raspunde integral, atat pentru prejudiciile previzibile, cat si pentru cele neprevizibile

Repararea in natura. Repararea prin echivalent. - in pricipiu, repararea prejudiciilor trebuie sa se faca in natura - in cazul in care repararea in natura nu este posibila, repararea se face prin echivalent sub forma acordarii de despagubiri (daune) - in toate cazurile, despagubirea trebuie stabilita in raport cu prejudiciul efectiv suferit de cel pagubit - repararea prin echivalent se poate asigura fie prin acordarea unei sume globale, fie prin stabilirea unor prestatii periodice successive, cu caracter viager sau temporar - in cazul in care, dupa acordarea despagubirilor prin hotarare judecatoreasca, se face dovada unor noi prejudicii, avand drept cauza aceiasi fapta ilicita, se pot obtine despagubiri suplimentare, fara a se putea invoca autoritatea de lucru judecat a hotararii anterior pronuntate - cel mai adesea in practica judecatoreasca apar situatii in care se cere revederea cuantumului prestatiilor periodice acordate ca forma de reparare a prejudiciilor, fie in sensul maririi sau reducerii cuantumului prestatiilor, fie in sensul sistarii platii lor - o asemenea revedere a prestatiilor periodice este admisibila, fara a se putea invoca, in principiu autoritatea de lucru judecat - ori de cate ori, ulterior ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, s-a agravat starea sanatatii, despagubirile stabilite prin hotararea definitiva pot fi majorate, daca prejudiciul existent la data pronuntarii hotararii s-a agravat ca urmare a aceluiasi fapt prejudiciabil - aceasta solutie e valabila atat in cazul in care despagubirile au fost acordate sub forma unei sume globale, cat si in acela in care au fost acordate sub forma unor prestatii periodice - agravarea starii sanatatii, cu consecinta sporirii prejudiciului, este echivalenta cu aparitia unui nou prejudiciu, este echivalenta cu aparitia unui nou prejudiciu, cu caracter de certitudine, care se cere a fi reparat - in cazul in care infirmitatea s-a micsorat ori chiar a disparut, cu consecinta fireasca a scaderii ori a disparitiei prejudiciului, se va putea dispune micsorarea ori sistarea platii numai in cazul in care despagubirile au fost stabilite sub forma unor prestatii periodice - sub aspect procedural, pentru obtinerea unei majorari, a unei micsorari ori a sistari a despagubirilor acordate, urmeaza a se folosi calea unei noi actiuni introduce de partea interesata la instanta civila - nu va fi posibila o micsorare ori sistare a despagubirii ori de cate ori instanta a considerat infirmitatea ca fiind definitiva si a acordat despaguririle sub forma unei sume globale

Stabilirea despagubirilor, in cazul repararii prin echivalent a prejudiciilor a) in ceea ce priveste momentul in functie de care se apreciaza echivalentul pagubelor material, care nu pot fi reparate in natura, in practica judiciara au fost pronuntate solutii variate - exista astfel decizii care au considerat ca, pentru aprecierea intinderii despagubirii, urmeaza a fi luate in considerare preturile de inlocuire a pagubelor existente la data producerii prejudiciului - exista insa si decizii, ale caror solutii le impartasim, in sensul ca o adevarata reparare integrala a prejudiciului se poate asigura luand in considerare preturile de evaluare existente la data pronuntarii hotararii - in toate cazurile, atunci cand este vorba de prejudiciile constand in deteriorarea ori distrugerea unui bun, in evaluarea despagubirilor urmeaza a se tine seama de starea de uzura a bunului, existenta la data producerii prejudiciului - pentru o deplina reparare a prejudiciului prin echivalent, victima poate solicita obligarea autorului faptei ilicite nu numai la plata echivalentului pagubei, ci si la plata dobanzilor legale aferente acestei sume pana in momentul achitarii ei complete - dobanda se calculeaza de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva, deoarece abia de la acea data creanta a devenit certa, lichida si exigibila b) stabilirea prejudiciilor in caz de vatamare a sanatatii comporta solutii diferite in functie de doua ipoteze: prima ipoteza este aceea in care vatamarea sanatatii nu a avut consecinte de durata - pentru stabilirea prejudiciilor se iau in considerare cheltuielile facute pentru restabilirea sanatatii cheltuieli determinate de ingrijirea medicala, alte asemenea cheltuieli - se ia in considerare, eventual, si diferenta dintre retributive si sumele primate pe durata concediului medical pana la insanatosire ori retributia de care a fost lipsit pe aceasta perioada - de regula despagubirile se acorda sub forma unei sume globale a doua ipoteza este aceea in care vatamarea sanatatii ori a integritatii corporale a avut drept urmare pierderea ori reducerea capacitatii de munca - in practica se pot ivi variate situatii, care necesita solutii differentiate - aceste situatii difera dupa cum: persoana vatamata era incadrata in munca; persoana vatamata, desi majora, nu era incadrata in munca; persoana vatamata nu a implinit varsta majoratului

