Ecaterina ENCIU

Viorica MARȚ

Lectură și creație
Învățămîntul primar
Disciplină opțională

clasa a III-a
Ediția a 2- a

e du c ați o nal
 Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012.
Tel./fax: 24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: cartier@cartier.md
Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, București.
Tel/fax: 210 80 51. E-mail: codexcartier@gmail.com
www.cartier.md
Cărțile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.
LIBRĂRIILE CARTIER
Casa Cărții, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 9, Chișinău. Tel./fax: 34 64 61. E-mail: casacartii@cartier.md
Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 21 42 03. E-mail: librariadincentru@cartier.md
Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel.: 24 10 00. E-mail: librariadinhol@cartier.md
Librăria Vărul Shakespeare, str. Șciusev, nr. 113, Chișinău. Tel.: 23 21 22. E-mail: librariavs@cartier.md
Librăria 9, str. Pușkin, nr. 9, Chișinău. Tel.: 22 37 83. E-mail: libraria9@cartier.md
Colecția Cartier educațional este coordonată de Liliana Nicolaescu-Onofrei
Editor: Gheorghe Erizanu
Lector: Inga Druță
Coperta seriei: Vitalie Coroban
Coperta: Vitalie Coroban
Design/Tehnoredactare: Ana Cioclo
Prepress: Editura Cartier
Tipărită la Combinatul Poligrafic (nr. 91 814)
Viorica Marț, Ecaterina Enciu
LECTURĂ ȘI CREAȚIE, clasa a III-a
Ediția a II-a, august 2009
© 2009, Editura Cartier, pentru prezenta ediție. Prima ediție a apărut în 2006 la Editura Lyceum.
Toate drepturile rezervate. Cărțile Cartier sînt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare.
Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții
Marț, Viorica
Lectură și creație: cl. a 3-a. Viorica Marț, Ecaterina Enciu. - Ed. a 2-a. – Ch. : Cartier, 2009
(Combinatul Poligr.). – 68 pag. – (Colecția „Cartier educațional”).

ISBN 978-9975-79-584-5.
373.32.046:811.135.1
M 43
Dedicăm această culegere celor care ne-au dat viață:
Valeriu și Silvia Obreja și Hristofor și Lidia Mării
 Preambul
Prezenta carte-caiet este destinată învățătorilor și elevilor claselor primare.
Conform textelor date, învățătorul poate să-și proiecteze planul de lungă durată la
disciplina limba română opțională.
Fiecare semestru se încheie cu o evaluare, în scopul determinării performanțelor ele-
vilor la această disciplină. Conținuturile din această carte sînt orientate spre sesizarea citirii
conștiente și dezvoltarea creativității și gîndirii critice.
Nu sînt prevăzute maximul de ore pentru această disciplină – cîteva ore rămîn la
discreția învățătorului.
Toate orele au fost proiectate conform unui plan unic: text, teorie literară elementară
și creație.
Autorii

4
 Obiective-cadru
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris.
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală.
3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.
Obiective de referință
La finalul cl. a III-a, elevul va fi capabil:
1.1. să demonstreze înțelegerea globală
a mesajului prin reproducerea în
succesiune a ideilor unui text;
1.2. să sesizeze ideile principale ale
unui text;
1.3. să clasifice semnificația unui cuvînt
nou, a unei expresii în baza contex-
tului;
2.1. să exprime diverse mesaje cu și fără
repere;
2.2. să utilizeze un limbaj adecvat în
diverse acte de comunicare;
2.3. să se încadreze spontan într-un
dialog;
2.4. să afirme opinii proprii și să apre-
cieze la justa lor valoare alte opinii;
3.1. să identifice într-un text lecturat
mijloace accesibile de exprimare
artistică;
3.2. să sesizeze părțile componente ale
unui text;
3.3. să compună texte scurte;
3.4. să alcătuiască enunțuri, texte scurte
în care să-și argumenteze opinia
despre un tablou.
Activități de învățare
• exerciţii de clasificare a informațiilor
dintr-un mesaj scris;
• exerciţii de descriere a unor situații;
• exerciţii de clasificare a unui șir de
ima­gini conform desfășurării acțiunilor
într-un text;
• exerciţii de separare dirijată a ideilor
principale;
• exerciţii de transmitere a diverselor
mesaje privind faptele trăite, auzite,
imaginare;
• exerciţii de selectare a propozițiilor ce
exprimă un adevăr sau neadevăr;
• exerciţii de conversații pe diverse teme
cotidiene;
• exerciţii de formulare a unei opinii, a unui
raționament;
• exerciţii de apreciere a unei concluzii;
• exerciţii de recunoaștere a procedeelor
de exprimare artistică;
• exerciţii de substituire a unor cuvinte/îm-
binări cu sens propriu sau figurat;
• exerciţii de identificare a părților unui
text;
• exerciţii de recreare a textului prin modi-
ficarea intenționată a unor elemente;
• exerciţii de formulare a unor răspunsuri și
întrebări;
• exerciţii de elaborare în scris a unor
enunțuri sau texte scurte.
5
 Ghiozdanul
Victor Prohin

