42 Argumentati prin ce activitate procesuala OUP va depasi incomplecitatea si neclaritatea rapotului de expertiza.

43 Definiti notiunea de expertiza judiciara si faceti o clasificare a acestora Expertiza judiciar este o activitate tiinifico-practic i const n efectuarea de ctre expert, n scopul aflrii adevrului, a unor cercetri privind obiectele materiale, organismul uman, fenomenele i procesele ce ar putea conine informaii importante despre circumstanele cauzelor examinate de organele de urmrire penal i de instana judectoreasc. (Lege cu privire la expertiza judiciar, constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale) Clasificarea expertizei judiciare: Expertizele judiciare pot fi clasificate n expertize individuale, n comisie (colegiale), complexe, suplimentare, repetate i contraexpertize. Expertiza individual se consider cercetarea pe un caz concret, care se efectueaz de ctre un expert i se finalizeaz cu ntocmirea unui raport n care snt formulate concluziile expertului. Expertiza judiciar n comisie este efectuat de persoane competente n acelai domeniu de activitate.Experii inclui n comisie stabilesc scopurile, succesiunea i volumul cercetrilor n dependen de caracterul obiectului expertizei. Expertiza judiciar complex se efectueaz n cazurile n care pentru elucidarea faptelor sau circumstanelor cauzei snt necesare cunotine din mai multe domenii ale tiinei i tehnicii, din alte domenii ale activitii umane.Fiecare expert, participant la expertiza complex, efectueaz cercetri n limitele competenei sale. Expertul particip la formularea rspunsului doar la acele ntrebri cuprinse n ordonan sau ncheiere care corespund domeniului su de activitate.n raportul de expertiz se vor indica felul cercetrilor efectuate de ctre fiecare expert, volumul acestora, experii care au formulat rspunsuri la ntrebri i concluziile la care s-a ajuns.Organizarea cercetrilor complexe este atribuit conductorului instituiei de expertiz judiciar sau unuia dintre experii inclui n grupul de efectuare a cercetrilor complexe.

Expertiza suplimentar de ctre acelai sau alt expert. se dispune n cazul n care concluziile expertului nu trezesc ndoieli, dar snt insuficient de clare sau incomplete ori n urma unor cercetri incomplete au aprut ntrebri suplimentare care au importan pentru stabilirea adevrului Efectuarea expertizei repetate de ctre alt expert se dispune Dac concluziile expertului nu snt ntemeiate sau exist ndoieli privind veridicitatea, exactitatea i argumentarea acestora, sau dac exist contradicii ntre concluziile mai multor experi,. La efectuarea expertizei repetate poate participa i expertul care a efectuat prima expertiz. n acest caz, numrul experilor trebuie s fie nu mai mic de trei. Dac concluziile expertizei repetate nu corespund concluziilor primei expertize, expertul este obligat s indice n raportul de expertiz cauzele acestei necorespunderi. n cazul ordonrii unei expertize suplimentare sau a unei expertize repetate, se indic, n mod obligatoriu, motivele. La ordonarea expertizei repetate se prezint raportul primei expertize sau procesul-verbal privind imposibilitatea ntocmirii lui, precum i toate materialele suplimentare aflate la dispoziia ordonatorului expertizei judiciare.

Efectuarea expertizei obligatorii se dispune n cazurile prevzute de Codul de procedur penal (art.143) i de alte acte normative. 44 Caracterizati institutiile de expertiza judiciara din RM expertiza judiciar se efectueaz n cadrul Institutului de Cercetri tiinifice n Domeniul Expertizei Judiciare al Ministerului Justiiei. Expertiza medico-legal se efectueaz n cadrul Institutului de Expertize Medico-Legale, iar cea psihiatric - n subdiviziunea Spitalului Republican de Psihiatrie. n situaia cnd pentru efectuarea expertizei este chemat un expert care nu activeaz n cadrul instituiei, organul de urmrire penal sau instana verific dac nu sunt prezente mprejurri de incompatibilitate a expertului, precum i calificarea acestuia (specializarea, studiile etc.). Centrul National de Expertize Judiciare de pe linga Ministerul Justitiei este institutie de stat specializata in sfera efectuarii expertizelor judiciare. Directorul Centrului de Expertiza Judiciara: Gheorghe Cretu Centrul efectueaza urmatoarele expertize si constatari tehnico- stiintifice: 1) grafoscopica; 2) de stabilire a autorului; 3) tehnica a actelor; 4) traseologica; 5) balistica; 6) fibrelor, materialelor fibroase si articolelor fabricate din ele; 7) materialelor fibroase supuse distrugerii prin ardere; 8) lacurilor si vopselelor; 9) produselor petroliere si substantelor lubrifiante; 10) polimerilor si masei plastice; 11) substantelor narcotice, preparatelor medicamentoase cu efect puternic; 12) lichidelor care contin alcool; 13) sticlei, ceramicii si articolelor fabricate din ele; 14) metalelor, aliajelor si articolelor fabricate din ele; 15) solului; 16) biologica a obiectelor vegetale si animale; 17) chimica; 18) circumstantelor accidentelor rutiere; 19) traseologica a vehiculelor; 20) tehnica a pieselor vehiculelor; 21) merceologica auto; 22) instalatiilor mecanice; 23) instalatiilor electrotehnice; 24) instalatiilor cu gaze; 25) tehnicii incendiare; 26) tehnicii de calcul; 27) exploziilor tehnologice; 28) tehnicii securitatii muncii; 29) in constructii; 30) de evaluare si partajare a bunurilor imobile, obiectelor de constructii si utilajului; 31) contabila; 32) economica; 33) financiar-bancara. Actele normative ce reglamenteaza activitatea centrului LEGE Nr. 1086 din 23.06.2000 cu privire la expertiza judiciara HG Nr. 1052 din 12.09.2006 cu privire la Centrul National de Expertize Judiciare de pe linga Ministerul Justitiei HG Nr. 1147 din 22.09.2003 Cu privire la aprobarea Registrului de stat al expertilor judiciari atestati Codul de Procedura Civila al R.Moldova Codul de Procedura Penala al R.Moldova

45decideti asupra genului de expertiza criminalistica care se impune in cazul unui document in litigiu a carui continut este partial acoperit cu o substanta de culoare albastra 46Analizati temeiurile de dispunere a expertizei judiciare Expertiza judiciara se dispune in cazul in care pentru constatarea circumstantelor ce pot avea importanta probatorie pt cauza penala,sunt necesare cunostinte speciale in domeniul stiintei,tehnicii,arteietc.Dispunerea expertizei se face la cererea partilor de catre OUP sau instanta de judecata precum si din oficiu de catre OUP 47 Meditati asupra procesului si posibilitatilor de apreciere a raportului de expertiza de catre instanta si OUP. Aprecierea raportului de expertiza se efectuiaza pe baza intimei convingeri a instantei si OUP.In acelasi timp in timpul aprecierii se va tine cont de urmatoarele momente si anume: -se va verifica cerintele legii procesuale -se va tine cont de personalitatea si expertului si anume de faputl daca expertiza nu a fost facuta de o persoana interesata -daca nu s-a incalcat legea privind colectarea mostrelor -aprecierea temeiniciei stiintifice a metodicii apreciate -verificarea si aprecierea plenitudinii aportului -verificarea argumentarii logica a mersului 48Apreciati valoarea urmelor de picioare pt stabilirea imprejurarilor cauzei Aceast categorie de urme poate fi la fel de important ca i cea a urmelor de mini, dei n mod obinuit urme de acest fel de la locul faptei prezint prea puine detalii care s intereseze cercetarea criminalistic. Urmele pot fi lsate de nclminte sau de piciorul descul (urme plantare) i acestea pot ajuta chiar la identificarea persoanei dac obiectul primitor a fost un sol cu o granulaie fin ori o substan plastic ori alt substan capabil s pstreze detaliile tlpii. Urmele lsate de piciorul nclat sunt des ntlnite la locul svririi unei infraciuni i pot fi clasificate n urme de suprafa sau de adncime sau n urme statice sau dinamice. La faa locului urmele de picioare se descoper ca grupe de urme, urme izolate sau sub forma crrii de urme. Urmele descoperite se fixeaz prin fotografiere pentru c pe aceast cale nu se produce nici o modificare a acestora. La fotografierea fiecrei urme se folosete metoda de fotografiere a detaliilor . Crarea de urme are importan la stabilirea direciei de circulaie a persoanei, a vitezei de mers, a nlimii persoanei, a greutii i uneori chiar a vrstei i a profesiunii acesteia. De asemenea, se poate stabili dac a dus n spate o greutate sau nu. Pentru stabilirea acestor elemente este important luarea n consideraie a urmtoarelor aspecte: lungimea pasului, care se socotete de la clciul urmei lsat de un picior pn la clciul urmei lsat de cellalt picior; unghiul pasului, care este redat de axa longitudinal a tlpii i direcia de mers; limea pasului, care se calculeaz trgnd

imaginar cte o dreapt de la limitele urmei lsate de piciorul stng i de piciorul drept , iar perpendiculara pe cele dou paralele d limea mersului. 49 Decideti asupra informatiei ce trebuie inclusa in procesul verbal in cazul descoperirii unei carari de psi la fata locului Examinarea cararii de pasi ne poate oferi date despre faptuitor si particularitatile mersului acestuia. In procesul verbal se fixeaza elementele cararii de pasi: - directia de miscare -lungimea pasului sting si drept, , care se socotete de la clciul urmei lsat de un picior pn la clciul urmei lsat de cellalt picior -latimea pasului, care se calculeaz trgnd imaginar cte o dreapt de la limitele urmei lsate de piciorul stng i de piciorul drept , iar perpendiculara pe cele dou paralele d limea mersului. - unghiul pasului, care este redat de axa longitudinal a tlpii i direcia de mers Expertiza traseologica a urmelor de incaltaminte rezolva problemele: - care e tipul de incaltaminte - daca aceasta urma e valabila pentru a identifica exemplarul concret de incaltaminte - daca urmele e sau nu formata de incaltamintea banuitului concret. 50 Descrieti procedura de ridicare a urmei de incaltaminte prin mulare Urmele de adncime, fie c sunt de nclminte sau create de piciorul descul se efectuiaza prin mulare. Mulajele se fac din ghips, mai rar se folosete parafina, ceara sau alte substane. Pentru realizarea mulajului este recomandabil ca n prealabil s se fac toaleta urmei prin curarea acesteia de eventuale pietricele, paie su alte corpuri strine, s se absoarb apa din urm cu o par de cauciuc sau sering ori hrtie sugativ. Dac urma de adncime este prea puin pronunat e necesar ca n jurul ei s se fac un mic gard din pmnt sau din carton, apoi pasta de ghips se toarn treptat att n lungul urmei ct i orizontal, iar pentru ntrire se pot folosi bee subiri sau buci de srm, dup care se completeaz i restul pastei aa nct obinem un mulaj mai rezistent. 51Redati indicii ce denota directia de deplasare a mijlocului de transport Direcia de circulaie se poate determina la unele autovehicule dup poziia desenului antiderapant central, dup configuraia acestuia (aceast direcie nu e absolut, cauciucurile putnd fi puse i invers). Un alt indice pot fi picturile de ulei sau benzin,aceste picturi au o form alungit, de par, cu partea mai bombat n sensul opus micrii,in felul acesta deasemenea vom putea determina directia de deplasare. . De asemenea, autovehiculul care trece prin bli de noroi arunc stropii sub form de evantai deschis n direcia micrii. 5 Descrieti procesul de descoperire ,fixare si ridicare a urmelor in cauza 1.1. Descried procesul de descoperire, fixare i ridicare a urmelor in cauza. Urmele statice se formeaza printr-un singur contact intre obiectul creator (pneurile) si obiectul primitor (partea carosabila a drumului). La cercetarea urmelor de rulare statice trebuie avute in vedere urmatoarele repere: detaliile desenului antiderapant, latimea benzii de rulare, circumferinta anvelopei. a.Detaliile desenului antiderapant. Pot fi studiate detaliile desenului antiderapant ale pneurilor din spate, deoarece, atunci cand autovehiculul se deplaseaza in linie dreapta, acestea se suprapun peste cele ale pneurilor din fata. Urmele pneurilor din fata pot fi studiate numai la viraje. Cercetarea desenului antiderapant poate furniza date utile pentru stabilirea directiei de mers, mai ales atunci cand autovehiculul angajat in accident a parasit locul faptei.

