imitate, diferentierea este unul din principalele aspecte ale umani- tatii superioare; actiunea ei nu se circumscrie insd, dupd cum am ‘mai spus, la valorile estetice, ci se extinde la toate valorile ome- nesti, intrucdt reprezinté numai o tendinta de emancipare a spiri- tului impotriva materiei, de descatusare a formelor de viata noud. Apreciabild ca atitudine si efort, ea nu se valorificd ins decéit prin rezultate si in insesi cadrele ei de manifestare; in esteticd, diferentie- rea nu constituie prin sine 0 valoare, ci numai o Idudabild tendinjd, a carei importanta rdméne de precizat induntrul cadrelor esteticei. TRADITIONALISMUL in opozitie cu modernismul lovinescian, Nichifor Crainic pro- moveaza o orientare cultural care isi gaseste concretizarea in ar- ticolul programatic Sensul tradifiei, publicat, in anul 1923, in revista Gandirea. Ca director si doctrinar al revistei, el este principalul exponent al impotrivirii faté de modernism si de occidentalizarea culturii romanest Nichifor Crainic are ca scop impunerea unei acceptii ortodo- xiste pentru notiunea de ,,traditie”. Disociindu-se de intelectualistii europenizaji, care doreau sa transforme cultura noastra intr-o anexd a celei franceze, el consider un imperativ al epocii punerea in acord a creatiei cu spiritualitatea autohtond, care nu poate fi decat traditionalista, Acceptind faptul cf migcarea initiati de Gandirea pleaca din vechiul traditionalism al revistei Semdndtorul, care a avut drept ciliuze idea istoricd si ideea folcloricd, Crainic se delimiteaza de aceasta etapa a inceputurilor, care a ignorat sentimentul religios. Valoarea suprema trebuie si riménd in continuare etnicul, dar inteles intr-un_mod superior: romanism inseamn3, in primul rind, ortodoxism. O literatura valoroasi nu poate fi lipsiti de spiritualitate care, in acceptia lui Nichifor Crainic, este echivalenté cu religio- zitatea. Asadar, o arta spiritualizata in sens crestin, si anume ortodox. Acesta trebuie si fie sensul traditiei, un pdmant si 0 cultura peste care se arcuieste coviltirul de azur al Bisericii ortodoxe SENSUL TRADITIEI de Nichifor Crainic (fragment) Am insistat asupra acestor lucruri ~ despre care va trebui sd serie cdrti intregi - pentru a ardta ce ne deosebeste de mdndtorul”, pe care il continudm in ordinea traditionalismului autohton, si pentru a indica, mdcar cat de sumar, izvoarele si Posibilitatile unei noi spiritualitéti in cultura romaneasca. Literatura semandtorista a infatisat un om al péméntului, un om al instinchului teluric, fiinded doctrina care o insufletea era fascinatd de un ideal politic determinat. Afard de aceasta, realizarea autohtonismului semandtorist unilateral intrucat s-a manifestat Nichifor Crainic (1889-1972), eseist $i poet, Se nagte in comuna Bulbucata, din judeful Giurgiu, int-0 familie de agricultori, Face studile de teologie la Bucuresti, urmate de 0 spe- Cializare in fiozofie si teologie la Viena. Debuteaza editorial cu volumul de poeme Sesuri natale (1916). Po- ezile din volumele ulterioare, Zém- bete-n lacrimi (1916), Darurile pa- ‘méntului (1920), Cantecele patriei (1925), Tara de peste veac (1931) sunt dominate de un traditionalism cu puternice accente ortodoxiste. Este colaborator, codirector $1 apoi director (1928-1944) al revistel Géndirea (1921-1944), publicatia care il impune ca principal doctrinar al ortodoxismului in perioada interbe- licd, Rodul acestui militantism vor volumele de eseuri Puncte cardi nale in haos (1936) si Ortodoxie $1 etnocratie (1938). Ca flozof gi teo- log dé 0 intepretare cresting fenome- nului cultural in lucrarea Nostalgia paradisului (1940). 1a onigine un curs universitar Primeste Premiul National per: tru poezie (1930) si este ales membru ‘al Academiei Romane (1940). | se confera titlul de .doctor honors causa” al Universitatii din Viena (1940) Scanned with CamScanner