Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În februarie a.c. revista de specialitate Child Development a Universității Harvard publica un
articol semnat de Suniya S. Luthar și Nancy Eisenberg, care punctează patru factori ce ajută
copiii să dezvolte reziliența:
1.Relația de siguranță între un adult și copil. E nevoie doar de o singură relație stabilă și
de siguranță cu un părinte sau alt adult. Însă este crucială, pentru că oferă copilului
siguranță emoțională și îl ajută să știe că el este important pentru tine și că poate conta pe
sprijinul tău. Desigur, toți părinții își doresc o relație bună cu copilul lor, însă viața și mersul
lucrurilor din zilele noastre ne pot sta în cale. Stabiliți-vă o listă de priorități, în care să se
regăsească și timpul cu copilul dvs., în care nimeni și nimic să nu vă distragă atenția de la el.
Nu lăsați să treacă ziua fără să-l întrebați despre cum i-a mers și cum s-a simțit în ziua
respectivă. Jucați-vă și implicați-vă în activități care-i fac cu adevărat plăcere copilului. Și,
bineînțeles, asigurați-l că indiferent ce s-ar întâmpla, îl veți iubi și-i veți fi alături. A fi alături
înseamnă că indiferent ce simte și cum se comportă îi oferiți alinare, înțelegere, afecțiune
fără să-l pedepsiți. Chiar și atunci când comportamentul lui pare neadecvat. Este semnul unui
disconfort și are nevoie de ajutorul d-voastră.
Și nu în ultimul rând, stabiliți limite clare și ferme, fără să vă lăsați pradă milei sau
sentimentului de neputință, să vă îngrijorați din cauza dificultăților lui emoționale, furia,
irascibilitatea sau nervozitatea și să cedați sau să faceți lucrurile în locul lui. Asta îl ajută pe
copil să gestioneze tristețea sau frustrarea.
Opriți-vă din graba zilnică și bucurați-vă de natură. Pe o pătură, între copaci, uitându-vă la
cerul albastru, observând împreună cu copilul norii. Imaginați-vă diverse forme sau animale
din nori. Copilului îi va plăcea cu siguranță. Observați și simțiți vântul. Cum mișcă fiecare
frunză, cum fiecare frunză se contorsionează, cum unele se desprind încet de ramură și
dansează până ajung pe pământ. Urmăriți gâzele. O furnică, o buburuză, melcul. Toate ne
fac să fim mai prezenți. Iar copilul are parte de un moment de tihnă. Nu e nevoie de cuvinte.
Poate doar de îmbrățișări și mângâieri.
Faceți împreună voluntariat pentru o cauză în care credeți. Stabiliți o zi pe lună în care să vă
implicați în astfel de activități. Este o ocazie bună pentru copil să vadă cum trăiesc alți copii,
să fie recunoscător că are alături oameni care au grijă de el, că are cu ce se îmbrăca, are
încălțăminte, are jucării. Este o ocazie bună să-l învățați să ofere celor în nevoie. Ajutorul dat
celorlalți îi va da o stare de bine.
Aceste activități vă pot ajuta să oferiți copilului o anumită perspectivă asupra vieții, precum și
strategii de abordare a provocărilor. Pentru că în final, acestea ne ajută să reușim.