PARLAMENTUL ROMANIEL CAMERA DEPUTATILOR SENATUL LEGEA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege: TITLUL I - ORGANIZAREA SISTEMULUI DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR CAPITOLUL I - DISPOZITIE GENERALE. PRINCIPII $I VALORI Art. 1 - (1) in Romania, invafamantul este un serviciu de interes public, ce constituic prioritate nationala si care se desfagoara, in condifiile prezentei legi, in limba romana, in limbile minoritafilor nationale gi in limbi de circulatie internationala. (2) Misiunea invatimantului preuniversitar este aceea de asigurare a condifiilor gi a cadrului necesar pentru atingerea potentialului de dezvoltare al fiecarui beneficiar primar al educatiei, atat din punct de vedere cognitiv si socio-emotional, cat si profesional si civic, astfel ineat acesta sa participe activ si creativ la dezvoltarea societi{ii, avand sentimentul apartenentei nationale si europene. (3) Prezenta lege reglementeaz organizarea gi funcfionarea sistemului de invagimant preuniversitar, asigura cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului roman, a dreptului fundamental 1a invataturd pentrubeneficiarii primari , reglementeazi eats > ee personalului didactic de predare, didactic auxiliar si de conducere din intregurisem de invayimant de stat, particular si confesional, al personalului didactic de ‘agra fecontrol, precum si al celorlalte categorii de personal didactic, prevazute de lege. Prezenta lege asigura si cadrul de desfaigurare, in invaitamantul preuniversitar, a formelor de invatare pe tot parcursul viefii. Art. 2- Sistemul de invatimant preuniversitar are la baz urmatoarele valori: a) Colaborarea — dezvoltarea parteneriatelor educationale cu mediul universitar, comunitatea, familia, cu mediul de afaceri, in vederea parcurgerii traseului educational de catre beneficiarul primar; ) Diversitatea - respectarea gi valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, identitare, a sensibilitaii si a empatiei, alaturi de intarirea si pozitivarea imaginii de sine individuale si colectives ©) Echitatea ~ respectarea dreptului fiecdrui beneficiar primar de a avea sanse egale de acces la educafie, de participare si de atingere a potentialului stu optim; 4) Excelenta — atingerea celui mai inalt potential in educafia gi formarea profesionala care vizeazt domeniile de competente ale elevului, competenta profesionala a personalului didactic de predare/personalului de conducere, de indrumare si control din invatamant; ¢) Incluziunea ~ asigurarea accesului si participarii la educaji a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultatile acestora gi in acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar; f) Integritatea - asigurarea de repere valorice in educafie: onestitate, responsabilitate, atitudine eticd; g) Profesionalismul — mentinerea de standarde ridicate atat in furnizarea actului educational pentru beneficiarii primari ai sistemului de invafamant preuniv F, cat gin formarea inifiald si continua a cadrelor didactice gia personalului de conducere, indrumare si control; h) Respectul - adoptarea unor atitudini $i comportamente de relafionare adecvate si potitive fata de toate persoanele implicate in procesul educational, fafi de institutii, mediul inconjurator si societate in ansamblu; i) Responsabilitatea ~ asumarea constient a responsabilitatilor pentru comportamentul si acfiunile propri, la nivelul tuturor actorilor educationali: bengttciait, 4». personal de conducere, indrumare si control, personal didactic si auxiliar.Art. 3 « Principiile care guverneaza invafamantul preuniversitar sunt: crimindrii, in baza cdruia accesul si participarea la educafia de a) principiul ne: erzicerea segregatii scolare; calitate se realizeaza ffrd discriminare, inclusiv pri ) principiul calitatii, in baza cAruia activitétile de invaifimdnt se raporteazi 1a standarde de calitate si la bune practici nationale, europene gi internafionale; ¢) principiul relevanjei presupune o ofert educafionala realist, actualizatd i corelata cu nevoile elevilor de dezvoltare personala, cu domeniile de cunoastere, cu valorile socioculturale gi cu cerinjele piefei muncii; d) principiul eficientei, in baza caruia se urmareste objinerea de rezultate educationale preconizate, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizarii decizionale presupune redistribuirea autor decizionale de la nivelurile centrale c&tre cele locale, pentru a raspunde adecvat nevoilor beneficiarilor; f) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetafenilor romani si dialogului intercultural; 2) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale gi a valorilor culturale ale poporului roman; h) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinaind minoritatilor nationale la pastrarea, a dezvoltarea si la exprimarea identitafii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase; i) principiul asigurarii echitatii si egalitatii de sans implic& asigurarea conditiilor pentru accesul si participarea la educatie a tuturor beneficiarilor primari, prin climinarea limitatilor/barierelor etnice, religioase, de dizabilitate, fri a se limita la acestea, combaterea discriminatii si personalizarea parcursurilor educationale in functie de nevoi specifice; j) principiut transparentei - implica asigurarea vizibilitatii decizici, a proceselor si a rezultatelor din domeniul educatiei, prin comunicarea deschisa, periodic si adecvatd a acestora ctre beneficiarii educatiei si catre societate in ansamblu; k) principiul libertatii de gandire si al independentei fat’ de ideologii, dogme religioase gi doctrine politice;1) principiul incluziunii implica acceptareacu drepturi depline in sistemul de educatie a tuturor beneficiarilor, combaterea excluziunii si sprijinul pentru participare activa la educafie in ansamblul sau; m) principiul centrarii educatici pe beneficiarii primar ai acesteia vizeazd orientarea intregului sistem educational cdtre nevoile, starea de bine, experienjele si capacitajile elevilor, prin abordarea flexibild si personalizata a curriculumului scolar, prin promovarca giinditi critice, invatarii active, contextuale si responsabile; n) principiul participarii si responsabilitatii p&rintilor/reprezentangilor legali constnd in exercitarea responsabilitifilor privind cresterea, ingrijirea, dezvoltarea si educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educational de succes al beneficiarului primar; cipiul flexibilitatii/adaptabilitatii traiectoriei educationale implica tranzitia si oP mobilitatea intre diverse rute educationale i profesionale; P) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog social si consultare presupune colaborarea, consultarea si comunicarea transparentd in procesul de luare a deciziilor, intre actorii relevanti pentru politicile publice din domeniul educatiei: reprezentanti ai autoritailor publice centrale si locale, ai mediului academic, beneficiari, organizatii sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva invat&mAnt preuniversitar, societatea civila, mediul economic, organiza internationale; @) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerinjelor specifice fiecdrui cult recunoscut gi a prevederilor legale; 1) principiul respectarii dreptului elevului la opinie, ca beneficiar primar al sistemului de invatamant; 8) principiul politicilor educafionale bazate pe date, conform ciruia politicile educafionale sunt elaborate inclusiv in functie de informatiile statistice si/sau de studiile care analizeaz aceste date; 3) principiul datelor deschise, conform caruia datele publice produse de Ministerul Educatici si de institufiile din sistemul national de invajémént sunt publicate in format deschis; :ii, constand fn garantarea accesului la 1) principiile accesibilitaii si disponibili educatic de calitate a tuturor beneficiarilor primari ai educatiei si respectarea dreptului tuturor la educatie; {) principiul respectarii demnitatii si al protejarii statutului personalului didactic, al recunoasterii relevantei acestuia pentru 0 educatie de calitate; u) principiul adaptabilitatii curriculumului national si programei scolare, conform ciruia proiectarea acestora si fic in concordanté cu specificul varstei elevilor, evitind supraincrcarea acestora, oferind spatiul necesar gi pentru activitafi extragcolare. Art. 4 - (1) in Romani roman, conform legislatiei in vigoare. Regimul actelor de studii emise de unitatile si de sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul institutiile de invayamant se stabileste prin ordin al ministrului educafiei. Tipurile de informafii continute si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiat’ de Ministerul Educatiei. in perspectiva realizarii Spatiului European al Educatiei pana in anul 2025, sunt instituite mecanisme care sA permit recunoasterea automat a diplomelor la nivel european. (2) in sistemul national de invafimant preuniversitar, documentele scolare stabilite prin ordin al ministrului educatiei se intocmese numai in limba roména. Celelalte inscri scolare pot fi redactate si in limba de predare. La solicitarea titularilor majori ai acestora sau a reprezentantilor legali in cazul titularilor minori, documentele scolare pot fi emise gi le de emitere a acestor in limbi de circulajie internafionala si in limba de predare. Condi documente scolare vor fi stabilite prin ordin al ministrului educatiei. Art. 5 - invatarea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru tofi beneficiarii primari ai educatiei. Planurile de invajamant cuprind numarul de ore necesare $i suficiente invafirii limbii romane. Autorititile administratiei publice asigurd conditiile materiale si resursele umane care s& permita insugirea limbii romane. Art. 6 - (1) In fiecare unitate administrativ-teritoriald, denumita in continuare UAT, se organizeaza si functioneaz& unitati de invatimant cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu predare in limbile minoritailor nationale ori se asigura scolarizarea fiecdrui elev in limba sa materna in cea mai apropiata unitate administrativ-teritoriala in care este posibil.Art. 7 - Cultele recunoscute oficial de statul roman au dreptul de a organiza invafimant confesional, prin infiinfarea si administrarea propriilor unitati de invadmant pa ular, conform procedurilor legale de autorizare provizorie/acreditare. Art, 8 - (1) Autoritatile administratiei publice locale asiguré buna desfagurare a invafamantului preuniversitar in unitatile administrativ-teritoriale in care acestea isi exercitd autoritatea. (2) Ministerul Educatiei colaboreaza cu Ministerul Dezvoltarii, Lueriilor Publice gi Administrafiei in vederea fundamentarii cadrului legal necesar pentru buna coordonare {ntre unitafile de invafimént preuniversitar $i autoritafile locale, precum si pentru asigurarea indeplinirii de cAtre autoritatile administratiei publice locale a obligatiilor ce le revin in organizarea gi functionarea invayimantului preuniversitar. Art. 9 - Statul roman asigura acces echitabil, fara nicio forma de discriminare, la toate nivelurile si formele de invatdmant preuniversitar, cettenilor Romaniei, cettenilor statelor membre ale Uniunii Europene, denumita in continuare UE, cetafenilor statelor membre ale Uniunii Europene $i ale Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene, minorilor, care solicit sau au dobandit © forma de protectie in Romania, minorilor straini si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recunoscuti conform legii si cetatenilor din state din afara UE, aflafi legal pe teritoriul Roméniei, precum gi cetafenilor britanici si membrilor familiilor acestora ca beneficiari ai gi Inlandei de Nord din Uniunea Europeana si din Comunitatea Europeani a Energici Atomice 2019/C 384/01. Britan Acordului privind retragerea Regatului Unit al M: Art. 10 - (1) fn domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleazé asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea, se aplica dispozitiile prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepand cu prima zi a anului scolar urmator celui in care a fost adoptata prin lege, cu excepfia starii de alert, urgent sau asediu. Art. 11 - (1) in unitatile de invatmant preuniversitar si in toate spatiile destinate educatiei si formar profesionale, precum si in cadrul activititilor desfagurate in mediul online de unitatile