Intretinerea si repararea motoarelor

 
- piesele fixe (bloc, cilindri, chiulasa, piese de asamblare); 
- piesele mobile (piston, segmenti, boltul pistonului, biela,
lagarul bielei, arbore cotit, volant); 
- organe de distributie (comanda distributiei, ax cu came,
tachesi, tije, culbutori, supape, scaune si ghidaje de supapa) 
 
 PIESELE FIXE
 
Blocul motorului 
 
Pentru o tratare practica a motorului, il vom imparti in piese fixe,
piese mobile si sisteme anexe. Blocul este cea mai voluminoasa
piesa a automobilului, reprezentand 20-30% din greutatea totala
a motorului. La aproape toate motoarele moderne, blocul este
turnat dintr-o bucata, fiind delimitat sus de garniturile de
chiulasa, jos de garnitura baii de ulei, in fata de garnitura
capacului de la comanda distributiei iar la spate de carterul
volantului. 
 
Cilindrii 
 
Cilindrii impreuna cu segmentii sunt cele mai importante piese de
uzura a motoarelor moderne. In general, motoarele americane au
cilindri turnati in bloc, pe cand la cele europene predomina
constructia cu camasi umede. Grosimea peretilor este de ordinul
1/15 - 1/16 din alezaj, grosimea bucselor presate este de 3 - 4 mm.
Cota minima a pragului dintre doi cilindri alaturati este de 7 mm
pentru ca garnitura de chiulasa sa poata asigura o buna etansare. 
La constructia unei bucse umede cu garnituri presate axiale,
pragurile din bloc sunt plasate relativ sus pentru ca diferentele de
dilatare termica dintre bloc si cilindrii care sunt mai calzi sa nu
provoace distrugerea garniturii de chiulasa. 
 
Chiulasa 
 
Chiulasa este una din cele mai importante si complexe piese ale
motorului, cuprinzand camerele de ardere, supapele, locasele
bujiilor, conductele de admisie si evacuare, precum si o mare parte
din organele de comanda a supapelor. In general, motoarele cu
cilindri in linie au o singura chiulasa, iar cele cu cilindri in V doua
chiulase, care adesea din motive economice sunt identice. La unele
 motoare chiulasa se prinde pe bloc cu buloane in loc de prezoane,
din motive economice. 
 
Piese de asamblare 
 
La automobil exista un mare numar de piese de asamblare: suruburi,
piulite, saibe, splinturi si nituri de diverse tipuri si marimi. In limbajul
folosit in atelierele mecanice, suruburile relativ mari (8..9 mm
diametru) se numesc "buloane", iar cele mici "suruburi". 
 
 PIESE MOBILE 
Pistonul 
 
Constituind peretele mobil a camerei de lucru, pistonul este cea mai
impor-tanta piesa a motorului. Fortele transmise de piston sunt
considerabile. Astfel in momentul cand presiunea este maxima (60
at) un piston de 100 mm diametru impinge biela cu o forta de doua
ori mai mare decat greutatea unui autoturism mare. 
 
Functiile indeplinite de piston sunt: 
- primeste si transmite forte active; 
- etanseaza atat jocului mic dintre cilindru si el, cat si a segmentilor
pe care ii poarta; 
- contribuie la razuirea uleiului de pe cilindri.  
Aliajele din care se executa pistoanele sunt de sase categorii: aliaje
aluminiu cu cupru, aluminiu cu siliciu, aliaje de aluminiu
hipersilicioase, aliaje pe baza de magneziu. 
 
Segmentii 
 
La motoarele cu pistoane, piesele cele mai expuse uzurii sunt
segmentii. Functiunile indeplinite de segmenti sunt esentiale pentru
usurinta pornirilor la rece, pentru obtinerea puterii si pentru franarea
consumului de ulei. 
 
Boltul (axul) pistonului 
 
Boltul face legatura pistonului cu biela si este piesa cu cea mai mare
duritate din motor. El trebuie sa suporte ca si manetonul forta
exploziilor, desi suprafata lor este de 10 ori mai mica. Forma boltului
este perfect cilindrica. In interior boltul este gol deoarece fiind o piesa
care executa miscari alternative trebuie sa fie cat mai usor. 
 