- in cazul in care persoana vatamata era incadrata in munca: o prima situatie este aceea in care victima a suferit o reducere a veniturilor pe care le dobandea anterior, ca urmare a pierderii ori diminuarii capacitatii sale de munca - victima este indreptatita sa primeasca, de regula sub forma unor prestatii periodice, diferenta dintre pensia sau ajutorul social primit de la asigurarile sociale si veniturile lunare de care a fost lipsita ca urmare a vatamarii suferite - victima trebuie sa se adreseze mai intai asigurarilor sociale pentru obtinerea pensiei si, apoi, printr-o actiune civila subsidiara pentru obtinerea, de la autorul faptei ilicite, a diferentei destinate a acoperi integral prejudiciul suferit - termenul de prescriptie a actiunii va incepe sa se calculeze de la data stabilirii pensiei, si nu de la data producerii prejudiciului - au fost avute in vedere uneori si sumele cuvenite pentru orele suplimentare pe care victima le presta anterior in mod obisnuit, sip e care nu mai este in masura sa le presteze - s-a tinut seama si de majorarea de retributie de care partea vatamata ar fi beneficiat in mod cert, daca si-ar fi continuat activitatea obisnuita o a doua situatie este aceea in care veniturile victimei incadrate in munca nu au suferit diminuari, desi integritatea corporala si insasi capacitatea de munca a acesteia au fost prejudiciate, ca urmare a faptei ilicite - ne aflam intr-o situatie in care se imbina prejudiciul patrimonial cu cel nepatrimonial - in practica judecatoreasca s-a ajuns la concluzia acordarii de despagubirii banesti, pornindu-se de la ideea ca in aceasta situatie este necesar ca victima sa depuna eforturi mai mari pentru realizarea aceluiasi randament, are nevoie de ingrijiri suplimentare, ceea ce necesita cheltuieli suplimentare, este necesar sa dobandeasca eventual o noua calificare profesionala o a treia situatie este aceea in care, ulterior stabilirii despagubirilor, au intervenit anumite modificari in capacitatea de munca a victimei, fie in sensul inrautatirii, fie in sensul imbunatatirii acestei capacitate - se iau in considerare doua principii: principiul ca hotararile pronuntate in material despagubirilor nu constituie de regula autoritate de lucru judecat, principiul ca despagubirile acordate