de invatamant preuniversitar, sunt interzise discriminarile pe criterjidé varsta, etnie, sex, origine social, orientare politica sau religioasa, orientare sexuala sawalte: 6tipuri de discriminare, inclusiv segregarea scolar prin concentrarea clevilor in anumite spafii scolare, sali de clas, cladiri, structuri, banci sau activititi si comportamente care incale’ sau favorizeaza incdlearea normelor de moralitate/conduita, in orice forma de manifestare, atat ca violent psihologica — bullying, cat si ca violent fizica, precum si orice alte activitéti sau comportamente care pot pune in pericol sndtatea sau integritatea fizic€/psihicd ale beneficiarilor primari si ale personalului din invapimant. Sunt interzise manifestirile $i propaganda de natura politica si prozelitismul religios. (2) in unitatile de invatamant preuniversitar gi in toate spatiile educatiei gi formarii profesionale, precum si in cadrul activitatilor desfasurate in mediul online de unitatile de inyafimant preuniversitar, pot fi luate masuri cu scopul de a proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, in vederea asigurarii dreptului la educatie al acestorarespectandu-se interesul superior al beneficiarului primar. (3) Incalcarea prevederilor alin. (1) de ctre personalul didactic sau de catre personalul de conducere, de indrumare ori de control constituie abatere disciplinara gi se sancfioneaza conform prevederilor art. 205 si art. 208. (4) Nu constituie segregare scolara urmatoarele situatii: a) infiinfarea si functionarea unitatilor de invatamant special; b) constituirea, in situatii temeinic justificate, in conformitate cu nivelul de sprijin definit la art. 67, de grupe sau clase cu anteprescolari, prescolari sau elevi cu dizabilitati si/sau cu cerinfe educationale speciale, denumit in continuare CES, intr- © unitate de invatimant de masa; c) constituirea de grupe/clase/unitati de invafamant preuniversitar formate in aceeasi locatic sau in locatii diferite preponderent sau doar cu anteprescolari, prescolari sau clevi apartinand unei minoritafi nationale, in scopul predarii in limba materna a acelei minoritaji nationale au in sistem bilingy. CAPITOLUL Il - FORMELE DE ORGANIZARE A iNVATAMANTULUL PREUNIVERSITARArt. 12 - (1) Sistemul national de invapimant preuniversitar este constituit din totalitatea unitatilor de invafamant de stat, particulare si confesionale, autorizate si functioneze provizoriu/acreditate. (2) Uni infiinfeazi pe niveluri de invatimant, prin ordin al ministrului educatiei, in conditiile le de invafamant preuniversitar de stat, particulare si confesionale se prezentei legi. (3) invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de invatémant, filiere si profiluri, dupa caz, asigurand condifiile necesare pentru dobindirea competenfelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva, in acord cu profilul educational al absolventului fiecdrui nivel de invatamént. (4) Sistemul national de invatimant preuniversitar are caracter deschis. fn invajamAntul preuniversitar, transferul anteprescolarilor, pregcolarilor sau elevilor de la 0 unitate de invafamént la alta, de la o formatiune de studiu la alta, de la un profil la altul si de la o filiera la alta se efectueaza in conditiile stabilite in prezenta lege si in regulamentul- cadru de organizare si functionare a unitatilor de invapamant preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educajiei. (5) Elevii din invafamantul preuniversitar de stat, particular inclusiv confesional se pot transfera la alte unitati de inva{dmant de stat sau particular inclusiv confesional, cu acordul consiliului de administratie al unitafii de invafimént primitoare, cu incadrarea in numdrul maxim de elevi pe formatiune de studiu. Art. 13 - (1) invataméntul obligatoriu cuprinde invayimantul prescolar, invatamantul primar, inva{amantul gimnazial si invatamantul liceal. (2) Este interzis exmatricularea prescolarilor si a elevilor din invatamantul obligatoriu. (3) Pe durata scolarizarii in invapamantul preuniversitar, cu exceptia invajamantului postliceal, copiii/elevii beneficiazé de alocatia de stat pentru copii, in conformitate cu prevederile Legii nr.61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicaté, cu modificarile si completiiile ulterioare. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), elevii din cadrulfilierei tehnologice, care nu opteaza pentru continuarea studiilor liceale dupa obfinerea unui certificat de cafiftéare >de nivel 3, sunt asimilafi ca avand finalizat invatamantul obligatoriu, fard a objine 0 calificare de nivel 4, potrivit dispozifiilor art. 33 alin. (11). Art. 14 - (1) Parinfii sau reprezentantul legal au obligatia s& asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe intreaga perioada a invatamantului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligafii constituie contraventie gi se sanctioneazA potrivit dispozifiilor art. 143 alin. (1) litera a). (2) Statul sprijind parintii sau reprezentantul legal in vederea exercitirii responsabilitatilor privind cresterea, ingrijirea, dezvoltarea si educarea copiilor. in acest scop, in unitafile de invajamant se organizeazA cursuri de educajie parentala pentru formarea si dezvoltarea abilititilor parentale pentru parin{i si reprezentanti legali_ ai beneficiarilor primari sau viitori parin{i (3) Pentru punerea in aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educatiei elaboreaza Strategia Nationala pentru Educajie Parentala care se aprob prin hotarérea Guvernului, in termen de 6 luni de la data intrararii in vigoare a prezentei legi. (4) La inscrierea anteprescolarului, a prescolarului sau a elevului, intr-o unitate de invatimant, directorul unit&tii de invatimant semneazi contractul educational cu beneficiarii secundari ai invatmantului preuniversitar prevazufi la art, 102 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede drepturile si obligatiile reciproce ale partilor, garantand drepturile beneficiarilor primari si secundari, in conformitate cu prevederile contractului educational-tip, aprobat prin ordin al ministrului educatiei. Contractul incheiat intre pirinfi/reprezentantul legaVelevul major si unitatea de invafamént contine obligatoriu clauzele din contractul educational, iar, in functie de specificul fiecarei unitati, prin hotardrea consiliului de administratie, pot fi adaugate si alte clauze, a cdror natura nu poate afecta interesul superior al anteprescolarului, al pregcolarului sau al elevului. (5) in unitajile de invatmant preuniversitar din sistemul de apirare, ordine publica si securitate national, clevii si, in cazul celor minori, impreun’ cu parinfii sau reprezentantul legal ai acestora, incheie un contract educational, al crui confinut se stabileste prin ordin al conducdtorului ministerului de resort, in care sunt inscrise drepturile si obligatiile reciproce ale partilor. “ (6) Directiile judefene de invatamant preuniversitar/Directia Municipiului Beeuresti de invapimant preuniversitar, denumite in continuare DJIP/DMBIP, verifica (cdl derespectare de ciitre parti a prevederilor contractului educational mentionat la alin. (4) si (5) din oficiu sau la sesizarea parintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unitatii de invatamant preuniversitar si poate dispune aplicarea masurilor sau sancfiunilor prevazute in metodologica aprobata prin ordin al ministrului educatici. Art. 15 - (1) invatmantul preuniversitar se desfagoard pe urmatoarele niveluri: a) educafia timpurie (3 luni - 6 ani), formata din invajamantul anteprescolar (3 luni - 3 ani) si invatamAntul prescolar (3 - 6 ani), ambele cuprinzdnd grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare; b) invafamantul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregititoare si clasele I-IV; ©) invayimantul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V - VIII; d) invafimantul liceal, cu 0 durati, de regula, de 4 ani; e) invatamantul postliceal, inclusiv prin invatamantul terfiar nonuniversitar, cu durata intre 1 si 3 ani. (2) Prin exceptic de la prevederile alin, (1) lit.d), in cazul invatamantului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul de a primi diploma de absolvire dupa 3 ani si pot participa la examenul de certificare a calificdrii profesionale. in urma promovarii acestui examen, absolventii primese certificat de calificare profesional corespunzator nivelului 3. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit.d), in cazul invatamntului liceal, organizat la forma cu frecvenfi redusa, respectiv la forma cu frecventa seral, durata invatimAntului este de 5 ani, Art. 16 - (1) Unitafile de invajamant de stat au personalitate juridica, daca se organizeaza si functioneaz4, dupa caz, astfel: a) cu minimum 300 de elevis b) cu minimum 300 de elevi, prescolari si/sau anteprescolari; c) cu minimum 150 de pregcolari si/sau anteprescolari; 4) cu minimum 120 de anteprescolari; ©) cu minimum 80 de elevi, in cazul unitafilor de invajamant liceal tehnologic care scolarizeaz exclusiv in sistem dual; £) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi si/sau prescolari, unitafilor de invafamént special. 10(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in unitatile administrativ-teritoriale in care numérul total al beneficiarilor primari nu se incadreazi in prevederile alin. (1), se organizeara o singurd unitate de invatimant cu personalitate juridica. (3) Prin exceptic de la prevederile alin. (1), unititile de invatémént liceal care scolarizeazi pe filiera vocafionali cu profil pedagogic sau artistic pot functiona cu personalitate juridica gi cu efective mai mici de elevi. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), unitatile de invataimant care scolarizeazA pe filiera vocational cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum si unitatile de invataimant special, la cererea parinjilor/reprezentanfilor legali, pot functiona cu personalitate juridica si cu efective mai mici de levi. (5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), unitatile de invatamAnt preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nafionala, la cererea ministeruluisins itutiei de resort, pot functiona cu efective mai mici de elevi si cu menfinerea personali (6) Autoritatile administratiei publice locale, in baza avizului conform al DIIP/DMBIP, aproba organizarea, functionarea si, dupa caz, desfiintarea unor structuri ale unitafii de invagimant, fr personalitate juridica. (7) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din zonele izolate, in care nu pot fi organizate structuri de invapimant, au dreptul la orar adaptat posibilitatii de deplasare a acestora la unitatea de invatimant preuniversitar cea mai apropiat, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului. (8) Pe raza unei unit3ti administrativ-teritoriale unde functioneazt mai multe unitati de invafamant cu predare limba romana sau in limba unei minoritati nationale, cel putin una dintre acestea, pentru fiecare limba de predare, are personalitate juridica, si cu efective mai mici de elevi, in conformitate cu 0 metodologie aprobatd prin ordin al ministrului educatiei. (9) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul unitatilor de invapamént de nivel gimnazial sau liceal, cu predare in limba roman sau cu predare in limbile minoritatilor nationale, unice in municipiu, orag sau comund, funcfioneaza cu personalitate juridica indiferent de efectivul de elevi. wwArt. 