b.Ltimea benzii de rulare se masoara de la linia mediana spre margini si ajuta la terminarea incarcaturii si a vitezei de rulare. Linia mediana este reperul ce ramane neschimbat, pentru ca la vehiculul supraincarcat latimea de rulare create considerabil, apoi se reduce, pe masura ce anumite parti de incarcatura sunt descarcate. c.Circumferinta rotii se masoara dupa identificarea in urma de rulare a unor detalii care se repeta cu regularitate. Urmele dinamice se formeaza in timpul franarii si blocarii rotilor care aluneca pe suprafata carosabila. Cercetarea urmelor de franare furnizeaza date utile pentru stabilirea starii tehnice a sistemului de franare si a vitezei de circulatie. Lungimea urmei de franare ajuta expertul sa determine viteza de rulare dupa metodele de calcul cunoscute Urmele de impact se produc in momentul in care autovehicolul aflat in miscare intalneste un obstacol fix (perete, porn, stalp de linie telefonica, etc.) sau un obstacol mobil (un autovehicul aflat in miscare in acelasi sens sau circuland din sens opus). Impactul cu un obstacol fix. La locul impactului raman urme caracteristice, care vor folosi la identificarea autovehiculului implicat in eveniment. La locul impactului vor fi cautate urme de cioburi, microparticule metalice sau pelicule de vopsea. De asemenea, se stie ca in momemtul impactului are loc un transfer de substanta intre cele doua obiecte.. Impactul intre doua vehicule(autovehicule) aflate in micare. Impactul poate avea loc in doua ipoteze diferite: la depasire sau la impact frontal..In caz de depasire. Pe ambele autovehicule se formeaza urme sub forme de striatii paralele. La examinarea acestor urme vor fi cautate pelicule de vopsea sau microparticule metalice, ,,imprumutate" intre cele doua autovehicule gasite la locul evenumentului sau dupa ce sunt identificate, stiut fiind faptul ca cei interesati vor folosi toate mijloacele pentru a face sa dispara urmele.In caz de impact frontal. Va fi cercetat mai intai locul impactului, care va fi cu usurinta identificat, deoarece raman fragmente de pamant desprins de pe pneuri sau caroserie, cioburi de sticla, pelicule de vopsea etc. Deoarece persoanele interesate vor lua masuri ca aceste urme, vizibile cu ochiul liber, sa dispara, se va acorda atentie deosebita microurmelor: particule de sticla, pelicule de vopsea sau pulberi metalice. Dupa fotografiere cu tehnici speciale, microurmele metalice vor fi ridicate cu ajutorul magnetilor, iar cele din sticla si vopsea, cu ajutorul aspiratorului portabil. Impactul dintre un autovehicul aflat in miscare si un vehicul (auto sauhipo) care stationeaz. Daca autovehiculul care stationeaza este de gabarit si tonaj greu, cand este lovit de un autoturism usor poate ramane nemiscat de la locul impactului; in schimb, autoturismul in miscare este proiectat la distanta de cativa metri si, uneori, se opreste cu directia de mers opusa sensului in care circula. Tot astfel, un camion greu si incarcat, daca loveste o caruta sau un autoturism de mic litraj, le proiecteaza la distante mari si le produce avarii grave, facandu-le, de multe ori, inutilizabile. Vor fi cautate, si de aceasta data, urmele ramase la locul impactului (particule de metal, pelicule de vopsea, cioburi sau microparticule de sticla etc.). Urmele create de ansamblurile si subansamblurile autovehiculului. Aceasta categoric de urme face parte din urmele mijloacelor de transport auto, care sunt clasificate in raport de partile componente ale autovehiculului creator de urme. Detalii ale unui subansamblu al autovehiculului (bara de protectie fata) raman imprimate pe imbracamintea victimei sau pe parti ale corpului ce nu sunt acoperite. Organele de urmarire penala care constata fapta sunt obligate sa descrie toate detaliile urmelor constatate pe autovehiculul implicat in evenimentul rutier. La asemenea evenimente vor fi descrise caracteristicile acestor urme, care pot fi grupate in generale sj individuale. Intre cele generale se pot observa: forma zonei avariate, dimensiunile precum si adancimea acestei zone. Aceste caracteristici pot folosi si la aprecierea vitezei cu care se circula in momentul impactului deoarece gradul de avariere este direct proportional cu socul produs si cu viteza de circulate. Intre caracteristicile individuale pot fi descrise striatiile produse de proeminentele ansamblului ori subansamblului, precum si striatiile sau adanciturile produse de unele defectiuni de fabricate sau aparute in procesul exploatarii pe suprafata obiectului creator de urma. Urmele de substante provenite de la autovehicul. In aceasta categoric se includ urmele de sol, ulei, motorina, benzina sau alte substante. Examinarea urmelor de sol poat( contribui la stabilirea locului pe unde a circulat autovehiculul. Urmele de ulei motorina, benzina sau alte substante se pot forma in timpul deplasari autovehiculului, sau cand acesta stationeaza. Daca vehiculul stationeaza, urmele au forme caracteristice de picaturi sau balta. O cantitate mai mare (balta) poate explica fie o stationare de durata, fie o defectiune la rezervor sau la cisterna respectiva. Daca autovehiculul se afla in miscare, picaturile au forma de para cu coada indreptata spre directia de mers, deoarece, dupa ce lichidul a atins suprafata carosabila, curentul format de viteza de deplasare a masinii il proiecteaza in directia de mers pana la epuizare.

Urmele mijloacelor de transport prezint o deosebit utilitate pentru cercetarea criminalistic pentru c n mod frecvent organele de urmrire penal ntlnesc asemenea urme n accidentele de circulaie, n sustrageri, n accidente de munc, n cazul unor omoruri etc.

La locul faptei mijloacele de transport pot lsa cele mai variate urme. Cel mai des ntlnite sunt urmele lsate de roile mijloacelor de transport care vin n contact cu obiectele din jur. Pot fi lsate urme i prin pierderea unor piese a unor substane sau obiecte transportate. Cele mai importante pentru cercetarea criminalistic sunt urmele lsate de roile autovehiculelor pe traseul de circulaie i la locul evenimentului. Roile autovehiculelor las att urme statice ct i urme dinamice. Urmele statice se creaz n mers obinuit prin rularea obinuit, iar urmele dinamice se creaz n situaii de frnare sau de derapare a roilor n cursul circulaiei. n funcie de natura oselei pe care s-a circulat roile pot lsa urme de suprafa sau de adncime. Urmele de suprafa pot fi de stratificare dar i de destratificare. Cele mai des ntlnite sunt urmele de stratificare cnd pe osea roile las urme de praf desprinse de pe ele sau chiar din substana lor (cazul de creare a urmelor de frnare). Fixarea urmelor mijloacelor de transport la locul faptei, lsate de roile autovehiculelor, se face prin descrierea n procesul verbal, prin fotografiere, desene, prin mulare (cele de adncime). Pentru a fi descrise detaliat n procesul verbal urmele trebuie msurate. n situaiile cnd exist urme lsate de mai multe din roile autovehiculului se va msura limea fiecrei urme n parte, indicndu-se carasteristicile desenului antiderapant central, apoi se va msura distana dintre urmele lsate de roile laterale socotindu-se aceast distan de la centrul unei urme la centrul celeilalte (aa se stabilete ecartamentul mainii). Autovehiculele las la locul faptei i alte categorii de urmeca picaturi de ulei benzina sau stropi de noroi sub form de evantai deschis, aceste urme se fixeaz prin descrierea lor n procesul verbal, prin fotografiere i pot fi ridicate n ambalaj special cu meniunile corespunztoare. 53 Formulati notiunea de diagnostica criminalistica Noiunea de diagnostic criminalistic. Reprezint o teorie a criminalisticii, desinestttoare, obiectul de studiu al creia este cunoaterea evoluiei, schimbrilor petrecute n rezultatul comiterii unei infraciuni, cauzele i condiiile care au favorizat aceste modificri, pe baza studierii proprietilor i strii interacionrii obiectelor n scopul stabilirii mecanismului tabloului infracional n ntregime sau pe fragmente[7] . Un alt autor definete diagnostica criminalistic fiind un proces de cercetare n scopul depistrii proprietilor cantitative i calitative a obiectelor n vederea stabilirii anumitor situaii concrete a infraciunii [8]. Autorul Iablokov [9] ne red o definiie a diagnosticrii criminalistice distinct de cele expuse mai sus, ca fiind un sistem de sarcini i metode cu ajutorul crora se va constata i descoperi proprietile i strile obiectelor, fenomenelor, proceselor ce au legtur cu fapta infracional n scopul descoperirii ct mai rapide i prentmpinrii acesteia. Ali autori mai specific i faptul c diagnostica criminalistic contribuie la stabilirea dinamicii i cauzelor apariiei anumitor evenimente [10], legturii dintre anumite fenomene i consecine ale activitii infracionale [11]. n opinia autorilor autohtoni [12] prin diagnosticare criminalistic se subnelege depistarea, examinarea i aprecierea indicilor ce caracterizeaz infraciunea n cauz, precum i persoanele implicate n ea. 54 Care sunt sarcinile diagnosticii criminalistice Sarcinile de diagnosticare sunt legate de apariia mecanismului de identificare a evenimentului, timpului, metodei. Ca exemplu putem aduce situaiile: stabilirea mecanismului de provocare a incendiului sau exploziei; stabilirea compoziiei i tehnologieide fabricare a produsului alimentar, astfel putem afla cum tehnologia difer de la un produs la altul fabricat n conformitate cu normele aprobate, etc.

