Hernia de disc lombara Se caracterizeaza prin ruperea inelului fibros de la marginea discului vertebral , permitand hernierea materialului nucleului

pulpos, care va interesa radacinile nervoase. Dupa modul de severitate al conflictului disc-radacina nervoasa se descriu trei stadii de hernie de disc lombara: - stadiul 1 - cu iritatrea radacinii (durere pe traiect radicular); - stadiul 2 - compresia radacinii (durere si parestezii pe traiect radicular cu modificari ale reflexelor osteotendinoase); - stadiul 3 - paralizia radacinii ( duereri, parestezii, pareza/paralizie pe me mbrul inferior). Etiologie Debutul HDl este brutal, legat de un factor declansator (efort fizic mare, frig etc) sau insidios, progresiv. Orice pacient cu hernie de disc lombara prezinta clinic cinci sindroame: 1. rahidian = vertebral ( durere , contractura musculara paravertebrala, tulbura ri de statica vertebrala - scolioza, cifoza - si tulburari de dinamica vertebral a - limitarea miscarilor de flexie, extensie , inflexiuni laterale); 2. radicular = suma semnelor si simptomelor ce exprima suferinta a una sau mai multor radacini (durere radiculara , tulburari de sensibilitate si neuro motorii); 3. dural = semne cu expresie clinica rezultate din cresterea presiunii la care e ste supus lichidul cefalorahidian; 4. miofascial = dureri localizate in tesutul moale, identificate la palpare; 5. neuropsihic = totalitatea modificarilor comportamentale si de reactivitate ne uropsihica a bolnavului. Principalele traicete radiculare la nivelul membrului inferior sunt: L 2, L 3 - fata laterala si anterioara a coapsei, pana in treimea ei inferioara; L4 - fata antero-externa sold, coapsa anterior ( de-a lungul muschiului croitor) , fata interna a genunchiului; este corelata cu reflexul osteotendinos rotulian; L5 - fesa, fata posterioara a coapsei pana la capul peronelui, loja antero-exter na a gambei , in jurul maleolei externe , fata dorsala a piciorului pana la halu ce si spatiul interdigital I; S1 - fesa, fata posterioara a coapsei pana in spatiu popliteu, fata posterioara a gambei pana la nivelul tendonului achilian si calcaiului , 1/2 externa a plant ei , ultimele trei degete. Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala Acest gen de tratament este recomandat in toate stadiile evolutive ale lomboscia ticii de cauza discala , dar trebuie individualizat in functie de forma clinica si particularitaiile bolnavului. Pentru tratamentul fizical-kinetic este utila o clasificare care sa permita sint etizarea mijloacelor de tratament in cateva scheme cu valoare orientativa. Prin perioada acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lomb o sacrate (cu sau fara iradiere) sunt intense , nu se calmeaza nici in decubit , exista contractura musculara paravertebrala cu sau fara blocada. In perioada sub acuta durerile din decubit au disparut , pacientul se poate misc a in pat fara prea mari dureri , poate sta pe scaun un timp limitat si se poate

deplasa cu conditia de a nu-si mobiliza coloana lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel exacerbarea durerilor. Perioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana , aceste mobilizari declansand durere moderata, suportabila. In ortostatism si mers , durerile apar dupa un interval mare de timp , pot persi sta contracturi ale musculaturii paravertebrale lombare. Perioada de remisiune completa este perioada dintre episoadele algice in care pa cientul este asimptomatic si predispus astfel la repetarea acelorasi greseli ce duc la recidiva. Factorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lu ng, reducerea reala a riscului de recidiva , consta in adaptarea riguroasa a unu i program de fizio-kinetoterapie la elementele etiopatogenice genereatoare de su ferinta. Vazut din acest unghi , tratametul are ca obiective: -educarea bolnavului in sensul acordarii importantei juste durerii sale lombo sa cro-fesiere; -profilaxia activa a recidivelor; -reducerea riscurilor de complicatii radiculare a sindromului dureros lombar. Pe langa obiectivele principale , apar si cele suplimentare datorita coafectarii radiculare si aparitia suferintei neurologice : tulburari de sensibilate, defic ite motorii , tulburari trofice etc. Obiectivele pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie sunt: - relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior. Pentru relaxarea musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombo-sacralgi ei , Sbenghe recomanda aplicarea exercitiului hold-relax, modificat , cu reziste nta moderata spre minima. - contractia unui grup muscular este urmata de relaxarea muschilor activati si c iclul se repeta. Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata. Se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre in scopul in fluentarii musculaturii trunchiului. Diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea exetensoara superioara a trunchiului. Diagonalele membrelor inferioare vor influenta musculatura abdominala inferioara si pe cea a trunchiului. Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloane i vertebrale lombare , basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paraver tebrale si muschiului psoas-iliac , cel mai frecvent se utilizeaza programul Wil liams. Programul Williams cuprinde urmatoarele exercitii repartizate in doua faze: A. In prima faza: -decubit dorsal , flexia-extensia genunchiilor; -decubit dorsal , se trage cu mainile un genunchi la piept pana se atinge genuch iul cu fruntea, apoi celalat genunchi; -acelasi exercitiu , dar se executa simultan cu ambii genunchi; -decubit dorsal , cu mainile sub cap , se trage un genunchi cat mai mult spre pi ept , apoi celalalt , finalizand cu ambii genunchi concomitent;

-decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala , pe langa cap , genunchii flec tati la 90 de grade , talpile pe pat. Din aceasta pozitie se impinge zona lombara spre pat , se contracta abdominalii si se basculeaza sacrul inainte. Exercitiile se executa in serii de repetari al caror numar se stabileste in func tie de pacient. B. In faza doua a programului Williams: -decubit dorsal cu genunchii flectati , talpiile pe pat , se apleaca ambii genun chi lipiti spre dreapta si spre stanga pana ating suprafata patului; -decubit dorsal , se ridica alternativ calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului; -decubit dorsal , se ridica alternativ fiecare membru inferior al genunchiului e xtins; -din ortostatism , genoflexiuni cu mainile sprijinite pe spatarul unui scaun, sp atele se mentine perfect drept , calcaiele lipite pe sol; -pozitia de cavaler servant" , corpul aplecat spre inainte si sprijin cu mainile pe sol; se intinde genunchiul de sprijin executand si o balansare care intinde m uschiul psoas-iliac.

La acest program se pot asocia o serie de exercitii la spalier din pozitia atarn at , in functie de posibilitatile fizice ale bolnavului. -cu spatele la spalier , mainile deasupra capului , priza cu ambele maini pe ace asi bara se executa: 1. ridicari ale genunchiilor la piept; 2. rotarea trunchiului stanga/dreapta cu genunchii flectati; 3. bascularea stanga/dreapta a membrelor inferioare intinse; 4. semisuspendare (soldurile si genunchii flectati la 90 de grade , sprijin si p e picioare) , se fac basculari inainte , inapoi si in lateral ale bazinului. -cu fata la spalier , mainile facand priza pe aceasi bara se executa: 1. redresarea bazinului; 2. pendularea bazinului. In perioada cronica se continua kinetoterapia prin consolidarea asuplizarii colo anei verterbrale lombare , dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului. Scopul tonifierii musculaturii abdominale si a celei extensoare lombare este, ca si in pozitia de ortostatism , trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a pelvisului si sa creeze o presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale. Program terapeutic: 1. - din decubit dorsal cu genunchii flectati la 90 de grade , talpile pe pat. Se incearca impingerea cu forta a genunchiilor in sus in timp ce kinetoterapeutu l se opune miscarii , tot timpul partea lombara ramanand in contact cu patul; 2. - aceasi pozitie de plecare , pacientul ridica capul umerii si trunchiul , br

atele intinse anterior , pana cand palmele ajung deasupra genunchilor.Se revine si se repeta. 3. - din pozitie de cvadripedie pentru corectarea lordozei lombare , se "suge" p uternic abdomnenul si se mentine. Se relaxeaza si se repeta. 4.- decubit dorsal , genunchii flectati la 90 de grade , lipiti unul de altul , pacientul incearca sa ii duca lateral spre panul patului. 5. - aceeasi pozitie de plecare , bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept , iar terapeutul se opune; 6. - decubit dorsal cu membrele inferioare intinse. Terapeutul incearca sa ridic e ambele membre , dar pacientul se opune; 7. - din decubit lateral cu coapsele usor flectate.Terapeutul impinge cu o mana pelvisul pacientului inainte si cu a doua mana trage inapoi de umarul acestuia.B olnavul se opune acestor forte. 8. - executarea "podului" din decubit dorsal cu genunchii usor flectati , spriji n pe umeri-spate si picioare, se ridica bazinul si zona lombara. Terapeutul se o pune apasand pe crestele iliace; 9. - din pozitia "pod", bolnavul incerca o rotare a bazinului la care terapeutul opune rezistenta spre sfarsitul cursei miscarii.Se alterneaza stanga/dreapta. 10. - din ortostatism langa o masa , pacientul se sprijina usor de ea si face o usoara flexie din solduri metinand coloana lombara delordozata; kinetoterapeutul se opune miscarii , avand o mana pe scapula si cealalta anterior , pe cresta il iaca opusa . Bolnavul se opune acestor forte. In perioada de remisiune completa , bolnavul poate recurge la un tratament balne o-climateric. Aceste programe nu sunt standard si este recomandata varierea exercitiilor in functie de pacient ! Recomandarile sunt in functie de localizarea afectiunii si de profesia pe care o are pacientul. Astfel , pacientii care isi desfasoara activitatea in special in pozitie ortostatica sun beneficiarii unui program de kinetoterapie orientat spr e intretinerea si dezvoltarea sistemului muscular de sutinere pe verticala a col oanei vertebrale. Pentru pacientii a caror activitate profesionala solicita flexia trunchiului si miscari complexe ale membrelor superioare , programul de kinetoterapie profilact ica trebuie orientat spre consolidarea functiei de baza a sistemului vertebro-is chio-gambierilor, care asigura retroversia trunchiului la nivelul articulatiei c oxo-femurale. Bibliografie: Tudor Sbenghe, "Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare", Editura Medicala, Bucuresti, 1987; Russek A., Hofkosch - Isometric Exercises for Physical Fitness, Institute of Med ical Rehabilitation, New York, 1993; 25 ianuarie 2007