17 - (1) Formele de organizare a invatamdntului preuniversitar sunt: invafamant cu frecvenfa zi, invafdimant cu frecventd seral gi invatmént cu freeventa redusa, Frecventa se refer’ la prezenta in spafiul scolar. (2) invatmantul obligatoriu este invatimant cu frecventd. Pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei in invafamantul primar, cu mai mult de 4 ani varsta clasei fn invatimantul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani varsta clasei in invatémantul liceal, invatimantul obligatoriu se poate organiza gi in forma de invatamant cu frecven{& redusd, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educafiei sau prin programul A doua sansa”. (3) in cazul elevilor care nu au depasit varsta clasei conform alin. (2), dar care se afl in situatie de abandon scolar sau in risc major de abandon scolar, unitatile de invatamant vor dezvolta masuri prioritare de intervenfie, cu sprijinul actorilor relevanfi de la nivel local, judetean si national. (4) in situatii care tin de starea de s&nitate a prescolarului/elevului vayamdntul cu frecventa se poate organiza la domiciliu sau, dupa caz, in spital, conform dispozifiilor din Sectiunea a 2-a~ $coala din spital si gcolarizarea la domiciliu. Art. 18 - (1) Activitatile de predare, invajare si evaluare din cadrul unei unitati de invatimant din reteaua scolar’, se desfasoard, de regula, in spatiul scolar. (2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului fundamental la educatie, in situatia in care se instituie starea de urgena, starea de alert sau starea de asediu, sau ori de cfte ori Ministerul Educatiei dispune astfel la cererea unitatii de invatimant preuniversitar, cu avizul DJIP/ DMBIP, activitatile de predare, invatare gi evaluare se pot desfagura si in sistem online, pentru o perioada determinata. (3) Metodologia privind desfigurarea activitiilor in sistem online in unitatile de invayamént se aproba prin ordin al ministrului educatiei, conform cadrului legal aplicabil situatiilor prevazute la alin, (2). CAPITOLUL Ill - RETEAUA $COLARA DIN {NVATAMANTUL PREUNIVERSITAR 2Sectiunea 1 - Organizarea rejelei scolare Art. 19 - (1) Refeaua scolara cuprinde totalitatea: a) unitajilor de invatimant autorizate s& functioneze provizoriu, precum si a unitatilor de inva{amant acreditate; ) unitatilor de invatamant preuniversitar, autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate, infiintate in structura sau in subordinea institufiilor de invafamant superior; c) unitatilor de educatie extragcolar din sistemul nafional de invagamant: cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor, Palatul Nafional al Copiilor din Bucuresti si centrele judetene de excelenti/Centrul Municipiului Bucuresti pentru Excelenta, denumite in continuare centre de excelen{a. (2) Procesul de infiintare a unei unitafi de invafamant preuniversitar cuprinde dowd etape, care se desfagoard astfel: a) orice persoana juridica de drept public sau privat, interesata in furnizarea de educajie, se supune procesului de evaluare si parcurge procedura de autorizare de functionare provizorie, potrivit dispozitiilor art. 233-235; b) unitatea autorizata s4 functioneze provizoriu care indeplineste conditiile parcurge procedura de acreditare prevazuta la art. 236-241. (3) Ordinele ministrului educatiei emise in urma finalizarii procesului de autorizare provizorie/acreditare se comunica, in termen de 5 zile, autoritatilor publice locale, in vederea actualizarii refelei scolare. (4) Actele prin care se poate manifesta vointa oricdrei persoane juridice de drept public sau de drept privat de a deveni organizatie furnizoare de educatie se materializeaza, dupa caz, prin: a) hotdrare a autoritatilor publice locale privind intentia de a infiinja o unitate de invatamant preuniversitar de stat; b) hotérare a persoanei juridice private privind intentia de infiinjare a unei unit3fi de invafimAnt, adoptat@/aprobatd conform statutului propria ) hotarare a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenfia de infiinfare a unei unitaji de invafamant, adoptat’/aprobat’ conform statutului proprit; 3Bd) ordin al ministrului educatiei emis in vederea aplicarii prevederilor alin. (9) privind intentia de a infiinta/reorganiza una sau mai multe unititi de invatamant preuniversitar, de stat sau pentru a inflintwreorganiza unitiji de invayimant preuniversitar in subordinea/structura institufiilor de invatimant superior. (5) Prin ordinul de autorizare provizorie, prevazut art. 233 alin. (3), se infiinteaza si se acorda personalitate juridicd unitafii de inva(amant, dupa cum urmeaza: a) de drept privat si de utilitate publicd, pentru unitafile particulare de invatamant preuniversitar, infiinfate din initiativa si cu resursele unor persoane juridice de drept privat; b) de drept privat si de utilitate public’, pentru unititile de invatamant preuniversitar confesional, infiintate din initiativa si cu resursele potrivit cerintelor specifice fiecdrui cult recunoscut de stat; ©) de drept public, pentru unitatile de invatimant preuniversitar, de stat. (6) Reteaua scolar se organizeazi dup’ cum urmeaza: a) de autoritajile administratiei publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unititile de invatimant de stat si particular, inclusiv confesional preuniversitar; b) de consiliul judetean, dupa caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dup consultarea partenerilor sociali gi cu avizul conform al Ministerului Educatiei, pentru invafamantul special, inclusiv pentru centrele scolare pentru educafie incluziva sau in cazul unitailor de invatimént preuniversitar preluate in administrare conform alin. (27); ©) prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educafiei, unitatile de invatimant preuniversitar, infiinfate in structura sau in subordinea institutiilor de invayimant superior si unitaile de educatie extragcolara din sistemul national de invafamant. (7) In vederea organiz’rii retelei scolare, prevazute la alin. (1), autoritdtile administratiei_publice locale, consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti asiguri publicarea, pentru fiecare an scolar, a unititilor de invajamant de stat, particulare si confesionale, acreditate/autorizate s& funcjioneze provizoriu, care organizea in condifiile legii activi 14de educatie, in vederea realizArii opozabilit&tii fafa de tofi beneficiarii primari si secundari ai educatici. (8) Refeaua scolard a unitajilor de invapimdnt se di publicita{ii la tneeputul fiectrui an calendaristic, pentru anul scolar urmator. Cifra de scolarizare pentru invatamantul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului scolar. Cifra de ycolarizare pentru fiecare unitate de invajamant preuniversitar particular, inclusiv confesional se aprobii de citre consiliul de administratie al unitatii de invatamént, in limita capacitatii de scolarizare stabilite de Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii si Inspectie in invayamantul Preuniversitar, denumita in continuare ARACIIP. (9) fn situatia in care autoritatile administratiei publice locale nu emit hotirérea privind organizarea refelei scolare prevazute la alin. (6), ministrul educaiei emite, pand la data de 1 februarie, un ordin cu privire la aprobarea refelei scolare, cuprinzand toate unititile de invatimAnt, inclusiv pentru infiintarea, desfiintarea, fuziunea sau divizarea unitafilor de invatamant de stat, particulare gi confesionale pentru unitatea administrativ- teritoriala in cauza. (10) Unitatilor de invatimant preuniversitar de stat care scolarizeazi nivelurile de invajamant prescolar si primar, cu excepfia unitiilor de invafimadnt vocational, cu alternative educationale, respectiv unititilor de inva{imant special sau unitatilor de invatimant cu limba de predare in limbile minoritAfilor nationale unice la nivel de unitate administrativ-teritorialé, le este arondaté anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscriptie formata din totalitatea strazilor din zona limitrofa acestora, in vederea inscrierii copiilor in invafamantul prescolar si primar. Criteriile de arondare a circumscripfiei tin cont de corespondenja dintre numérul beneficiarilor cu domiciliul in proximitatea unitatii si capacitatea de scolarizare a acesteia. Unitatea de invatimént Ppreuniversitar de stat scolarizeaza beneficiarii in limita cifrei de gcolarizare. (11) Unitatile de invatimant preuniversitar de stat cu personalitate juridic& pot fi supuse procesului de reorganizare, in cazuri justificate, in vederea asigurarii accesului egal la educatie si formare profesionala, a eficientizarii si asigurarii/mentinerii standardelor ridicate in furnizarea de servicii educationale pentru beneficiarii primari ai sistemului de invafimant. 4s :(12) Unitatile de invatimant particular/confesional acreditate sau autorizate s& funcfioneze provizoriu pot solicita Ministerului Educafiei intrarea in proces de reorganizare. (13) Reorganizarea previzuta la alin. (11) si la alin. (12) se poate realiza prin operatiunile de fuziune prin absorbtie sau contopire, sau prin operatiuni de divizare ~ prin absorbtie sau constituire a unei noi unitati de invatamant. Dupa caz, reorganizarea are loc la inifiativa: a) autorititilor administrajici publice locale, in colaborare cu DJIP/DMBIP, in cazul unitatilor de invatimént de stat, care functioneazd in raza administrativ- teritoriala a acesteia; b) persoanelor juridice de drept privat, fondatoare ale unitatilor de invayamant particular; ©) cultelor recunoscute oficial de stat, care au participat la infiintarea de structuri sau unitafi de invatmadnt confesionale; 4) Ministerului Aparirii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justitiei, precum $i altor institufii cu atributii in domeniile apérarii, ordi publice si securititii nationale, in cazul unitatilor de invayamant militar preuniversitar; ¢) Ministerului Educatiei, in cazul unitatilor de invatamant de stat, particulare inclusiv confesionale. (14) Aprobarea reorganizarii unitatilor de invafamant se realizeaza prin ordin al ministrului educatiei (15) Unitatile de invapimant rezultate in urma procesului de reorganizare, se includ, de drept, in refeaua scolard si au obligatia de a solicita evaluarea periodica in termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare. (16) Procesul de reorganizare se finalizeaz4 cel mai tarziu, pnd la inceputut noului an colar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatici. : 16(17) Procesul educational se desfagoara in maximum doua schimburi. Organizarca programului scolar are in vedere urmatoarele reguli: a) cursurile pentru elevii din clasa pregatitoare si din clasele I si a Il-a nu vor incepe tnainte de ora 8.00 gi nu se vor termina mai tarziu de ora 14.00; b) in invatimantul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauzd de 15 minute dupa fiecare ord si o pauz de 20 de minute dupa cea de-a doua ord de curs; c) in situafiile in care clasele din invatimdntul primar functioneaz’ impreund cu alte clase din nivelurile superioare de invatémant, ora de curs este de 45 de minute, iar in ultimele cinci minute se organizeaza activitati de tip recreativ; d) pentru clasele din invatimdntul gimnazial, liceal si postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauza de 10 minute dupa fiecare ora. Dupa a treia ord de curs se poate stabili o pauzai de 15-20 de minute; ¢) in invatimantul special, durata orei de curs si a activitatilor de terapii specifice este de 45 de minute, cu o pauzA de 15 minute dupa fiecare ord si o pauza de 30 de minute dupa cea de-a doua ora de curs; f) in situafii speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamitafi, alte situatii excepfionale, pe o perioada determinata, durata orelor de curs si a pauzelor poate fi modificat, la propunerea motivata a directorului, in baza hot&rarii consiliului de administratie al unitajii de invatamant, cu aprobarea DJIP/DMBIP. (18) in unitatile de invatmant se pot infiinta yi pot functionasi grupe sau clase in alternative educationale, integrate. (19) in fiecare unitate de invafimant se asigura functionarea si dotarea corespunzatoare, dupa caz, a urmitoarelor: a) cel putin un cabinet medical in unitatile de invatamant preuniversitar cu efective de peste 300 de beneficiari primari; b) o camera-resursa pentru suport educational si psihopedagogic, o biblioteca, un spatiu inchis si/sau in aer liber destinat activitatilor sportive si_ un laborator de informatica, de stiinfe, tehnologie, inginerie, arti si matematica, denumit in continuare $TIAM ; v©) cabinete de logopedie, cabinete pentru terapit specifice, cabinete de consiliere scolar sau camere resursi pentru educatie special, pentru care pot fi asigurate, dupdi caz, spatii corespunzatoare. (20) fn cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar se pot infiinta si pot functiona clase constituite pe bazi de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat si particulare acreditate, intre unitati de invayamant gi operatori economici, precum si intre institutii din fara gi str&indtate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau interinstitutionale, in baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (21) Unitajile de invatimant preuniversitar din rejeaua scolara, indiferent de