Sarcinile diagnosticrii criminalistice sunt menite s se potriveasc obiectului identificat i apartenena acestuia unei clase, gen, specie. Un exemplu este examinarea expertizei balistice, atunci cnd este necesar de constatat la ce model se atribuie o arm de foc concret. n acest sens nu trebuie confundate sarcinile de diagnosticare cu sarcinile de identificare la stabilirea apartenenei obiectului unui grup sau altul. In acest sens putem evientia urmatoarele sarcini: -determinarea calitatii si starii obiectelor prin cercetarea lor nemijlocita; -stabilirea insusirii si starii obiectelor dupa urmele lasate de acestea; -constatarea legaturii cauzale intre unele actiuni si consecintele acestora ,prin analiza integrala a urmei de fapt in scena infractionala. 55 Care sunt indicii diagnosticarii directiei de miscare a unui automobil dupa urmele pneurilor ramase la fata locului. Autovehiculele care au roile mbrcate n pneuri de cauciuc prezint foarte multe particulariti att n ceea ce privete tipul, mrimea i destinaia lor ct i n ce privesc caracteristicile desenelor antiderapante de pe anvelope. Dup urmele lsate de anvelopele autovehiculelor se poate stabili tipul autovehiculului respectiv, se poate ajunge uneori chiar la identificarea sa i se poate determina direcia de circulaie. Dup urmele lsate de anvelope se poate determina dac autovehiculul a fost un autoturism sau un autocamion, tonajul acestuia, ecartamentul. Dup gradul de uzur al anvelopelor, dup felul uzurii, dup cicatricile de pe anvelope redate n urm, dup caracteristicile unor reparaii ale anvelopei se poate identifica autovehiculul creator, iar direcia de circulaie se poate determina la unele autovehicule dup poziia desenului antiderapant central, dup configuraia acestuia (aceast direcie nu e absolut, cauciucurile putnd fi puse i invers). Mainile mari au un desen antiderapant i pe marginea anvelopei, care const n plinuri i goluri i care pot rmne n urma de la locul faptei. Cnd se circul pe teren afnat i se creaz urme de adncime i aceste plinuri i goluri las urme care intereseaz cercetarea criminalistic. La viteze foarte mari aceste urme nu mai sunt perceptibile. 56 Definiti notiunea si rolul fotografieijudiciare operative in produra de UP Fotografia judiciar e considerat o ramur a criminalisticii care adapteaz metodele i mijloacele tehnice din tehnica fotografic la cerinele cercetrii faptelor ilicite. Ea elaboreaz metode de fixare a urmelor descoperite la locul faptei, metode de executare a fotografiilor care se fac cu ocazia reconstituirii sau a percheziiei, metode de realizare a fotografiilor semnalmentelor de identificare, metode de studiere a materialelor trimise laboratoarelor de expertize n vederea evidenierii unor trsturi ale obiectelor ce nu pot fi percepute cu ochiul liber. Fotografia judiciar operativ cuprinde fotografiile executate de organul de urmrire penal cu prilejul cercetrii locului faptei prin care se fixeaz locul faptei i mprejurimile i probele materiale gsite n zon. 57 Caracterizati procedeele tehnice de fotografiere a cadavrului la fata locului Metoda de recunoastere consta dintr-un sistem de procedee privind apficarea tehnicii fotografice la fixarea trasaturilor exterioare ale persoanelor in viaa si ale cadavrelor necunoscute in vederea identificarii lor ulterioare. Condiiile de baza ale metodei in cauza, argumentate, dupa cum am menionat deja, de A. Bertillon si care au ramas in vigoare, constau in urmatoarele:

persoana ce urmeaza a fi fotografiata in vederea reinerii semnalmentelor se fotografiaza bust de doua ori din faa si din profil. Daca fotografia este destinata evidenei criminalistice (inregistrarii penale), se va fotografia profilul drept. Profilul stang se va fotografia numai in situatiile prezenei unor semne caracteristice individuale (defecte anatomice, cicatrice, tatuaj etc.). Daca fotografia semnalmentelor se intreprinde urmarindu-se scopul prezentarii acestei persoane spre recunoastere, se recomanda fotografierea profilului drept, celui stang, a unui semiprofil si a inutei intregului corp; persoana se fotografiaza cu capul descoperit, pieotanata (de gen masculin barbierita), cu urechea descoperita. Daca persoana poarta ochelari e fotografiaza cu i fra ei, privirea fiind indreptata naiate ochii deschisi; tinuta corpului si a capului trebuie s fie dreapta. Pentru a usura controlul asupra poziiei corpului si a capului, persoana se fotografiaza fiind asezata pe un scaun cu spatarul prelungit si cu un suport de sustinere a capului; expunerea se executa in poziia aparatului, in care axa obiectivului cade pe radacina nasului; iluminarea celui fotografiat se face cu doua surse de lumina una puternica din fata, alta lateral mai slaba decat prima; fotografia se executa la scara 1/7 din marimea naturala. Cea mai acceptabila modalitate de obfinere a acestei scari este cea a fotografierii cu o rigla de 28 cm lungime, atasata la nivelul pieptului persoanei fotografiate care, la proiecjia negativului in procesul pozitiv, se mareste pana la 4 cm. Fotografia de recunoastere a cadavrelor neidentificate se realizeaza respectandu-se condifiile privind fotografierea persoanelor in viaa. Unele particularitai, condiionate de insusi obiectul de fotografiat, se refera la pregatirea cadavrului ce urmeaza a fi fotografiat. In prealabil se recurge la asa-numita toaleta a cadavrului, prin care se preconizeaza redarea aspectulului apropiat celui avut in viaa. Aceasta consta in cusutul leziunilor si retusarea parilor deformate ale feei, in spalarea ei, pieptanarea parului, deschiderea ochilor s. a., efectuate, fireste, cu concursul expertului legist (fig. 14). Cadavrul poate fi asezat pe un scaun si intr-un mod sau altul sprijinit in pozijie dreapta pentru a fi fotografiat. Deseori insa el se fotografiaza in poziie orizontala, situaie in care o deosebita importana are dispunerea aparatului de fotografiat si a surselor de iluminare in poziiile necesare fotografierii din faa si din profil.

Fotografia semnalmentelor este fotografia care se folosete pentru nregistrarea prin imagini a persoanelor care intereseaz cercetarea penal. Fotografiile de identificare a cadavrelor necunoscute Pentru realizarea acestor fotografii, cadavrul trebuie pregtit efectundu-se o toaletare a acestuia, respectiv se ndeprteaz urmele de snge sau de alte substane prin splarea acestuia, dac exist leziuni care deformeaz faa, acestea sunt cusute, prul este pieptnat, ochii se deschid, iar buzelor li se marcheaz conturul. Se urmrete aadar a se ajunge la o nfiare ct mai apropiat de cea pe care o avea n momentul n care era n via, pentru aceasta fiind recomandabil ca fotografierea s se fac dup autopsierea cadavrului cnd gazele sunt eliminate i esuturile i revin la volumul i forma anterioar. i cadavrele se fotografiaz din fa i din profil, cadavrul fiind aezat n aa fel nct s se poat realiza cele dou fotografii. n baza acestor fotografii se poate proceda la identificarea cadavrelor necunoscute, fotografiile fiind prezentate persoanelor care reclam dispariia unor anumite persoane i care vor putea identifica aceste persoane. 58Decideti asupra procedeelor tehnice de fotografiere ce urmeaza a fi aplicate in situatia in care la locul faptei a fost depistata o carere de pasi Un rol prioritar in vederea fixarii urmelor de picioare i aparine fotografiei. Relevam n acest context ca indiferent de natura lor, urmele de picioare vor fi fixate pe trei feluri de fotografii executate la fata locului: schita, de nod si de detaliu. In asa mod urmele se vor fixa atal n ansamblul obiectelor din spaiul savarsirii faptei, precum si izolat, fiind purtatoare de elemente caracteristice identificatoare. 59 Formulati conceptul criminalistic al notiunii de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului Fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului efectuarea de catre org de u/p a anumitor lucrari in vederea inregistrarii si reprezentarii fidele si integrale a starii de lucruri, a pozitiei si a raportului de legatura ale obiectelor ce constituie ambianta acestuia, conservarii si retragerii urmelor infractiunii si a altor mijloace de proba. 60 Caracterizati mijloacele de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului

Conform CPP procesul verbal este mijlocul procesual de fixare a datelor probante. Legea pp prevede diverse procedee si mijloace tehnico-stiintifice: Schita locului faptei, are menirea de a ilustra constatarile expuse in p-v, astfel asigurindu-le o intelegere adecvata si uniforma. Cerinte: exactitatea schitei, respective a masurarilor care garanteaza redarea fidela a situatiei de la fata locului orientarea corecta a schitei dupa punctele cardinale cu ajutorul busolei utilizarea sistemului de semen conventionale elaborate de stiinta criminalistica si acceptate de practica judiciara Variante tehnice de intocmire a schitei faptei locului: plan-schita = reprezentarea locului faptei, a obiectelor ce constituie ambianta acestuia si a distantei dintre ele , la un anumit grad de micsorare fata de dimensiunile lor reale desen-schita = fixarea grafica a tabloului de la fata locului, a elementelor spatiale si a obiectelor din perimetrul sau, fara a respecta strict dimensiunile acestora. Procedee de intocmire a desenului-schita : in proiectie orinzontala in proiectie verticala schita desfasurata a incaperii schite auxiliare: schita unor portiuni din spatial locului faptei schita obiectelor principale de la fata locului schita de detaliu, desen al obiectelor cu semnificatie probanta deosebita sau al urmelor infractiunii Fotografia judiciara La fata locului se fac 4 feluri de foto jud :de orientare, de schita, nodala- in faza de observare si foto obiectelor principale si de detaliu- in faza activitatii de cercetare in detaliu a locului faptei. Foto de orientare- reprezentarea locului faptei a unuia sau mai multe puncte de reper pt identificarea exacta si cu usurinta a spatiului in perimetrul caruia s-a desfasurat activitatea infractionala Foto-schita se executa pt fixarea locului propriu-zis al faptei, izolat de mediul inconjurator. Trebuie sa prezinte spatial in perimetrul caruia a avut loc fapta cu toate obiectele si urmele, legate causal unele de altele. Poate fi unitara (locul faptei e produs pe o singura foto) sau in serii (locul faptei e fixat prin sectoare). Foto nodala reproduce la o scara marita obiectele dde care s-a facut uz in activitatea infractionala sau care constituie consecintele acsteia. Trebuie sa reprezinte atit elementele caracteristice prin care se manifesta obiectele principale cit si raportul de legatura acestora cu alte elemente din cimpul infractional. Foto in detaliu, scopul e in fixarea si demonstrarea prezentei la fata locului a unor anumite obiecte,urme/ redarea elementelor caracteristice acestora. Cerinte pt foto in detaliu: sa redea materialul fotografiat asa cum este perceput de organelle de simt sa redea cu precizie elementele caracteristice sa realizeze masurarile necesare determinarii dimensiunilor, urmei sau a obiectului fotografiat. 61Determinati structura procesului verbal de cercetare la fata locului si continutul elementelor componente. Fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului consta in efectuarea de catre organul de urmarire penala a anumitor lucrari in vederea inregistrarii si reprezentarii fidele si integrale a starii de lucruri, a pozitiei, starii si a raportului de legatura ale obiectelor ce constituie ambianta acestuia, conservarii si retragerii urmelor infractiunii si a altor mijloace materiale de proba. Potrivit prevederilor art. 156 CPP. principalul mijloc de fixare a rezultatelor perchezitiei este procesul-verbal, care se intocmeste in mod obligatoriu, indiferent de acestea. Daca la efectuarea perchezitiei s-au aplicat mijloace tehnice de fixare sau s-a procedat la schitarea in intregime sau partiala a locului perchezitionat, procesul-verbal va fi intregit cu fotografii, inregistrari videomagnetice, desene si cu alte materiale ilustrative. a) Procesul-verbal, principalul mijloc procedural de fixare a rezultatelor acestui act initial de urmarire penala, trebuie sa reprezinte o reproducere fidela a intregii activitati desfasurate la fata locului, a tuturor urmelor si mijloacelor materiale de proba descoperite cu aceasta ocazie. in afara conditiilor de fond pe care trebuie sa le satisfaca orice proces-verbal incheiat de organele judiciare, acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa fie obiectiv ; sa fie complet; sa se caracterizeze prin preciziune si claritate ;

