Sunteți pe pagina 1din 5

Fiabilitate şi terotehnică

LUCRAREA - 01
2. ELEMENTE DE STATISTICĂ MATEMATICĂ UTILIZATE ÎN
DEZVOLTARTEA APLICAŢIILOR DE FIABILITATE

2.1. Indicatorii statistici

Evaluarea stării de fiabilitate a unui sistem se face în baza unor observaţii înregistrate în
timp, privind starea de funcţionare a sistemului. În mod direct, legile de repartiţie pentru fiabilitate
sunt definite în baza unor indicatori statistici (media de sondaj a şirului, abaterea medie pătratică de
sondaj, etc.). În acest scop evaluarea statistică de fiabilitate este obligatorie şi de neeludat, în
determinările efectuate.
Analizând culegerea de date prin prisma pur statistică a necesităţii efectuării analizei de
fiabilitate, pe un eşantion caracteristic, care să fie reprezentativ pentru populaţia analizată, se pune
problema verificării şirului de date dacă este infestat cu erori. Indicatorii statistici ce caracterizează
un set de valori sunt grupaţi în două categorii care exprimă tendinţe probabile privind modul în care
valorile sunt dispuse în intervalul caracteristic.
Intervalul caracteristic reprezintă domeniul în care şirul de date ia valori. Acesta este limitat
de valorile extreme cuprinse în şirul de date şi anume: valoarea minimă, respectiv valoarea maximă.
Caracterizarea dispunerii datelor în intervalul limitat de valorile menţionate anterior se face prin
intermediul a două grupe de indicatori.
O primă grupă arată tendinţa valorilor de a converge spre un punct al intervalului (cât mai
aproape de mijlocul acestuia), fiind denumiţi: indicatorii tendinţei de grupare. Aceştia arată în ce
măsură datele cuprinse în şir converg crescător sau descrescător spre valori caracteristice, care pot
exprima o tendinţă generalizabilă a eşantionului de valori, privind convergenţa datelor.
Principalii parametrii de teninţă sunt următorii:
Media aritmetică de sondaj „m” a şirului de date, determinată cu relaţia:

1 n
m= ∑ xi (2.1)
n i =1

unde: n - este numărul de date din eşantionul supus prelucrării statistice;


x i - valoare a şirului de date din eşantion; i=1 .. n.
Media de sondaj „m”, este interpretată din punct de vedere al fiabilităţii ca fiind „speranţa de
viaţă” a unui sistem.
În anumite situaţii, legate de analize de fiabilitate cu caracter particular, se mai utilizează
media armonică, respectiv media geometrică.
Media armonică, se utilizează în cazurile în care abaterile estimate pentru şirul de valori sunt
mari, în acest caz, media armonică tinde să atenueze efectul acestor abateri. Se determină cu relaţia:

n
h= n
(2.2)
∑x
i =1
i

În matematică, media geometrică este un tip de medie ce indică tendinţa centrală sau
valoarea tipică a unui set de numere folosind produsul valorilor lor (spre deosebire de media

1
Fiabilitate şi terotehnică
LUCRAREA - 01
aritmetică care utilizează suma lor). Media geometrică este definită ca rădăcina de ordin n (unde n
este numărul de date din şir) a produsului de date din eşantion.

1
 n n
g =  ∏ x i  (2.3)
 i −1 

O analiză comparată a celor trei medii arată că cea mai mare valoare pentru un şir de valori o
va indica media aritmetică, iar cea mai mică, media armonică.
Mediana de sondaj a şirului de date Me, este considerată ca fiind valoarea faţă de care
frecvenţa valorilor mai mici decât ea, este egală cu frecvenţa valorilor mai mari. Pentru
determinarea medianei de sondaj, valorile se aranjează în ordine crescătoare sau descrescătoare.
Mediana de sondaj se determină cu relaţii distincte funcţie de natura şirului (par sau impar), astfel:
- pentru un şir cu număr impar de valori:
M e = x n +1 (2.4)
2
- pentru un şir cu număr par de valori:
1 
M e =  x n + x n  (2.5)
2 2 2 
+1

Modul de sondaj Mo al şirului de date, exprimă legătura statistică a tendinţei de grupare,


existentă între media de sondaj şi mediană, exprimată prin relaţia:

M o = m + 3 ⋅ ( M e − m) (2.6)

Valoare centrală xc, împarte domeniul în care şirul de date ia valori, în două zone egale, în
care însă frecvenţa de repartiţie a acestora nu este aceeaşi. Se determină cu relaţia:

1
xc = ⋅ (x max + x min ) (2.7)
2

unde: xmax şi xmin reprezintă valorile extremelor şirului de date de sondaj.