tip, nivel, forma, filier& si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice. (22) Pentru a asigura calitatea in invatamantul preuniversitar, la propunerea autorititilor administratiei publice locale, la inifiativa DJIP/DMBIP sau din proprie inifiativa, ARACIDP poate solicita Ministerului Educatiei retragerea acreditariV/autorizarii unei unitafi de invayamant care nu respect standardele de calitate. in aceasta situatie, Ministerul Educatiei solicits ARACIIP, desfasurarea unei evaluari privind indeplinirea condifiilor de asigurare a calitiii de cltre unitatea de invatimant preuni versitar. (23) in situatia retragerii acreditarii/autorizatiei de functionare provizorie a unitatii de inva{amant, autoritatile administratiei publice locale si DJIP/DMBIP au obligatia s& asigure continuitatea scolarizarii _anteprescolarilor, pregcolarilor si clevilor, prin repartizarea acestora altor unita{i de inva{amant preuniversitar, cu respectarea interesului superior al copiilor/clevilor. (24) in situatia specializarilor unice la nivel national, de la data retragerii acreditarii/autorizatici de functionare, unitatea de invatimant desfagoari procesul de invatamant in lichidare, avand obligafia de a asigura scolarizarea elevilor pana la finalizarea absolvirii nivelului de inva{amént corespunzitor, cu susfinerea examenelor de finalizare a studiilor la alte unitati de invétamént acreditate, conform metodologici aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (25) in situatia in care autoritafile administratiei publice locale nu isi indeplinesc atribufiile privind asigurarea finanfirii unei unitati de invafimant preuniversitar si este; afectat in mod direct interesul superior al beneficiarului primar, unitatea de invayamant "~ preuniversitar este preluati, pentru o perioada de cel putin 5 ani scolari, de consiliul 18judetean in raza administrativ-teritorialA in care se afla sau, dupa caz, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pentru unitatile de invatamant de pe raza municipiului Bucuresti. (26) Pe perioada preluarii unitafii de invafamant preuniversitar, prin exceptie de la prevederile art, 134, fondurile aferente finanfarii destinate unitaii de invagimant preluate, care erau sustinute prin intermediul bugetelor consiliilor locale, sunt alocate consiliilor judefene care preiau administrarea. (27) Constatarea situaiei prevazute fa alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspectie generala, realizat 1a solicitarea DJIP/DMBIP, inaintat spre aprobare Ministerului Educatiei. Dup& aprobarea raportului, incepfnd cu anul scolar urmator, unitajile de invayamant se cuprind in refeaua scolar’ in baza hotararii consiliului judetean/Consiliului General al Municipiului Bucuresti emise cu avizul conform al Ministerului Educatiei, ARACUP transmite raportul aprobat de ministrul educafiei organelor teritoriale de control ale Cur{ii de Conturi a RomAniei care vor analiza modul de respectare a regulilor ce guverneazi executia bugetara, prevazute de lege. (28) in situatia mentionatd la alin, (25), ARACTIP va efectua vizite de evaluare, cel pujin anual, pe baza unei proceduri de monitorizare special. Prin aceasta procedura de monitorizare, ARACIIP dispune de mecanisme de monitorizare si de indrumare permanente. fnainte cu un an scolar de finalizarea perioadei pentru care unitatea de inva}amént preuniversitar a fost preluat’, ARACIIP impreun’ cu DJIP/DMBIP realizeazA © analiza privind capacitatea autoritatii administraiei publice locale de a relua atributiile de finantare a unitiii de invapimant. (29) Conditiile de declansare a procedurii si criteriile de luare a misurii prevazute la alin. (25), precum $i mecanismele de finantare aplicabile ulterior preluarii sunt stabilite prin lege inifiata de Ministerul Educatiei, cu respectarea prevederilor incidente din Ordonanta de urgenti a Guvernului nr, 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile gi completirile ulterioare. (30) Unitatile de invatamdnt pot avea prin efectul legii, pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot infiinta, ca structuri arondate, unitati de educatie extragcolara. Art. 20 - (1) Ministerul Educatiei, prin DJIP/DMBIP, in colaborare cu autoritafile administrafiei publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege si organizatiile neguvernamentale poate organiza, in regim gratuit si cu durata flexibila, programe de tip 19A doua sansa” atat pentru invatimantul primar, cat si pentru invafimantul gimnazial si liceal, pentru persoanele care au depasit varsta corespunziitoare clasei potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (2), indiferent de momentul si motivele abandonului scolar. (2) Programele educationale ,,A doua sans” se organizeaz de unitati de invajamant acreditate/autorizate sau de alte entitati in parteneriat cu o unitate de invatimant acreditata/autorizata, conform metodologiei privind organizarea programului educational «A doua ans” aprobatd prin ordinul ministrului educatiei. Art. 21 - (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestiondrii resurselor, unitatile de invayimant de stat si particulare, inclusiv confesionale cu autoritatile administratiei publice locale pot decide infiinjarea consortiilor scolare. (2) Consortiile scolare sunt structuri asociative, fara personalitate juridicd, constituite din dowa sau mai multe unitafi de invayamnt preuniversitar. (3) Consorfiile scolare se infiinfeaz intre doua sau mai multe unitafi de invafimant preuniversitar, de stat ori particulare, inclusiv confesionale autorizate si functioneze provizoriwacreditate, in baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevazut in metodologia aprobat prin ordinal ministrului educafiei. Contractul de_parteneriat stabileste modul de colaborare intre unitatile de invatimant preuniversitar semmatare ale contractului si principalele domenii de activitate, (4) Unitatile de invagimant preuniversitar care doresc sa constituie un consorfiu scolar solicit avizul de oportunitate al DJIP/DMBIP si avizul de infiinfare din partea autorititilor administratiei locale din raza teritoriala unde functioneaza fiecare unitate de invatamant. (5) Unitatile de invatamAnt preuniversitar care incheie un contract de parteneriat in vederea constituirii unui consortiu scolar trebuie sa functioneze pe teritoriul aceluiasi judet/municipiului Bucuresti sau in judefe limitrofe. La constituirea consortiului scolar, unitiile de invat&imant preuniversitar vor avea in vedere posibilitatea de a derula activi comune ale elevilor si cadrelor didactice. in acest sens vor fi analizate conditiile de acces intre unitatile de invafimant preuniversitar, distanfa dintre unitatile de invafamant, cdile de acces, existenfa mijloacelor de transport in comun si a transportului colar, (6) Consortiile scolare sunt bazate pe acorduri de parteneriat intre unitatile de ‘invatimant autorizate s4 functioneze provizoriwacreditate si asigura: 20a) prioritate la mobilitatea personalului intro unitate membre ale consort b) utilizarea in comun a resurselor materiale ale unitatilor de inva{imant din consortiu; ©) lirgirea oportunitajilor de invatare oferite beneficiarilor primari si sprijin suplimentar oferit elevilor in rise de excluziune; 4) recunoasterea reciproca a rezullatelor invayirii si evaluat acestora; e) participarea la proiecte gi programe ale Uniunii Europene, in mod special domeniul educatiei, cel digital si al noilor tehnologii folosite in scop educational, inovativ si cultural. (7) Retragerea sau excluderea din consortiul scolar a unei unitiji de invatémant preuniversitar va fi reglementat& prin contractul de parteneriat. O unitate de invatamant igi ile. pierde dreptul de partener in cadrul consorfiului scolar cand nu mai indeplineste condi prevazute pentru formarea consorfiului. Consortiile scolare pot fi desfiinjate prin acordul parfilor. (8) Cadrul specific pentru infiinjarea si functionarea consortiilor gcolare se reglementeazA prin metodologia aprobat& prin ordin al ministrului educatiei (9) in vederea sporirii oportunitatilor de dezvoltare a unitatilor de invajamant din medii defavorizate, montane, rurale si/sau izolate, precum si pentru a reduce riscul de abandon gi egec scolar, Ministerul Educatiei va crea mecanisme de stimulare a participarii unor astfel de unitati de invatémant in cadrul consorfiilor gcolare. Art. 22 - (1) In sistemul de educatic se pot constitui consortii de invatimant dual, constituite cel pufin din urmatoarele tipuri de entititi: lice tehnologice de stat, si/sau particulare, inclusiv confesionale acreditate, autoritati publice locale gi operatori economici. Consortiul poate include si institufii de invatamAnt superior acreditate, precum si alfi parteneri relevanti in domeniul pregatirii profesionale, care pot sustine un sistem extins de formare duala. (2) intre partenerii prevazuti la alin. (1) se incheie un acord de parteneriat, cu o duratd de cel pujin 15 ani, prin care se infiinteazA consortiul de invayimant dual cu denumire Proprie, forma de asociere, fara scop patrimonial, in scopul dezvoltarii invatamantului profesional dual, intr-un anumit domeniu de pregatire, pentru calificari cerute pe,piata muncii. 2(3) Modul de functionare si coordonare a activitatii consortiilor, conducerea acestora si controlul modului de indeplinire a obligatiilor asumate de parteneri vor fi reglementate prin ordin al ministrului educatiei. (4) Consorfiile de invagimant dual stau la baza dezvoltarii unor centre/campusuri profesionale integrate, care deservese invitimantul liceal dual si invafamdntul universitar dual gi care reprezinta parte a infrastructurii gcolare, a infrastructurii universitare si a infrastructurii operatorilor economici si a partenerilor pusi la dispozitia consortiului pentru procesul de inva{amént, fara scop patrimonial. (5) Consortiile de invatimant dual ofera programe comprehensive de formare cu nivelurile de baza (ISCED/CNC 3-5) si avansate (ISCED/CNC 6-8). (6) Pentru asigurarea infrastructurii de invafare, consortiul poate incheia parteneriate public-private in vederea atragerii de finantari nerambursabile. (7) Modul de indeplinire a obligatiilor asumate de partile implicate in fiecare consor{iu de invatamant dual se va evalua o data la cel mult 5 ani, de catre 0 comisie a carei componenfa este stabilitd printr-o metodologie aprobatd prin ordin al ministrului educatiei. Sectiunea a 2-a - Constituirea formagiunilor de studiu/grupelor/claselor Art. 23 - (1) in invataméntul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grape sau clase, dupa cum urmeaza: a) invatdmantul timpuriu anteprescolar: (i) grupa mica cuprinde, in medie, 7 copii, dar nu mai putin de 5 si nu mai mult de 9; i) grupa mijlocie cuprinde, in medic, 10 copii, dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12; (iii) grupa mare cuprinde, in medie, 12 copii, dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 16. b) invafamantul timpuriu pregcolar: grupa cuprinde, in medie, 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; ©) invatimantul primar: clasa cuprinde, in medie, 16 elevi, dar nu mai putin de 10 i nu mai mult de 22; 24d) invatamantul gimnazial: clasa cuprinde, in medic, 18 elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 26; e) invagamantul sportiv si de arta: clasa cuprinde, in medie, 16 elevi, dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 24 si pot fi constituite din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, in medie, 7 elevi, dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 10; 1) invajimantul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, in medie, 22 de elevi, dar nu mai pujin de 15 si nu mai mult de 26; g) instruirea practica gi pregatirea de specialitate se desfagoara pe grupe de minimum 8 elevi si maximum 15 elevi; h) clasele din invatamantul liceal tchnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificari diferite; i) invafimantul postliceal: clasa cuprinde, in medie, 22 de elevi, dar nu mai pufin de 15 si nu mai mult de 28; j)) invatamantul special: G) pentru anteprescolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, in medie, 6 copii, dar nu mai putin de 5 si nu mai mult de 7; (ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-Il: grupa/clasa de sprijin special cuprinde in medie 7 elevi, dar numai putin de 6 sinu mai mult de 8 elevi; ii) pentru anteprescolari cu deficiente grave de dezvoltare si pregcolari cu sprijin special de nivel III-V: grupa/clasa cuprinde, in medie, 4 copii, dar nu mai putin de 3 si nu mai mult de 5; (iv) invayamantul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, in medie, 5 elevi, dar nu mai putin de 4 sinu mai mult de 6. by prin exceptie de la lit. j), in invatamantul tehnologic special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: clasa cuprinde in medie 10 clevi, dar nu mai putin de 8 gi nu mai mult de 12. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. i), formatiunile de studiu si efectivele de elevi pentru unitatile de invafimant postliceal militar pot fi organizate gi stabifitenumeric pentru unele arme/specializai/specialitafi militare cu aprobarea esalonului jerarhic superior. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in unitaile administrativ-teritoriale in care exista cerere pentru forma de invatamant in limba maternd a unei minoritati nationale, cfectivele formatiunilor de studiu se infiinteaz, se organizeaza si functioneaza astfel: a) organizarea de noi formajiuni de studiu pentru forma de invatémant in limba maternd a unei minoritifi nationale, cu efective mai mici decat minimul prevazut de prezenta lege, se poate realiza la cererea parintilor/reprezentantilor legali sau al organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Roménici in conditiile legii; b) in situatii excepfionale, formatiunile de studiu pentru antepregcolari, prescolari sau elevi, pentru forma de invafamant in limba maternd a unei minoritaji nationale, pot functiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea ministrului educatiei, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administratie al unitatii de invatamant sau al organizatiei minoritafii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei care solicit exceptarea de la prevederile alin, (1). Efectivul maxim nu poate fi depasit cu mai mult de 2 beneficiari primaris ©) organizarea, reorganizarea sau desfiintarea oricdrei formatiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de inva{amént in limba materna a unei minoritati nafionale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educatici sial organizatici minoritafii nationale reprezentate in Parlamentul Roméniei. (4) Prevederile alin. (3) se aplica si formatiunilor de studiu in limba roman’, atunci cAnd acestea functioneaza in zone unde ponderea unei minoritati etnice este majoritara. in aceste situatii, aprobarea prevazutd la alin. (3) lit. b) se realizeaz4 de Ministerul Educatiei Ja propunerea DJIP/DMBIP sau a consiliului de administratie al unitafii de invatimant. (5) in situatii exceptionale, formatiunile de anteprescolari, pregcolari sau de elevi pot functiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevazut la alin. (1), dupa caz, cu aprobarea Ministerului Educatiei la propunerea DJIP/DMBIP pe baza unei justificari din partea consiliului de administratie al unitatii de invatamant care solicit exceptarea de la prevederile alin, (1). Efectivul maxim nu poate fi depagit cu mai mult de 2 beneficiasi primari 24(6) Situatiile prevazute la alin. (5) se comunica DJIP/DMBIP si autoritatilor locale, jn vederea asigurdrii finanfarii. Clascle/grupele in funcfiune la data intririi in vigoare a prezentei legi rlimén cu acelasi numar de elevi pand la finalizarea nivelului de invayamant, (7) Imtegrarea scolard individuala a copiilor/elevilor cu cerinte educationale speciale, {in grupe/clase din invatamantul de masa se realizeazd, de regula, la inceputul anului scolar, dar poate fi facut gi pe parcursul anului scolar, in conditii justificate de identificare a cerin{elor educationale speciale pe parcursul desfagurdirii procesului instructiv-educativ, de cdtre specialistii abilitati in acest sens. Grupele/clasele in care sunt inscrigi prescolari/elevi cu cerinfe educationale speciale orientafi pentru invaifimantul de masa, pot functiona cu fective minime, sub limita prevazutd la alin. (1), la solicitarea consiliului de administratie al unitdtii de invafimént, cu aprobarea DJIP/DMBIP. (8) Pentru fiecare copil/elev cu cerinfe educationale speciale integrat in inva,amantul de masi, efectivele existente ale grupelor/claselor_ se diminueazi. cu 2 anteprescolari/prescolari/elevi. (9) Pentru a asigura respectarea principiului desegregarii scolare si a combaterii oric’iror forme de discriminare asumat la nivelul sistemului national de invatimant, la inceputul nivelului de invayamant, formatiunile de studiu se vor constitui prin distributie aleatorie a elevilor, acolo unde exist’ mai multe clase pe an de studiu, Procedura de distributie aleatorie va fi stabilit& prin ordin al ministrului educatiei (10) in unitaile administrativ-teritoriale izolate geografie sau lingvistic ori in unititile administrativ-teritoriale in care efectivele de elevi corespunzitoare unui anumit nivel de clasa dit \vajamdntul primar sau gimnazial sunt mai mici decat efectivele minime prevazute de lege si nu exist€ posibilitatea asigurarii transportului scolar, se organizeaza clase in regim simultan, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (11) Organizarea invafamantului in regim simulta se poate organiza numai cu avizul DJIP/DMBIP, in conformitate cu o metodologie aprobaté prin ordin al ministrului educafiei, pentru invayimantul primar gi gimnazial de masa gi invatimantul special. Clasa a VIII-a indiferent de numarul de elevi se organizeaza in clasi separata. 25Seciunea a 3-a - Pilotarea in invafamantul preuniversitar Art. 24 - (1) in sistemul de invayimant preuniversitar functioncazd unitaji de invatimant cu statut de unitafi-pilot si de aplicatie, cu scopul de a pune in aplicare gi de a evalua interventii educafionale, in vederea fundamentarii de politici publice in domeniul educatiei. Aceste interventii educafionale pot si cuprinda: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educationale inovative, modele educationale bilingve si alte forme alternative de organizare si management. (2) in vederea asigurarii unei pregatiri adecvate pentru tehnologii emergente, unitatile de invafimant cu statut de unitati-pilot pot include laboratoare specializate de securitate ciberneticd, tehnologii spatiale, arhitectura tehnologica de specialitate (3) Unitajile de invajamant preuniversitar cu statut de unitati de aplicatie, respectiv scoli de aplicatie, sunt unitati de invatimant preuniversitar din refeaua unitatilor de invafamant preuniversitar, in care se desfagoara activitatile practice pedagogice, pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studentii inscrigi la programe universitare de formare pentru cariera didactic, inclusiv masterat didactic, sau in alte programe de formare relevante pentru domeniul educafiei. (4) Metodologia de infiintare si autorizare a unititilor de inva{émant preuniversitar cu statut de unitati-pilot si de aplicatie, precum si regulamentul de organizare si functionare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, (8) Procedura de pilotare poate fi initiati de Ministerul Educatici, de unitati de invatamant sau de consortii scolare ori de DJIP/DMBIP, Sectiunea a 4-a - Refeaua de scoli verzi si refeaua de scoli europene Art, 25 - (1) in contextul european si nafional al tranzitiei verzi si inteligente, in perspectiva dezvoltirii Spatiului European al Educafiei si in vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabili, Ministerul Educatiei elaboreazA cadrul de referinté pentru operafionalizarea refelei de scoli verzi si a retelei de scoli europene. (2) Unitaile de invatamant care vor indeplini criteriile necesare integrarii in refeaua’” de scoli verzi vor dobandi statutul de ,,scoala verde”. 26(3) Unitatile de invatamant care vor indeplini criteriile necesare integrarii in refeaua de scoli europene vor dobandi statutul de ,gcoal’ european”. (4) Modalitafile de selectie, de monitorizare si de sprijin al unitatilor de invatimant care vizeazA statutul de scoala verde si/sau scoali european’, dupa caz, precum si metodologia de acordare a statutului sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Secfiunea a 5-a - Alternativele educafionale Art. 26 + (1) in invafaimantul preuniversitar de stat, particular si confesional pot functiona unitati de invatimant, grupe, clase, structuri de invapimant pe baza unor alternative educationale, in conditiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (2) Aprobarea alternativelor educationale se face prin ordin al ministrului educatiei, Ja propunerea directiilor de specialitate din minister. (3) Autorizarea de functionare provizorie, acreditarea, precum i evaluarea periodica a alternativelor educational se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ARACTIP. (4) Unititile de invatimant preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatoric’ si functionala, in conformitate cu specificul alternativei. (5) Personalul didactic de predare incadrat in unitatile de inva{mént preuniversitar prevazute la alin. (1) are dreptul la recunoasterea de Centrul National de Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica, denumit in continuare CNFDCD, si Ministerul Educatiei a pregitirii si a perfectionarilor realizate de organizaiile, asociatiile, federatiile care gestioneaza dezvoltarea alternativei respective la nivel national. (6) Orice cetafean romin se poate inscrie si pregiti la toate formele de invatimant alternativ fn limba romand, in limbile minorita{ilor nationale sau in limbi de circulatie internationala. Secfiunea a 6-a - invatimantul particular si confesional a‘Art. 27 - (1) invatimantul particular si confesional se organizeazi conform principiului nonprofit in unitafi de invatzimant preuniversitar. 2) Criteriile, standardele de calitate $i indicatorii de perfor manta pe care trebuie si Je indeplineascd unitajile de invatimant preuniversitar particular si confesional sunt identice cu cele pe care trebuie sé le indeplineasca unitatile de invapimant de stat. (3) Unitatile de invayamant particular si confesional sunt unitati libere, deschise, autonome atat din punct de vedere organizatoric, ct si economico-financiar, avand drept fundament proprietatea privat, garantata de Constituyia Roméniei republicati, si dobindesc personalitate juridica de la data autorizarii de functionare provizorie. (4) Antorizarea de functionare provizorie, acreditarea si evaluarea periodica a “unititilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt realizate de ARACIIP. (5) Unitatile de invafamant preuniversitar particular si confesional sunt sprijinite de stat, conform prevederilor privind finan{area inva{amAntului preuniversitar din prezenta lege. (6) Statul sprijina si coordoneaza invafimantul particular si confesional. (7) Directorii unitatilor de invafimant particular, inclusiv confesional sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competen{a, Actul de numire se aduce la cunostinfa DJIP/DMBIP pe raza creia tsi desfigoari activitatea unitatea respectiva. (8) Statul asigura finanjarea de bazi per anteprescolar/prescolar/elev, pentru invatamantul preuniversitar organizat de unitati de invafimant particular si confesional acreditate, in conditiile prezentei legi, Celelalte cheltuieli pentru organizarea si desfagurarea activitatilor de invitamant se asigura, din taxele de scolarizare stabilite de fiecare unitate de invatamant si din alte surse. (9) Personalul didactic de predare, auxiliar si administrativ, personalul de conducere al unitajilor de invajamant particular si confesional este angajat de unitatea de invatamant, dupa norme si organigrama proprie, cu respectarea criteriilor de competent’. (10) Veniturite salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti, precum si salarizarea personalului didactic din unititile de invatimant particular_se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice finanfatoare si persgana in cauza, cu avizul consiliului de administratie al unitatii de invatamant. 