sa fie succint, sa fie redactat intr-o forma concisa, concentrata, cerinta care nu trebuie sa se realizeze in dauna caracterului sau complet. b) Potrivit dispozitiilor articolelor 131 si 91 Cod procedura penala, procesul-verbal de cercetare la fata locului, in cele trei parti ale structurii sale, trebuie sa cuprinda : in partea introductiva a procesului-verbal se consemneaza acele date ce atribuie caracter oficial acestui act procedural: locul si data efectuarii cercetarii; numele, prenumele si calitatea celor ce participa la efectuarea cercetarii, cu precizarea denumirii organului de urmarire penala sau a instante: de care apartin; numele, prenumele si calitatea expertilor, specialistilor si tehnicienilor, precum si ale martorilor asistenti, ci: indicarea adresei la care locuiesc , Temeiurile de fap* si de drept care justifica deplasarea organului judiciar la fata locului; ora inceperi cercetarii la fata locului; cind cercetarea se efectueaza pe un teren deschis, mentiuni cu privire la conditiile meteorologice si la conditiile de iluminare existente; precizarea daca partile au fost citate si daca acestea au fost prezente; mentiuni daca invinuitul este sau nu prezent, iar in cazul absentei acestuia, daca e reprezentat si de catre cine anume. in partea descriptiva a procesului-verbal se consemneaza toate activitatile intreprinse, in ordinea efectuarii lor, toate urmele si mijloacele materiale de proba descoperite cu aceasta ocazie. Aceasta parte debuteaza cu descrierea detaliata a locului unde s-a comis infractiunea, sub urmatoarele aspecte : amplasarea locului in raport cu vecinatatile sale, intinderea locului supus cercetarii, situarea locului in raport cu punctele cardinale precum si fata de anumite repere naturale fixe mai apropiate (imobile vecine, strazi etc), caile de acces. Cind se efectueaza in incaperi se va descrie ambianta acestora . peretii, dusumeaua, tavanul, usile, ferestrele, starea incuietorilor, obiectele de mobilier, amplasarea acestora, etc. Un amplu spatiu se acorda descrierii detaliate a urmelor, mijloacelor materiale de proba si obiectelor descoperite cu aceasta ocazie. Urmele vor fi descrise sub urmatoarele aspecte : natura acestora, locul unde au fost descoperite, raporturile de distanta dintre diferite urme, distanta dintre acestea si obiectele principale, starea in care se prezinta, procedeele si mijloacele tehnico-stiintifice utilizate la descoperirea, ridicarea si fixarea acestora. in ceea ce priveste obiectele descoperite se vor mentiona urmatoarele : natura, felul obiectului, forma,, dimensiunile, culoarea, particularitati de constructie, anumite caracteristici, cum ar fi, locul unde au fost gasite, raporturile de distanta dintre acestea, starea in care se prezinta, etc. Tot in aceasta par*e a procesului-verbal se mentioneaza asa-numitele imprejurari negative, precum si obiectiile si explicatiile celor care in diverse calitati au participat la aceasta activitate : martori asistenti, experti, specialisti, tehnicieni. Atunci cind cu ocazia cercetarii la fata locului s-au efectuat si alte activitati (ascultarea invinuitului sau inculpatului, a partii vatamate, a martorilor), declaratiile acestora se vor consemna in acte procedurale de sine statatoare, aceasta pentru a nu se incarca inutil continutul procesului-verbal de cercetare la fata locului. In partea finala a procesului-verbal de cercetare la fata locului, se mentioneaza urmatoarele elemente : care anume obiecte si urme descoperite la locul faptei au fost ridicate, ce mijloace si metode s-au utilizat la ridicarea acestora; ce masuri s-au luat cu privire la victima infractiunii, cu privire la cadavru, la autovehiculul distrus etc; ce genuri de fotografii, filme si videofonograme judiciare s-au efectuat; daca s-a intocmit schita locului faptei; daca s-au facut experimente judiciare si ce rezultate s-au obtinut; ora terminarii cercetarii la fata locului. Procesul-verbal de cercetare la fata locului va fi semnat pe fiecare pagina si la sfirsit toti cei care in diverse calitati au luat parte la efectuarea acestei activitati : organul judiciar, martorii Procesul-verbal de cercetare la fata locului este prevazut in lege cu o structura tripartita: introductiva, descriptiva si de incheiere sau finala. Partea introductiva cuprinde relatari succinte privind locul si data cand s-a efectuat cercetarea la fata locului; denumirea si profilul unitatii

10

din care face parte organul de cercetare, temeiul de fapt si juridic al cercetarii; numele, prenumele si numele dupa tata si adresa martorilor asistenti in prezenta carora s-a efectuat cercetarea; denumirea institutiei in care activeaza specialistii care au participat la realizarea cercetarii; denumirea si profilul unitatii din care fac parte lucratorii de politie implicati, conditiile meteorologice si de iluminare in care s-a desfasurat cercetarea. La finele acestei parti a procesului-verbal se va remarca faptul ca martorii asistenti, specialistii si alte persoane implicate au fost familiarizati cu drepturile si obligatiunile ce le revin prin lege. Partea descriptiva a procesului-verbal debuteaza cu o caracterizare generala a locului faptei, a amplasarii sale in raport cu punctele cardinale sau fata de anumite repere relativ stabile - cladire invecinata, strada, cale ferata, padure, rau etc. in cazul cercetarii unui teren deschis este indicat ca in procesul-verbal sa se acorde o atentie deosebita reliefului si topografiei acestuia, precum si elementelor de delimitare a spatiului cercetat de obiectele vecine (gard, constructie, sant). in continuare vor fi consemnate constatarile facute in legatura cu cercetarea detaliata a locului faptei, adica se vor descrie amanuntit obiectele cauzal legate cu fapta in cercetare si urmele rezultate din activitatea faptuitorului sau a altor persoane implicate. in procesul-verbal obiectele se descriu dupa insusirile constatate pe parcursul cercetarii, in special, dupa natura, destinatia, modul de confectionare, marimea forma, culoarea lor, precum si dupa anumite elemente particulare caracteristice, cum ar fi, spre exemplu, semnele marcate de producator (marca, seria, modelul, numarul) sau conditionate de gradul de uzura Documentele, in masura in care au fost studiate la fata locului, se vor fixa in procesul-verbal dupa denumire si destinatie, continut, caracteristicile materialelor din care sunt confectionate, atat sub aspect cantitativ (dimensional), cat si calitativ (structural). O deosebita atentie se va acorda fixarii urmelor infractiunii. in procesul-verbal ele se descriu prin consemnarea constatarilor facute de catre organul de urmarire privind genul si natura lor (urme-forma sau urme-materie, urme de maini, de picioare, de instrumente etc), modul de creare locul unde au fost descoperite, in cazurile posibile si dupa elementele de structura si relief. in procesul-verbal se fac de asemenea mentiuni cu privire la procedeele si mijloacele utilizate la descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor si a obiectelor-mijloace materiale de proba, indiferent daca acestea au fost aplicate de organul de cercetare sau de specialistul criminalist incorporat in echipa de cercetare. Partea finala a procesului-verbal de cercetare la fata locului cuprinde mentiuni referitor la urmele si mijloacele materiale de proba care au fost ridicate, modul si mijloacele tehnice criminalistice utilizate in acest scop. Se precizeaza de asemenea, daca organul de cercetare a utilizat fotografia judiciara, filmarea, videocasetofonul sau a procedat la schitarea grafica a circumstantelor locului faptei. Procesul-verbal se incheie cu notarea timpului in care s-a desfasurat cercetarea, a obiectiilor martorilor asistenti si ale altor persoane participante. Se semneaza fiecare pagina de catre persoana sub a carei conducere s-a desfasurat activitatea de cercetare si de martorii asistenti, iar la sfarsit - de toti cei care au participat, intr-o calitate sau alta, la efectuarea activitatii de cercetare. Pv prezinta constatarile facute in activitatea de cercetare la fata locului in succesiunea in care au fost obtinute de catre org de u/p. Descrierea locului faptei trebuie sa se desfasoare de la consemnarea datelor obtinute de la faza de observare generala a lui, ulterior se consemneaza faptele si imprejurarile stabilite in urma examinarii detaliate. caracterizarea generala a locului faptei, a amplasarii sale in raport cu punctele cardinale sau anumite repere relative stabilite- cladiri alaturate, strada, riu etc. descrierea amanuntita a obiectelor causal legate cu fapta in cercetare si urmele rezultate din activitatea faptuitorului sau a altor personae implicate 1. obiectele se descriu d/a insusirile constattate pe parcursul cercetarii (dupa natura, destinatie, mod de confectionare, marime, forma, culoare, particularitati specifice) 2. doc in masura in care au fost studiate la fata locului se vor fixa dupa denumire si destinatie, continut, materialele din care sunt confectionate 3 rezultatele masurarilor effectuate in vederea determinarii distantei dintre obiectul principal fata de alte puncte de la fata locului 4. privitor la urme- genul si natural or, modul de creare, locul unde au fost descoperite, elemente de structura etc - mentiuni privind procedeele si mijloacele utilizate la descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor si a obiectelormijloacelor materiale de proba In partea finala se mentioneaza referitor la urmele si mijloacele materiale de proba care au fost ridicate, modul si mijloacele tehnice criminalistice utilizate in acest scop. Se pecizeaza daca org de cercetare a utilizat foto judiciara, filmarea, videocasetofonul, schitarea grafica a circumstantelor locului faptei. 62 Analizati regulile de alcatuire a planurilor desfasurate la locul faptei

11

1.1.

