Sunteți pe pagina 1din 4

Toată lumea îl cunoaște pe Mirel, Mirel de la a 9‑a B.

(Zici că n‑ai un Mirel în clasă,


deși ești la a 9‑a B? Dacă nu‑l ai înseamnă că nu trăiești în cea mai bună dintre toate
lumile posibile, pentru că Mirelul tău n‑a făcut bine la capacitate.)
În tot cazul, lui Mirel i‑au plăcut încă de mic cărțile și, deseori, cum stătea el aplecat
peste paginile vreunei cărți, total absorbit de lectură, i s‑a întâmplat să tresară ca la o
atingere străină sau să simtă cum cineva i se uită peste umăr. S‑a întors, s‑a uitat
speriat în jur, dar prezența fantomatică nu s‑a dat de gol. De fapt, nici n‑a stăruit. „O
nălucire, mă înșală simțurile“, a tras Mirel concluzia. Până la alt episod de lectură, tot
mai pe seară, tot după ce liniștea se înstăpânea peste casă, cât s‑o auzi – atunci năluca
revenea, însă de fiecare dată pentru o foarte singură clipă.
Asta s‑a tot repetat până când părinții i‑au făcut cadou, de ziua lui, un telefon
performant, cu care putea intra pe rețelele de socializare și cu care renta, de‑acum, să
tot facă selfie‑uri. Avea unde să le posteze. Ei, ce să vezi, de când a devenit un împătimit
al selfie‑urilor, Mirel nu mai simte acea tresărire. Nimeni nu mai iscodește din spate,
nimeni nu‑l mai atinge pe umăr. La câte selfie‑uri face, vede mai mereu ce se întâmplă
peste umărul său. (Ce‑i drept, nici nu mai citește atât de mult, fiind prea ocupat cu
socializarea.)
În plus, de când s‑a îndrăgostit de acele funny faces pe care și le poate aplica peste
propria‑i mutriță – ca să se strâmbe mai nostim decât ar putea‑o face de la sine –, nu
mai contenește să se pună în scenă, adică în obiectivul telefonului. Dintre toate aceste
figuri șăgalnice pe care și le‑a tot aplicat, a prins mai mare drag de elf, cu barba,
urechile și scufia sa ascuțite, pentru că lucrurile ascuțite atrag mai mult atenția asupra
lor. (They point out, cum zice Mirel, care între timp a învățat o engleză impecabilă.) Ba,
ca să intre cu totul în pielea personajului, s‑a întors pentru câteva săptămâni la
pasiunea lui mai veche și a citit tot ce‑a prins despre elfi.Fiind copilul unor buni
prieteni, Mirel mi-a dezvăluit chiar mie – ce-i drept, mai mult la imboldul părinților,
decât din proprie inițiativă – acest raționament, pe când eram împreună la o masă
festivă. Se cam codea el, și pe bună dreptate, să spună tot ce gândește, știind prea bine
că părinții vor să-mi smulgă o laudă la adresa fiului lor, iar asta i se părea penibil. Însă
lauda mea a venit spontan, neprefăcută, ba, în plus, a fost și una dublă. Am apreciat la
Mirel nu doar profunzimea gândurilor, ci și caracterul practic al învățămintelor pe care
le poți trage de-aici.
Prin urmare, dragă Mirel, ce pot eu învăța de la tine este că e bine să facem
și selfie-uri, reținând mai ales momentele vesele din viață; ele ne feresc de tristețe și
devin repere plăcute în dezvoltarea noastră. Însă abia atunci când citești o carte,
viitorul ți se deschide: întâi te atinge fin, foarte fin, cât să tresari, apoi atingerea lui
devine tot mai viguroasă, iar dacă citești suficient de mult, atunci viitorul îți face de-a
dreptul cu mâna, pentru că, între timp, ți s-a mutat în față, iar tu știi precis ce urmează
să faci.“
Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a


Anul şcolar 2021 - 2022
Matematică
Testul 5
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
SUBIECTUL I ȘI SUBIECTUL al II-lea:
• Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie cinci puncte, fie zero puncte.
• Nu se acordă punctaje intermediare.
SUBIECTUL al III-lea
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.