28Art. 28 - (1) in cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar, persoanele juridice de drept privat si cultele pot infiinfa, in conditiile prezentei legi, unitati de invatimant preuniversitar particular, inclusiv confesional. (2) in cadrul sistemului national de invafmant preuniversitar, se pot infiinta $i pot funcfiona, unitati de invatamAnt sau grupe/clase constituite pe baza de contracte de parteneriat public-privat, intre autoritatea publica si furnizori privati sau intre unitaji de jnvafamant de stat gi unitati de invagamént particulare, inclusiv confesionale acreditate. (3) Blevii din invatamantul obligatoriu din unitafi de invatamant particular, inclusiv confesional autorizate s& functioneze provizoriw/acreditate beneficiazé de manuale scolare, conform legii. (4) Diplomele si certificatele acordate in invatiméntul particular acreditat au valoarea si produc efectele actelor de studii eliberate in invafamantul de stat. Secfiunea a 7-a - Educatie extrascolarit Art. 29 - (1) Beneficiarii primari ai sistemului de invafimant preuniversitar au dreptul de a participa la activitati extrascolare organizate de Ministerul Educatiei, de unititile de educatie extragcolara, de unititile de invatimant preuniversitar si de alti parteneri ai acestora. (2) Educatia extrascolara cuprinde ansamblul activitatilor educationale organizate in afara programului scolar, in incinta unititilor de invatamantsau in afara acestora, care au rol complementar activitatilor educationale formale si se centreaza pe dezvoltarea in ansamblu a personalitatii prescolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizica, cognitiva, emotional si social’, pentru atingerea potentialului individual si participarea activa in societate. Educatia extrascolard contribuie atat Ia dezvoltarea competentelor din curriculumul national, cat si la dezvoltarea unor competente complementare acestora. (3) Participarea prescolarilor/elevilor la activitatile educationale extrascolare organizate de unititile de educatie extrascolara si unitatilor de invatamant, sustinute financiar prin fonduri publice, este gratuit’. 29(4) Oferta furnizorilor de educafie extrascolard este dezvoltata in functie de resursele existente - umane, materiale, financiare - si in consultare cu unitati de invafamant, reprezentanti ai asociatiilor de elevi, prin si ai altor organizafii relevante. (5) Unitatile de educatie extrascolara, unititile de invafimént preuniversitar gi partenerii acestora asigura conditiile de acces si participare la activitatile educationale extrascolare pentru tofi prescolarii/elevii, cu prioritate pentru cei in risc de excluziune scolara, (6) Activitatile educationale extrascolare desfagurate in unitatile de invatamant pot fi: culturale, civi e, artistice, tehnice, stiintifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jumalistice, de robotic’, de voluntariat, de educafie rutierd, financiar’, juridica, antreprenorial’, pentru sindtate gi alte categorii specifice. (7) Activitajile educationale extrascolare sunt realizate in cadrul unititilor de invatimént preuniversitar, al unitiilor de educatie extrascolard, in baze sportive, turistice si centre de agrement, in tabere scolare, muzee si galerii de arta, centre comunitare, case de cultura, centre de tineret, gradini botanice, parcuri nafionale, biblioteci si in alte spatii care indeplinese condifiile de sigurantd ale pregcolarilor/elevilor. (8) Participarea prescolarilor/elevilor la activit&ti educationale extrascolare realizate de organizatii publice sau private din afara sistemului national de invafimant se realizeazé 4n baza unui acord/protocol de parteneriat cu unitatile de invatamant preuniversitar sau cu unitajile de educatie extrascolara. (9) Rezultatele invafarii dobandite de prescolari/elevi prin participarea la activitafi educationale extrascolare sunt recunoscute prin adeverinfe, diplome sau certificate acordate de unitatile de educatie extrascolara, unitatile de invatamént preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se inscriu $i in portofoliul educational al elevului. (10) Cadrele didactice din unitajile de invayamant preuniversitar motiveaz prescolarii/elevii pentru implicarea in activititi extragcolare, sprijind accesul la aceste activitati fara impunerea de obligativitate gi fara nicio discriminare gi valorific’ rezuledtele. i dobiindite de prescolari/elevi in urma particip&rii la aceste activitati. 30(11) Contributia cadrelor didactice din unitifile de invapamént preuniversitar 1a derularea activitatilor de educatie extragcolara este recunoscut prin luarea in considerare in cadrul evaluarilor periodice si pentru acordarea gradatiilor de merit gi a altor distinefii stabilite la nivelul unitafii, conform metodologiilor speci (12) Regulamentul de organizare si functionare al unitatilor de educatie extragcolar& se stabilese prin ordin al ministrului educatiei. CAPITOLUL IV - ORGANIZAREA UNITATILOR DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR Sectiunea 1 - Educafia timpurie Art. 30 - (1) Cresele si gradinitele, ca unitati de educatie timpurie, fac parte din sistemul national de invatamant preuniversitar si ofer’ copiilor anteprescolari cu vaste cuprinse intre 3 luni gi 3 ani, respectiv copiilor prescolari cu varste intre 3 si 6 ani, servicii integrate de educatie. (2) Cresele si gradinijele pot functiona ca unitati de invatamant cu personalitate Juridica, ca structuri arondate in cadrul altor unitafi de invai{amant cu personalitate juridica sau ca grupe in cadrul unei unitati de invaramant cu personalitate juridica. Tipurile de program din unititile de educatie timpurie sunt cu program normal si cu program prelungit. (3) in unitafite administrativ-teritoriale in care nu existd suficiente crese $i gradinite, ori in situafia in care numarul de locuri din crese si gradinife disponibil este mai mic decat numdrul de copii de varstd anteprescolara sau pregcolara din circumscriptia gcolara sau din unitatea administrativ-teritoriala, se pot dezvolta servicii de educatie timpurie complementare de tip ludoteca, grup de joac8, gradini{a comunitard si altele asemenea, care vor functiona ca structuri ale unititilor de fnvatamént din acea unitate administrativ- teritorial sau din alte unitati administrativ-teritoriale. (4) Standardele de calitate pentru unitatile de educatie timpurie, ori servigiile ‘de educatie timpurie complementare, se aprob& prin hotérdrea Guvernului, initiatd de 31Ministerul Educatiei, la propunerea ARACTIP. Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de educatie timpurie se aproba prin ordin al ministrului educafiei, la propunerea ARACIIP. (5) Ministerul Educatiei initiazA hotararea de Guvern privind organizarea si funcfionarea serviciilor de educafie timpurie complementare. (6) Angajatorii care infiinfeaz’, potrivit prezentei legi, unitati de invatamant preuniversitar pentru a oferi servicii de educatie timpurie, destinate cu precidere copiilor propriilor angajaji, beneficiaza de facilitai, cu scopul susfinerii acestora in desfaigurarea procesului de invafaimant, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin hotdrdre a Guvernului, initiat de Ministerul Educatici. Angajatorul poate opta pentru deducerea partial’ a sumelor acordate in mod distinct angajajilor pentru acoperirea costurilor cu educafia timpurie a copiilor, din obligafiile ce 7i revin ca plata la bugetul de stat, Sectiunea a 2-a - Invitaméntul primar Art. 31 - (1) invayimantut primar care cuprinde clasa pregatitoare si clasele 1 - IV se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineaja, (2) in clasa pregatitoare sunt inscrigi copii care au urmat invatimantul prescolar gi implinesc varsta de 6 ani pana Ja 31 august in anul in care se face inscrierea. inscrierea copiilor in invafimantul primar se face in conformitate cu 0 metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatici, (3) Pentru motive intemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii 1a nivel local, domiciliul temporar in strdinatate, se pot inscrie in clasa pregatitoare si copiii care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (2). (4) Prin exceptie de la alin, (2), la cererea scrisa a parintilor/reprezentantului legal, pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care au urmat invaitamAntul prescolar si care implinese varsta de 6 ani dupa data de 31 august si pnd la sfarsitul anului calendaristic in care se face inscrierea, dacd dezvoltarea lor este corespunzatoare, aspect certificat de recomandarea cadrului didactic de la nivel prescolar, de catre Centrul Judejean de Resurse 32si Asistenté Educajionala/ Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala, denumite in continuare CIRAE/CMBRAE, sau de catre o structura de la nivelul unei/unor unitati de invayimant desemnate in acest sens de caitre DJIP/DMBIP. (5) La cererea scrisi a parintilor/reprezentantului legal, in cazuri justificate, inscrierea in clasa pregititoare a copiilor care implinese varsta de 6 ani pand la data de 31 august a anului in care se face inscrierea poate fi amanat cu maximum un an. (6) fn clasa pregatitoare din invatimantul special, sunt inscrisi copii cu cerinte educationale speciale, care implinesc varsta de 8 ani pand la data de 31 august a anului in care se face inscrierea. La solicitarea ris a pirinfilor/reprezentantilor legali, pot fi inscrigi in clasa pregatitoare si copii cu cerinfe educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani pana la data de 31 august a anului in care se face inscrierea. (7) Pentru incurajarea finalizarii invatamAntului obligatoriu, elevii pot participa in programul de tip ,,Scoala dupa scoala” dedicat invatfimAntului primar. Sectiunea a 3-a - invaqémantul gimnazial Art. 32 - (1) invayimantul gimnazial cuprinde clasele V - VIII, se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineata. (2) Pentru incurajarea finalizarii inva{amantului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip ,,Scoala dupa scoala” dedicate invatamantului gimnazial. (3) inscrierea elevilor in clasa a V-a, la unitatile de invatamAnt care nu defin clase de nivel primar, se realizeazd in conformitate cu 0 metodologie aprobata prin ordin al ministrului educajiei, in baza portofoliului educational, incepand cu promofia de elevi pentru care portofoliul educational a fost utilizat pe durata intregului nivel de invatamant primar. Prin exceptie, elevii care opteaza pentru inscrierea in invatimantul de arta si sportiv vor susfine probe de aptitudini. Sectiunea a 4-a - invatimantul liceal Art. 33 - (1) invatimantul liceal se organizeaza in licee teoretice, licee vocationale silicee tehnologice si cuprinde clasele a IX-a - a XII-a pentru invafamantul cu freevenfa $i 33clasele a [X-a~a XIII-a pentru invaimantul cu frecvent& seral siinvafimantul cu freevent’ redus’. (2) in cadrul invatamantului liceal, functioneazA trei filiere distincte: a) filiera teoretic4, cu profilurile umanist si real; b) filiera vocational, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic; ©) filiera tehnologicd, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului. (3) Unitatile de invayaimant liceal care se incadreaz in prevederile alin. (2) lit. a) si b) functioneaz& cu respectarea principiului asumiri filierei, in sensul de a scolariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzator filierei specifice unitatii inclusiv in structurile arondate. Ministerul Educatiei stabileste criteriile de incadrare a unei unitati de invatamant liceal intr-una dintre cele tei filiere, teoreticd, vocational sau tehnologica, prin metodologie aprobat& prin ordin al ministrului educati (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), cu aprobarea Ministerului Educatici, pentru situafii justificate, unitatile de invatamant liceal pot scolariza mai putin de 2/3 dintre elevi corespunzator filierei specifice unitatii. (5) Unitatile de invafamant liceal tehnologic sunt exceptate de la principiul asumaii filierei prevazut la alin.(3). (©) Filiera tehnologica si filiera vocational au o orientare practica gi activitaile de predarefinvatare/evaluare se pot derula, partial, la potentiali angajatori sau institufii relevante, cu care unitatile de invatimant au incheiate contracte de pregatire practica. in cadrul acestor filiere, se organizeazi programe menite s dezvolte competentele necesare integrarii profesionale ulterioare. (7) Transferul intre filierele, profilurile si specializirile din invayamantul liceal se face incep&nd cu anul scolar urmator, in baza unor teste competitive, in functie de numarul de locuri existente, inainte de atingerea capacitatii maxime de scolarizare, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei (8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), unitatile de invatamant liceal militar pot efectua transferuri 1a clasa a IX-a, in primele 30 zile de la inceperea anului scolar, in condi ile prevazute prin reglementiri emise de Ministerul Apardrii Nationale. 