Sunteți pe pagina 1din 3

DEGRADAREA MATERIALELOR LEMNOASE DE CIUPERCI XILOFAGE Buretele de casa Merulius lacrymans .

DESCRIERE : Merulius Lacrymans dry rot sau popular buretele de casa, apare in 38% din cazuri in constructiile de zidarie si doar in 7% din cazuri in constructiile de lemn tencuite. In cele de lemn netencuite, apare extrem de rar si doar in prezenta unei surse de calciu. Merulis Lacrimans se poate dezvolta cu precadere pe lemnul de rasinoase dar poate degrada si lemnul de foioase chiar si pe stejar.Atacul se poate extinde si la materialele celulozice : cum ar fi hartia, sau materialele textile. Ciuperca se extinde cu precadre la dusumeaua oarba, capete de grinzi inzidite, pereti din grinzi tencuite, plansee, tocuri de usi si ferestre, spatele lambriurilor, zone de sarpanta acoperite cu diverse materiale de constructie unde nivelul de oxigen este scazut.Continutul de umiditate optim dezvoltarii acestei ciuperci este de 30%, iar un continut mai mare de umiditate ii inhiba activitatea.Aceasta ciuperca se extinde si la zidarie si la tencuieli si poate penetra peretii la grosimi de peste 1,5 m grosime. Canalele termice, conductorii electrici si izolatiile cu carton asfaltat constituie cai de propagare a acesteia. Ciuperca se dezvolta foarte rapid, rata de crestere poate ajunge la 4,5 m diametru, in conditii optime de umiditate, ventilatie scazuta si continut scazut de oxigen. In timpul dezvoltarii sale, ciuperca produce un miceliu de culoare alba si rizomorfe de tip cordon de culoare brun cenusie. RASPANDIRE : Ciuperca este raspandita in toate tarile europene , in special in cele nordice , nu traieste in regiunile tropicale. Cauzeaza pagube mari prin distrugerea caselor de lemn , a serelor si a altor costructii de acest fel . La casele din zidarie ataca frecevent pardoselile la tocul usilor. CARACTERE DE IDENTIFICARE : Criterii macroscopice : Lemnul atacat de buretele de casa ( de regula cel de rasinoase, mai putin cel de stejar ) prezinta crapaturi longitudinale si transeversalre caracteristice putregaiului ,, cubic . Are culoare bruna, facand parte din categoria putregaiului de distructiune, insa fara gaurile caracteristice putregaiului corosiv. La apasarea cu degetele lemnul se poate transforma usor in pulbere . 2. Criterii microscopice de identificare a lemnului atacat . Miceliul de substrat nu prezinta in general particularitati caracteristice si nu este dezvoltat abundent in celulele lemnoase. Hifele sunt subtiri si incolore , prezentand frecvente agrafe simple . Peretii celulari au numeroase perforatii de mici dimenisuni iar in locul unde hifele au fost distruse , se observa adesea cristale de oxalat de calciu. 3. Critireii macroscopice de identificare a ciupercii . Corpul fructifer este carnos , moale (buretos )cu o carne , relativ usor de desprins de suport, avand forma rotunda sau ovala, de circa 1 cm grosime si ocupand
1. SC PRIMOSAL SRL ORCMB:J40/10326/1997 CUI:RO 10053924 Iban: RO90RNCB0090000558970001 Banca Comerciala Romana Sucursala Lipscani Str. G-ral C-tin Budisteanu nr. 6 sector 1 Bucuresti Romania cod 010774 tel:+4021-312.45.57 fax:+4021-312.45.59 email:office@primosal.ro website:www.primosal.ro

