5 motive pentru care copiii moderni nu pot

învăța, nu au răbdare și cu greu suportă

plictiseala
By Răzvan Danc  Posted on5 decembrie 2021  21 de comentariila 5 motive pentru care copiii
moderni nu pot învăța, nu au răbdare și cu greu suportă plictiseala

Sunt terapeut și lucrez de mulți ani cu copiii, părinții și profesorii. Consider că generația
copiilor moderni degradează în multe privințe. După cum știm, creierul nostru este
adaptabil. Datorită mediului înconjurător, îl putem face „mai puternic” sau „mai slab”.
Cred că, în ciuda intențiilor bune, din păcate, dezvoltăm creierul copiilor noștri într-o
direcție greșită. Iată de ce:

1. Copiii primesc tot ce doresc și când doresc – „Mi-e foame!” – „într-o secundă îți
cumpăr ceva de mâncare”. „Mi-e sete”. – “Imediat.” „Sunt plictisit!” – „Ia telefonul meu”.
⠀
Capacitatea de a amâna satisfacția nevoilor – este unul dintre factorii cheie pentru
viitorul succes. Vrem să-i facem copiii fericiți, dar, din păcate, îi facem fericiți doar în
acest moment și nefericiți pe termen lung. Abilitatea de a amâna satisfacția nevoilor –
înseamnă capacitatea de a funcționa în stare de stres. Iar copiii noștri sunt tot mai puțin
pregătiți să facă față situațiilor stresante, chiar și unele minore. Adesea vedem
incapacitatea copiilor de a-și amâna dorințele în clasă, mall-uri, restaurante și
magazinele de jucării, atunci când copilul aude „Nu”, deoarece părinții i-au învățat
creierul să primească imediat tot ce dorește.

2. Interacțiunea socială limitată – Avem multe de făcut, de aceea le oferim copiilor

gadget-uri care să-i țină ocupați. Din păcate, gadget-urile au înlocuit plimbările în aer
liber. În plus, tehnologia a făcut părinții mai puțin accesibili pentru interacțiunea cu
copiii. Telefonul care „stă” cu cel mic în locul nostru, nu îl va învăța să comunice.
Creierul se aseamănă cu mușchii, care trebuie antrenați. Dacă vrei ca micuțul să
meargă cu bicicleta, îl înveți. Dacă vrei să fie răbdător, trebuie să-l înveți să fie răbdător.
Dacă vrei să comunice, trebuie să-l ajuți să socializeze. Același lucru se aplică tuturor
abilităților. Nu există nicio diferență!

3. Distracție nelimitată – Am creat o lume artificială pentru copiii noștri. În ea nu există

plictiseală. Imediat ce copilul tace, alergăm să-l distrăm din nou, pentru că ni se pare că
nu ne îndeplinim datoria de părinți. Trăim în două lumi diferite: ei în „lumea distracției”,
noi în „lumea muncii”. De ce nu ne ajută copiii în bucătărie? De ce nu-și strâng jucăriile?
Aceasta este o muncă monotonă care antrenează creierul să funcționeze în timpul
îndeplinirii îndatoririlor plictisitoare. Este același „mușchi” de care avem nevoie pentru a
învăța la școală.
4. Tehnologiile – Gadget-urile au devenit bone gratuite pentru copiii noștri, însă pentru
acest ajutor trebuie să plătim. Plătim cu sistemul nervos al copiilor noștri, cu atenția și
capacitatea lor de a amâna satisfacția dorințelor. Viața de zi cu zi în comparație cu
realitatea virtuală este plictisitoare. După mai multe ore de realitate virtuală, copiilor le
este tot mai dificil să proceseze informațiile în clasă, pentru că sunt obișnuiți cu nivelul
ridicat de stimulare pe care îl oferă jocurile video. Copiii nu sunt capabili să proceseze
informațiile cu un nivel mai mic de stimulare, iar acest lucru le afectează negativ
capacitatea de a rezolva problemele academice. Tehnologia ne distanțează emoțional
de copii și de familiile noastre. Accesibilitatea emoțională a părinților este principalul
nutrient pentru creierul copiilor. Din păcate, ne privăm treptat copiii de acest lucru.

5. Copiii conduc lumea – Cum ne ajutăm copiii dacă le oferim ceea ce vor, nu ceea ce
este bine pentru ei? Fără alimentație adecvată și somn bun, copiii vin la școală iritați,
anxioși și neatenți. În plus, părinții le transmit un mesaj greșit. Ei învață că pot face tot
ceea ce doresc. Din păcate, pentru a ne atinge obiectivele în viață, de multe ori trebuie
să facem ceea ce este necesar, nu ceea ce dorim. Dacă un copil vrea să devină
student, el trebuie să studieze. Dacă vrea să fie jucător de fotbal, trebuie să se
antreneze în fiecare zi. Copiii noștri știu ce vor, dar le este dificil să facă ceea ce este
necesar pentru a-și atinge obiectivul. Iar asta duce la obiective nerealizate și îi lasă
dezamăgiți.