34(9) Transferul sau schimbarea anului de studiu, conform alin, (7), nu se poate face in clasa a IX-a sau dup’ inceputul clasei a Xll-a, decat in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei care vizeazA urmtoarele excepfii a) schimbarea domiciliului in alt unitate administrativ-teritorial’; b) cazuri medicale; o) transferul de la filierele, profilurile si specializarile din invafamantul militar, de arta si sportiv, in functie de numdirul de locuri existente. (10) Finalizarea a cel putin trei ani in filiera tehnologica sau a patru ani in cea vocational’vteoretica confera elevului o calificare de nivel 3 conform Cadrului national al calificdrilor si acces direct pe piata muncii, in baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificarii profesionale. (11) Elevii din filiera tehnologica pot continua studiile in cadrul aceluiasi liceu, in vederea participtrii la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le confera o calificare de nivel 4 conform Cadrului national al calificarilor. (12) Ministerul Educatiei este abilitat si evalueze periodic si si stabileascd prin planurile-cadru de invatimant, in funcfie de dinamica sociala, economica i educational, specializari diferite in cadrul profilurilor prevazute la alin. (2). (13) Durata studiilor in invataméntul liceal este de 4 ani, in conformitate cu planurile- cadru aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Pentru formele de invatamant liceal cu frecven{a seral si cu frecven{a redus4, durata studiilor se prelungeste cu un an. Organizarea si functionarea inva{imantului liceal cu frecven{a seral si cu frecventd redusi sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (14) Absolventii nivelurilor 3 si 4 de calificare dobandesc certificat de calificare si suplimentul descriptiy al certificatului in format Europass, (15) Unitatile de invaimant in care se organizeaza filiera tehnologicé sau vocational a liceului sunt stabilite de DJIP/DMBIP, dupa consultarea autoritatilor ici publice locale gi, dupa caz, a operatorilor economici reprezentativi la nivel local/judejean, avand in vedere tendinfele de dezvoltare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale, judefene gi locale elaborate si monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorfii regionale si comitete locale de dezvoltafé’ a.-- parteneriatului social. Cadrul general de organizare si functionare a structurilor partenériale 35consultative pentru inva{amantul liceal tehnologic este aprobat prin ordin al ministrului educatiei. (16) Pregatirea prin invajimantul liceal, filiera tehnologica, se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesional aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea Centrului National de invatamant Tehnologic si Tehnologic Dual, denumit in continuare CNITTD. Standardele de pregitire profesionala se elaboreaz’ pe baza standardelor ocupafionale aprobate de Autoritatea Najionala pentru Calificari. Standardele de pregatire profesionalai se realizeazd prin consultare cu operatorii economic’ in situatia in care nu exista standarde ocupationale actualizate. (17) Organizarea, functionarea si accesul fn filiera tehnologica, dura si confinutul programelor de pregatire profesionala, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregatire practic’, dupa caz, modul de organizare si desfagurare a examenului de certificare a calificdrii sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, in urma consultarii reprezentantilor operatorilor economici si a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate. (18) invayamantul liceal se organizeazi si functioneaza, de regula, ca Invatamant cu frecventi zi. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invitamant cu frecventi ile de invatamént stabilite de DJIP/DMBIP, in redus& si cu frecventA seral, in unitat colaborare cu autoritatile administratiei publice locale. (19) Pentru incurajarea finaliz&rii invatméntului obligatoriu, elevii pot participa in programe de tip Scoala dupa scoala” dedicate invayamantului liceal. (20) Elevii pot opta pentru obtinerea unei calificari, prin intermediul disciplinelor din trunchiul comun $i curriculumal la decizia clevului din oferta scolii, denumit in continuare CDEOS. Calificarile obtinute in functie de filiere, profiluri sau specializari, precum si respectarea standardelor de calificare se realizeaza fn baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea Autoritaitii Nationale pentru Calificdri.. (21) Conform alin, (20) dupa absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obtine certificatul de muncii. ificare nivel 3, care confera dreptul de acces pe pi: Art. 34 - (1) Stagiile de pregittire practic de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operatorii economiciy « institutiile publice ori structuri sportive pentru clasele cu profil sportiy cu care unitatea de 36invajamant are incheiate contracte pentru pregatire practicd sau la organizatii-gazda din striinatate, in cadrul unor programe ale Uniunii Europene, componenta de formare profesional initiala. (2) Ponderea numirului de ore alocata stagiilor de pregittire practica este stabilitd prin planul-cadru de invatamént, aprobat prin ordin al ministrului educatiei. Secfiunea a 5-a - favajdméntul preuniversitar tehnologic in sistem dual Art. 35 - (1) invayaméntul preuniversitar tehnologic in sister dual este 0 forma de organizare a fnvatamantului liceal si postliceal tehnologic in unitaji de invajamant de stat si/sau particulare pentru invatimantul liceal gi in unititi de invayimant de stat gi/sau particulare ori in colegii in cadrul institutiilor de invatimant superior acreditate in cazul invatdmantului postliceal, care se desfagoard pe baza de contract. (2) invatamantul liceal tehnologic in sistem dual are urmiitoarele caracteristici: a) este organizat, intr-un cadru unitar, de unititile de invayimant sau la solicitarea operatorilor cconomici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comert, asociajii patronale de ramura, de bresle sau asociafii mestesugaresti, clustere, in calitate de potentiali angajatori si parteneri de practica; b) asigura o ruta alternativa de educatie si formare profesional, organizata pe baz de parteneriat si conform unor contracte individuale de pregatire practic’, incheiate cu operatorii economici care isi asum& ca responsabilitate principal’ pregittirea practica a elevilor; ©) operatorii economici asigura pregatirea practic a elevilor, asigura o bursa, cel putin la nivelul celei provenite din fonduri publice pentru invatamantul liceal tehnologic, gi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor. (3) Operatorii economici care incheie contract de parteneriat cu unitiile de invapmant care desfgoara invafimant liceal tchnologic, potrivit reglementitrilor legale din domeniul educatiei, beneficiaz’ de facilititi la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, potrivit prevederilor legale dup cum urmeaza: 37a) valoarea cumulata a burselor platite elevilor inmatriculafi in forma de invatamant dual de cAtre operatorii economici se deduce din impozitul pe profit al acestora; b) profitul investit in susfinerea invapamantului tehnologic prin asigurarea pregatirii practice i formarea de calitate a elevilor este scutit de impozit. (4) fnvayamantul liceal tehnologic dual reflecta caracteristicile prevazute la alin. (2) si se realizeaza prin: a) incheierea contractului de parteneriat dintre unul sau mai mulfi operatori economici sau intre structuri asociative/un consortiu de operatori economici, unitatea de inyafimant si unitatea administrativ-teritoriald pe raza cireia se afl unitatea scolar, contract care stabileste conditiile de colaborare, drepturile si obligatiile partilor, precum si costurile asumate de parteneri, Contractul de parteneriat va acoperi cel putin perioada celor 3/4 ani de studiu; b) incheierea contractului individual de pregatire practicd dintre elev, parin{ii/reprezentantul legal al elevului minor, operatorul economic si unitatea de invafimant, contract care stabileste drepturile gi obligatiile partilor, prin care nu se pot limita opfiunile ulterioare de continuare a studiilor. (5) in invatémantul liceal tehnologic dual, tutorii de practic rispund, in conditiile stabilite prin contractul de parteneriat, de organizarea si derularea pregatirii. practice organizate de angajator, realizarea evaluarii elevilor practicanji, prin consultare cu cadrul didactic coordonator de practicd, si initierea, in colaborare cu acesta, dupa caz, a programelor de recuperare/masurilor remediale/stagiilor suplimentare de pregatire practica. Responsabilitatile tutorelui si ale cadrului didactic coordonator de practic sunt incluse in contractul individual de pregatire practic’. (6) Organizarea, functionarea si accesul in invataméntul liceal tehnologic dual, durata si continutul programelor de pregatire profesionala, contractul-cadru de parteneriat, contract individual de pregatire practic’, modul de organizare gi desféigurare a examenului de certificare a calific: i sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD, aprobate prin ordin al ministrului educafiei, in urma consultdrii reprezentantilor operatorilor economici si a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate. 38(7) Structura curriculumului va asigura o distributie echitabila intre activitatile de invatare, predare $i activitatile de invajare prin munca. Sectiunea a 6-a - invijéméntul preuniversitar cu profil agricol Art. 36 - (1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sustine, pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, finanjarea de investitii specifice in agricultura si industria alimentar cu toate ramurile ei, precum gi a cheltuielilor materiale necesare functionarii acestora, in conformitate cu dispozitiile metodologiei aprobate prin hotrare a Guvernului. (2) Finanfarea cheltuielilor prevazute la alin. (1) se asigurd din transferuri de ta Dezvoltarii bugetul de stat catre bugetele locale, prin bugetul Ministerului Agriculturii Rurale, fiind aprobate anual, prin Legea bugetului de stat, ca anexa la bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, repartizate pe unitti administrativ-teritoriale gi pe unitai de invayamant. (3) Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se stabileste prin ordin comun al ministrului educatiei gi al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. (4) in raport cu necesitagile identificate pe piaja muncii, Ministerul Agriculturii gi Dezvoltirii Rurale sustine finanjarea cheltuielilor aferente infiingarii_ de noi specializari/calificari profesionale in domeniul agriculturii, a unor programe de perfectionare a cadrelor didactice de specialitate, elaborarea manualelor scolare de specialitate, schimburi de experienta, precum gi pentru organizarea si desfagurarea stagiilor de practic& a elevilor din cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol. (5) in vederea dezvoltitii invatimantului agricol, Ministerul Agriculturii i Dezvoltarii Rurale poate propune: a) alocarea fundamentatd a unei cifre de scolarizare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, care se aprobii prin hotarare a Guvernuluis b) masuri privind imbunatitirea structurii organizatorice pentru liceele tchnologice cu profil preponderent agricol, cu respectarea legislat asigurarea calitatii educatiei; 39c) infiintarea de noi specializari/calificari profesionale, conform legislatiei in vigoare, in domeniul agricol. (6) fn cazul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, directorul acestora incheie un contract de management privind gestiunea investitiilor specifice in agriculturd cu reprezentantul desemnat de Ministerul Agriculturii $i Dezvoltarii Rurale, in vederea utilizarii, intre{inerii gi exploatarii eficiente a bunurilor finantate conform prevederilor alin. (1). (7) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale are dreptul de a coordona si controla modul in care directorii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol gestioneaza, utilizeazd, intretin si exploateaza investitiile specifice in agricultura