De cînd s-au copt gogoșarii și cî-

nepa, n-are cine să vină la magazin.
Stau neîncepute lăzile cu bomboane.
Și vînzătorul, ca să nu-i ruginească
socotelnița, mută bilele cînd în stîn-
ga, cînd în dreapta. Are noroc de Io-
nel că-i mai ține de urît. Vine băiatul
luni, vine marți, vine miercuri...
– Au adus?
– Încă nu, lasă vînzătorul bilele în
pace. Dar degrabă trebuie să aducă.
Totuși, Ionel nu se grăbește. Se uită sub sticla vitrinei, cercetează fieca-
re cutie. Mai știi...
Tata și mama se duc ziua la deal, iar Ionel rămîne cel mai mare gospo-
dar acasă. Pe lîngă bobocii cărora trebuie să le arate drumul pînă la iaz,
mai are grijă să-și cumpere ghiozdan.
Vine la magazin dimineața, vine la amiază, vine seara.
– Au adus?
– Încă nu.
Și iarăși Ionel se învîrte pe lîngă vitrină. Poate s-a rătăcit pe undeva
vreun ghiozdan...
Dar într-o zi vînzătorul, zărindu-l, îi ieși înainte:
– Mai iute! Au adus, cu catarame galbene, cu cheițe!
Ionel și-a sprijinit de gard bicicleta și a intrat, împiedicîndu-se, în ma-
gazin. Vînzătorul i-a dezvelit un ghiozdan cafeniu, lucitor, cu două curele.
– Să-l porți sănătos și să-ți fie plin numai cu de-alde „zece”, i-a urat
vînzătorul.
Apoi îi dădu o cheiță.
– Pînă se deprind caietele cu școala, poți să le încui, să n-o ia razna pe
drum.
Seara, i-a adus acasă bicicleta uitată la magazin și i-a spus că de poimîi-
ne pleacă în concediu, fiindcă nu mai are cine să-i țină de urît.

6
L. Formulează trei întrebări după conținutul textului.

L. Răspunde, oral, la întrebările colegilor.

C. Continuă gîndul din propoziția: Mai știi...

C. Găsește în text o propoziție similară și continuă ideea.

C. Argumentează, în scris, plecarea vînzătorului în concediu.

Scrie o felicitare adresată lui Ionel cu ocazia începutu-

lui de an școlar.
Adresarea:
Conținutul:

Semnătura

7
 Leo Butnaru

Eu am numai opt anișori, însă de acum știu că

brazii nu îngălbenesc și nu se desfrunzesc nicio-
dată. Ei sînt totdeauna verzi și primăvăratici.
Dar într-o zi, cînd mă plimbam cu tata prin
parc, am văzut că pe cetinile brăduților stăteau
presărate multe-multe frunze aurii: și de arțar, și
de tei, și de stejar, și de plop – de tot felul.
Am înțeles îndată că aceste frunze le dăruise-
ră brăduților ceilalți copaci care creșteau în jur.
Și cînd adia ușor vîntul, frunzele își luau zborul
din palmele verzi ale cetinilor, de ți se părea că se
desfrunzesc și brăduții.

L. Intitulează textul.

L. Explică semnificația expresiilor:

cetini presărate

palmele verzi ale cetinilor

C. Cu expresiile date alcătuiește enunțuri în care să fie sugerate și alte

anotimpuri.

L. a) Scrie răspunsuri la următoarele întrebări:

Ce anotimp e descris în text?

8
Ce copaci pot fi numiți adevărați prieteni ai brăduților? De ce?

b) Formulează întrebări pentru răspunsurile date.

Cînd mă plimbam cu tata prin parc, comparam această priveliște cu

viața unui om.
C. Alcătuiește o povestire mică despre:
viața unui copac viața unui om

Cuvinte de reper
creștea, micuți, coroană, copil, fapte bune, tînăr,
rămuraș, lemn, hîrtie a învățat, profesie,
părinte, folos, bătrînețe

Trecînd prin viață, ce ar trebui să lase omul în urma sa?