Biela 
 
Biela face legatura dintre doua piese cu miscari diferite, motorul cu
miscare rectilinie si manetonul cu miscare circulara. Centrul lagarului
descrie un cerc iar boltul o linie dreapta, insa nici un punct material a
bielei nu parcurge un drum circular sau drept, ci diferite curbe
inchise. 
 
Lagarul bielei 
 
Articulatia dintre biela si arborele cotit trebuie sa lucreze ca orice alta
articulatie cu pierderi minime si cu siguranta de functionare maxima.
In acest scop s-au experimentat atat lagare de alunecare, cat si
lagare de rostogolire.
Repararea mecanismului biela manivela se face cu ocazia reviziilor,
reparatiei accidentale sau reparatiilor curente ale automobilului.
Sunt reparatii de mai mare amploare si cuprind:
inlocuirea pistoanelor, repararea bolturilor de piston, inlocuirea
segementilor, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, inlocuirea
semicuzinetilor.
Daca este o revizie se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu
numarul corespunzator bielelor, pentru a asigura remontarea
ambielajului in acelasi cilindru.
Operatii pregatitoare
Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si
curatirea calaminei depuse.
Pistoanele sunt curatate apoi de calamina depusa ( pentru canalele
segmentilor folosindu-se un dispozitiv special), apoi se spala cu un
solvent.
Repararea arborelui cotit.
Dupa o functionare indelungata apar defectiuni ca: incovoierea si
torsionarea, uzura fusurilor( ovalitate si conicitate), uzura canalului de
pana, uzura locasului bucsei arborelui primar, uzura filetului pentru
rac, uzura orificiilor filetate de la flansa de fixare a volantului,
modificarea lungimii fusurilor de biela si a fusului palier, bataia
frontala a flansei de prindere a volantului.
Dupa demontare se curata in solvent, se desfunda canalele
interioare de ungere, se sufla cu aer comprimat, dupa care se
supune controlului.
Cand rectificarea arborilor a atins cota maxima, se reconditioneaza
prin majorarea diametrului fusurilor, folosind una din metodele :
Metalizare cu aliaje dure, apoi rectificare si lustruire;
Incarcare prin sudura in mediu gazos de protectie ( 75% argon si
25% CO2);
Incarcare prin vibrocontact cu electrozi care se pot cali, apoi
rectificare si lustruire;
Cromare poroasa, rectificare, lustruire.
Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de
control si verificare functionala ca:
Verificarea pornirii usoare a motorului.
Verificarea functionarii corecte la diverse turatii, fara a prezenta batai.
 
Cele suspecte se depisteaza fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului:
• Batai in partea superioara a blocului motor, denota uzuri ale
pistoanelor si camasilor de cilindri, care conduc la scaderea
compresiei si consum exagerat de ulei;
• Batai in zona de mijloc a blocului motor, indica uzura bolturilor de
piston si bucselor de biela; acestea se manifesta ca un sunet metalic
ascutit la accelerari si decelerari bruste, sau la mersul in gol; la
relanti dispare bataia, daca se intrerupe aprinderea la cilindrul in
cauza, dar nu dispar bataile de piston, daca exista;
• Bataile (accentuate la rece, dar atenuate la cald) in zona inferioara
a motorului, presupun  uzarea lagarelor; se observa prin scaderea
presiunii uleiului de ungere.
Totodata se pot depista torsionari si incovoieri ale bielei, prin
zgomote, in partea inferioara, dar si in partea superioara a motorului.
Consecintele acestei uzuri: ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe
lungimea lor (conicitate), uzura segemntilor pe muchii si deci si a
pistoanelor, uzura rapida si uniforma a fusurilor manetoane de la
arborele cotit, micsorarea presiunii de ulei.
Controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj
(fumetru pentru motoare Diesel);
fum albastru indica consum de ulei, cel negru – consum exagerat de
combustibil, iar cel albicios – avans prea mare sau prea mic la
aprindere, respectiv la injectie pentru motoareleDiesel.
Verificarea cu aparatura se face la 20 000 Km.