Structura si continutul planului de u/p: 1) Versiunile criminalistice ipotezele formulate de org u/p in privinta cercet cazului penal 2) circumstantele ce trebuie stabilite totalitatea intrebarior formulate cu referire la fiecare ersiune ce trebuie clarificate pentru a afirma sau infirma una sau alta versiune, 3)Act de urmarire penala si operativa de invesitigatie tot-tea sarcinilor ce trebuie efectuate pentru a stabili anumite circumstante 4) termenul si consecutivitate efectuarii lor 5) Cine va executa 6) Mntiunea despre faptul indeplinirii act de u/p si operat de investig, 7) informatia primita in rezultatul act-lor intreprinse. 63 Apreciati importanta si avantajele fotografiei judiciare in activitatea de fixare a locului faptei Fotografia judiciara detine o pozitie particulara bine conturata in ansamblul investigatiilor criminalistice. Adaptarea tehnicii fotografice la specificul procesului judiciar a reprezentat, indiscutabil, o necesitate obiectiva. De la inceputurile conturarii Criminalisticii ca stiinta de sine statatoare, autorii de specialitate si, fireste, juristii practicieni devin tot mai convinsi de utilitatea fotografiei in activitatea justitiei. Daca recomandarea lui Hans Gross, facuta in Manualul judecatorului de instructie in sistemul criminalisticii, de folosire a aparatului de proiectie in salile Curtii cu Jurati va ramane fara ecou in randul magistratilor, inchistati, inca, intr-un soi de conservatorism probator la sfarsitul secolului al XIX-lea, ea va fi reiterata cu si mai multa vigoare stiintifica in scurta vreme. Astazi, alaturi de fotografia devenita clasica, se apeleaza la tehnicile de fotografiere digitala, ca si la inregistrarile video. Rolul fotografiei judiciare si al inregistrarilor video in investigarea infractiunilor Principalele avantaje ale fotografiei judiciare. Rolul fotografiei in activitatea organelor judiciare este astazi unanim recunoscut, marea majoritate a autorilor de specialitate si a practicienilor fiind de acord ca fotografia sta la baz 616i83g a majoritatii activitatilor specifice criminalistice, indiferent daca acestea se desfasoara pe teren sau in laborator. a. Fidelitatea in fixarea si redarea imaginii locului faptei, a urmelor infractiunii, a rezultatelor diverselor cercetari criminalistice de laborator, atat in radiatii vizibile cat si invizibile. b. Obiectivitatea in prezentarea datelor obtinute prin mijloace criminalistice, fixate prin intermediul fotografiei asupra faptei si persoanei infractorului. c. Rapiditatea si relativa simplitate de executare a fotografiilor, ceea ce permite urgentarea anchetei si, de aici, rezolvarea operativa a cazului. 64 caracterizati principalele procedee fotgrafice de fixare a locului faptei Fotografia judiciara operativa Procedee de fotografiere la fata locului Fotografia judiciara cu caracter operativ - executata cu prilejul cercetarii locului faptei sau in imprejurari similare - de catre chiar organele de urmarire penala, in primul rand de catre politie, se inscrie printre procedeele importante de fixare a rezultatelor cercetarii, reprezentand un auxiliar pretios al procesului-verbal. In cazurile deosebite, cum sunt omorul, accidentele rutiere, navale, aeriene, incendiile, exploziile soldate cu victime omenesti, talhariile s.a. cercetarea la fata locului nu mai poate fi conceputa fara executarea de fotografii, carora li se adauga inregistrari video analogice sau digitale. Fotografia de orientare. Fotografia de orientare serveste la fixarea imaginii intregului loc al faptei, intr-un ansamblu de puncte de reper sau de orientare, de natura sa permita identificarea zonei in care s-a savarsit infractiunea, ori a avut loc un eveniment cu implicatii juridice. Fotografia-schita. Fotografia-schita este destinata redarii, in exclusivitate, a intregului loc al faptei, cu tot ce are el mai caracteristic. Fotografia-schita unitara, in care este redata totalitatea locului faptei intr-un singur cadru.

12

Fotografia-schita panoramica, apreciata de unii autori ca o varianta a fotografiei de orientare, este, in fond, o alternativa la redarea unitara a locului faptei, in ipoteza in care acesta ocupa o suprafata mare. Fotografia schita pe sectoare presupune redarea pe portiuni a locului faptei, in conditii similare de iluminare, cu acelasi obiectiv si la aceeasi scara. Fotografia schita incrucisata se executa cu aparatul situat succesiv in puncte diferite sau diametral opuse. Fotografia obiectelor principale. Modalitatea de fotografiere a obiectelor principale consta in fixarea imaginilor acelor obiecte care sunt in legatura sau care reflecta urmele si consecintele faptei infractionale. Din categoria mentionata pot face parte corpul victimei unei omucideri, armele si instrumentele folosite la savarsirea infractiunii, obiectele purtatoare de urme, etc. Fotografia de detaliu. Fotografiile de detaliu sunt specifice fazei dinamice a cercetarii la fata locului, in care este permisa deplasarea sau modificarea pozitiei obiectelor in vederea punerii in evidenta a detaliilor caracteristice, a urmelor, precum si a localizarii lor pe suprafata obiectului. Sunt relativ frecvente imprejurarile in care fotografia de detaliu se interfereaza cu unor mariri de pana la 10x. macrofotografiadestinata

Fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penalaPentru fixarea rezultatelor unor acte de urmarire penala, de genul perchezitiilor si reconstituirilor, cu precadere in cazurile deosebite, se impune efectuarea de fotografii care vor ilustra constatarile cuprinse in procesul-verbal. Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei. Fotografia efectuata cu ocazia perchezitiilor se apropie, sub raport tehnic, de fotografia executata la locul faptei (fotografia de orientare, schita, a obiectelor principale si de detaliu), trebuind sa indeplineasca cerinte similare de efectuare. Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii. In ipoteza efectuarii reconstituirii se procedeaza la fotografierea sau videoinregistrarea celor mai semnificative aspecte din cadrul verificarii experimentale a modului in care s-a desfasurat actul infractional sau o parte din acesta, precum si a declaratiilor martorilor, invinuitilor ori inculpatilor. 65 Decideti asupra mijloacelor tehnice fotografice si accesorii necesare pt fixarea obiectelor in conditii insuficiente de lumina,a urmelor si obiectelor de dimensiuni mici(urma digitala,glonte,tub-cartus) Imaginea fotografic se obine cu ajutorul aparatului de fotografiat i a materialului fotosensibil; tipurile de aparate sunt foarte variate ns indiferent de tip, au dou pri: obiectivul i camera obscur. 1.Obiectivul se compune dintr-un sistem de lentile care realizeaz o imagine micorat, rsturnat i virtual. Caracteristici4 : - distana focal privete distana dintre centrul optic i locul de intersectare n camera obscur a razelor de lumin ce vin de pe obiectul din faa obiectivului n zona infinitului fotografic (este gravat pe montur) - luminozitatea este capacitatea de a ilumina cu o anumit strlucire, stratul fotosensibil din aparat; diafragma este alctuit din lamele metalice mobile prin care se realizeaz deschiderea util. - Profunzimea de cmp este zona de claritate din faa i spatele obiectului fotografiat, dup care s-a realizat punerea la punct (operaie efectuat prin rotirea inelului de distan al obiectivului) - Puterea de separare este capacitatea obiectivului de a reproduce distinct n imagine cele mai mici detalii, liniile paralele extrem de fine i punctele cele mai apropiate de obiectul fotografiat; - Unghiul de poz este determinat de razele de lumin extreme pe care obiectivul aparatului fotografic le poate prinde5: - obiective normale 30-60 grade - obiective speciale teleobiective mai mici de 30 grade i obiective superangulare mai mari de 60 grade 2.Camera obscur : cadrul de susinere, obturatorul, vizorul, butonul declanator, scala tipului de expunere. Materiale fotosensibile Fixarea imaginii se realizeaz cu ajutorul unor substane chimice sensibile la lumin: Ag Br, Ag Cl, Ag I; aplicate pe hrtie, celuloid sau sticl.

13

Sensibilitatea filmelor se msoar n DIN, ASA, GOST etc. nscris pe ambalaj. Evidenierea imaginilor negative se efectueaz cu anumite substane numite revelatori fotografici care reduc sarea n Ag metalic: metolul, hidrochinona, glicina, amidolul. n revelator se introduc substane conservatoare, substane acceleratoare i substane antivoalante. Splarea se realizeaz cu ap curat, nedur. Soluie de fixare. Procesul developrii i fixrii materialelor fotosensibile. Developarea se efectueaz n tanc, la ntuneric, fiind urmat de splare intermediar, fixare, splare final, uscare. Copierea se poate realiza prin contact direct sau prin proiecie. 66 Apreciati importanta truselor criminalistice si specializate in activitatea de cercetare a locului faptei A. Trusa criminalistica universal -dispune de un ansamblu de materiale i instrumentar necesare principalelor operatiuni de cercetare a locului faptei. Trusa universal cuprinde mai multe compartimente orientate spre: 1. Probleme de traseologie - destinat descoperirii, fixrii i ridicrii urmelor de mini, picioare, dini, urmelor de instrumente, etc. -prin folosirea de substane pulverulente pentru evidenierea urmelor latente, pulverizatoare, pensule, folii adezive pentru fixare / transfer de urme evidentiate, surse de lumina -UV, IR - +spectrul vizibil - vase de amestec pentru mulaje; - benzi metalice pentru izolarea mulajelor, etc. 2. Msurtori i marcaje plcue cu numere, band metric (dm, cm) -, creta special. 3. Desene i schie - busola, hrtie mm, calc, coli albe, abloane pt. hart, s. a. m. d. 4. Alte instrumente auxiliare - cleti i magnet pentru extragere de corpi metalici, urubelnie, , dli utilizate dupde cerinele locului - plicuri, pungi -> pt. Ambalare i transport. - cutii, eprubete pentru recoltare de obiecte mici i microurme ( schije, resturi, ) B. Trusa foto-video-audio - cuprinde aparatur foto cu obiective suplimentare, superangular, teleobiective, exponometru. Dupa 1989 n special, s-a extins dotarea i utilizarea tehnicii video n realizarea cercetrilor la faa locului. Avantajele sunt date de rapiditate, claritate i caracterul cuprinzator al imaginii. Foarte utile se dovedesc a fi inregistrrile video ale interogatoriilor luate autorilor unor fapte grave. Prin utilizarea tehnicii video se pot obine imagini prin care se fixeaza condiiile locului faptei cnd acesta are o intindere mai mare (de ex. locul prbuirii unei aeronave) declaraii ale unei victime care apoi decedeaz, declaraii primare i reascultrile unor inculpai recalcitrani, martori, etc. C. Trusele specializate 1. Truse pentru testarea stupefiantelor (la dispozitia poliiei i a organelor vamale) permit identificare substanelor opiacee, halucinogene, etc. , se bazeaz pe reacii de tip colorimetric. 2. Truse pentru cercetarea accidentelor - de circulaie, explozii, incendii. 3. Truse pentru examinarea i ridicarea actelor suspecte. 4. Truse pentru examinri balistice - permit stabilirea direciei, unghiului, distanei de tragere, extragerea i ridicarea gloanelor, descoperirea i ridicarea particulelor metalice. D. Laboratoarele complexe mobile - cuprind mai multe mijloace auxiliare i principale utile n cercetarea locului faptei. Aceste laboratoare mobile ofer posibilitatea de deplasare i examinrilor de un anumit grad chiar la locul faptei pentru cauze complexe - accidente aeriene, explozii de proporii, omoruri n serie cu ingropara victimelor, etc. Fiind plasate pe mijloace de transport (auto, elicoptere, vase), ele permit accesul n locuri chiar izolate, dispunnd de surse proprii de iluminat, mijloace auxiliare cum ar fi: generatoare, compresoare de aer, mijloace de excavaie, sisteme de filtrare a noxelor. Unele din aceste laboratoare dispun de mijloace de comunicare cu serviciile de eviden i fiierele operative, constituind adevrate centre de comand n conducerea cercetarilor concomitent cu continuarea examinrilor criminalistice. Apreciaza singur!!! 67 caracterizati continutul trusei universale Truse criminalistice cu destinaii speciale Dup autorii ,,Tratatului practic de criminalistic, aceste truse sunt: a) Truse foto care au menirea de a proteja i a da posibilitatea transportrii independente n teren a aparatului de fotografiat cu