9
 Mărul
Emilian Bucov

Pe stradă mergea o bătrînică cu

un coș plin de mere roșii, galbene
și albe, mari și frumoase! Mergeam
în urma bătrînei și mă gîndeam:
„Ce-aș mai mînca un măr!”
M-am apropiat încet de dînsa, am
luat un măr și l-am ascuns în buzunar.
Bătrîna n-a văzut. Dar deodată s-a în-
tors și mi-a spus:
– Ia vino-ncoace, băiețele! Cum te
cheamă?
– Petrică. Da’ mama îmi zice Rică.
– Rică... frumos îți zice. Ești băiat cuminte?
– Nu știu...
Bătrîna a scos din coș cel mai frumos măr și mi-a spus:
– Mănîncă sănătos! E din grădina mea.
Nu îndrăzneam să iau mărul. Bătrîna sta cu mîna întinsă.
– De ce nu-l iei?
Nu i-am răspuns. M-am întors și am fugit acasă. Cînd am ajuns acasă,
am izbucnit în plîns. Oare de ce?

L. Alcătuiește cîte un enunț cu expresiile:

a izbucni în plîns

mănîncă sănătos

a se apropia pe neobservate

C. Expune patru opinii ce ar putea demonstra motivul izbucnirii în plîns.

10
C. Cum crezi, ce a discutat mama cu Petrică după cele întîmplate? Impro-
vizează acest dialog.

Scrie un bilețel în care Petrică i se adresează

bătrînei.
Adresarea:
Conținutul:

Semnătura

11
 Gemul de gutui
Sofia Dobra

Era o zi frumoasă de sfîrșit de sep-

tembrie. Ursoaica Getuța făcea, ca în fie­
care an, gem de gutui. Mirosea în toată
pădurea.
Vulpici, fiul mai mic al vulpoiului,
s-a gîndit că ar putea lua și el un borcan.
L-a așteptat pe ursulețul Gheorghiță
cînd a terminat orele și i-a propus să
facă împreună temele. Au intrat în casă
și au scris ceva. La un moment dat, Vul-
pici a mers la bucătărie și i-a cerut ur-
soacei un pahar cu apă. Într-o clipă, a ascuns un borcan printre caietele
din ghiozdan. S-a grăbit să plece ca să nu fie prins, dar s-a împiedicat de
prag și a căzut. A scăpat ghiozdanul care s-a desfăcut. Din el au ieșit caiete
umplute de gem.
De atunci Vulpici mănîncă doar gem făcut de mama lui.

C. Explică semnificația următoarelor expresii:

a fi pe mîini bune

cu mîna pe inimă

cu mîna lungă

a bate palma

L. Din șirul de expresii, selecteaz-o pe cea adecvată ideii textului.

12
L. Scrie două proverbe potrivite întîmplării din text.

C. Ce sfaturi i-ai da lui Vulpici?

C. Cum crezi că și-a curățat Vulpici caietele de gem? Scrie cîteva soluții.

Scrie o rețetă pentru prepararea gemului de gutui.

Ingrediente:

Mod de preparare:

13
 La culesul strugurilor
Vera Malev

Este vremea culesului strugurilor. Dealuri-

le din jurul satului mișună de lume cît îi ziuli-
ca de mare. Huruie mașini, trecînd ca vîntul,
și saltă în ele coșurile împletite din lozie mlă-
dioasă, pline cu struguri mari și răscopți. E
mare recolta în anul acesta, ca mai în tot anul,
pe pămînturile Șipotului. Și, ca în fiecare an,
s-au adunat mari și mici să ajute la cules. Moș
Mihai, cu toate că e pensionar, se duce și el. Și
unde se ia la întrecere cu cei mai harnici, pînă
iese învingător. Iar pînă vine mașina, șed cu
toții sub un nuc bătrîn și îngîndurat, ascultîndu-l pe moș Mihai, care își
deapănă amintirile interesante.
Frunzele au început să pălească, pare că s-au mai rărit și razele soarelui
tomnatic. Moș Mihai despică nucile cu vestitul lui cosor, le scoate miezul
și le pune grămăjoară pe o frunză de brusture. Băieții care au bricege des-
pică și ei nuci, iar cine n-are briceag, nici putere, mănîncă din ale moșului.
Căci el nu pentru dinții săi căzuți le dezghioacă.
De pe deal coboară în viteză mare un camion, stîrnind nori deși de
praf. Odihna s-a terminat. Băieții se reped la panere. Într-o clipă, coșurile
goale din camion sînt date jos. Cele pline sînt încărcate.