pentru acoperirea prejudiciilor rezultate din vatamarea sanatatii ori a integritatii corporale se urmaresc sa asigure repararea integral a prejudiciilor suferite - in masura in care victima prejudiciului si-a recapatat total sau partial capacitatea de munca, este posibila reexaminarea despagubirilor acordate, in sensul reducerii sau chiar a sistarii platii in viitor, tinandu-se seama de posibilitatea victimei de a se incadra ori reincadra in munca - in cazul in care victima, care nu s-a mai putut incadra in munca, primeste indemnizatie de somaj, ea este totusi indreptatita sa primeasca in continuare diferenta dintre veniturile obtinute anterior vatamarii ei prin fapta ilicita si cuantumul indemnizatiei de somaj, daca diminuarea capacitatii de munca a determinat imposibilitatea incadrarii intr-un alt loc de munca - despagubirile acordate se poat majora in cazul in care starea sanatatii victimei s-a inrautatit ori pensia de invaliditate s-a micsorat - in cazul in care persoana a carei sanatate ori integritate corporala a fost vatamata, era la data vatamarii, o persoana majora insa nu era incadrata in munca: - temeiul solutionarii acestor probleme il constituie prinicpiul repararii integrale a prejudiciului si principiul ca prin aceasta reparare se urmareste realizarea unei despagubiri effective - o prima opinie: stabilirea veniturilor de care a fost lipsita persoana sa se faca prin luarea in considerare a salariului minim aplicabil in economia nationala - o a doua opinie, generalizata in practica judecatoreasca, a fost adoptarea unui criteriu concret, care sa tina seama de daunele suferite efectiv de victima, asa cum rezulta din imprejurarile de fapt si din situatia persoanala a acesteia - in cazul in care persoana a carei sanatate ori integritate corporala a fost vatamata nu implinise inca varsta majoratului: - in stabilirea cuantumului despagubirilor se apeleaza la un criteriu concret, tinandu-se seama de imprejurarile de fap, de situatia persoanei vatamate, de ingrijirile pe care aceasta trebuie sa le primeasca, de cheltuielile si eforturile suplimentare pe care trebuie sa le faca pentru dobandirea unei calificari adecvate starii sale de sanatate

- renuntarea de catre parinte, in numele minorului, la despagubirile cuvenite acestuia, nu se poate face decat cu prealabila incuviintare a autoritatii tutelare - in toate cazurile de vatamare a sanatatii ori a integritatii corporale, data de cand trebuie sa fie platite despagubirile este aceea a producerii vatamarii, si nu aceea a ramanerii definitive a hotararii judecatoresti c) in cazul in care prin fapta ilicita s-a cauzat moartea unei persoane, se pune problema, sub aspectele care intereseaza raspunderea civila delictuala, a repararii prejudiciilor patrimoniale suferite de persoanele apropiate defunctului - obligatia care revine autorului faptei ilicite este de a repara prejudiciile care au rezultat din plata cheltuielilor medicale si a cheltuielilor de inmormantare - in ceea ce priveste despagubirile acordate persoanelor apropiate defunctului, o prima distinctive care trebuie facuta este aceea dupa cum persoanele ramase au dreptul la pensie de urmas din partea asigurarilor sociale ori nu au acest drept - in situatia in care cei indreptatiti la despagubire au dreptul la pensie de urmas, ei trebuie sa se adreseze mai intai asigurarilor sociale pentru stabilirea pensiei si apoi, daca pensia nu acopera integral prejudiciul incercat, prin pierderea sustinatorului, pot sesiza instanta judecatoreasca printr-o actiune complementara cu caracter subsidiar, intemeiata pe art. 998 C.civ. - in cazul in care persoanele care se aflau in intretinerea defunctului nu au dreptul la pensie: - o prima problema a fost aceea a persoanelor care au vocatia sa ceara despagubiri - persoana care, potrivit Codului familiei, primea efectiv intretinere de la defunct este indreptatita sa obtina despagubiri de la autorul faptei cauzatoare de moarte - nu vor avea dreptul la despagubiri, persoanele care nu intrunesc la data decesului conditia care determina insasi nasterea dreptului la intretinere, si anume aceea de a se afla in nevoie, neavand putinta unui castig din munca, din cauza incapacitatii de a munci - persoanelor care se aflau in fapt in intretinerea victimei desi nu aveau un drept de intretinere, potrivit Codului familiei li se recunoaste dreptul la despagubiri daca intretinerea acordata prezenta un caracter de stabilitate - daca cel care primea intretinerea nu era incadrat in munca, desi era major si nu depasise varsta pensionarii, s-a apreciat ca el nu poate pretinde ca sip e viitor sa i se asigure de catre cel vinovat de moartea victimei aceleasi conditii pe care le avea in timpul vietii celui care presta intretinerea