adesea suprafete mari ( pana la 1m2). Are culoarea galbena-ruginie ( datorita sporilor ), iar pe margine , alba galbena cu aspect pufos. La maturitate, corpul fructifer poate avea forma de palete sau de console si mai rar de palarie cu un picior scurt. Himenoforul prezinta cute ondulate , caracteristice. Miceliul de suprafata , in conditii favorabile de umiditate , are culoare alba ( cu aspect de vata ) iar la umiditate relativa a aerului scazuta, culoarea devine cenusie argintie ( eventual faze intermediare cu nuante galben portocalii sau roscate ). Micelul poate forma o retea de placi pasloase sau de cordoane groase, putin aderente de substrat, a caror culoare devine de asemenea cenusie murdara . 4. Criterii macroscopice de identificare a ciupercii. Corpul fructifer de forma plata , este alcatuit din trei randuri diferite de hife:primul strat ( de la baza ) este fibros,format din hife plate , cu pereti ingrosati; . al doilea strat este trama ( cu formatii usoare de gale), iar ultimul,cel himenial, cu bazidii dispuse in forma de palisada ( fara cistide ). Sporii au forma elipsoidala ( asemanatoare unui rinichi ) cu lungimea de 9 -11 um si latimea de 4-6um. Membrana exterioara este galben portocalie, sporii prezentand frecvent picaturi uleioase. Miceliul ciupercii nu prezinta particularitati. Hifele micelului de suprafata au latimea de 3,0 7,5 um. Cordoanele sunt formate din trei elemente : hife-vase de forma tubulara ; hife fibre si hife de baza, respectiv de structura . Hifele-fibre ( caracteristica importanta ) sunt drepte , relativ tari,incolore,prezentand o refractie verzuie si latimea de 4-5 um. Hifele vase sunt dispuse in numar mare impreuna , legate fiind relativ spatiat. Cele individuale , cu deschidere mare , prezinta membrane ingrosate transversal, inelar sau glomerular si latimea de 5-60um. 5. Fiziologia ciupercii . Descompune intes celuloza ( fara fenoloxidaza ) , nu ataca insa lignina. Ataca in afara de lemn si placile din lina , de lemn si alte materiale pe baza de lemn ( placile din aschii si fibre )) cum si carti , covoare , impletituri, balnuri , etc. Numai pielea nu este deloc atacata . Cordoanele ciupercii pot trece prin pereti , hranindu-se insa numai cu substante celulozice ( nu este o ciuperca de zidarie ). Viteza de crestere este relativ mare: in culturi , la 23 0C , creste cu circa 7,9 mm in 24 de ore . 6. Intensitatea atacului este , de asemenea , ridicata chiar in cazul unui atac primar . Temperatura optima de dezvoltare este de 18 22 0C, iar limitele sunt cuprinse intre 3 si 26 0C. Miceliul ciupercii poate fi omorat mai usor decat la alte ciuperci prin ridicarea sau coborarea temperaturii peste aceste limite si prin uscaciune. Ataca lemnul incepand de la umiditatea de circa 20 % ( umiditatea in % fata de masa lemnului absolut uscat) , optimum fiind cu putin sub 55 %. Este influentata negativ de umiditatile ridicate ale lemnului si de curentii de aer. Atacul ciupercii in constructiile de lemn este foarte pericolos , datorita posibilitatii de a umezi lemnului relativ uscat inlatnit in cale , cu ajutorul apei transportate la mari distante prin hife. Parte din aceasta apa rezulta prin procesul de asimilatie, in urma descompunerii celulozei in prezenta oxigenului din aer , conform relatiei chimice : C6H10O5 +6 O2= 5H2O+5CO2 . V. Miler a aratat ca dintr un cm3 de lemn , cu densitatea de 0,5 g/cm3 , prin descompunearea celulozei de catre buretele de casa , a rezultat o cantitate de 0,39 cm 3 apa . Miceliul vegeteaza initial in interiorul lemnului, iar prezenta lui se constata numai dupa ce a avut loc si o dezvoltare exterioara . Prefera un substrat acid ( pH = 2,5 ... 5 ) si este influentata negativ de mediu alcalin . MASURI PREVENTIVE : Ca regula generala , in constructii trebuie sa se foloseasca numai lemn bine uscat si sanatos , de asemenea materialul de umplutura sa fie uscat si neinfestat. Prin asuri constructive corespunzatoare , trebuie sa se evite reumezirea lemnulu ( hidroizolatii la contactul lemnului cu zidaria, termoizolatii impotriva producerii condensului, ventilatii si eliminarea oricarei surse de apa de infiltratie din sol , de la acoperis , etc. Pot fi aplicate preventiv substante fungicide de protectie in doze si prin procedeee conform normativului C. 46 63.

SC PRIMOSAL SRL ORCMB:J40/10326/1997 CUI:RO 10053924 Iban: RO90RNCB0090000558970001 Banca Comerciala Romana Sucursala Lipscani

Str. G-ral C-tin Budisteanu nr. 6 sector 1 Bucuresti Romania cod 010774 tel:+4021-312.45.57 fax:+4021-312.45.59 email:office@primosal.ro website:www.primosal.ro

MASURI DE COMBATERE . Materialul lemnos infestat trebuie ars . Peretii si elementele de zidarie care au venit in contact cu lemnul atacat trebuie dezinfectat prin ardere la suprafata cu flacara, eventual si prin aplicarea de radiatii infrarosii. Umplutira infestata de sub pardoseli trebuie inlocuita integral. Terenul trebuie asanat , eliminandu-se sursa de umezire . Lemnaria noua trebuie tratata d cu substante fungicide inainte de montare. In cazul unor masuri incomplete de combatere , atacul reapare dupa 2 3 ani. In situatii grave , pardoselile de lemn trebuie sa fie inlocuite integral cu plansee din beton sau de zidarie , bine izolate . O metoda de combatere utilizata este iradierea in camp de microunde a suprafetelor contaminate cu o unitate mobila de tratament. MicronWOOD sistem mobil de tratare a structurilor nedemontabile de lemn ce utilizeaza ca sursa de energie sistemul de incalzire dielectric al microundelor. Usor de transportat intr un mod elegant si practic, aparatul asigura eliminarea infestarilor biologice. Tehnica de incalzire cu microunde este una eficienta, ce asigura o distributie uniforma a energiei disipate in interiorul materialului. Aparatul lucreaza la o frecventa de 2,45 GHz si o putere variabila de 900 W. In functie de proprietatile materialului si timpul de expunere se ating temperaturi cuprinse intre 550C si 900C, valori care sunt letale pentru organismele vii. Avantajele sistemului : Eliminarea totala a infestarii; Tratament ecologic, eficient, nedistructiv si flexibil in orice situatie; Sigur, deoarece aparatul este prevazut cu un sistem de alarma; Alternativa la sistemele clasice de fumigare cu bromura de metil.

PROTECTIA LEMNULUI SI A MATERIALELOR PE BAZA DE LEMN ; Dr. Doc.ing. Eugen Vintila

SC PRIMOSAL SRL ORCMB:J40/10326/1997 CUI:RO 10053924 Iban: RO90RNCB0090000558970001 Banca Comerciala Romana Sucursala Lipscani

Str. G-ral C-tin Budisteanu nr. 6 sector 1 Bucuresti Romania cod 010774 tel:+4021-312.45.57 fax:+4021-312.45.59 email:office@primosal.ro website:www.primosal.ro