L. Transcrie din text propoziția care exprimă dragostea lui moș Mihai
pentru copii.

L. Răspunde, în scris, la întrebarea: Cine a pus umărul la strînsul recoltei?

14
L. Explică expresiile:

a pune umărul

a munci cot la cot

a lucra cu foc

C. Scrie un text cu subiectul „La culesul merelor”.

Introducere:

Cuprins:

Încheiere:

Alcătuiește și scrie o ghicitoare despre toamnă.

15
 Ce este mai tare decît cetățile
(legendă)

Un voievod l-a che-

mat, înainte de moarte, pe
moștenitorul său, i-a lăsat
haznaua și tot avutul țării
drept moștenire și i-a spus:
– Cînd vei domni, ridică la
hotarele țării valuri de cetăți
de apărare, ca dușmanii să nu jefuiască și să prade ținutul.
Fiul voievodului a ascultat cuvîntul părintesc și a ridicat întărituri pînă
a cheltuit toți banii, dar n-a izbutit să înconjoare tot hotarul țării.
Cum stătea întristat, a venit la el un bătrîn înțelept și l-a întrebat:
– Ce necaz ai, Măria ta?
– Iată ce și iată cum, haznaua a secat, eu îmbătrînesc și nu pot îndeplini
cuvîntul dat.
Bătrînul înțelept i-a spus:
– Mergi de-ți fă prieteni în fiecare țară vecină, care se află la hotar cu
tine, și nu vei avea teamă de năvălitori.
Domnitorul a făcut după cum l-a povățuit bătrînul și n-a avut mai
mult nevoie de ziduri și cetăți de război.

L. Formulează o întrebare pentru a evidenția ideea principală a textului.

L. Selectează cuvintele-acțiuni din text în ordinea desfășurării evenimen-

telor.

16
C. Găsește cuvinte cu sens opus pentru cinci cuvinte-acțiuni din text.
Model: a ridicat a demolat, a dărîmat

C. Desenează o cetate. Completează șirul cuvintelor-însușiri.

Cetate rezistentă, sfîntă,

Dacă ai fi voievod, ce ai face pentru țară? (Ce ai con-

strui, ce legi ai elabora...)

17
 Darnicul octombrie
N. Onica

E toamnă. Darnicul octombrie ex-

pediază în toate cele patru părți cole-
te cu bunătăți de-ale toamnei. În pă-
rul verde al pădurii au apărut frunze
ruginii. Dimineața covorul de iarbă
sclipește sub razele soarelui.
Mărul pădureț scapă în iarbă frun-
ze galbene; tufele de corn s-au acope-
rit cu mărgele de rubin; porumbarul și-a dat poamele cu un praf albas­tru-
argintiu; au prins a se decoji nucile...
Codrul buciumă pe dealuri și prin văi, chemîndu-și locatarii la ospățul
strălucitor al toamnei. Jivinele și păsările acum își pun straie noi de sărbă-
toare. Octombrie anunță începutul migrațiilor. Primele păsări ce se duc
de la noi sunt acelea care au venit ultimele.
În cîrdurile de rațe și de gîște sălbatice au loc antrenamente zilnice de
zbor.
În codru s-a început pregătirea de iarnă. Îndată ce apune soarele și pes-
te codru se lasă seara, locatarii desișurilor se adună la ospățul toamnei.
Poienele și tufișurile sînt pline de bunătăți; ei mănîncă tot ce le poftește
inima: semințe și pomușoare, nuci și rădăcini, rămurele și ierburi mus-
toase.

L. Selectează din text trei propoziții cu personificări.

Model: Darnicul octombrie expediază în toate cele patru părți colete cu
bunătăți de-ale toamnei.

18
L. Argumentează titlul textului, folosind una din formulele:
eu consider, după părerea mea, eu cred că...

L. Subliniază explicația potrivită:

timbru poștal
colet
pachet expediat prin poștă

C. Scrie un text coerent din cinci-șase enunțuri, în care vei prezenta o

dimineață de octombrie.

C. Formulează trei întrebări adresate lunii octombrie.

Scrie un mesaj cu subiectul „Nu fi trist, Mărețe Codru!”

19