- intr-o decizie ulterioara, fostul Tribunalul Suprem a admis totusi acordarea de despagubiri sotiei celui decedat, fara a le conditiona de incadrarea in munca - instantele au stabilit ca plata sa se faca esalonat, in rate lunare si nu sub forma unei sume globale - autorul prejudiciului, indiferent de propria sa situatie materiala, urmeaza sa acopere prestatiile pe care le platea victima, prestatii de care urmasii acesteia au fost lipsiti Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii si alte asigurari sociale dispune in art. 66: copii au dreptul la pensie de urmas: a) pana la varsta dee 16 ani; b) daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora fara a se depasi varsta de 26 de ani; c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una din situatiile prevazute la lit. a) si b) Codul familiei: descendentul, cat este minor, are drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care el se afla s-a recunoscut dreptul la intretinere, in aceste conditii, chiar copilului major, casatorit, aflat in continuare de studii practica judiciara a urmat initial acest punct de vedere, pentru ca ulterior sa considere ca reprezentantul legal al minorului nu poate solicita despagubiri pentru copil decat pana la varsta majoratului dupa aceasta varsta, exercitiul actiunii in raspundere civila apartine exclusiv celui in cauza, iar el va trebui sa probeze in cadrul ei imprejurarea ca isi continua studiile, pentru a obtine in continuare despagubirea periodica in cazul in care ulterior acordarii despagubirilor pentru intretinerea minorului, acesta este infiat, intrucat infietorul devine obligat, potrivit Codului familiei, sai asigure intretinerea, inceteaza obligatia de plata a despagubirilor

d) daca autorul faptei ilicite urmeaza sa paraseasca tara definitiv el trebuie intotdeauna obligat la plata unei sume globale care sa asigure repararea integrala a prejudiciului e) in legatura cu obligarea autorului prejudiciului la plata unei prestatii periodice, se pune in prezent problema fluctuatiilor valorii monedei nationale - aceasta problema se poate rezolva in doua moduri: prin pronuntarea unor hotarari in care instanta de judecata sa prevada ea insasi un mod de indexare a sumei ce se cuvine victimei cu titlu de prestatie periodica prin interventia legiuitorului, care sa reglementeza expres o modalitate de indexare automata a acestor prestatii periodice

FORMELE PREJUDICIULUI: 1. Prejudicii nepatrimoniale aduse personalitatii fizice - durerea pretium doloris - prejudiciul corporal prejudiciu de agrement: consta in pierderea posibilitatilor de imbogatire spiritual, divertisment sau destindere - prejudiciul esthetic - prejudiciul juvenil suferit de un copil 2. Prejudicii aduse persoanlitatii afective - prejudiciu prin ricoseu (prejudiciu indirect) ex. ruperea intempestiva a logodnei (reglementata in noul C.civ.) 3. Prejudicii aduse persoanlitatii sociale atingere adusa dr. la imagine atingere adusa vietii private atingere adusa secretului corespondentei prejudiciul pentru a fi reparat trebuie sa constea in incalarea unui drept subiectiv sau incalcarea unui interes legitim lezarea unui simplu interes nu da dreptul la despagubire, daca este vorba de vatamarea unui interes ilicit sau vadit contrariu normelor de convietuire sociala ex. concubinul nu va putea pretinde reparatii daca traiul in comun apare nu ca o adevarata casatorie de fapt ci ca o legatura deosebit de imorala, cum ar fi, spre pilda, adulterul, incestul, sau cazul in care concubinul reclamant duce o viata depravata fiind vorba de o stare de fapt, ea urmeaza a fi dovedita prin orice mijloc de proba, acordarea despagubirilor fiind lasata la aprecierea motivate, a instantei de judecata in noul C.civ. se prevede expres repararea prejudiciului pentru lezarea unui interes legitim