Parametrii de împrăştiere, ai şirului de date sunt în măsură să arate modul în care valorile
din eşantion sunt distribuite în întreg domeniul corespunzător şirului.
Principalii parametrii statistici ai acestei tendinţe sunt utilizaţi împreună cu cei de grupare la
evaluarea statistică a şirului.
Abaterea medie pătratică de sondaj σ, se determină cu relaţia:

1 n
σ= ∑ ( x i − m) 2 (2.8)
n i =1

Dispersia şirului de date D sau dispersia de sondaj se determină cu relaţia:

1 n
D= ∑ ( x i − m) 2 (2.9)
n i =1

2
Fiabilitate şi terotehnică
LUCRAREA - 01
Dispersia de sondaj poate fi utilizată şi ca estimaţie a dispersiei din populaţia originară,
considerându-se relaţia:
1 n
D= ∑ ( x i − m) 2 (2.10)
n − 1 i =1

În mod analog, se defineşte şi abaterea medie pătratică corespunzătoare estimaţiei din


populaţia originară cu relaţia:
1 n
σ= ∑ ( x i − m) 2 (2.11)
n − 1 i =1

Amplitudinea şirului de date a, este dată de diferenţa dintre valoarea cea mai mare xmax şi
valoarea cea mai mică xmin din şirul de de date:

a = x max − x min (2.12)

Coeficientul de variaţie al şirului de date de sondaj Cv, se determină cu relaţia:

σ
Cv = (2.13)
m

Valoarea coeficientului de variaţie este un instrument de lucru utilizat în fiabilitate, pentru


identificarea naturii legilor de distribuţie probabile. Astfel, pentru o valoare 1 a acestui coeficient,
este deductibil că legea de distribuţie cea mai probabilă a evenimentului studiat este de tip
exponenţial. Dacă valoare coeficientului de variaţie tinde la zero, atunci este cazul unor procese de
fabricaţie sau fenomene analizate, cu un grad de exactitate respectiv repetabilitate foarte ridicat.
Abaterea medie absolută a şirului de date Am este determinată cu relaţia:

1 n
Am = ∑ ni ⋅ xi − m (2.14)
n i =1

unde: ni este frecvenţa absolută a valorii xi.


Coeficientul de asimetrie β1, defineşte tendinţa de asimetrie a dispunerii valorilor în interval:

(µ 3 ) 2
β1 = µ 3 ⋅ (2.15)
(σ 2 ) 3

unde: µ3 reprezintă momentul centrat de ordin 3 determinat cu relaţia:

1 n 3
µ3 = ∑ n i ⋅ (x i − m ) (2.16)
n i =1

În determinările de fiabilitate, se folosesc şi alţi parametrii statistici utili în determinarea


unor tendinţe specifice repartiţiei de valori. Aceşti parametrii permit efectuarea unor comparaţii între
şiruri de date provenite din eşantioane distincte, utilizate în evaluarea statistică a comportării unui
dispozitiv.

3
Fiabilitate şi terotehnică
LUCRAREA - 01
Momentul de sondaj de ordin r, Mr:

1 n r
Mr = ∑ xi (2.17)
n i =1

unde: r este un număr natural în intervalul [1 .. 6].


Coeficientul de boltire β2 obţinut prin particularizarea relaţiei coeficientului de asimetrie:

(µ 4 ) 2
β2 = (2.18)
(σ 2 ) 3

µ4 fiind momentul centrat de ordin 4.