prevazute la alin. (1). (8) in cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, prin exceptie de la prevederile art. 123 alin. (2), litera f), consiliile de administratie se miresc cu 2 membri, desemnafi de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. (9) Modul de utilizare a veniturilor proprii, o te prin valorificarea produselor realizate din loturile didactice, se reglementeaz& prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. Art. 37 - (1) Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol pot fi sustinute in cea ce priveste infrastructura si mijloacele de invatimant si de autoritatile publice locale. (2) Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se asigura cu sprijinul unita{ilor subordonate Ministerului Agriculturii gi Dezvoltarii Rurale, in colaborare cu DJIP/DMBIP. (3) Investifiile specifice domeniului agricol si cheltuielile materiale necesare functionarii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se referd la: a) constructiile agricole si zootehnice, clidirile cu destinatie sli de clas gi laboratoare, inclusiv costurile aferente modernizArii, infiintarii sau demolarii acestora, precum si cele legate de cheltuiclile privind costurile generale ale proiectului si pentru racordarea la utilitati; b) achizitionarea de combine, tractoare si echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigatii, motoare gi alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor si loturilor didactice, a atelieretor.”” mecanice, animale vii si echipamente specifice activitatii in zootehnie si medicin’ 40veterinara, echipamente de procesare, incdlzire, celule fotovoltaice, mijloace informatice pentru digitalizare in domeniul agriculturii si conexe acesteia; ) infiinfarea/modernizarea de plantatii pomicole, viticole, sere, solarii si risadnite, inclusiv cheltuielile privind costurile generale de proiectare; d) alte tipuri de construcfii precum cantine, internate, sili de sport, inclusiv costurile aferente modernizarii, infiin{arii sau demolarii acestora, precum si cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului; ¢) intretinerea gi repararea bunurilor prevazute la lit. a)-d); f) cheltuielile privind costurile generale ale proiectului sunt cele prevazute in legislafia in vigoare cu privire la elaborarea si desfasurarea obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice. Sectiunea a 7-a- invaqdmantul preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica yi securitate nationalit Art. 38 - (1) Invajamantul preuniversitar militar din sistemul de aprare, ordine publicd si securitate nationala este invatamant de stat, parte integranta a sistemmului national de invajamant. (2) Structura organizatoricd. a inv{imantului, nivelurile, _profilurile, specializirile/calificdrile profesionale, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatimantul preuniversitar militar din sistemul de apirare, ordine publica gi securitate nafionala se propun Ministerului Educatiei de catre ministerele interesate si alte institufii cu responsabilititi in domeniul apardrii, ordinii publice si securitatii nationale, potrivit specificului fiec3rei arme, specializari si forme de organizare a invagimAntului si se aproba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invatamant civil. (3) Planurile-cadru de invatamént pentru invatamantul liceal militar se elaboreaz de Ministerul Educafiei, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Programele gcolare pentru disciplincle de specialitate militara se elaboreaza de catre Ministerul Apararii Nationale si se aproba de Minjsterut Educatiei. : 4.(4) Curriculumul pentru formarea maistrilor militari, subofiterilor, agentilor de polifie si a agentilor de politie penitenciara se elaboreazii pe arme sau servicii gi specialitati, corespunzatoare ocupafiilor si calificarilor specifice Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justitici si altor institugii cu atribufii in domeniile apararii, ordinii publice gi securitaii nationale gi se aproba de aceste institufii, cu avizul Ministerului Educatiei. (5) Formarea initial a maistrilor militari, subofiterilor, agentilor de politic si a agentilor de politie penitenciara, dup caz, in Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justitiei se realizeaza pe baza standardelor ocupationale sia standardelor de progittire profesional corespunztoare, dupa caz, a profesiilor, armelor sau serviciilor militare, precum si a calificarilor/specialitatilor/specialitatilor militare aferente acestor profesii (6) Standardele ocupationale, precum si standardele de pregitire profesionala, , de Ministerului Apararii Najionale, prevazute la alin, (5), sunt aprobat Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerului Justitici. (7) Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine public gi securitate nafionala se face prin ordine, regulamente gi instructiuni propri Art, 39 - Conducerea unitatilor de invatimant preuniversitar militar, de aparare, ordine publica i securitate nationald se exercité de comandant sau director, dup’ caz, numit jn functie, in conformitate cu legislajia care reglementeaz statutele personalului Ministerului Apirdrii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne sau ale Ministerului Justifie. Comandantul sau directorul unitajii de invatamdint preuniversitar militar este gi presedintele consiliului de conducere. Art, 40 - (1) In unitafile de invaitimant preuniversitar militar, de ordine publica si securitate national, consiliul de conducere indeplineste atribuiile consiliului de administrate si este constituit din maximum 15 membri. (2) Conducerea unitatilor de invatAmant preuniversitar militar din Ministerul Apiririi Nationale se exercita de catre comandant. (3) in activitatea de conducere din unitaile de inv’ipimant liceal militar, comandantul este ajutat de citre director, care este si presedintele consiliului profesoral, sf’ de citre loctiitor, care indeplineste gi atribufiile directorului adjunct. a2(4) Directorul unitatii de invatimant liceal militar asigura conducerea, indrumarea si controlul activitatilor specifice procesului educational. Functia de director intr-o unitate de invatmAnt liceal militar se ocupa conform reglementarilor mise de Ministerul Educatiei si Ministerul Apararii Nationale prin ordin comun. (5) Consiliul de conducere din unitajile de invatimént liceal militar este constituit din: comandant, director, loctiitor, 4 cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-sef, reprezentantul esalonului superior, reprezentantul elevilor gi 2 reprezentanti ai parinfilor. (6) in activitatea de conducere a unititilor de invatamint postliceal militar, de ordine publica si securitate najionala, comandantul sau directorul, dupa caz, este ajutat de cel niult 2 locfiitori/directori adjuncfi, dintre care unul este si presedintele consiliului profesoral. (7) In cazul unititilor de invatimant postliceal militar din cadrul Ministerului Apararii Nationale, atributiile directorului adjunct sunt indeplinite de c&tre loctiitor. Art. 41 - Consiliul de conducere din unitafile de invajamant postliceal militar, de apirare, ordine publicd gi securitate national este constituit in limita stabilitd la art. 40 alin. (1), prin ordin al conducatorului fiecdrui minister sau institufie de aparare, ordine publica si securitate nafionala in subordinea c&reia functioneaz’. Art, 42 - Finanfarea de baz si complementara, precum gi cheltuiclile de instruire gi intrefinere a elevilor din invatamantul preuniversitar din sistemul de ap3rare, ordine publicd si securitate nafionali sunt asigurate de Ministerul Apardrit Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei gi alte institufii cu atributii in domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitafii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat. Art. 43 - Certificatele de absolvire si competeniele profesionale dau dreptul definatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, in condiftile legii, sA ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invafamant cu profil apropiat gi de acelz nivel, Art. 44 -Unitatile de invatamént preuniversitar din cadrul sistemului de aparare, ordine publica si securitate nafionala, precum si specializarile/ lificarile profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitifii, precum unititile deSecfiunea a 8-a - Invitamantul de arta si invatémantul sportiv Art. 45 - invayamantul de arta si invaramantul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii, Art. 46 - (1) in invatamantul de arta si in invatimAntul sportiv: a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu inva{amantul primar; b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testirii aptitudinilor specifice; c) planurile-cadru de invagamant sunt adaptate specificului acestui invafamant; d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educatiei; e) programele scolare pentru invataméntul liceal de artd si pentru invagamantul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul respecti' (2) Pentru activitatea sportiva gi artistic& de performant’, la propunerea autoritatilor 5 titutiilor publice de cultura, a Federafiei Sportului $colar si Universitar, a Comitetului Olimpic si Sportiv Roman gi/sau Comitetului National Paralimpic impreund cu Ministerul Educajiei se pot organiza clase/unitati de invapamant preuniversitar de stat cu program sportiv sau de art&, integrat si/sau suplimentar. (3) invafamantul de arta si invatimAntul sportiv integrat se organizeaza in unitatile de invapamdnt preuniversitar cu program de arta, respectiv sportiv, precum $i in clase cu program de arta sau sportiv, organizate in celelalte unitati de invatamént primar, gimnazial si liceal, in conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educatiei. (4) Pentru buna desfigurare a activitailor artistice, unitatile de invatamant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sau de acces la silile unitatilor de invafimant de acelasi nivel, cu acordul conducerii acestora, (5) Unitaile de invapimant care desfigoara invafamantul de arta si invatamantul sportiv colaboreazi cu unitatile de educatie extragcolara cu activitati de profil in vederea susfinerii reciproce, in conformitate cu o metodologie aprobatd prin ordin al ministrutut educatiei. 44 ‘(6) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanté, Ministerul Educatiei organizeaza stagii de pregatire sportiva, tabere sportive sau de creatie artistic’, competifii sportive sau concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, precum gi festivaluri acorda burse sau alte forme de sprijin material. (7) Ministerul Culturii gi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic si Sportiv Romén, federatiile sportive nationale, autoritifile publice locale, precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si material activitatile de performanta in domeniul artclor, respectiv al sportului. (8) Ministerul Educatiei colaboreaza cu institufii, cu organizafii si cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare $i materiale necesare desfasurarii, in bune conditii, a invatamantului de arta si a invatamAntului sportiv integrat si suplimentar, precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regional si national. Art. 47 - (1) Pentru activitatile sportive din invatimantul preuniversitar si din inva}iméntul universitar, in subordinea Ministerului Educatiei functioneazi Federatia Sportului Scolar si Universitar ca institutie publicd , cu personalitate juridic&, finantatd de la bugetul de stat (2) Scopul Federatiei Sportului Scolar si Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltarii continue, organizarii si functionarii performante a sportului scolar gi universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structura si infrastructur’, (3) Federafia Sportului colar si Universitar are urmatoarele atributii principale, pe ‘componenta sportului scolar: a) promoveaza valentele educative ale sportului, ca o component a educatici generale, contribuind la imbundtitirea stirii generale de sdndtate a beneficiarilor primari; b) elaboreaza si sustine strategia organizarii i dezvoltarii activitatii sportive scolare; c) coordoneaz4 din punct de vedere metodologic activitatea structurilor sportive de drept public, de nivel preuniversitar aflate in subordinea Ministerului- Educatiei; 45