RAPORTUL DE CAUZALITATE semnifica relatia de la cauza la efect intre fapta ilicita si prejudiciu

TEORII: a) Teoria cauzei proxime: - restrange campul cauzal, retinand drept ultima fapta, cea care este imediat anterioara efectului b) Teoria cauzei adecvate - in raport cu natura prejudiciului, numai un gen de cauza poate sa conduca la aparitia pagubei c) Teoria echivalentei conditiilor - pune pe acelasi plan toate imprejurarile care au contribuit la aparitia prejudiciului d) Teoria indivizibilitatii cauzei si conditiilor - intotdeauna este un singur fenomen cauza, toate celelalte imprejurari fiind conditii, unele agravand, altele atenuand raspunderea

CULPA (VINOVATIA) atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta sa si fata de urmarile prejudiciabile ale acesteia pentru ca raspunderea civila a celui care a cauzat prejudiciul sa fie angajata este necesar ca aceasta fapta sa fie imputabila autorului ei, adica autorul sa fi avut o vina atunci cand a savarsit-o atunci cand analizam vina celui care a cauzat prejudiciul, ne preocupam de latura subiectiva a faptei, de atitudinea subiectiva pe care autorul ei a avut-o fata de fapta si de urmarile acesteia

ELEMENTE: Intelectiv - reprezentarea de faptuitor a tuturor consecintelor pe care le implica actiunea/inactiunea sa - se realizeaza ca un proces intern, psihic, de prefigurare a unor scopuri, a mijloacelor si posibilitatilor de atingere a acestor scopuri, de transformare a scopurilor in motivatii ale unori conduit posibile etc Volitiv - autorul urmareste un anumit rezultat prin fapta sa ori nu il prevede, desi in cazul concret trebuia si putea sa il prevada - este concretizat in actul psihic de deliberare si decizie cu privire la comportamentul ce urmeaza a fi adoptat - este momentul in care autorul se decide pentru savarsirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii raspunderea presupune savarsirea faptei ilicite cu vinovatie lipsa vinovatiei inlatura raspunderea observam totusi ca, in mod exceptional, este posibil ca in unele situatii, sa prevaleze functia reparatorie a raspunderii civile si stabilirea obligatiei de reparare sa fie posibila chiar in lipsa elementului vinovatiei raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, de animale, ori chiar al raspunderii pentru faptele proprii ale unor persoane care au actionat fara discernamantul faptei lor

FORME: Intentia: intentia directa autorul faptei prevede rezultatul faptei si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte intentie indirecta autorul prevede rezultatul faptei, si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui Culpa cu prevedere - autorul faptei prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta socotind fara temei, ca el nu se va produce fara prevedere - autorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada gradele culpei: Culpa levissima cea mai usoara Culpa levis poate fi evitata de un bun parinte de familie (om normal, avizat, prudent etc) Culpa lata, grosiera producerea rezultatului era improbabila in dreptul civil, se impun doua reguli: raspunderea civila delictuala opereaza, in principiu, pentru cea mai usoara culpa indiferent de gravitatea vinovatiei, obligatia de reparare a prejudiciului cauzat este integral aceasta insa nu inseamna ca gravitatea vinovatiei nu prezinta nici un interes in materia raspunderii civile delictuale exista opinii, in practica si in literatura, intemeiate pe prevederile art. 1805 C.civ., ca insasi raspunderea civila sa fie mai severa atunci cand autorul a actionat cu intentie, decat atunci cand a actionat din culpa