 Gândirea laterală este o metodă dezvoltată de Edward de Bono pentru a găsi soluții noi și

neconvenționale la probleme. El a descris-o ca fiind un mod de a gândi care evită

procesul obișnuit al gândirii și care se concentrează pe a găsi noi perspective și abordări.
 Gândirea laterală se bazează pe ideea că majoritatea oamenilor au tendința de a gândi în
mod linear, adică de a urma un proces logic și consecvent pentru a ajunge la o concluzie
sau o soluție. Gândirea laterală, în schimb, se concentrează pe a găsi soluții noi și
neconvenționale prin intermediul asociațiilor neobișnuite și a ideilor neconvenționale.
 Pentru a-ți da un exemplu, un exercitiu de gandire laterala ar fi sa se ceara sa găsești 10
utilizări pentru o sticlă de suc, fără a utiliza clasicele utilizări precum a bea din ea sau a o
umple cu apă.
 Edward de Bono a dezvoltat și o serie de tehnici specifice pentru a ajuta la dezvoltarea
gândirii laterale, cum ar fi tehnica "six thinking hats" (șase pălării de gândire), care se
concentrează pe a privi problema din diferite perspective.

 Gândirea laterală este o metodă utilă pentru a găsi soluții noi și neconvenționale la
probleme, și poate fi utilă atât în viața personală, cât și în afaceri sau în rezolvarea
problemelor de grupConceptul de gândire laterală a fost introdus în 1967 de Edward De
Bono, în volumul New Think apărut la Basic Books, New York .
 Ideea principală a acestui concept este că multe probleme de care ne lovim necesită
pentru rezolvare lor abordarea din mai multe perspective, până la găsirea celei care poate
conduce la o soluţie. De peste treizeci de ani, numele lui Edward de Bono este sinonim
peste tot în lume cu creativitatea, educaţia gândirii şi succesul prin inventivitatea
deliberatã.
 El explică împrejurările în care a apărut acest concept. Fiind preocupat de gândire, în
general, de gândirea creativă şi perceptuală, în special, ca şi de sistemele cu
autoorganizare, el a ajuns la concluzia existenţei unui alt fel de gândire decât gândirea
liniară, secvenţială, logică
 Gândirea laterală ajută la procesele de gândire creativă și de rezolvare a problemelor.
 Modelul gândirii laterale poate fi utilizat de toți oamenii.
 De Bono a subliniat mai multe metode și tehnici, cum ar fi po, cele șase pălării de gândire
și pauza creativă, pentru a ajuta cel mai bine la utilizarea gândirii laterale.
 Gândirea laterală este strâns legată de perspicacitate, creativitate și umor. Toate cele patru
procese au aceeași bază.
 Dar, în timp ce perspicacitatea, creativitatea și umorul pot exista sau nu, gândirea laterală
este un proces mai deliberat.
 Este un mod la fel de clar de a folosi mintea ca și gândirea logică – doar că unul foarte
diferit.
 Pe de altă parte, gândirea verticală este selectivă, în timp ce gândirea laterală este
generativă.
 Simplu spus, corectitudinea este ceea ce contează în gândirea verticală; bogăția este cea
mai importantă pentru gândirea laterală, înțelegând că această bogăție caută să deschidă
alte căi.
 Deși există multe diferențe între gândirea verticală și cea laterală, acestea nu ar trebui
privite ca antagonice, ci mai degrabă complementare.

1
 Procesul de gândire laterală a fost dezvoltat pentru a genera mai bine idei și abordări noi
și pentru a căuta noi soluții.

 Odată ce aceste idei sunt create, gândirea verticală ar trebui utilizată pentru a le dezvolta.
 Este subliniată ideea inexistenței antagonismului între gândirea verticală și gândirea
laterală, ambele având puncte slabe și puncte forte, gândirea laterală venind în sprijinul
gândirii verticale pentru a-i spori utilitatea.
 Scopul gândirii este acela de a culege informații și de a le folosi în cel mai eficient mod
cu putință. Astfel, gândirea laterală și gândirea verticală sunt complementare desi de-a
lungul timpului accentul în educație a fost pus în mod exclusiv pe gândirea verticală.
Nevoia de a dezvolta gândirea laterală se datorează limitărilor comportamentului minții
ca sistem de memorie care se autooptimizează.
 Atunci când gândim vertical, folosim informația așa cum este pentru a înainta către o
soluție pe când atunci când gândim lateral, nu folosim informația pentru valoarea sa
intrinsecă ci ca pe o provocare, pentru a determina o restructurare a modelelor.

 Un aspect important în gândirea laterală este designul. Designul este un format

convenabil pentru dezvoltarea gândirii laterale. Accentul cade pe modalitățile diferite de
a face și a privi lucrurile, pe evitarea clișeelor și pe contestarea supozițiilor.
 Edward De Bono este promotorul Brainstormingului, tehnica abordată și în cartea
”Gândirea laterală”. Ședința de Brainstorming este importantă pentru că oferă un cadru
formal în care este încurajată utilizarea gândirii laterale. Valoarea sa constă în aceea că
reprezintă o activitate de grup în care are loc o stimulare încrucișată a ideilor.
 Gândirea laterală este generativă în timp ce gândirea verticală este selectiva, însă ambele
au ca scop eficientizarea.
 Gândirea laterală este deosebit de utilă în rezolvarea problemelor și în găsirea ideilor noi.