14

accesoriile sale: obiectiv superangular, obiectiv zoom (sau teleobiectiv), o in de glisare cu inele de prelungire sau burduf pentru macrofotografii, fir declanator, exponometru, casete cu filme albnegru si color Truse cu substane chimice pentru marcare (pentru capcane chimice) Acestea conin cutii i recipiente din sticl sau plastic pentru substanele chimice care vor marca diferite obiecte sau regiuni anatomice ale corpului uman, n procesul de identificare a persoanelor care comit unele genuri de infraciuni, n mod repetat. Substanele chimice cuprinse n trus se grupeaz n: substane ce coloreaz pielea (nitrat de argint, ninhidrin) substane fluorescente (acid beta-oxinaftoic) c) Trusa de reactivi pentru testarea stupefiantelor Aceasta se compune din mai multe tuburi cu reactivi pentru testarea substanelor presupuse a fi stupefiante. Tuburile confecionate din plastic transparent conin cte o fiol cu reactivi care permit identificarea relativ, la locul faptei sau la percheziie, a urmtoarelor grupe de stupefiante: opiacee, amfetamine, hai, cocain, L.S.D. etc. . Trusele specializate 1. Truse pentru testarea stupefiantelor (la dispozitia poliiei i a organelor vamale) permit identificare substanelor opiacee, halucinogene, etc. , se bazeaz pe reacii de tip colorimetric. 2. Truse pentru cercetarea accidentelor - de circulaie, explozii, incendii. 3. Truse pentru examinarea i ridicarea actelor suspecte. 4. Truse pentru examinri balistice - permit stabilirea direciei, unghiului, distanei de tragere, extragerea i ridicarea gloanelor, descoperirea i ridicarea particulelor metalice. 68 caracterizati structura cr-cii si rolul ei in combaterea infractiunilor ntruct criminalistica este tiina modului n care se descoper infraciunile, se demasc infractorii i se stabilesc msuri de prevenire a crimelor, ea i structureaz obiectul de studiu pe trei domenii: A. Tehnica criminalistic Cuprinde totalitatea mijloacelor tehnice i a metodelor tiinifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea i interpretarea urmelor i a altor mijloace materiale de prob, efectuarea expertizelor i a constatrilor tehnico-tiinifice. Din aceasta fac parte: fotografia judiciar filmul judiciar traseologia judiciar balistica judiciar dactiloscopia grafica etc. B. Tactica criminalistic Reprezint un sistem de reguli i procedee prin care se asigur efectuarea planificat, organizat i operativ a activitilor de urmrire penal. Ea cuprinde: cercetarea la faa locului reconstituirea planificarea anchetei ascultarea inculpatului i a martorului confruntarea percheziia ridicarea de obiecte i nscrisuri etc.

15

C. Metodica criminalistic Reprezint acele reguli particulare de cercetare a diferitelor genuri de infraciuni (omor, furt, tlhrie, viol, incendii) inndu-se seama de regulile generale ale tehnicii i tacticii criminalistice. D.Teoria generala a criminalisticii Reprezinta baza metodologica a stiintei in totalitate,constituie un sistem de principii conceptuale,notiuni si categorii,difinitii si conexiuni ce interpreteaza obiectul stiintei in ansamblu. Rolul ei in combaterea infractiunilor criminalistica elaboreaza metode tehnico-stiintifice si tactice necesare administrarii probelor in vederea cercetarii si prevenirii infractiunilor. obiectul disciplinei in cauza cuprinde legitatile procesului crearii, descoperirii si examinarii probelor (urmelor materiale si ideale) infractiunii ansamblu de cunostine despre metodele, mijloacele tehnice si procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetarii infractiunilor, identificarii persoanelor implicate in savrsirea lor si prevenirea faptelor antisociale . Modul de savarsire a diferitelor infracjiuni, de evolutie a acestora in vederea elaborarii metodelor adecvate de investigare criminalistica. Mijloacele tehnice si metodele de protejare a valorilor sociale de atentari criminale. 69 Specificati locul criminalisticii moderne in sistemul stiintelor Coninand cunostine din diferite domenii, criminalistica elaboreaz i pune in slujba stabilirii adevarului metode si mijloace adecvate situaiei criminogene. Putem afirma ca criminalistica este o stiinja cu caracter pluridisciplinar care, pe buna dreptate, reprezint o punte de legtur ntre tiinele naturale i tiinele juridice, prin intermediul careia metodele celor dintai, n direct sau prin adaptare, isi gasesc aplicare in procesul judiciar. Legatura criminalisticii cu dreptul penal. Dupa cum se stie, dreptul penal determina actiunile ce constituie infraciuni, elementele constitutive ale acestora, grupandu-le dupa sfera si periculozitatea sociala pe care le prezinta. In baza acestor clasificari, criminalistica elaboreaza metodici de investigare specifice categoriei respective de infracjiuni. Totodata, asigurand elucidarea imprejurarilor cauzei, criminalistica contribuie direct la aplicarea justa a legii penale, la aprecierea periculozitatii faptei si faptuitorului, a prejudiciului cauzat si, in consecinja, la determinarea masurii de pedeapsa, precum si a condijiilor de ispasire. In acest context, consideram ca e cazul sa semnalam opinia fondatorului stiinjei criminalistice H. Gross, potrivit careia aceasta reprezinta o stiina a starilor de fapt in procesul penal. Legatura criminalisticii cu dreptul procesual penal. Asa cum s-a menionat, activitatea criminalistica este subordonata scopului procesului penal, aceasta determinand legatura stransa intre aceste discipline. Ea se manifesta, pe de o parte, prin faptul ca orice activitate criminalistica, fie cercetarea la fata locului, fie examinarea unui corp delict n condiiile de laborator, serveste scopului procesului penal. Criminalistica asigura, prin metodele si mijloacele tehnico-stiintifice, reafizarea eficienta a tuturor formelor de activitate procesuala, in special a celor destinate descoperirii si administrarii probelor. Pe de alta parte, legislaia procesual penala determina limitele si condiiile cu care trebuie sa fie concordate metodele si mijloacele de cercetare criminalistica. Legtura criminalisticii cu criminologia. La rezolvarea problemelor ce in de obiectul de studiu al criminojogiei se folosesc pe larg rezultatele obtinute n urma cercetarilor criminalistice a anumitor infracjiuni sau categorii de infractiuni, datele concentrate in cartotecile de evidenta criminalistica .a. Prin posibilitaile de cercetare de care dispune, criminologia furnizeaza date deosebit de importante necesare elaborarii si aplicarii mijloacelor tehnice criminalistie de protejare a valorilor sociale de atentari infracjionale. Legtura criminalisticii cu medicina legal si psihiatria judiciar. Fie la nivel teoretic, fie la cel utilitar, criminalistica detine continuu legaturi cu stiinele auxiliare ale dreptului, n special cu medicina legala. In practica se cunosc suficiente cazuri cand medicii legisti, spre exemplu, au aplicat datele stabilite de criminalisti pentru determinarea faptelor cu care se confrunta si, invers, cand criminalistii au apelat la datele medico-legale pentru stabilirea faptelor cu semnificaie judiciara. Sunt frecvente expertizele complexe medico-criminalistice a armelor de foc i a urmelor aplicarii acestora, a mjloacelor tehnice in cazurile accidentelor de circulaie sau de munca etc.

16

Legtura criminalisticii cu psihologia. In primul rand, organele de urmarire penala trebuie sa fie inarmate cu cunotinte privind legitaile psihologice ce determinamodul de comportare a omului. Practic toate actiunile procesuale (cercetarea la fata locului, perchezitia, experimentul judiciar, prezentarea pentru recunoastere s.a.) necesita ca organul de urmarire penala sa posede cunostinte referitor la comportamentul omului in situatii respective. In randul al doilea, ansamblul de procedee tactice privind interogatoriul are la baza realizarile psihologice. Legatura cu chimia. Criminalistica foloseste cuceririle chimiei in domenii cum sunt cercetarea falsului in acte cand trebuie sa cunoastem reteta de fabricare a hartiei si a cernelurilor pentru a putea deosebi intre ce este original sau autentic si ce este fals. Chimia ofera mijloacele necesare pt. descoperirea, relevarea, fixarea si cercetarea urmelor, precum si anumite date referitoare la substante toxice, stupefiante, falsuri alimentare, medicamente si alte substante de natura organica si anorganica necesare descoperirii si dovedirii activitatii infractionale. Legatura cu fizica. C-tica foloseste rezultatele cercetarilor din fizica in domenii cum sunt fotografia judiciara sau efectele laserelor, razelor infrarosii sau radiatiilor atomice folosite in scopuri criminale. n baza categoriilor filosofice este construit i elaborat teoria general a criminalisticii, este format sistemul de metode ale ei, deci se observ legtura tiinei criminalistice cu filozofia. Etica tiina despre moral, comportament i sistemul de norme morale n societate stabilete legtur cu criminalistica la rezolvarea diferitor probleme legate comportamentul lucrtorului operativ, anchetatorului n anumite situaii ale procesului de probaiune, descoperire, examinare, ridicare, fixare a probelor. Legtura criminalisticii cu logica se observ n faptul c n criminalistic sunt aplicate procedeele logice de gndire la cea mai larg scar. Toate aceste tiine snt unite de un scop lupta cu criminalitatea, iar n unele cazuri obiectul comun de cercetare sau aceleai metode i mijloace aplicate la cercetare. 70 clasificati metodele stiintei cr-ca Metoda criminalistica totalitate de operatii, actiuni, procedee tehnoco-stiintifice cu aplicarea carora se asigura cunoasterea de organele de justitie a realitatii privind savirsirea si cercetarea actelor prevazute de lege. clasificarea: 1) met generale : 1. met. observarii, 2. met. de masurare, 3. met experimentala [3.1. exp stiintific, 3.2. exp judiciar, 3.3 exp efectuat in cadrul exp criminalistice, 3.4 exp in act-tea operativa] 4. met de modelare [materiala (ex. foto-robot sau portret-schita) subiectiva (ex. versiunea)] 5. met descrierii 2) metode particulare [fizice, matematice, biologica, antropometrica, copiativa, electrono-optica, convertizatorului] 3) metode speciale: identificarea criminalistic, dactiloscopia, planificarea aciunilor de urmrire, organizarea cercetrii infraciunilor Se folosesc trei categorii de metode: general stiintifice, particular tiinifice si speciale. Metodele general stiintifice sunt specifice tuturor formelor de activitate uman, fiind folosite cu prisosinta in cercetarile criminalistice. Acestea sunt: 1) Metoda observarii. Perceptia imediata, originala si consecventa, constituie forma initiala, eseniala a procesului de identificare a obiectelor, fenomenelor si faptelor cu semnificaii criminalistice. Organul judiciar nu percepe nemijlocit infraciunea, insa ia cunostinta de ea prin contactul cu persoanele care au remarcat fapta sau circumstanele comiterii acesteia si prin cercetarea directa, sau prin intermediul expertizei, a diferitelor obiecte si fenomene ce apar drept consecine ale actului delictuos si care au reflectat aciunile infracionale. Ea poate fi efectuata nemijlocit de organul judiciar, ca n situaia cercetarii la fata locului, perchezitiei, experimentului judiciar, interogarii, prezentarii pentru recunoastere, precum si de alte persoane ca in cazul expertizei criminalistice sau al activitatii operative de recunoastere. Eficienta aplicarii metodei observatiei e in functie de mai multi factori, de insemnatate primordiala fiind cel al capacitaii senzoriale. De aici rezulta importanta pe care o deine aplicarea mijloacelor tehnico-stiintifice de cercetare criminalistica (a lupelor, microscoapelor, mijloacelor fotografice, utilajelor speciale de iluminare, inclusiv a celor cu radiatii ultraviolete, infrarosii etc.) menite sa sporeasca posibilitatile perceptibile si, in ultima instanta, plenitudinea observatiei. 2) Metoda msurrii. Valorificarea cantitativa si calitativa a diferitelor fenomene, procese si obiecte materiale in raport cu spatiul si timpul constituie o condiie indispensabila pentru toate cercetarile criminalistice. Prin masurare in criminalistica se determind: - interpozitia diverselor obiecte, urme si corpuri delicte - vechimea unor evenimente