SUBIECTUL I (30 de puncte)


1. d) 5p
2. a) 5p
3. b) 5p
4. c) 5p
5. c) 5p
6. a) 5p
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. d) 5p
2. b) 5p
3. d) 5p
4. b) 5p
5. c) 5p
6. a) 5p
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. a) ac = 18  c = 8 și abc = 18  6 + 5 = 113  c = 3 1p
Cum 8  3 , deducem că nu este posibil ca numărul natural ac să fie egal cu 18 1p
b) abc = 6  ac + 5 1p
100a + 10b + c = 60a + 6c + 5 , de unde obținem 8a + 2b = c + 1 1p
c + 1  10  8a + 2b  10  a = 1, b = 0, c = 7  abc = 107 sau a = 1, b = 1, c = 9  1p
abc = 119
2. a) E ( x ) = ( 5 x + 3 − 3x − 4 )( 5 x + 3 + 3x + 4 ) = 1p
= ( 2 x − 1)( 8 x + 7 ) , pentru orice număr real x 1p
b) Dacă n nu este divizibil cu 3  n = 3k + 1 sau n = 3k + 2, unde k este număr natural 1p
Dacă n = 3k + 1  8n + 7 = 24k + 15 = 3 ( 8k + 5 ) 3  E ( n ) 3 1p
Dacă n = 3k + 2  2n − 1 = 6k + 3 = 3 ( 2k + 1) 3  E ( n ) 3 1p

( )
3. a) f − 5 = − 5 + 3 1p
f ( 5) = 5 +3 f ( 5 )  f ( − 5 ) = (3 + 5 )(3 − 5 ) = 9 − 5 = 4 1p

Probă scrisă la matematică Testul 5


Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

b) Simetricul punctului A ( −3, −6 ) față de originea O ( 0,0 ) este punctul B , astfel încât 1p
punctul O este mijlocul segmentului AB
Triunghiurile AOP și BOQ sunt congruente, unde punctele P și Q sunt proiecțiile
1p
punctelor A și, respectiv B pe axa Ox  OQ = OP = 3 cm și BQ = AP = 6 cm  B ( 3,6 )
f (3) = 3 + 3 = 6  B ( 3,6 ) aparține reprezentării grafice a funcției f 1p
4. a) ATPM și TBCQ sunt dreptunghiuri , unde QP  AB = T   TP = AM = 2cm și
1p
TB = CQ = AM = 2cm
Triunghiul BTP este dreptunghic în T , BP = BT 2 + PT 2 = 2 2 cm 1p
b) Fie AQ  DP = S  , CM  DP = V 
1p
PS PQ PV MP
PQ AD  PSQ DSA 
= , MP DC  MVP CVD  =
SD AD VD DC
PQ MP
PQ = MP, AD = DC  = 1p
AD DC
PS PV
Obținem =  S = V  dreptele AQ, CM și DP sunt concurente 1p
SD VD
5. a) BC = AC = AD + DC = 6cm 1p
Triunghiul EDC este dreptunghic în D, E = 30  EC = 2  DC = 8cm  EB = 2cm 1p
b) ADF = 90, AFD = 30  AF = 2  AD = 4cm  BF = 2cm 1p
FQ ⊥ BC , Q  BC  FQ = 3 cm și FC = 2 7 cm 1p
d ( E , CF )  CF FQ  EC 4 21
AEFC = =  d ( E , CF ) = cm 1p
2 2 7
6. a) DC = 2 x  PD = x
Triunghiul PDC este dreptunghic în D  PC 2 = PD 2 + DC 2 = 5 x 2 1p

Triunghiul MCP este dreptunghic în C  MP 2 = MC 2 + CP 2  x = 2  AB = 2 x = 4cm 1p


b) ( ABB )( DCC )  ( MP, ( ABB) ) = ( MP, ( DCC ) ) 1p
PD ⊥ DD , PD ⊥ DC , DD  DC =  D , deci PD ⊥ ( DCC  ) 1p

sin ( MP, ( ABB ) ) = sin ( MP, ( DCC  ) ) = sin ( DMP ) =


DP 2 6 1p
= =
MP 2 6 6

Probă scrisă la matematică Testul 5


Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2

S-ar putea să vă placă și