1 n 4
µ4 = ∑ n i ⋅ (x i − m ) (2.19)
n i =1
Aplicaţia A2.1:

Se consideră procesul de fabricaţie al cilindrilor motor pentru un MAC. Măsurătorile de


control de calitate privind diametrul interior, pentru un lot de cilindrii fabricaţi se prezintă în tabelul
2.1.
Tabelul 2.1. Eşantionul de date
Nr. Crt. D [mm] Nr. Crt. D [mm] Nr. Crt. D [mm] Nr. Crt. D [mm]
1 58.17 10 59.01 19 58.56 28 59.32
2 58.21 11 57.86 20 58.57 29 58.44
3 59.22 12 58.56 21 58.52 30 59.1
4 58.44 13 59.16 22 57.24 31 58.67
5 58.56 14 58.34 23 58.5 32 58.02
6 57.88 15 58.73 24 58.27 33 58.6
7 57.89 16 57.63 25 58.16 34 58.92
8 58.25 17 58.45 26 58.55 35 58.25
9 57.85 18 58.05 27 59.05 36 57.95

Algoritmul de rezolvare:
se ordonează şirul de date în ordine crescătoare (tab. 2.2):

Tabelul 2.2. Eşantionul ordonat de valori


Nr. Crt. D [mm] Nr. Crt. D [mm] Nr. Crt. D [mm] Nr. Crt. D [mm]
1 57.24 10 58.16 19 58.45 28 58.67
2 57.63 11 58.17 20 58.5 29 58.73
3 57.85 12 58.21 21 58.52 30 58.92
4 57.86 13 58.25 22 58.55 31 59.01
5 57.88 14 58.25 23 58.56 32 59.05
6 57.89 15 58.27 24 58.56 33 59.1
7 57.95 16 58.34 25 58.56 34 59.16
8 58.02 17 58.44 26 58.57 35 59.22
9 58.05 18 58.44 27 58.6 36 59.32

calcul indicatorii statistici, valorile rezultate precum şi indicaţia relaţiei utilizate sunt prezentate
în tabelul 2.3.

4
Fiabilitate şi terotehnică
LUCRAREA - 01
Tabelul 2.3. Indicatorii statistici calculaţi
Indicatorul Simbol Valoare calculată Relaţia de referinţă
Indicatorii de tendinţă (grupare)
Media aritmetică de sondaj M 58.415 (2.1)
Media geometrică g 58.413 (2.3)
Media armonică h 58.412 (2.2)
Mediana de sondaj Me 58.445 (2.5)
Modul de sondaj Mo 58.504 (2.6)
Valoare centrală xc 58.280 (2.7)
Indicatorii de dispersie
Abaterea medie pătratică σ 0.465 (2.8)
Dispersia de sondaj D 0.216 (2.9)
Amplitudinea şirului a 2.080 2.12)
Indicatorii speciali
Coeficientul de variaţie Cv 7.952*10-3 (2.13)
Coeficientul de asimetrie β1 9.962*10-3 (2.15)
Momentul centrat de ordin 3 µ3 -0.01 (2.16)
Momentul de sondaj de ordin r = 4 Mr 1.994*105 (2.17)
Coeficientul de boltire β2 1.719 (2.18)
Momentul centrat de ordin 4 µ4 0.131 (2.19)

În Anexa B.1, se prezintă o modalitate de rezolvare propusă a aplicaţiei în mediul MathCAD.


Comentarii
© Indicatorii statistici calculaţi permit caracterizarea primară a eşantionului de date cu
referire la calitatea procesului de fabricaţie. Astfel, succesiunea valorilor medii calculate se
încadrează în previziunile statistice privind omogenitatea valorilor, fiind verificată
inegalitatea: m>g>h.
© Valoarea coeficientului de asimetrie indică ca cea mai probabilă lege de repartiţie care să
caracterizeze procesul de fabricaţie ca fiind legea normală.
© Compararea valorii medii statistice şi a abaterii medii pătratice cu dimensiunea nominală
menţionată în Fişa tehnică de execuţie a cămăşii de cilindru, poate oferi informaţii
consistente privind precizia procesului de fabricaţie.

S-ar putea să vă placă și