1.1

17

- forma si dimensiunile urmelor - volumul, greutatea, temperatura, concentratia, gradul de rezistena, elasticitatea, densitatea, alte caracteristici ale obiectelor materiale. 3) Metoda experimental. In criminalistica se disting: experimentul stiintific, care are drept obiec-tiv verificarea ipotezelor si ideilor teoretice; judiciar, preconizat de legislate ca aciune de ancheta; experiment efectuat n cadrul expertizelor criminalistice, asigur metodica expertizelor, obinerea metodelor de comparaie; experimentul n activitatea operativ pentru a stabili comportamentul unor persoane n condiii create artificial. In domeniul expertizei criminalistice, experimentul constituie o faza de examinare si un mijloc de obinere a modelelor de comparafie. 4) Metoda modelrii. Metoda consta in investigarea obiectului de studiu prin intermediul cercetarii modelului creat artificial al acestuia. Metoda in cauza canalizeaza intreaga activitate de cercetare criminalistica, realizandu-se atat in forma materiala, cat si la nivelul imaginatiilor mintale, forma subiectiv. Argumentul principal in susinerea acestei teze se desprinde din coninutul activitaii de urmarire penala, care presupune trecerea de la versiunea privind obiectul de cercetare, adica de la modelarea logica a faptei, spre o activitate complexa de verificare a fiecarui element al versiunii, bazate la etapa iniiala pe date suficient de modeste. Modelele create mintal pot fi materializate in forma unui plan-schia de lucru, a unui mulaj, schema, formula s.a., pana la reconstituirea imprejurarilor savarsirii faptelor. O categorie aparte de modele criminalistice constituie portretul-schia, fotorobotul, desenul grafic pe baza carora organele respective nu de puine ori obin succese vadite in demascarea infractorilor, identificarea cadavrelor, descoperirea obiectelor tainuite etc. 5) Metoda comparatiei. Presupune confruntarea obiectelor materiale in vederea determinarii identitajii sau apartenentei la grup. In criminalistica metoda comparatiei este folosita ca procedeu de cunoastere in cadrul cercetarii locului faptei, perchezitiei, prezentarii spre recunoastere si altele, precum si la un nivel tehnico-stiintffic avansat in cadrul expertizei criminalistice. 6) Metoda descrierii. Se aplica in criminalistica in vederea fixarii informaiei probante obinute de catre organul judiciar prin contactul direct cu fiina sau obiectul material in cadrul aciunilor procesuale (cercetarea la faa locului, perchezijia, prezentarea spre recunoastere, interogatoriul etc.) sau in urma prezentarii de catre persoanele cointeresate in proces (invinuitul, victima) a anumitor obiecte. Toate celelalte modalitai de fixare a faptelor cu semnificaie procesual penala, inclusiv fotografia, inregistrarea videomagnetica si altele sunt doar forme auxiliare menite sa asigure insusirea datelor prezentate prin descriere. Metodele particular tiinifice. La aceasta categorie se refera metodele ce in de obiectul de cercetare a unui domeniu stiinific aparte. Metode fizice sau fizico-chimia:metoda optic, inerenta activitailor de cercetare pe teren, dar mai cu seama celor de laborator. Pentru depistarea obiectelor minuscule, a urmelor microreliefate sau create prin depuneri materiale imperceptibile, organul judiciar va apela la instrumente optice; metoda palprii fizice a suprafejelor aplicata la identificarea si deosebirea dupa relief a obiectelor supuse examinarilor criminalistice; metoda efectului de luminiscent, aplicata in criminalistica pe scara larga pentru identificarea sau diferenjierea obiectelor supuse examinarii prin depistarea pe suprafata sau in componena lor a unor elemente luminiscente; metoda convertizrii electrono-optice, consta in transformarea cu ajutorul convertizorului electrono-optic a energiei invizibile infrarosii in energie electrica, ulterior in energie vizibifa; metoda difuzo-copiativ prin contact rezida n difuzarea (transferarea) unor substane colorate de pe obiectul de examinare pe unul copiativ. Metode matematice, indicii cantitativi asigura veridicitatea constatarilor fdcute de catre organul judiciar (cu prilejul cercetarii la faja locului, perchezijiei, a altor acfiuni procesuale) privind forma, culoarea, duritatea, temperatura obiec-telor ce prezinta interes criminalistic; principiile geometrice ale stiinfei matematice sunt bazate procedeele fotometrice aplicate la fixarea ambianfei locului faptei, la calcularea elementelor cardrii urmelor, stabilirea direcfiei si a locului de unde s-a tras din anna de foe, la descrierea infafisarii persoanei sau a cadavrului dupa metoda portretului vorbit s.a.;metodele matematice: a scrisului, a urmelor traseologice si a celor create prin tragere din arma de foe, a impresiuhilor de stampile, a actelor dac-tilografiate, imaginilor fotografice etc. Metode antropologice. Alphonse Bertillon in 1888 elaboreaza metoda antropometrica de inregistrare penala a persoanelor supuse justifiei, formuleaza premisele stiinifice si principiile identificarii persoanelor dupa semnalmente, conturand doua direcii de aplicare practica: la identificarea persoanelor implicate in savrsirea infracfiunilor, precum si a cadavrelor necunoscute, si la nregistrarea antropometrica a persoanelor disparute sau declarate in cutare. Metode speciale criminalistice: Metodele tehnico-criminalistice destinate descoperirii, fixarii si ridicarii urmelor materiale ale infraciunii. Metodele expertizelor criminalistice (grafoscopice, traseologice, balis-tice s.a.);

18

Metodele tactice de organizare si desfasurare a aciunilor procesuale, a intregii activitai de cercetare a anumitor categorii de infracjiuni cundscute sub denumirea de procedee tactice.

71 Argumentati necesitatea aplicarii in practica criminalistica a metodelor speciale 72Definiti not de tehnica cr-ca si sistemul ei,specificati categoriiile mijloacelor tehnico-criminalistice Procesul de constituire si dezvoltare a stii cr-ca a foste determinata de aplicarea in UP a realizarilor chimiei,fizicii etc care au format temelia unei ramuri a cr-cii =Tehnica cr-ca Aceasta not treb privita in dublu sens Icompartiment a stiintei =un sistem de cunostinte sintetice,principii de elaborare si recomandari de aplicare a metodelor si mijloacelor cr-ce in procesul de cercetare si prevenire a infractiunilor. II ca totalitate de mijloce propriu zise a tehnicii generale ?????????????????????????? 73 Enumerati si desfasurati principiile aplicarii metodelor si mijloacelor tehnico-criminalistice Svrirea unei infraciuni determin n mod necesar modificri materiale n mediul nconjurtor . Toate faptele omului, activitile i aciunile sale se reflect n mediu cainteraciuni cauzale. Ceccaldi spunea n " Criminalistica" sa c "nu poate exista infraciune frurme". Aa numitele crime perfecte sunt rezultat al insuficientei calificri profesionale, lipseidotrii tehnice corespunztoare, greelilor de lucru, scurgerii unui timp prea mare ntre fapt idescoperirea ei, etc.5. Principiulidentitii . ca principiu fundamental al gndirii - "starea unui obiect de a ficeea ce este, de a-i pstra un anumit timp caracterele fundamentale, individualitatea, rmnndel nsui. " 6 stfel, n marea diversitate i unitate a lumii, un obiect dintre mii de exemplareasemntoare este unic i identificabil. Acest principiu va fi valorificat i dezvoltat n cadrulcapitolului destinat identificrii. El permite stabilirea anumitor trsturi specifice i stabilireaexact a faptelor i imprejurrilor intr- o cauz penal dat.6. Principiuloperativitiininvestigareinsoluionare . O regul cu caracter practic nconsonan cu principiul celeritii n soluionarea cauzelor. " Timpul lucreaz n favoareainfractorului . " 7 De la prima clip a sesizrii despre svrirea unei fapte i pn la definitiva soluie acauzei, activitatea celor chemai s o cerceteze i soluioneze este guvernat de acest principiu.Sensul su nu nseamn "graba", ci doar operativitate nu "pripeala" ci doar nentreruptpreocupare pentru aflarea adevrului.Cu ct este mai urgent realizat cercetarea la faa locului, cu att urmele sunt "mai calde" -proaspete, clare, neatinse - infractorul este acolo sau n apropiere, victima mai poate fi salvat,sau poate da unele relaii clare, martorii i amintesc exact, nedeformat. da unele relaii clare, martorii i amintesc exact, nedeformat.Adeseori unele persoane de bun credin ngreuneaz cercetrile din netiin : fac curatdup un furt, mut sau spal cadavrul nainte de cercetarea locului. Mai mult - trecerea timpuluiaduce unele deformri ale obiectelor folosite ( se mai trage cu arma, deci apar uzuri noi, uzuratlpii unor pantofi ) ale imaginilor reinute( un martor uit anumite detalii), ale obiectelor implicate (o reparare sau o nou accidentare a unei maini implicate anterior n accident ).Toate aceste principii formeaza un tot unitar, aflndu- se n strnsa legatur iintercondiionare reciproc. Necesitatea de a nelege i recunoate caracterul lor determinantpentru aflarea adevrului este de domeniul evidenei. Criminalistica, nainte de a fispectaculoas aa cum ne-au obinuit romanele i filmele de gen este o munc al crui succesdepinde meticulozitate, de claritatea ideilor, de pregtirea profesional i nu n ultim instan deun spirit deschis noului, reunite n persoana anchetatorului. 74 selectati mijloacele tehnico-cr-ce necesare in situatia cercetarii locului 75 Specificati premisele stiintifice ale identificarii persoanelor dupa urmele de miini Identificarea criminalistic a persoanei dup impresiuni papilare are ca fundament tiinific proprietile desenului papilar: unicitatea (individualitatea) i fixitatea (stabilitatea) i inalterabilitatea. Unicitatea desenului papilar a fost constatat de cercettorii n materie de dactiloscopie, pe baza studiilor efectuate i a experienei practice n acest domeniu, care au ajuns la concluzia cert c este imposibil a se ntlni dou persoane cu desene papilare identice, fiecare deget avnd o morfologie unic. Prin dezvoltarea organismului omului, intervin o serie de schimbri datorit vrstei i anumitor boli, ns forma desenului papilar rmne aceeai, ceea ce demonstreaz fixitatea i inalterabilitatea desenului papilar. Cercetrile experimentale efectuate au dovedit c, lund impresiunile digitale de la o persoan la intervale mari de timp i comparndu-le ntre ele, se observ c structura lor rmne aceeai, modificndu-se doar dimensiunile. Sunt cazuri cnd arsurile i tieturile profunde atac dermul iar dup vindecare fac s nu mai apar desenul

19

papilar, rmnnd cicatrici, care reprezint caracteristici deosebit de importante n identificarea dactiloscopic, avnd n vedere forma lor i locul pe care l ocup n morfologia desenului. n Romnia medicul legist Nicolae Minovici efectua n anul 1896 primele cercetri n domeniul dactiloscopie, iar sistemul de nregistrare i clasificare dactiloscopic a luat locul antropometriei n 1914. Din anul n 1923 Dr. Andrei Ionescu realizeaz sistemul de clasificare decadactilar a amprentelor digitale bazat pe mbinarea metodelor lui VUCETICH, OLORITZ i DAEE. n 1929 funciona la Palatul de justiie Serviciul central de identificare iar n teritoriu funciona evidena dactiloscopic a infractorilor cercetai n stare de libertate, iar n 1952 lua fiin evidena unic a cazierului central i local. 76 Clasificati desenele papilare Pe suprafaja palmei mainilor deosebim doua regiuni anatomice cu desene papilare, care, la randul lor, prin sanurile flexorice se subimpart fiecare in cate trei zone. Prima este regiunea digitala cu zonele falangei, falanginei si falangetei, a doua, cea palmara, cu zonele digito-palmara, tenara si hipotenara. In orice zona s-ar gasi un desen papilar, fiind reflectat intr-o urma de maini, poate avea valoare identificatoare. i totusi o insemnatate vadit majorat au desenele de pe suprafaa falangetelor. La etapa actuala se cunosc trei tipuri de desene papilare: n arc, n la si in cece. Desenele papilare n arc, sunt formate dintr-un singur curent de creste papilare care i iau inceputul de la o latura a falangetei si, curbandu-se n centrul ei, pleaca spre latura opusa. Desenele in arc sunt simple si in satr. Primele au curbura crestelor lina, uor descrescand de la varful degetului spre baza falangetei. Ultimele, dimpotriva, se prezinta prin curbura brusca, avand in centru una sau mai multe creste in poziie verticala. Desenele papilare In la au o structura mai complicata. In ele se disting lesne trei curente de creste papilare, formand zonele respective: centrala, periferica sau marginal si bazala. Crestele zonei centrale isi iau inceputul de la o latura a falangetei si, atingand partea centrala a acesteia, revin spre aceeasi latura, formand o figura in forma de la. Crestele zonei periferice in forma de arc cu braele pe ambele pari laterale ale falangetei, acopera zona centrala a desenului papilar din partea de sus si din cele dou parti laterale. Crestele papilare bazale sunt plasate paralel santului flexoral, nchizand zona centrala din partea de jos. Crestele zonei periferice si cele bazale se intersecteaza pe partea opusa a directiei brajelor crestelor zonei centrale, formand o figura triunghiulara, numita delta, dupa aspectul general asemanator literei grecesti delta . Se disting vadit desene simple n la, sub aspect general de racheta, in care brajele laurilor se concentreaza in centru si curbe, in care laurile zonei centrale au o forma incovoiata. Desene papilare n cerc ca si cele in la sunt formate din trei curente de creste.La desenele in cere crestele zonei centrale se prezinta in forma de cere, spiraia, oval. In acest tip de desene, crestele zonei periferice si a celei bazale se intersecteaza pe ambele parti laterale ale desenului (o particularitate distinctive a acestui tip de desene), formand respectiv doua delte. 77Determinati elementele principale ale desenului papilar i apreciati rolul acestora in procesul de identificare dactiloscopica. Expertiza dactiloscopica se bazeaza pe cercetarea comparativa a detaliilor caracteristice ale desenelor papilare, a altor elemente de structura a suprafetei palmare. Aceste detalii sunt urmatoarele: inceputul liniei papilare, respectiv capatul liniei din partea stanga a desenului papilar; sfarsitul liniei papilare sau capatul liniei situat in partea dreapta a desenului; ramificarea liniei papilare sau dedublarea vadita a liniei; contopirea liniei papilare sau asamblarea, contopirea a doua sau mai multe linii; inelul papilar ,element format prin dedublare de linie in forma de cere; butoniera papilara , element format prin dedublare de linie in forma alungita; carligul papilar , fragment mic de linie atasat la linia mai mare; anastomoza papilara , fragment mic de linie care unete in forma de pod alte doua linii; furcarea liniei papilare , desparjirea liniei papilare in doua sau mai muite cu pretungire mica (bifurcare, trifurcare); fragmentul liniei papilare, linie cu dimensiuni liniare mici. 78 definiti notiunea de traseologie si specificati sarcinile acesteia Traseologia se prezinta ca un domeniu bine determinat al criminalisticii destinat cunoasterii legitilor formarii urmelor infraciunii si elaborrii metodelor si mijloacelor tehnico-stiinifice necesare descoperirii, fixrii si

20

examinrii acestora in vederea stabilirii faptei, identificrii fptuitorului si determinarea tuturor mprejurrilor cauzei. Din cele expuse am putea atribui traseologiei urmatoarele sarcini: studierea legitailor formarii diferitelor categorii de urme materiale ale infraciunilor. Cunoasterea acestor legitaji creeaza posibilitatea elaborarii mijloacelor tehnico-stiinifice adecvate, aplicarea eficace a acestor mijloace la cercetarea faptelor penale concrete; elaborarea metodelor si mijloacelor tehnico-stiinifice necesare descoperirii, fixarii si ridicarii urmelor infraciunii. Eficiena activitaii organelor de ancheta e in funcie de tehnicile cu care acestea sunt dotate. Elaborarea mijloacelor necesare perfecionarii acestei activitai constituie sarcina eseniala a traseologiei criminalistice; elaborarea metodicilor efectuarii expertizelor traseologice. Ea are ca scop identificarea obiectului creator de urme, precum si rezolvarea mul-tiplelor probleme cu caracter diagnostic (caracterizarea obiectului creator de urma, stabilirea succesiunii formarii urmelor la faia locului, aprecierea interpozijiei obiectului creator si a celui primitor in momentul formarii urmei). elaborarea metodelor si mijloacelor tehnice de protejare a valorilor sociale de atentari infracionale. 79. Clasificati urmele materiale ale infractiunii. Dup natura lor urmele infraciunii se grupeaza in doua categorii: urme-forma, create prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect pe suprafata sau in volumul altuia si urme-materie, ce pot aparea pe parcursul savarsirii aciunilor infractionale in forma de fragmente de obiecte, resturi de substane ca urmare a interaciunii a doua sau mai multe obiecte materiale. Atat urmele- forma, cat si cele materie se pot manifesta sub aspect macroscopic si micro scopic. Conform factorilor creatori, urmele frecvent intalnite la faa locului se mpart in: create de om (homeoscopice), si create de obiecte materiale (mecanice). Urmele homeoscopice sunt de doua categorii: a) create prin reproducerea constructiei exterioare a diferitelor pari corporale si a imbracmintei (a mainilor, picioarelor, dinilor, buzelor, obiectelor de imbracaminte) pe suprafata sau in profunzimea obiectelor din mediul inconjurator si b) create sub diverse forme de substante biologice, apartinand corpului uman (fire de par, pete de sange, depuneri de saliva, sperma, miros s. a.). Urmele mecanice reproduc constructia exterioara a obiectelor-corpuri solide. In criminalistica acestea sunt divizate in urme de instrumente (unelte) si urme ale mijloacelor de transport. P o t r i v i t nivelului de modificare a s u p o r t u l u i , urmele infractiunii se mpart n: de adncime, de suprafata si periferice. Urmele de adancime se prezinta in forma de modificari esentiale de profunzime a obiectului primitor in locul unde acesta a venit in contact cu cel creator. Urmele de suprafata, dimpotriva, nu produc schimbari esentiale ale obiectului primitor de urma. Ele se subdivizeaza in urme: a) de stratificare, formate prin depuneri de substante de pe suprafata obiectului creator pe suprafata celui primitor cum ar fi, spre exemplu, o amprenta digitala sudoripara sau de vopsea pe o suprafata neteda si b) de destratificare, formate prin preluare de substane de pe suprafaa obiectului primitor, ca n cazul deplasarii pe un obiect curent vopsit. Urmele periferice redau configuratia, conturul unui obiect, poziia caruia a fost schimbata in urma savarsirii faptei de pe locul unde acesta s-a gasit timp indelungat. Aceste urme se intalnesc in cazul ridicarii unui covor sau portret de pe perete, unei reviste de pe o supra fata prafuita s. a. Dup modul de formare, prin care se nelege raportul de micare in care se afla obiectul creator si cel primitor la momentul final de creare a urmelor, acestea sunt clasificate in urme statice si dinamice. Statice sunt urmele formate prin apasare sau lovire. In momentul culminant de creare a acestor urme, obiectele participante (creator si primitor) se afla in stare statica unul faa de altul. Datorita reproducerii directe a caracteristicilor exterioare ale obiectului care le-a creat, urmele statice sunt de cea mai inalta valoare identificatoare. Urmele dinamice se creeaza in urma miscarii de alunecare a unui obiect participan la formarea urmei pe supra faa celuilalt. Tipice in acest sens sunt urmele de taiere, pilire, sfredelire, de franare a unui autovehicul etc.

0.Decided asupra regulilor generale de fixare si ridicare a urmelor materiale ale infraciunii. Fixarea i ridicarea urmelor consta in efectuarea de catre organele mentionate a activitailor procedural-tehnice de certificare a existenei si starii urmelor infraciunii la faa locului, precum si retragerea si conservarea lor in vederea folosirii ulterioare la stabilirea adevarului . Descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor necesita sa fie efectuate potrivit urmatoarelor reguli generale: 1) Respectarea stricta a normelor dreptului procesual penal ce reglementeaza efectuarea cercetarii locului faptei si a percheziiei, acestea fiind prevzute ca principalele aciuni procesuale destinate descoperirii, fixarii i ridicarii urmelor.

21

2) Utilizarea in limite maxime a mijloacelor tehnico-criminalistice menite sa majoreze capacitatea de percepie si deci eficienja activitatilor de cautare urmelor, inclusiv ale celor latente. 3) Aplicarea tuturor masurilor posibile de protejare a urmelor, in special n cazurile amnarii cercetarii locului faptei sau desfaurarii acestei activitati n conditii nefavorabile. 4) Fixarea urmelor descoperite prin descrierea lor in procesul-verbal, acesta fiind principalul, sub aspect procesual, mijloc de fixare. n formulari laconice, clare si de inalta precizie, aici vor fi consemnate: - caracteristicile generate ale obiectului purtator, ce denota, unde se afla, prin ce se caracterizeaza suprafafa purtatoare de urme; - categoria si tipul urmei, pozifia in raport cu suprafaja obiectului-suport si cu alte obiecte; - caracteristicile fiecarei urme referitor la forma, marime, culoare, cantitate; - datele privind modul de descoperire, fixare si ridicare a urmelor. 5) Indiferent de natura acestora, urmele depistate se vor fotografia apelandu-se la metoda fotometrica. Pe langa menirea de a demonstra si certifica datele expuse in procesul-verbal, fotografiile urmelor, rednd cu claritate caracteristicile acestora, adesea devin obiecte ale expertizei criminalistice. 6) Urmele descoperite sau relevate la faa locului, de regula, se ridica in comun cu obiectul sau cu o parte separata (demontata) a acestuia. 7) Daca obiectul purtator de urma e de valoare, supravoluminos sau intransportabil si, din aceste ori alte motive, se exclude ridicarea lui, urmele se vor ridica, procedandu-se: - la mularea urmelor de adancime cu soluie de ghips, cu plastelina, materiale polimerice; - la transferarea urmelor de suprafaa pe pelicule dactiloscopice, foi de hartie fotografica si alte materiale adezive; - la recoltarea urmelor-materie prin razuire, absorbire, solubilizare, atragere cu magnetul etc. 81 Expuneti conceptul criminalistic de colectare a urmelor si altor materiale de proba

22